joi 19 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: pensii speciale

210 articole
Politică

Budăi anunță că a descoperit „acum” ce scrie în PNRR

După 15 luni la guvernare, ministrul Budăi anunță că a descoperit „acum” ce scrie în PNRR și anunță, la Antena 3, că refuză să respecte angajamentele privind pensionarea. În știrea difuzată de Antena 3 nu apare nici o referire a demnitarului PSD la legea pensiilor speciale, alt jalon care încă nu a fost îndeplinit. România ar putea pierde sute de milioane de euro sau miliarde din neîndeplinirea jaloanelor din PNRR privind pensiile speciale și pensiile. Acum un an, Budăi susținea că procentul din PIB alocat pensiilor va fi renegociat: „Ceea ce este important şi ceea ce eu susţin şi ceea ce domnul comisar va aproba este că acel procent de 9,4 nu este neapărat un procent unde să ne izbim ca de un zid”. Budăi anunță că a descoperit „acum” ce scrie în PNRR „Acum mă uit şi mi se pare halucinant ceea ce găsesc acolo pentru că mi-am pus mie de foarte multe ori întrebarea: «au trimis la Bruxelles nişte lucruri aberante fără să ştie ce trimit sau au trimis cu bună credinţă, urându-i pur şi simplu pe cetăţenii români»? Noi nu trăim nici în Germania, nici în Franţa, nici în Spania. Speranţa de viaţă a noastră, a cetăţenilor români, nu este nici pe aproape de speranţa cetăţenilor din ţările de vest. Eu cred că s-a pus foarte clar caru' înaintea boilor, pentru că nu putem sub nicio formă să acceptăm o asemenea cerere”, a spus Budăi, referindu-se la vârsta de pensionare. Citește și: Trei proiecte cruciale, blocate: pensiile speciale, noua lege a pensiilor și legile Educației. Coaliția majoritară, înțepenită între grupările de interese și revolta publicului Ce prevede jalonul 214 privind pensiile Iată ce ar trebui să conțină noua lege a pensiilor: va reduce în mod semnificativ posibilitățile de pensionare anticipată, va introduce stimulente pentru prelungirea vieții profesionale și majorarea voluntară a vârstei standard de pensionare până la 70 de ani, în conformitate cu creșterea speranței de viață, și va egaliza vârsta legală de pensionare pentru bărbați și femei la 65 de ani până în 2035 va introduce stimulente pentru amânarea pensionării va revizui pensiile speciale pentru a le alinia la principiul contributivității Acest jalon are ca termen de finalizare trimestrul I din 2023. „Şi al doilea pilon este cel al pensiilor. Deci, din acest punct de vedere, e foarte multă responsabilitate şi în decizia pe care o va adopta Parlamentul pentru că fiind un jalon de tip red line va fi urmărit şi este urmărit îndeaproape de Comisia Europeană şi nu se va sfii să ne critice Comisia dacă jalonul nu este dus la bun sfârşit. Sunt jaloane pentru care decizia poate fi luată de suspendare a PNRR-ului, dar să sperăm că nu ajungem în această situaţie”, spunea ministrul Marcel Boloş în ianuarie, la Europa FM.

Budăi anunță că a descoperit „acum” ce scrie în PNRR Foto: Guvernul Romaniei
Ministrul Câciu minte în legătură cu prevederile despre pensiile speciale din PNRR
Eveniment

Ministrul Câciu minte

Ministrul PSD al Finanțelor, Adrian Câciu, minte când afirmă că „PNRR-ul spune că trebuie să reducem ponderea cheltuielilor în PIB cu aceste pensii de serviciu”. Potrivit legii răspunderii ministeriale, „prezentarea, cu rea-credinţă, de date inexacte Parlamentului sau Preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului” constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 12 ani. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ministrul Câciu minte „Reforma va fi făcută aşa cum este prevăzută în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Bani România are, problema este dacă este oportun să ducă mai mulţi bani sau mai puţini bani. PNRR-ul ne spune că trebuie să reducem ponderea cheltuielilor în PIB cu aceste pensii de serviciu. Asta vom face", a declarat Câciu, la Senat, potrivit Agerpres. Ce scrie, în realitate, în Jalonul 215 din PNRR: „Noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale și le va alinia la principiul contributivității. Nu se vor crea noi categorii de pensii speciale, iar categoriile actuale vor fi raționalizate. Pensiile speciale se calculează în prezent pe baza principiului contributivității, a vechimii în profesie și a reajustării procentului legat de veniturile obținute. Perioada minimă de cotizare este similară cu cea aplicată în fondul public de pensii. Protecția deciziilor Curții Constituționale se va referi numai la pensiile magistraților, nu și la alte categorii, și se va referi numai la limitele explicite din argumentele Curții. Nicio pensie specială nu poate depăși venitul obținut în cursul perioadei de cotizare”. Acest jalon trebuia îndeplinit din trimestrul IV al anului trecut. Citește și: Panică în Australia: țara ar putea intra în război cu China comunistă în trei ani și nu este pregătită – deschidere în principalele cotidiene, după discuții cu experții Câciu arată spre Budăi Întrebat de ce nu a fost încă închis acest jalon din PNRR, Câciu a afirmat că, între timp, a apărut raportul Băncii Mondiale, cu o serie de diferenţe faţă de cel iniţial, pe baza căruia a fost scris proiectul, urmând ca în perioada următoare să fie prezentate soluţii pentru atingerea jalonului privind pensiile speciale. "Eu am toată deschiderea să particip cu toţi colegii mei, în grupuri de lucru sau oricând sunt chemat, să vin cu soluţii şi să vin cu ceea ce înseamnă sustenabilitatea fiscal-bugetară a acestei ţări. Între timp, a apărut acest raport final, care raport final al Băncii Mondiale are o serie de diferenţe faţă de raportul iniţial, pe baza căruia a fost scris proiectul de lege. Evident, ne vom uita pe el, sunt toate ministerele de resort acolo implicate să vină cu soluţii şi să ne atingem jalonul din PNRR (...) Să-i întrebaţi pe domnul ministru al Muncii şi miniştrii de resort, eu vin ca suport. Până la urmă, nu am nicio pensie de serviciu la mine în sector, la Ministerul de Finanţe nu avem pensii de serviciu", a punctat ministrul Finanţelor.

PSD iese la contracatac și dă vina pe PNL pentru blocarea PNRR Foto: Captură Antena 3
Politică

PSD iese la contracatac

După ce ministrul PNL al Fondurilor Europene, Marcel Boloș, a spus că pensiile speciale blochează PNRR, PSD iese la contracatac: ministerele Energiei și Justiției, conduse de PNL, sunt de vină, susține un demnitar social-democrat. PSD iese la contracatac Cristian Vasilcoiu, secretar de stat în ministerul Muncii, a scris, pe Facebook, că răspunderea pentru amânarea plăților din PNRR o au ministerele liberale care nu au îndeplinit jaloanele legate de decarbonizare și avertizorul de integritate. „Că m-am săturat de propagandă: în momentul de față România nu are aprobată cererea de plată numărul 2 din PNRR, fiindcă nu au fost îndeplinite jaloanele privind decarbonizarea (Ministerul Energiei) și avertizorul de integritate (Ministerul Justiției)! Pensiile sunt în cererile de plată numerele 3 și 4, ceea ce înseamnă că acestea nu vor fi analizