vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: pensionare

24 articole
Eveniment

Calendarul pensionării femeilor în 2026: începe tranziția spre creșterea vârstei de ieșire la pensie

În anul 2026, femeile născute între iulie 1963 și aprilie 1964 vor începe să resimtă efectele tranziției către noua vârstă standard de pensionare, stabilită prin Legea nr. 360/2023. Calendarul pensionării femeilor în 2026 În funcție de luna nașterii, acestea vor putea ieși la pensie între 62 de ani și 6 luni și 62 de ani și 7 luni. Citește și: Cum m-a dat Băluță pe mâna unui procuror DIICOT a cărui parteneră de viață lucra pentru amicii săi Procesul de pensionare se desfășoară treptat, odată cu aplicarea noii legi din septembrie 2024 și până în ianuarie 2035. În acest interval, vârsta standard de pensionare crește de la 62 de ani și 3 luni la 65 de ani, iar stagiul complet de cotizare contributiv urcă de la 32 de ani și 8 luni la 35 de ani. Continuarea, în Ziarul de Iași

Calendarul pensionării femeilor în 2026 (sursa: Pexels/Andrea Piacquadio)
Scand bonusurile de pensionare la Romsilva (sursa: Facebook/Cătălina Buzoianu)
Eveniment

Bonusurile de pensionare de la Romsilva, limitate la un salariu. Noi reguli pentru angajați

Scand bonusurile de pensionare la Romsilva. Ministerul Mediului a transmis marți că noul act adițional la Contractul Colectiv de Muncă al Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva introduce o limitare importantă: bonusul de pensionare nu va mai depăși echivalentul unui salariu. Scand bonusurile de pensionare la Romsilva Măsura are ca scop corectarea unor discrepanțe majore și restabilirea sustenabilității financiare a sistemului de beneficii. Citește și: Suma imensă cu care partidele parlamentare au plătit presa, din subvenția de la stat, în 2025. Guvernul nu a tăiat subvenția pentru partide Anterior, contractul colectiv de muncă prevedea până la zece salarii ca recompensă la finalul carierei. Negocieri cu sindicatele și intrarea în vigoare Actul adițional a fost semnat în urma negocierilor dintre conducerea Romsilva și Federația Sindicatelor din Silvicultură „SILVA”. Documentul intră în vigoare la 1 octombrie 2025 și aduce modificări semnificative privind beneficiile acordate angajaților. Diana Buzoianu: „Bonusurile excesive au fost reduse” Ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a explicat că în ultimii ani s-au cheltuit sute de milioane de lei pentru bonusurile de pensionare, bani proveniți din exploatarea pădurilor. „Modificarea contractului colectiv de muncă marchează o schimbare necesară, limitând aceste bonusuri la un singur salariu. Ne-am dorit un sistem mai echitabil, în care beneficiile să fie direcționate către pădurarii care muncesc zi de zi în teren, nu către funcții de birou sau către cei cu venituri mari. Am păstrat sprijinul acolo unde este cu adevărat nevoie – la angajații cu venituri mici și la familiile lor”, a declarat Buzoianu. Noi reguli pentru acordarea lemnului de foc O altă modificare importantă privește beneficiul privind lemnul de foc. Dacă până acum acesta era garantat tuturor angajaților, indiferent de salariu, de la 1 octombrie 2025 va fi acordat prioritar celor care câștigă sub salariul mediu brut pe economie. Pentru angajații cu venituri peste acest prag, cantitatea de lemn de foc va fi redusă comparativ cu nivelul anterior. Ministerul Mediului subliniază că măsura are rolul de a direcționa sprijinul către categoriile vulnerabile și de a echilibra resursele financiare. „Schimbările sunt necesare pentru a reechilibra resursele financiare și a sprijini angajații care își desfășoară activitatea în teren, adesea în condiții dificile”, se arată în comunicatul ministerului. Romsilva, principalul administrator al pădurilor statului Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează aproximativ 4,2 milioane de hectare de păduri aflate în proprietatea publică a statului sau în alte forme de proprietate, prin contracte. Toate pădurile proprietatea publică a statului sunt certificate conform standardelor internaționale de management forestier.

Vârsta standard de pensionare nu crește (sursa: Facebook/Guvernul României)
Eveniment

Nu va crește vârsta standard de pensionare, dă asigurări Guvernul

Vârsta standard de pensionare nu crește. Guvernul nu are în vedere și nu discută în acest moment creșterea vârstei standard de pensionare, a precizat purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu. Vârsta standard de pensionare nu crește Oficialul a subliniat că afirmațiile premierului Ilie Bolojan de la TVR vizau exclusiv categoriile cu statut special, unde există excepții de la regula generală. Citește și: Unde s-au dus banii din Fondul de rezervă: sumă uriașă pentru salariile câștigate de magistrați Luni, premierul Ilie Bolojan a declarat că România are nevoie de o pondere mai mare a populației active cu vârste între 50 și 65 de ani. În opinia sa, acest lucru ar presupune creșterea vârstei de pensionare, pentru ca mai mulți oameni să rămână implicați în economia reală. Riscul de nesustenabilitate a sistemului de pensii Șeful Guvernului a avertizat că, fără ajustări, sistemul de pensii va deveni nesustenabil în următorii cinci-zece ani. Argumentul său: generațiile numeroase de 400.000 – 500.000 de persoane vor intra la pensie în viitorul apropiat, în timp ce în locul lor vin generații mult mai mici, de aproximativ 200.000 de oameni pe an. Soluții pentru echilibrul pe termen lung Bolojan a insistat asupra faptului că problema nu poate fi amânată și că trebuie luate măsuri care să protejeze viitorul generațiilor tinere. „Nu putem amaneta viitorul mutând împrumuturi în timp sau evitând deciziile necesare”, a subliniat premierul, explicând că doar prin reașezarea structurii sistemului de pensii se poate evita o criză.

Vârsta de pensionare pentru magistrați crește (sursa: Facebook/Guvernul României)
Eveniment

Magistrații se vor pensiona la 65 de ani și nu vor avea pensii mai mari de 70% din salariu

Vârsta de pensionare pentru magistrați crește. Guvernul a adoptat vineri un proiect de lege prin care vârsta de pensionare pentru judecători și procurori va fi majorată treptat până la 65 de ani. Vârsta de pensionare pentru magistrați crește Premierul Ilie Bolojan a explicat că măsura urmărește să rezolve probleme legate de eficiență și echitate, respectând totodată independența Justiției. Citește și: Înalta Curte de Casație: este neconstituțional ca magistrații să fie pensionați înainte de 70 de ani - 2 aprilie 1931 Potrivit proiectului, creșterea vârstei de pensionare se va realiza etapizat, pe parcursul a zece ani. Premierul a subliniat că pensionarea la 48 de ani, în plină maturitate profesională, „nu mai poate continua”, iar magistrații pot contribui activ încă mulți ani la serviciile publice. Pensia magistraților, plafonată la 70% din ultimul salariu O altă prevedere importantă din pachetul legislativ vizează pensiile magistraților. Acestea nu vor mai putea depăși 70% din ultimul salariu, spre deosebire de situația actuală, în care pot ajunge la echivalentul integral al acestuia. Guvernul critică vechiul sistem de pensii speciale Premierul a arătat că actualul sistem era „anormal” și unic în raport cu alte țări europene. În prezent, pensia unui procuror sau judecător poate ajunge până la 6.000 de euro. Noua formulă este considerată de Executiv „mult mai echitabilă”, chiar dacă rămâne cea mai ridicată din sectorul public.

Crin, proiect electoral respins (pensionarea magistraților) (sursa: Facebook/Crin Antonescu)
Eveniment

Proiectul lui Crin Antonescu de a crește vârsta de pensionare a magistraților, respins în Parlament

Crin, proiect electoral respins (pensionarea magistraților). Plenul Senatului a respins miercuri propunerea legislativă de modificare a unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Proiectul a întrunit 74 de voturi pentru respingere, patru contra și șapte abțineri. Crin, proiect electoral respins (pensionarea magistraților) Inițiativa legislativă fusese adoptată anterior de Camera Deputaților și prevedea reducerea ratei de înlocuire la pensionare de la 80% la 65%, precum și accelerarea creșterii vârstei de pensionare pentru magistrați, cu șase luni pe an, până la 65 de ani. Citește și: Șeful DNA explică cum scapă marii evazioniști: ANAF nu face sesizări, dosarele, mutate la tribunale Proiectul a fost inițiat de Crin Antonescu și ulterior preluat în Parlament de mai mulți lideri politici: senatorul PNL Cătălin Predoiu, deputatul PSD Marcel Ciolacu, liderul UDMR Kelemen Hunor și reprezentantul minorităților Varujan Pambuccian. Senatoarea SOS România Nadia Cerva a solicitat retrimiterea proiectului la comisie, însă plenul a respins propunerea. Critici privind schimbarea de poziție Nadia Cerva a acuzat coaliția de guvernare de inconsecvență: „Aceiași oameni și aceleași partide au susținut proiectul în Camera Deputaților, spunând că este vital. Acum, în Senat, votează respingerea, fără o motivare clară. Știm ce urmează: o Ordonanță de la Guvern”, a declarat aceasta. Argumentele opoziției și ale USR Senatorul USR Ștefan Pălărie a explicat că votul negativ nu vizează reforma pensiilor speciale în sine, ci respingerea unui proiect considerat „electoralist” și lipsit de consultări. Potrivit acestuia, CSM a avizat negativ inițiativa, iar Consiliul Legislativ a avertizat asupra lipsei măsurilor tranzitorii, ceea ce ar fi putut bloca sistemul judiciar. Reacția altor senatori Senatorul neafiliat Gheorghe Vela a susținut respingerea, acuzând o parte dintre judecători și membri ai CSM că urmăresc doar „salarii mari și pensionare timpurie”, fără să contribuie la îmbunătățirea justiției. „Trebuie să vină o zi a scadenței pentru aceste pensii nesimțite”, a spus Vela. De cealaltă parte, senatorul PNL Daniel Fenechiu a afirmat că strategia coaliției este transparentă și că măsurile vor fi incluse într-un nou proiect al Guvernului, construit după consultări cu magistrații. Atacuri politice și acuzații de electoralism Senatoarea Nadia Cerva a acuzat Guvernul și coaliția că blochează dezbaterea parlamentară pentru a înlocui proiectul cu o inițiativă venită pe cale guvernamentală, „fără consultări reale”. La rândul său, senatorul AUR Laurențiu Plăeșu a declarat că proiectul a fost „strict electoral”, amintind că a fost folosit în campania prezidențială ca mesaj împotriva pensiilor speciale. AUR a anunțat retragerea de la vot. Alte decizii în plenul Senatului Tot miercuri, Senatul a luat act de mai multe informări privind proiecte de lege pentru aprobarea unor ordonanțe de urgență ale Guvernului, printre care: OUG nr. 40/2025 privind gospodărirea integrată a zonei costiere; OUG nr. 41/2025 referitoare la gestionarea investițiilor finanțate prin PNRR și din fonduri publice naționale.

Premierul Ilie Bolojan, întâlnire cu magistrații (sursa: Facebook/Guvernul României)
Eveniment

Bolojan îi chinuie pe magistrați: i-a chemat să le spună despre creșterea vârstei de pensionare

Premierul Ilie Bolojan, întâlnire cu magistrații. Premierul Ilie Bolojan a avut, luni, o întâlnire de lucru la Palatul Victoria cu reprezentanţii asociaţiilor de magistraţi. Tema principală a discuției a fost reforma pensiilor din sistemul judiciar, parte a celui de-al doilea pachet de măsuri guvernamentale pentru reducerea cheltuielilor publice. Premierul Ilie Bolojan, întâlnire cu magistrații Șeful Guvernului a subliniat importanța justiției pentru sănătatea unui stat democratic și a arătat că proiectul de lege privind pensiile magistraților respectă normele europene. Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la o firmă pe care o fondase. Nu a declarat niciodată suma În același timp, acesta ține cont de principiile de echitate socială, normalitate și eficiență, dar și de constrângerile bugetare actuale. „Reforma are în vedere reducerea cheltuielilor de funcționare ale statului și consolidarea sustenabilității sistemului de justiție”, a declarat premierul, citat într-un comunicat al Guvernului. Creșterea vârstei de pensionare, măsură centrală Una dintre principalele modificări propuse este majorarea vârstei de pensionare pentru magistrați. Potrivit premierului, această măsură va contribui la creșterea calității serviciului public și la stabilitatea sistemului. Pentru a evita dezechilibrele privind resursa umană, noua lege va include perioade tranzitorii. Modificarea modului de calcul al pensiilor Un alt element cheie al reformei vizează modul de calcul al pensiilor magistraților. Noua formulă este gândită în concordanță cu politica guvernamentală de reducere a cheltuielilor publice și are ca scop o mai bună echilibrare a sistemului. Salarizare predictibilă și condiții de muncă Pe lângă reforma pensiilor, la întâlnire s-au discutat și aspecte privind salarizarea predictibilă în sistemul judiciar, condițiile de muncă pentru magistrați și volumul ridicat al activității. La întrevedere au fost prezenți, alături de premierul Ilie Bolojan, secretarul de stat Roxana Simona Momeu și directorul Alina Rădoi din partea Ministerului Justiției. Din partea asociațiilor de magistrați au participat reprezentanți ai: Asociaţiei Magistraţilor din România, Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, Asociaţiei Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului, Asociaţiei Procurorilor din România, Asociaţiei Forumului Judecătorilor din România.

Germania, pensionare la 69 de ani (sursa: sachverstaendigenrat-wirtschaft.de/)
Eveniment

Vârsta de pensionare ar trebui să crească la 69 de ani, afirmă un economist german

Germania, pensionare la 69 de ani. Germania trebuie să crească vârsta de pensionare dincolo de pragul deja stabilit pentru 2031, dacă vrea să mențină sustenabilitatea sistemului public de pensii și să susțină creșterea economică. Aceasta este opinia economistului Martin Werding, membru al Consiliului experților economici, care oferă consultanță guvernului german. Declarația a fost făcută într-un interviu acordat publicației Rheinische Post. Germania, pensionare la 69 de ani Werding susține că, deși ideea prelungirii vieții profesionale este impopulară, realitatea demografică nu poate fi ignorată. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică Dacă în anii 1960 germanii primeau pensie timp de circa 10 ani, acum durata medie s-a dublat, ajungând la 20 de ani. În acest context, cu tot mai mulți pensionari și tot mai puțini copii care să contribuie la sistem, actualul model este nesustenabil. Propunerea: două treimi din viața suplimentară, muncite Economistul propune o formulă simplă: la fiecare 10 ani în care crește speranța de viață, două treimi din acest timp să fie adăugate perioadei de activitate profesională, iar o treime să rămână pentru pensie. Conform acestui model, vârsta standard de pensionare ar urma să crească cu șase luni la fiecare deceniu, ajungând la 68 de ani în 2050 și 69 de ani în 2070. Ministrul Muncii respinge ideea: „O dezbatere falsă” Ministrul muncii din Germania, Bärbel Bas, membră a Partidului Social-Democrat (SPD), a criticat propunerea, numind-o o „dezbatere falsă”. Ea a subliniat că mulți cetățeni nu reușesc deja să ajungă la vârsta legală de pensionare din cauza problemelor de sănătate. În opinia sa, impunerea unei vârste mai mari de pensionare ar însemna, pentru acești oameni, o reducere reală a pensiei. Bas s-a pronunțat împotriva eliminării posibilității de pensionare anticipată pentru cei care au muncit timp de 45 de ani, susținând că aceștia trebuie să aibă dreptul de a se retrage în mod demn. Reduceri mai drastice pentru pensionarea anticipată? În completarea propunerii sale, Werding a cerut și o reevaluare a penalizărilor aplicate pensionării anticipate. El consideră că actuala reducere de 3,6% pe an este prea permisivă și a sugerat ca scăderea pensiei să se situeze între 5% și 7% pentru fiecare an de pensionare în avans.

Conferința lui Bolojan despre pensionarea magistraților, dominată de întrebări despre Anastasiu Foto: Inquam/George Calin
Politică

Conferința lui Bolojan despre pensionarea magistraților, dominată de întrebări despre Anastasiu

Conferința de presă a lui Bolojan despre pensionarea magistraților, dominată de întrebări despre Anastasiu: peste o treime din întrebări s-au referit la vicepremierul demisionar. Potrivit transcrierii de pe site-ul Guvernului, din circa 20 de întrebări, nu mai puțin de șapte au fost legate de Dragoș Anastasiu. În plus, unii dintre jurnaliștii care au pus întrebări au insistat - deși premierul îi rugase ca fiecare ziarist să se limiteze la o întrebare - sau au avut comentarii personale. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Conferința lui Bolojan despre pensionarea magistraților, dominată de întrebări despre Anastasiu Ce întrebări a primit Bolojan:  De ce demisia lui Anastasiu n-a apărut încă în Monitorul Oficial Dacă Marian Neacșu și Radu Oprea ar trebui să urmeze exemplul Anastasiu: „Și dacă, totuși, în urma demisiei lui Dragoș Anastasiu, considerați că ar trebui să plece și celelalte două persoane?” Cum a putut primi Anastasiu certificat de securitate De ce nu i-a cerut el, Ilie Bolojan, demisia lui Anastasiu „Pornind de la cazul informațiilor pe care le-ați avut la dispoziție când l-ați numit pe Dragoș Anastasiu, dar extinzând, vă rugăm, discuția la nivelul cetățeanului român, cum vedeți dumneavoastră activitatea SRI în România în acești ani? Sunteți mulțumit?” „Domnule premier, vă întreb dacă cunoșteați cum a ajuns doamna Hildegard Brandl, partenera de viață a domnului Dragoș Anastasiu, beneficiara a zeci de contracte cu statul, inclusiv cu primăria pe care ați condus-o, Primăria Oradea”.  În plus, Bolojan a fost întrebat de cazul Pieleanu - acuzat, într-o anchetă publicată azi, de agresiuni sexuale - deși a spus că nu a reușit să citească presa. 

Dosarele de pensionare ale magistraților, incomplete (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Decretele de pensionare ale magistraților nu au fost semnate de Nicușor Dan pentru că lipseau acte

Dosarele de pensionare ale magistraților, incomplete. Preşedintele României, Nicuşor Dan, a explicat, în conferinţa de presă de la Cotroceni, de ce nu a semnat decretele de pensionare ale magistraților. Dosarele de pensionare ale magistraților, incomplete "Cred că (magistrații - n.r.) și-au ales prost persoana împotriva căreia să iasă cu un comunicat de presă (în legătură cu nesemnarea decretelor de pensionare - n.r.). Citește și: Șeful Regiei Protocolului de Stat, criticat de Bolojan, indemnizații astronomice în 2025 Am fost des în instanța de judecată, înțeleg că sunt mulți magistrați care lucrează sâmbătă și duminică, că volumul de muncă e de multe ori peste puterile unei persoane. Înțeleg că acest oprobriu public la dresa magistraților face rău democrației. CSM ar trebui să se gândească la mine ca la un partener. În momentul în care m-am uitat la cererile de pensionare am văzut că sunt incomplete. nu erau toate actele pe care le primiseră. Am solicitat ca dosarele să fie completate, asta s-a întâmplat, am încercat în weekend dar nu am avut timp, e o chestiune de zile până când le voi semna, nu e un război, o răzmeriță, e o chestiune administrativă"

Bolojan i-ar duce flori judecătoarei care s-a pensionat la 60 de ani Foto: Guvernul României
Politică

Bolojan i-ar duce flori judecătoarei care s-a pensionat la 60 de ani: „Tot respectul pentru dânsa”

Ilie Bolojan i-ar duce flori judecătoarei care s-a pensionat la 60 de ani: „Tot respectul pentru dânsa”, a spus premierul într-o conferință de presă, la Palatul Victoria. El a arătat că i-a semnat acesteia decretul de pensionare în perioada în care era președinte interimar. Citește și: CSM nu vrea nici o modificare la pensiile speciale ale magistraților și invocă protecția CCR Bolojan i-ar duce flori judecătoarei care s-a pensionat la 60 de ani „Avem o pensionare prea rapidă a magistraților și, așa cum v-am spus, se pensionează în general la 48 de ani. Din pensionările pe care le-am semnat când am ocupat funcția de președinte interimar, 90% erau la 48 de ani. Era o doamnă judecător care s-a pensionat la 60 de ani. Mi-am propus, n-am ajuns încă, dar o să o caut, să-i duc un buchet de flori, pentru că a lucrat până la 60 de ani. Tot respectul pentru dânsa. Asta este un lucru care cred că ne dăm seama că nu mai poate continua. De ce se întâmplă asta? Pentru că există o durată, dacă bine rețin, de 25 de ani, după care te poți pensiona. Deci dacă începi imediat după ce ai terminat facultatea, înseamnă că la 48 de ani te poți pensiona”, a arătat premierul.  El a explicat și cum se calculează acum pensiile magistraților. „Pensia este 80% din salariu brut, rețineți, brut, dar nu mai mult decât ultimul salariu. Acum, ce înseamnă un salariu brut? Înseamnă în general cam un salariu net plus cât? 40-50%. Înseamnă că 80% dintr-un salariu brut e mai mare decât ultimul salariu net. Deci acea virgulă, dar nu mai mare decât ultimul salariu, înseamnă că, de fapt, pensia este cât ultimul salariu. Traduc asta. Mai există undeva, într-un sistem de tip public, ca pensia să fie egală cu ultimul salariu? Eu nu cred că mai există undeva așa ceva”, a arătat Bolojan. 

Nicușor Dan n-a semnat decretele de pensionare pentru 51 de magistrați Foto: Facebook
Justiție

CSM protestează public: Nicușor Dan n-a semnat decretele de pensionare pentru 29 de magistrați

CSM protestează public: Nicușor Dan n-a semnat decretele de pensionare pentru 51 de magistrați. Președintele CSM, Elena Costache, i-a trimis o scrisoare deschisă ministrului Justiției în care apreciază că “tergiversarea, fără nicio explicație, a acestor proceduri generează consecințe negative în activitatea instanțelor“. Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ Noul șef al statului a pensionat, potrivit CSM, un singur judecător, care împlinise 71 de ani.  Nicușor Dan n-a semnat decretele de pensionare pentru 51 de magistrați “În concret, în această perioada au fost comunicate Administrației Prezidențiale 29 propuneri de eliberare din funcția de judecător și 22 propuneri de numire în această funcție. Într-un singur caz s-a dat curs propunerii Consiliului Superior al Magistraturii și a fost eliberat din funcție un judecător care oricum nu mai putea fi menținut în activitate, întrucât împlinea vârstă maximă de 70 de ani până la care este permisă îndeplinirea acestei funcții.  În toate celelalte situații, procedurile de numire și eliberare din funcție nu au fost finalizate în vreun fel, iar acest fapt este inexplicabil, nefiind oferit vreun argument din partea Administrației Prezidențiale, care să îl justifice. Tergiversarea, fără nicio explicație, a acestor proceduri generează consecințe negative în activitatea instanțelor, întrucât judecătorii pentru care s-a propus eliberarea din funcție nu mai pot participa la ședințele de judecată, iar până la eliberarea din funcție posturile acestora nu pot fi ocupate de alți judecători, fapt care perturbă semnificativ procedurile judiciare.  În egală măsură, activitatea instanțelor este afectată și prin întârzierea numirii în funcție a persoanelor propuse de Consiliul Superior de Magistraturii, în condițiile în care sunt bine cunoscute dificultățile cu care se confruntă instanțele judecătorești din perspectiva resurselor umane“, susține judecătoarea Elena Costache. 

Ilie Bolojan critică pensiile magistraților tineri (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Bolojan nu mai tolerează ca magistrații să se pensioneze la 48 de ani: Nu mai putem continua așa

Ilie Bolojan critică pensiile magistraților tineri. Premierul Ilie Bolojan a acordat un interviu Pro TV în care a promis tăieri drastice de privilegii în sistemul bugetar. Ilie Bolojan critică pensiile magistraților tineri Într-un interviu acordat Pro TV, premierul a subliniat necesitatea corectării inechităților din sistem, vizând în special pensiile speciale ale magistraților. Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar „Vom ataca și problema pensiilor speciale, pentru că nu doar că este un jalon, deci o obligație în raport cu Comisia Europeană și cu finanțările pe care le primim și este pur și simplu o necesitate socială. Suntem singura țară din lume care ne pensionăm judecătorii la 48 de ani, cu o pensie medie de 5.000 euro, care este cam de nouă ori mai mare decât pensia medie din România, în condițiile în care o bună parte din români se pensionează la 65 de ani. Aceasta este un lucru care nu mai poate continua și ideea că această măsură se aplică până în 2060 și ceva nu stă în picioare, pentru că pur și simplu nu este doar un aspect de nedreptate, nu este doar un aspect care afectează calitatea actului de justiție, pentru că atunci când un om este la maturitatea profesională, îl trimit la pensie. În loc ca de la 48 până la 60 de ani, de exemplu, să aibă 12 ani de punere în valoare a experienței pe care a cumulat-o, noi continuăm cu această măsură. Va trebui să o corectăm. E un aspect care ține de o minimă justiție socială și de un minim respect pentru cetățenii țării noștri.”

Magistrații sunt disperați: Nicușor Dan nu le semnează decretele de pensionare Foto: Facebook
Justiție

Magistrații sunt disperați: Nicușor Dan nu le semnează decretele de pensionare

Magistrații sunt disperați: Nicușor Dan nu le semnează decretele de pensionare. Șefa CSM, Elena Costache, s-a plâns că acest consiliu aprobă cererile de pensionare, dar judecătorii și procurorii nu se pot bucura de pensiile lor speciale fiindcă șeful statului nu semnează decretele de pensionare. Citește și: EXCLUSIV „Bomba” pusă de Tîlvăr sub scaunul lui Moșteanu: sistemul de rachete SHORAD-VSHORAD de 2,2 miliarde de euro care nu respectă cerințele de licitație Ea a spus că îi este greu să-și imagineze “în ce tensiune stau“ magistrații pensionabili care depind de semnătura lui Nicușor Dan. Magistrații sunt disperați: Nicușor Dan nu le semnează decretele de pensionare “De aproximativ de o luna de zile, daca nu mai bine de o luna de zile niciun decret de pensionare a vreunui magistrat din aceasta tara nu a fost semnat si in consecinta publicat in Monitorul Oficial. Asta nu o spun numai pentru colegii care se afla intr-o astfel de situatie (personal imi este greu de imaginat in ce tensiune stau), ci pentru a atrage atentia ca si aceasta chestiune – intamplatoare sau nu, prefer sa cred ca intamplatoare, ca ma consider un om de buna credinta – are efecte asupra activitatii instantelor si parchetelor din care fac parte respectivii colegi. Pentru ca stim cu totii ca legea permite – si asa este normal si firesc – ca intr-o perioada anterioara pensionarii efective colegii aceia sa fie degrevati de activitatile zilnice pe care le prestau. Or, toata aceasta perioada de asteptare si prelungire fara nicio speranta ca intr-un orizont de timp dat se va rezolva nu face decat sa perturbe o data in plus, pe langa toate cele mentionate aici, activitatea in respectivele instante si parchete. Poate cei care au atributii in aceasta chestiune se vor uita sau vor asculta ceea ce am vorbit noi astazi aici si vor face ceva in acest sens“, a spus Elena Costache, potrivit unei transcrieri a site-ului luju.ro. 

Polițist pensionat după acuzații de furt (sursa: Facebook/MAI)
Eveniment

Un șef din Poliția Olt a furat produse dintr-un magazin. Apoi s-a pensionat ca să nu fie cercetat

Polițist pensionat după acuzații de furt. Polițistul suspectat că ar fi sustras componente de obiecte sanitare dintr-un magazin de bricolaj din Slatina și-a încetat raporturile de serviciu cu Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Olt, începând de miercuri. Reprezentanții IPJ Olt au confirmat încetarea activității acestuia, în urma unei cereri aprobate de conducerea instituției. Surse judiciare au precizat, pentru AGERPRES, că poliţistul îndeplinea condiţiile de pensionare. Polițist pensionat după acuzații de furt Conducerea IPJ Olt dispusese anterior o cercetare disciplinară asupra polițistului, în timp ce Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina desfășura o anchetă privind furtul semnalat de magazin. Citește și: FOTO EXCLUSIV Bandă adezivă și cârpe la uși pentru a stopa invazia ploșnițelor la Institutul de Pneumologie "Marius Nasta" "Astăzi, polițistul în cauză a solicitat încetarea raporturilor de serviciu, iar cererea sa a fost aprobată de conducerea unității. Ca urmare, raporturile sale de serviciu cu Inspectoratul de Poliție Județean Olt au încetat, în conformitate cu prevederile legale în vigoare", au transmis reprezentanții IPJ Olt. Surse judiciare au precizat că polițistul îndeplinea condițiile de pensionare și a ales să se retragă prin acest mecanism, în loc să aștepte finalizarea cercetării disciplinare. Ce acuzații i se aduc fostului polițist? Polițistul în cauză, șef al Serviciului Criminalistic din cadrul IPJ Olt, este suspectat că ar fi sustras bunuri dintr-un magazin de bricolaj. Produsele furate erau componente sanitare cu o valoare de câteva zeci de lei, în condițiile în care întregul produs ar fi costat 300 de lei, conform surselor judiciare. Ce urmează în ancheta penală? Deși polițistul și-a încheiat activitatea la IPJ Olt, cercetările penale continuă sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina. Ancheta va stabili circumstanțele exacte ale incidentului și eventualele măsuri legale care vor fi luate. Mai multe detalii despre acest caz, aici.

Media primei de pensionare la Romsilva, uriașă Foto: Facebook
Eveniment

Media primei de pensionare la Romsilva, uriașă

Media primei de pensionare la Romsilva este uriașă - echivalentul a peste 30 de pensii medii pe economie - arată un comunicat Romsilva: 90.000 de lei, net, în medie, pentru o persoană, respectiv peste 18.000 de euro. În decembrie 2024, pensia medie, bazată pe contributivitate, era peste 2.800 de lei. De această primă au beneficiat, doar în ultimii doi ani, 1.267 de angajați ai acestei regii, care deține monopolul administrării pădurilor de stat. Citește și: Suma astronomică pe care a cheltuit-o guvernul Ciolacu, în 2024, pe petreceri la casele de oaspeți RAAPPS și pe mașinile de protocol ale angajaților Executivului Media primei de pensionare la Romsilva, uriașă Aceasta înseamnă că Romsilva a plătit, doar pentru acest bonus, uriașa sumă de 114 milioane de lei - net. Suma brută probabil că ajunge la peste 200 de milioane de lei, deci peste 40 de milioane de euro. Tot profitul Romsilva a fost, în 2023, de 672 de milioane de lei, dar acesta este un record al ultimilor 18 ani. În plus, regia deține, prin lege, monopolul administrării pădurilor de stat, deși există structuri private care ar putea îndeplini această misiune, probabil la costuri mai mici. „Precizăm că bonusul de circa 500 mii lei prezentat în spațiul public ca fiind încasat la pensionarea unui angajat al Romsilva, este de fapt în cuantumul sumei de 290 mii lei (net) după impozitare și este un caz excepțional. Media bonusurilor acordate în ultimii 2 ani celor 1.267 de angajați care s-au pensionat este de 90 mii lei, suma netă”, se arată în comunicatul Romsilva. „De asemenea, precizăm că în anul 2024 suma totală plătită drept bonusuri a fost redusă cu 60%, iar începând cu 1 ianuarie 2025, în conformitate cu OUG 156/2024, aceste bonusuri au fost anulate. În prezent, managementul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva a demarat procesul pentru modificarea Contractului Colectiv de Muncă la nivelul instituției”, mai arată această regie.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră