marți 21 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: pensii speciale

216 articole
Eveniment

Greva profesorilor pe rețelele sociale

Cum se comentează greva profesorilor pe rețelele sociale: de la mesaje de tip „Țara te vrea prost” și „Tăiați pensiile speciale!” la „Sistem învechit” și „Creșteri salariale doar pe baza performanțelor”. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Pe Reddit, pe grupul de discuții „Prima grevă generală din învățământ din 2005”, s-au strâns aproape 300 de comentarii, în mai puțin de 24 de ore. Greva profesorilor pe rețelele sociale Iată câteva comentarii, dintre cele mai apreciate: „Îi doare în c*r, un popor prost educat este un popor ușor de influențat, e în interesul lor :). Caz concret, 3 ani facultate, 2 master,profesor titular pe post, 2700 lei…wtf, cum au ei pretenția să vină oameni buni în învățământ pe salariul ăsta?”. „Țara a votat și probabil încă votează PSD+PNL+AUR+UDMR aproape 80 %, deci nu vrea Educație. Un popor de hoți și analfabeți poate fi condus doar de hoți și analfabeți”. „Analfabeții sunt o categorie vulnerabilă manipulată de politicieni! (...) Cât de mult discernământ are un alegător care nu ştie nici măcar cine candidează, asta e un răspuns pe care şi-l dă fiecare cum vrea, doar e democraţie” „Soluție simplă: tăiem pensiile speciale și avem cu ce plăti salariile profesorilor. Seems fair. Could someone do the math?” Elev: „Sunt clasa a 12-a și am considerat să mă fac profesor întrucât știu că aș fi capabil să fiu un pedagog și dascăl bun însă, situația actuală din învățământ mă descurajează enorm de mult” „Cu greva sau fără grevă sistemul de învățământ rămâne același, învechit cu informații ce nu se mai aplica pe piață munci din ziua de astăzi, pe scurt nu înveți nimic din școală” Un profesor de la o școală privată: „Am fost profesor și la universitate (asistent) și la școală (învățător și profesor). În universitate, asistenții, chiar și lectorii erau un fel de "muritori de foame". Salarii mici dar satisfacție mare. Am plecat să predau într-un sat cu gândul că voi face o schimbare. Salariul de bază era undeva la 2200 net la care se adăugau tot felul de sporuri și indemnizații + plată cu ora. Ce am găsit acolo a fost un dezastru. Analfabeți în clasa a 8-a și copii în clasa a 3-a care nu știau să își scrie nici numele. Zona defavorizată, tot tacâmul. Colegii erau de 2 feluri: unii intrau în burnout de la cât încercau să facă, să schimbe, alții în unele zile stăteau cam 2 ore la școală și plecau acasă. Nici în alte zile nu stăteau mai mult de 4 ore, eventual dacă se ținea ședința de consiliu sau ceva de genul. Zic asta pentru că nu știu unde mai găsești un job atât de flexibil ca într-o școală. Aveam colege cu grad didactic 1 care luau 4300-4500 net dar nu știau singure să intre pe net sau să își șteargă pozele din telefon. Altele predau chimie și nu știau formula chimică a zăpezii (da..asta au întrebat-o copiii și nu a știut să răspundă). Nu mă înțelegeți greșit, creșterea salariilor este un lucru necesar pentru ca sistemul să atragă oameni profesioniști doar că ar trebui făcută pe baza performanțelor „Cum (…) să pretinzi mărire într-un sistem bolnav? E ca și cum toți am ști că într-un spital toți medicii sunt corupți, iar ei încep să facă greva pentru mărire de salarii, cu toate că sunt corupți. Exact așa și cu sistemul educațional românesc” Pe acest grup de discuții, deși au existat apeluri la susținerea grevei profesorilor, finalul a aparținut celor care susțineau că majorările de salarii nu au sens fără o feromă a sistemului: „Sunt prea multe școli unde copiii nu reușesc să ia examenul de capacitate sau bacalaureat. Cum poți cere mărirea salariului când copilul pe care îl înveți iese analfabet din școală?”. Citește și: Greva profesorilor: Iohannis ține cu cadrele didactice, dar PSD este prudent, de teama deficitului bugetar pe care l-ar deconta premierul Marcel Ciolacu

Greva profesorilor pe rețelele sociale Foto: Facebook
Boloș și Budăi se duc la Bruxelles Foto: Facebook
Eveniment

Boloș și Budăi se duc la Bruxelles

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș (PNL), și cel al Muncii, Marius Budăi (PSD), se duc, săptămâna viitoare, la Bruxelles ca să renegocieze PNRR și să discute despre pensiile speciale. Anunțul a fost făcut de Marcel Boloș, la Antena 3. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Boloș s-a alăturat declarațiilor lui Budăi și a criticat plafonul de 9,4% pentru cheltuielile cu pensiile, plafon prevăzut în PNRR. Boloș și Budăi se duc la Bruxelles „Suntem o echipă guvernamentală și trebuie să mergem împreună și participăm împreună, vă confirm acest lucru. Marți avem întâlnirea cu Comisia Europeană pentru a relua practic discuțiile pe tema pensiilor speciale și a vedea care sunt solicitările suplimentare pe care Comisia le are, mai ales pentru ceea ce înseamnă cererea de plată numărul 3 - unde avem reforma pensiilor speciale, reforma guvernanței corporațiilor de stat. Avem de pus în aplicare jalonul cu ceea ce înseamnă decarbonizarea. Deci toate acestea sunt piese grele pentru ceea ce înseamnă încasarea banilor pentru cererea de plată numărul 3 și care necesită un efort comun guvernamental", a spus Boloş la Antena 3 CNN. Citește și: Cel mai mare scandal din Polonia: rachetă rusească, care putea transporta focoase nucleare, a căzut la 15 km de o bază NATO. Armata n-a raportat incidentul, racheta, găsită de un civil „Ne-am pregătit pentru acest moment și trebuie să avem argumentele care țin de rata inflației și de eliminarea inechităților din sistemul de pensii general care vor aduce o creștere a cheltuielilor din sistemul general de pensii destul de semnificativă încât să fie necesară o nouă reașezare a acestui indicator de disciplină financiară pentru că el este pe o perioadă lungă de timp. 50 de ani este totuși o perioadă lungă în care nu știm cum vor evolua condițiile macroeconomice", a încheiat el.

Banca Mondială desființează reforma pensiilor speciale (sursa: Facebook/Guvernul României)
Politică

Banca Mondială desființează proiectul pensiilor speciale

Banca Mondială desființează, într-un raport făcut public azi, proiectul pensiilor speciale, care a trecut de Senat și se află acum la Camera Deputaților. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Chestionat în legătură cu criticile Băncii Mondiale, premierul Ciucă a spus: „Studiul este în analiză la Ministerul Muncii şi am convenit în coaliţie ca, în momentul în care se va finaliza, vom avea concluziile de la Ministerul Muncii să poată să fie prezentate şi să luăm o decizie în coaliţie”. Ministrul Muncii, Marius Budăi, a afirmat: „Astăzi a venit raportul de la Banca Mondială, abia aştept să-l citesc şi eu”. Banca Mondială desființează proiectul pensiilor speciale Raportul Băncii Mondiale analizează, punctual, prevederile din proiectul legii pensiilor speciale și arată că ele fie nu au impact, fie acesta este nesemnificativ. De exemplu, măsura adoptată de Senatul României de impozitare progresivă cu până la 15% a pensiilor speciale va avea efecte neglijabile de reducere a cheltuielilor. „Pentru pensiile de serviciu (de exemplu, ale magistraților), se așteaptă ca această măsură în sine să aibă un efect neglijabil asupra cheltuielilor brute. Pe o bază netă, reducerea va fi de 0,003% din PIB în 2028 și de 0,012% din PIB până în 2070, deoarece nu există o componentă de pensie din fondul de asigurări sociale care să compenseze impozitul. Pentru magistrați, se preconizează că această măsură va crește ușor cheltuielile brute din cauza mecanismului de funcționare a plafonului. Cheltuielile brute maxime în 2042 vor crește de la 0,082% din PIB la 0,086% din PIB, iar până în 2070 vor crește de la 0,067% din PIB la 0,07% din PIB. Cu toate acestea, aceste creșteri vor fi recuperate sub formă de impozite, cu un efect net neglijabil”, arată Banca Mondială. Pensiile militarilor, practic neatinse În cazul pensiilor militarilor, există modificări nesemnificative. Cheltuiala cu pensiile lor de aproape 0,7% din PIB va rămâne aproape neschimbată: „Această măsură în sine ar trebui să reducă cheltuielile maxime de la 0,789% din PIB în 2028 la 0,784% din PIB în 2028, iar până în 2070 cheltuielile ar trebui să se reducă cu aproximativ 0,013% din PIB (de la 0,622% la 0,609% din PIB)”. Cu privire la interzicerea cumulului mai multor pensii speciale, Banca Mondială spune că nu dispune de date pentru a estima impactul acestei măsuri, dar că este de așteptat ca această măsură să ducă la creșterea echității. Citește și: În plină dezbatere despre abrogarea pensiilor speciale, deputații au votat o lege prin care și personalul CCR va avea „pensie de serviciu”. Ciolacu a votat „pentru” Miercuri, în plină dezbatere despre abrogarea pensiilor speciale, deputații au votat o lege prin care și personalul CCR va avea „pensie de serviciu”. În prezent, au pensie de serviciu doar judecătorii de la CCR, care o pot cumula cu salariul. Așa-zisa „pensie de serviciu” acordată magistraților asistenți de la CCR va fi în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. Nota de fundamentare a proiectului nu precizează impactul acestor noi pensii speciale.

Personalul CCR va avea „pensie de serviciu”. Ciolacu a votat pentru
Politică

Personalul CCR va avea „pensie de serviciu”

În plină dezbatere despre abrogarea pensiilor speciale, deputații au votat o lege prin care și personalul CCR va avea „pensie de serviciu”. În prezent, au pensie de serviciu doar judecătorii de la CCR, care o pot cumula cu salariul. Așa s-a ajuns ca Valer Dorneanu, ex-președinte al CCR, să beneficieze de o pensie specială de fost deputat de 78.786 de lei/ an și una de la CCR de 454.000 de lei/an. Venitul total încasat de Dorneanu din pensiile speciale era, în 2020, de 532.786 lei (44.398 lei/lună). La această sumă se adăuga salariul de judecător la CCR-295.692 lei, cel de profesor la Universitatea Titu Maiorescu-74.603 și încă 95.000 de lei diverse restanțe salariale obținute prin decizii judecătorești. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Așa-zisa „pensie de serviciu” acordată magistraților asistenți de la CCR va fi în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. Personalul CCR va avea „pensie de serviciu” Însă Senatul este cameră decizională în cazul acestui proiect de lege inițat de PSD și un grup de patru parlamentari liberali. "Magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat acestora, indiferent de vârstă, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în activitate juridică, din care cel puţin 10 ani desfăşurată în cadrul Curţii Constituţionale, se pot pensiona la cerere şi pot beneficia de pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. Prevederile art. 213 din Legea nr. 303/2022 se aplică în mod corespunzător în măsura în care nu contravin prevederilor prezentei legi", prevede proiectul adoptat. Lista de vot arată că PSD, PNL și UDMR au votat în bloc pentru acest proiect de lege. Un deputat PSD a votat „Nu”, iar un liberal s-a abținut. Președintele PSD, care acum câteva zile vorbea despre „cancerul pensiilor speciale”, a participat la vot și a fost pentru. Citește și: Stolojan: În Constituție nu e niciun cuvânt despre pensiile speciale. CCR a fost în conflict de interese pentru că sunt beneficiari USR și AUR au votat împotrivă.

Ciolacu rezolvă haiducește eliminarea pensiilor speciale (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Politică

Ciolacu rezolvă haiducește eliminarea pensiilor speciale

Ciolacu rezolvă haiducește eliminarea pensiilor speciale. Preşedintele Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă la Piatra Neamţ, că nu va renunţa în privinţa adoptării legii cu privire la reformarea pensiilor speciale şi că este dispus în calitate de viitor prim-ministru să îşi asume răspunderea pentru o astfel de lege în Parlament şi "va pleca acasă" dacă aceasta nu va trece la vot. "Un abuz legislativ" Potrivit liderului PSD, pensiile speciale au dat naştere unei crize sociale, iar situaţia trebuie rezolvată având în vedere că legea reprezintă un jalon asumat prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) care ar putea conduce prin neîndeplinirea lui şi la pierderea de bani europeni. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Ştiţi părerea mea în ceea ce priveşte pensiile speciale, sunt şi un jalon, România nu are voie să piardă vreun euro din PNRR, cu atât mai puţin să piardă bani pentru că nu a trecut jalonul şi legea cu pensiile speciale. Niciodată nu s-a vorbit de mediul privat, s-a vorbit de o nedreptate faţă de români, de un abuz legislativ, de o toleranţă prea mare a anumitor decidenţi din trecut şi s-a ajuns la un prag de criză socială pentru această nedreptate care s-a făcut în România. Acest lucru trebuie să se închidă", a declarat preşedintele PSD şi al Camerei Deputaţilor. Ciolacu rezolvă haiducește eliminarea pensiilor speciale Ciolacu a subliniat că dacă va fi nevoie, atunci când va fi prim-ministru îşi va asuma răspunderea asupra legii pensiilor speciale. "Este depăşit acum termenul, presupun că ministrul de la MIPE o să spună de ce nu avem nici legea închisă, este ultimul raport de la Banca Mondială, este în avizare acum în bordul Băncii Mondiale cu noile cerinţe pe legea deja trecută în Senat. Eu nu o să renunţ până când nu vom trece legea cu pensiile speciale. Citește și: Ciucă îi pune în brațe lui Ciolacu problema pensiilor speciale: „O dată ce ne așezăm cu toate problemele acestea care țin de rocada la guvernare, reluăm și le soluționăm” Dacă ea va trece cât timp sunt preşedinte al Camerei, nu este nicio problemă şi avem deja feedback-ul de la Comisie că îndeplineşte jalonul prins în PNRR. Dacă nu, şi avem neîndeplinit acest jalon şi voi fi prim-ministru al României, voi veni cu lege de asumare a răspunderii în faţa Parlamentului, astfel încât ori trece legea, ori plec eu acasă. Cred că am fost cât se poate de clar", a mai spus preşedintele PSD.

Ciucă îi pune în brațe lui Ciolacu problema pensiilor speciale Foto: Guvernul României
Eveniment

Ciucă pune brațe lui Ciolacu problema pensiilor speciale

Premierul PNL, Nicolae Ciucă, îi pune în brațe lui Marcel Ciolacu, președinte al PSD și, probabil, viitor prim-ministru, problema pensiilor speciale. Ciucă a recunoscut, azi, la Piatra Neamț, că acest jalon din PNRR n-a fost rezolvat, dar a spus că este timp să fie îndeplinit, după „rocada la guvernare”. Toot azi, actualul șef al Executivului a apreciat că acordul cu PSD va fi respectat, iar social-democrații vor prelua conducerea Guvernului până la finalul acestei luni. În acord, data schimbării premierilor este 25 mai. Citește și: Ciolacu devine premier la sfârșitul lunii mai, a anunțat Ciucă, premierul în funcție Actualul prim-ministru a mai susținut, la Piatra Neamț că nu dorește să piardă bani din PNRR, deci se va „merge” cu îndeplinirea tuturor jaloanelor. Ciucă îi pune în brațe lui Ciolacu problema pensiilor speciale Iată dialogul dintre premier și presă, la Piatra Neamț, conform transcrierii de pe site-ul Guvernului: „Reporter: Se va merge mai departe cu reforma pensiilor speciale, care ar trebui să fie deja în vigoare, conform PNRR? Şi dacă, în acest context, România riscă să piardă bani? Nicolae-Ionel Ciucă: România nu poate să-și permită să riște pierderea acestor bani, motiv pentru care se va merge cu derularea și îndeplinirea tuturor jaloanelor și țintelor din PNRR. Am discutat și în ședința de guvern de ieri unde ne aflăm. Sunt 72 sau 74 de jaloane care trebuie îndeplinite pentru cererea de plată nr.3, avem deja 53 dintre ele, dacă rețin bine, îndeplinite. Am aprobat ieri ministrului investițiilor și proiectelor europene să le încarce în platformă, astfel încât să nu mai pierdem timpul, și mai sunt cele care nu au fost încă soluționate. Odată ce ne așezăm cu toate problemele acestea care țin de rocada la guvernare, reluăm și le soluționăm. Avem încă o perioadă de timp în care putem să le îndeplinim pe toate. Vă mulțumesc!” Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online „Avem o ciumă a pensiilor speciale care este o inechitate şi care încet-încet duce către o criză socială. Un lucru care trebuie să îl rezolvăm punctual. Eu nu o să accept ca România să piardă vreun euro din PNRR pentru că nu a făcut vreun jalon, mai ales jalonul în ceea ce priveşte pensiile speciale”, a afirmat, luni seară, Marcel Ciolacu, la Antena 3.

Guvernul renegociază PNRR Foto: Facebook
Politică

Guvernul renegociază PNRR

Guvernul renegociază PNRR: eliminarea plafonului de 9,4% din PIB pentru pensii ar putea salva pensiile speciale. Cheltuielile cu pensiile speciale sunt curpinse în acest procent de 9,4% din PIB. Anul acesta, de la buget se vor plăti 12,5 miliarde de lei, adică aproape 0,9% din PIB pentru pensiile speciale. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Potrivit unui lung comunicat al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), „se propune înlocuirea descrierii din CID prin eliminarea procentului de 9,4% din PIB și înlocuirea cu includerea unei reguli de indexare care să fie în conformitate cu obiectivele de stabilitate financiară a cheltuielilor cu pensiile, ca procent din PIB”. CID este prescurtarea folosită de MIPE pentru „Decizia de Implementare a PNRR al României”. Guvernul renegociază PNRR Comunicatul MIPE nu explică efectele eliminării procentului de 9,4% din PIB, o veche cerință a PSD și a ministrului Muncii, Marius Budăi, însă, foarte posibil, ar putea salva pensiile speciale sau ar putea face ca ele să fie reduse cu un procent mult mai mic decât cere acum Comisia Europeană. „Draftul informal pentru modificarea PNRR va fi trimis până pe data de 30 aprilie Comisiei Europene. Este mandatul pe care l-am primit din partea guvernului României”, a explicat Boloș decizia de renegociere a PNRR. El a explicat de ce este necesară negocierea procentului din PIB alocat pensiilor. „Este indicatorul care, valabil fiind pe 50 de ani, va crea dificultăți pentru guvern atunci când se va pune problema unor măsuri de majorare a pensiilor pentru că e foarte greu să menți pe o perioadă de 50 de ani acest plafon, în condițiile în care numai rata inflației în 2022 a fost de 15%. Ce se întâmplă dacă 50 de ani avem acest plafon și avem aceste rate ale inflației, e greu de spus”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Marcel Boloș a mai declarat că în privința pensiilor speciale va exista o nouă discuție cu Comisia Europeană luna viitoare. Citește și: Crimeea, una din țintele contraofensivei ucrainene, spune Zelenski, care crede că peninsula poate fi eliberată. Kievul susține că va contraataca și fără promisele avioane F-16 Salvarea sporurilor bugetarilor, altă preocupare a Guvernului „Legea pensiilor speciale este în momentul de față parte din cererea de plată numărul trei, termenul de plată este luna iunie și avem în perioada 15-19 mai delegație la Bruxelles pentru a relua discuțiile cu Comisia Europeană și a vedea care sunt cerințele pe care le are Comisia în privința legii pensiilor speciale”, a mai declarat acesta. Pe lista de renegocieri intră și legea salarizării cu modificări importante la sporurile acordate bugetarilor. Deși Guvernul și asumat în PNRR că sporurile nu vor mai depăși 20% din salariul fiecărui angajat, intenția guvernului este de a renegocia acest procent care să fie unul aplicat la nivelul instituției, nu la nivelul angajatului, arată Digi 24.

Pensiile speciale ale civililor, subvenționate cu peste 1,3 miliarde de lei Foto: CCR
Eveniment

Pensiile speciale civililor, subvenționate 1,3 miliarde lei

În 2022, pensiile speciale ale civililor au fost subvenționate de la buget cu peste 1,3 miliarde de lei, în creștere cu 8% față de 2021, scrie economica.net. Acest calcul nu include cheltuielile statului cu pensiile militarilor. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Pensiile speciale ale civililor, subvenționate cu peste 1,3 miliarde de lei Potrivit sursei citate, în total, beneficiarii civili de pensii speciale - printre care se află magistrații, diplomații, personalul Curții de Conturi sau parlamentarii - au consumat din bugetul casei naționale de pensii suma de 1,6 miliarde de lei, din care circa 300 de milioane de lei au fost contribuția lor la sistemul de pensii, iar 1,3 miliarde de lei, subvenția statului. Citește și: România a furnizat sau s-a angajat să furnizeze Ucrainei echipament militar „letal”, însă capacitatea de a oferi sprijin militar Kievului e în scădere – document „secret” al Pentagonului „Cota de pensie medie brută cuvenită magistraților în funcţie de contributivitate se apropie de 1.400 de lei lunar în anul 2022 şi e 2,6% mai mare decât cea din anul 2021, potrivit calculelor făcute de Economica.net pe baza informaţiilor pe care ni le-a comunicat CNPP. Cota de pensie medie brută virată magistraţilor din bugetul de stat e aproape 19.400 de lei lunar în anul 2022 şi e cu 4,15% mai mare decât cea din anul 2021, reiese din analiza Economica.net. Circa 6,7% din valoarea totală a pensiilor de serviciu ale magistraţilor e plătită din bugetul asigurărilor sociale, adică strict în funcţie de contributivitate, în timp ce peste 93% din această sumă e virată din bugetul de stat, reiese din calculele Economica.net pe baza datelor pe care le-am primit de la CNPP. 4.862 de magistraţi civili au încasat pensie de serviciu în decembrie 2022, numărul acestora crescând cu 9,2% faţă de cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2021”, arată economica.net

Boloș insistă că România trebuie să facă reforma pensiilor speciale (sursa: Facebook/Marcel Boloș)
Politică

Boloș România să facă reforma pensiilor speciale

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, insistă că România trebuie să facă reforma pensiilor, a pensiilor speciale, a salarizării bugetarilor și a guvernanței companiilor de stat. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Declarațiile sale vin după ce, în zilele precedente, mai mulți lideri liberali, precum și președintele Iohannis, i-au criticat pe demnitarii care susțin tăierea salariilor sau concedierea bugetarilor. Boloș insistă că România trebuie să facă reforma pensiilor speciale „Noi nu ne putem permite, în momentul de față, la valoarea contractelor de finanțare pe care le avem încheiate și la valoarea contractelor de lucrări încheiate, noi nu ne putem permite să nu atragem banii europeni și sarcina mea, ca ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, este ca în România să ajungă până la ultimul cent din banii europeni. Fiindcă aceasta este șansa noastră de a ne dezvolta pe termen lung și de aceea, banii din PNRR sunt acordați condiționat de cele patru reforme pe care le avem: reforma pensiilor speciale, reforma pensiilor, reforma corporațiilor și guvernatei corporațiilor de stat, reforma salarizării bugetarilor”, a spus Boloș, la Antena 3. Comisia Europeană urmărește o reformă de deficit bugetar restrictivă și trecerea de la un deficit de la un 4,4% la un deficit de 3% din PIB, a mai explicat el. Acum câteva zile, ministrul liberal al proiectelor europene afirma că „ne îndreptăm fie spre o revizuire a salariilor în sistemul bugetar, fie o potențială reducere a numărului de bugetari, dar acest lucru îl va hotărî coaliția la momentul potrivit”. Citește și: Dezmăț de Paște în instituțiile publice: ASF își premiază eșecul Euroins cu vinuri franțuzești, ciocolată, foie gras. BNR cumpără pește proaspăt și icre negre de 850.000 euro pentru angajați Însă președintele Iohannis a respins dur aceste scenarii. „Ultimul lucru pe care mi-l doresc acum în prag de sărbătoare - să îşi facă românii griji că li se taie salariile sau vor fi daţi afară. Nu vor fi daţi afară şi nu se taie salariile. Oricine afirmă altceva, greşeşte", a spus șeful statului.

Stolojan, despre pensiile speciale: „Excese care se întâmplă numai în România” Foto: Facebook
Politică

Excese care se întâmplă numai în România

„Excese care se întâmplă numai în România”, a spus fostul premier și președinte al PNL Theodor Stolojan despre pensiile speciale. El a reluat afirmația că în Constituție nu scrie nici un cuvânt despre aceste pensii. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Excese care se întâmplă numai în România „A doua categorie de excese care se întâmplă numai în România e că noi avem pensionari speciali care ies la vârste fragede, 45 de ani, 50 de ani ș.a.m.d. De asemenea, avem pensionari speciali care au reușit să iasă cu pensii mai mari decât veniturile, avem pensionari speciali care au intrat, de exemplu, în magistratură un an sau doi și, în momentul când au ieșit la pensie, au beneficiat de pensie specială, deși n-au vechime decât un an-doi. Guvernul a venit aici cu o serie de propuneri ca să elimine din aceste excese, inclusiv impozitarea cu 15% a părții din pensia care nu bazată pe contributivitate, dar care depășește salariul minim pe economie. Sigur că 15% e prea mic, așa că în urma discuției cu Comisia Europeană, Guvernul va trebui să mai revadă aceste măsuri de corectare a unor excese și nu știu dacă ele se pot aplica și retroactiv”, a spus Stolojan într-un interviu pentru PSNews.ro. El i-a criticat dur pe magistrații care susțin că de aceste pensii depinde independența Justiției: „Astea sunt povești pentru a calma populația”. „Este o injustiție incredibilă” „În Constituție nu există niciun cuvințel care se referă la pensia specială și legarea tot timpul a eliminării exceselor de așa-zisa independență a magistraților, că afectează independența în Justiției, astea sunt povești pentru a calma populația, pentru că independența nu se asigură dacă ai pensie de 20.000 lei sau ai pensie 15.000 lei, pensie care e mai mare decât pensia medie din economie de șapte ori. Deci, de la ce mărime considerăm că afectăm sau nu afectăm independența justiției?”, a afirmat fostul lider liberal. Citește și: Budăi: „Reducerea salariilor bugetarilor este exclusă din punctul de vedere al PSD”. Boloș spunea că, pentru a respecta PNRR, fie se taie salariile bugetarilor, fie se recurge la concedieri El a susținut că „indiferent că era inclus sau nu în programul Național de Redresare și Reziliență, România trebuia să facă această reformă pensiilor speciale, pentru că este o injustiție incredibilă față de 5 milioane de pensionari care sunt pe sistemul obișnuit și pensia lor medie este de 2.000 lei pe lună”.

Suma plătită pentru pensiile magistraților a depășit un miliard de lei Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Suma plătită pensiile magistraților a depășit un miliard lei

În 2022, suma plătită de statul român pentru pensiile speciale ale magistraților a depășit pragul psihologic de un miliard de lei, arată o analiză a site-ului economica.net. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În total, pensiile de serviciu ale magistraţilor civili au costat 1,17 miliarde de lei în anul 2022, cu 12,4% mai mult decât în anul 2021, scrie acest site, care a analizat datele Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP). Suma plătită pentru pensiile magistraților a depășit un miliard de lei Pensia de serviciu medie a magistraţilor civili se apropie de 20.800 de lei brut lunar în anul 2022 şi este cu 4% mai mare decât cea din anul 2021, arată analiza. Potrivit datelor economica.net: Cota de pensie medie brută cuvenită magistraților în funcţie de contributivitate se apropie de 1.400 de lei lunar în anul 2022 şi e 2,6% mai mare decât cea din anul 2021. Cota de pensie medie brută plătită magistraţilor din bugetul de stat e aproape 19.400 de lei lunar în anul 2022 şi e cu 4,15% mai mare decât cea din anul 2021, reiese din analiza Economica.net. Peste 93% din valoarea totală a pensiilor de serviciu acordate în anul 2022 magistraţilor pensionaţi a fost virată doar din bugetul de stat şi doar circa 6,7% din valoarea antemenţionată a fost plătită din bugetul asigurărilor sociale, adică strict în funcţie de contributivitate Suma virată de la bugetul de stat pentru plata pensiilor de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor e de 1,09 miliarde de lei în anul 2022 şi este cu 12,5% mai mare decât cea virată pentru aceste pensii în anul 2021 Magistrații cu pensii speciale s-au revoltat împotriva PNRR: aproape un sfert dintre ei semnează o scrisoare de 53 de pagini în care resping orice modificare adusă privilegiilor lor. Citiți și: Magistrații cu pensii speciale s-au revoltat împotriva PNRR: aproape un sfert dintre ei semnează o scrisoare în care resping orice modificare a privilegiilor lor Magistrații pensionari nu vor să cedeze un leu Potrivit listei publicate de Știri pe Surse, sunt nu mai puțin de 1.104 magistrați pensionați care semnează protestul, în condițiile în care numărul pensiilor aflate în plată pentru această categorie specială era, în decembrie 2022, de circa 4.862. Prodecanul Facultății de Drept din București, Paul Pop, a declarat, la Digi 24, că magistrații trebuie să se pensioneze ca toată lumea, la 65 de ani. „Deci eu ceea ce spun, vreți să aveți pensii corespunzătoare, haideți să le punem procentual. Vreți să vă pensionați după 20 de ani, 25 de ani de muncă, adică la 49 de ani, niciun fel de problemă. Dar nu veți avea 80%, veți avea 60% din salariul pe care îl aveți la momentul la care vă pensionați. Și atunci o să vedeți că se gândesc foarte bine, de două, chiar trei, chiar patru ori, dacă se pensionează la 49 de ani”, a spus Pop.

Magistrații cu pensii speciale s-au revoltat Foto: Inalta Curte de Casatie și Justiție
Eveniment

Magistrații cu pensii speciale s-au revoltat

Magistrații cu pensii speciale s-au revoltat împotriva PNRR: aproape un sfert dintre ei semnează o scrisoare de 53 de pagini în care resping orice modificare adusă privilegiilor lor. Potrivit listei publicate de Știri pe Surse, sunt nu mai puțin de 1.104 magistrați pensionați care semnează protestul, în condițiile în care numărul pensiilor aflate în plată pentru această categorie specială era, în decembrie 2022, de circa 4.862. Pensia medie încasată în decembrie de cei aproape 5.000 de magistrați a fost de 21.333 lei, aportul statului fiind de 19.997 lei, în timp ce pensia medie a românilor de rând a fost de 1.739 de lei. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Magistrații cu pensii speciale s-au revoltat Magistrații refuză atât scăderea pensiei, inclusiv pe viitor, cât și creșterea vârstei de pensionare. „Orice majorare a vârstei de pensionare ulterior numirii pe funcție pune în discuție ruperea echilibrului de încredere între magistrat și Stat și denotă scopul disimulat de modificare a structurii sistemului judiciar, prin forțarea părăsirii sistemului judiciar de către magistrații cu experiență, anterior modificărilor legislative”, se arată în scrisoare. „Pensiile de serviciu ale magistraților nu sunt pensii «speciale» pentru că sunt calculate după un anumit algoritm și într-un cuantum care să fie în acord cu statutul de judecător european; ele sunt pensii ”pentru serviciul public prestat”, serviciu grevat de incompatibilități și interdicții, riscuri profesionale deosebite, pensii stabilite prin legi separate tocmai din acest motiv”, mai susțin semnatarii protestului. Ei resping reducerea cuantumului pensiilor pe motiv că „încalcă principiul securității juridice, care se opune unei atingeri aduse drepturilor dobândite precum și principiul încrederii legitime care nu permite diminuarea și/sau transformarea pensiilor”. Citește și: Cât ar pierde România dacă Guvernul nu taie din pensiile speciale: 1,5 miliarde euro – Marcel Boloș. Demnitarul liberal vorbește despre „dezmăţul în pensiile speciale” „Reforma pensiilor speciale, ori se face, ori nu se face. Dacă nu se face, sigur, ce aţi spun dvs, cu faptul că pierdem banii, până la un miliard patru sute. Deci, după ultima discuţie cu Comisia Europeană, există o modalitate de determinare a plăţilor parţiale care presupune că se înmulţeşte valoarea jalonului cu reforma – în cazul nostru sunt 47 de milioane de euro – cu un coeficient consolidat. Acest coeficient poate să ajungă până la 30 valoarea jalonului privind reforma, deci înmulţim 50 aproximativ cu 30 şi putem ajunge la un miliard şi jumătate de euro”, a afirmat Marcel Boloş joi seară, la TVR Info, citat de news.ro.

Magistrații să se pensioneze ca toată lumea, cere Paul Pop Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Magistrații să se pensioneze ca toată lumea

Prodecanul Facultății de Drept din București, Paul Pop, a declarat, la Digi 24, că magistrații trebuie să se pensioneze ca toată lumea, la 65 de ani. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Acum două zile, membrii Consiliului Superior al Magistraturii au cerut, într-o scrisoare deschisă, ca reforma legii pensiilor de serviciu să păstreze unele dintre prevederile actuale pentru magistrați pentru ca pensia de serviciu să rămână la 80% din indemnizația de încadrare brută lunară și sporuri. Instituția a avertizat că unele schimbări ar putea duce la pensionarea magistraților. „Magistrații să se pensioneze ca toată lumea” „Să se pensioneze ca toată lumea la 65 de ani. Un medic care face urgențe vreo 25 de ani, cam cum credeți că iese cu mintea zi de zi, în afară de faptul că este devotat, dedicat să ajute oameni. La fel și un magistrat. Iese la pensie la 65 de ani acel medic. Eu ca avocat ies la pensie la 65 de ani. Eu, cadru didactic universitar, ies la pensie la 65 de ani. Deci eu ceea ce spun, vreți să aveți pensii corespunzătoare, haideți să le punem procentual. Vreți să vă pensionați după 20 de ani, 25 de ani de muncă, adică la 49 de ani, niciun fel de problemă. Dar nu veți avea 80%, veți avea 60% din salariul pe care îl aveți la momentul la care vă pensionați. Și atunci o să vedeți că se gândesc foarte bine, de două, chiar trei, chiar patru ori, dacă se pensionează la 49 de ani”, a spus Pop. Citește și: Nicușor Dan închide o regie care nu mai avea activitate de 23 de ani. Regia de Apă București, uitată cu un singur angajat și plină de datorii Cum se fentează vechimea în muncă, la magistrați El a explicat și numeroasele modalități prin care, de fapt, magistrații lucrează mult mai puțin și realizează vechimea în muncă prin diferite tertipuri strecurate în lege: când se calculează vechimea este inclusă și perioada în care viitorii magistrați urmează cursurile Institutului Național al Magistraturii, adică sunt tot un fel de studenți. dacă, de exemplu, un notar devine judecător sau procuror, i se ia în calcul și perioada în care a exercitat profesia de notar, chiar dacă a fost judecător o scurtă perioadă de timp „Cei 25 de ani vechime intră perioada în care ești auditor de justiție la Institutul Național Magistratorii care este o formă de perfecționare post-universitară în care tu tot un fel de student ești, nu practici, ești plătit. Ai bursă. Sau dacă intri în magistratură după ce anterior ai exercitat altă profesie juridică precum avocat, consilier juridic, notar public, executor judecătoresc se adună la vechimea în magistratură. Prin noua lege se elimină aceste beneficii. Nu o să mai vedem pensionari la 45-48 de ani pentru că va trebui să ai o vechime de minim 25 de ani ca magistrat, judecător sau procuror. Și nu în profesii asimilate, profesii juridice asimilate să se consideră în egală măsură vechime”, a explicat prodecanul Facultății de Drept.

Marcel Boloș explică din nou cât pierde România dacă nu taie pensiile speciale Foto: Facebook MIPE
Politică

Cât pierde România dacă nu taie pensiile speciale

Cât ar pierde România dacă Guvernul nu taie din pensiile speciale: 1,4 miliarde euro, a explicat la TVR Info ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș (PNL). El a arătat că oficialii europeni au transmis Bucureștiului că este riscul României dacă instituțiile se depopulează urmare a tăierii acestor pensii, dar cheltuielile trebuie reduse. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Cât pierde România dacă nu taie pensiile speciale „Reforma pensiilor speciale, ori se face, ori nu se face. Dacă nu se face, sigur, ce aţi spun dvs, cu faptul că pierdem banii, până la un miliard patru sute. Deci, după ultima discuţie cu Comisia Europeană, există o modalitate de determinare a plăţilor parţiale care presupune că se înmulţeşte valoarea jalonului cu reforma – în cazul nostru sunt 47 de milioane de euro – cu un coeficient consolidat. Acest coeficient poate să ajungă până la 30 valoarea jalonului privind reforma, deci înmulţim 50 aproximativ cu 30 şi putem ajunge la un miliard şi jumătate de euro”, a afirmat Marcel Boloş joi seară, la TVR Info, citat de news.ro. În ceea ce priveşte riscul de depopulare a unor instituţii publice în cazul unei reforme drastice, Boloş a dezvăluit că oficialii europeni ”au spus că aceste riscuri sunt ale statului membru” şi trebuie ca România trebuie să ia măsuri pentru a reduce cheltuielile cu pensiile speciale, pensii şi salariile bugetarilor, oficialii europeni atrăgând atenţia că dacă România nu face acum această ”reformă este chestiune de timp” până când va ajunge ”în stare de dificultate”. Demnitarul liberal a criticat și legea pensiilor promovat de PSD, arătând că „s-a dovedit că nu o putem susţine şi că nu am avut bani pentru a implementa-o”. Citește și: Avocatul lui Dan Diaconescu: Fetele cu care a fost pozat nu erau prostituate minore, ci refugiate din Ucraina, cu care nu a avut relații sexuale Dezmățul în pensiile speciale „Acum, sigur că s-ar putea să generez o serie de discuţii în spaţiul public, dar noi venim din spate cu recomandări specifice de ţară care ne-au atenţionat că aveţi grijă că luaţi decizii ad-hoc pentru majorarea pensiilor. Să nu uităm că a fost în spate o lege a pensiilor care s-a dovedit că nu o putem susţine şi că nu am avut bani pentru a implementa-o, dar a fost o decizie ad-hoc de majorare a pensiilor cu 40%, ceea ce a deschis în faţa Comisiei discuţiile pentru ceea ce înseamnă şubrezirea sustenabilităţii finanţelor publice. Apoi am avut dezmăţul în pensiile speciale”, a arătat Boloș. Ministrul a mai explicat că, dacă un angajat care are o pensie pe bază de contributivitate va avea ca rată de înlocuire a venitului la pensionare, adică va avea drept bază de calcul pentru pensie 43,5% din venitul său din perioada de activitate, un pensionar din sistemul special ajunge să aibă ca bază de calcul pentru pensie între 60% şi 85% din cât câştiga când era în activitate. În acest context, Boloş spune că România este ”aproape lipsită de argumente” care să explice această discrepanţă.

Kelemen Hunor: „Pericolul este să pierdem banii şi să ne lovească şi furia poporului”
Politică

Pericolul este pierdem banii şi lovească şi furia poporului

Președintele UDMR, Kelemen Hunor,a vorbit, la Euronews România, despre pensiile speciale: „Dacă nu se găseşte o soluţie, pericolul este să pierdem banii din PNRR şi să ne lovească şi furia poporului”, a spus el. Întrebat, marţi, la Euronews România, dacă ar fi oportun ca România să ceară Comisiei Eeuropene (CE) o prelungire pentru reforma pensiilor speciale, Kelemen Hunor a răspuns negativ. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online „Pericolul este să pierdem banii şi să ne lovească şi furia poporului” ”Nu. Asta înseamnă că nu vom lua 700 de milioane de euro, plus că problema rămâne tot în braţele noastre şi trebuie să o rezolvăm. Dacă am băgat în PNRR, dacă acesta este deadline-ul, trebuie să găsim o soluţie până expiră acest termen. Este o situaţie extrem de complicată şi nedreaptă, dar aici ne-au adus demagogia şi populismul de 12 ani. 80% din populaţie nu vrea corecţia pensiilor speciale, vrea anularea lor”, a spus liderul UDMR, citat de news.ro. El a explicat că se înregistrează un impas fiindcă magistraţii nu acceptă propunerea CE de 45%, iar militarii poate ar acepta pentru viitor dacă ştiu care sunt paşii. „Nu se poate în acest moment să găsim un numitor comun. Pericolul cel mai mare este să pierdem şi banii şi, din punct de vedere politic, există şi furia oamenilor că nu am rezolvat ceea ce cu toţii au promis 10-12 ani de fiecare dată când erau în opoziţie, folosindu-se de acest subiect sensibil şi extrem de popular. Şi atunci pierzi banii şi te loveşte şi furia poporului. Aici este dilema. Din punctul meu de vedere, trebuie discutat, negociat de dimineaţă până seara cu toţi cei interesaţi şi trebuie să se găsească o soluţie şi fiecare trebuie să lase de la el ceva, altfel nu o să meargă, nu se poate rezolva”, a mai spus Kelemen. Acesta a precizat că în coaliţia de guvernare s-a discutat respectarea jaloanelor şi termenelor din PNRR, fără a se analiza varianta de a nu face reformă. Citește și: Primul președinte al SUA arestat n-a fost Trump: în 1872, Ulysses S. Grant a fost reținut fiindcă gonea cu teleguța prin Washington DC „Temele au fost asumate de România. Cei de la Comisia Europeană spun că noi ne-am angajat”, a declarat liderul UDMR.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră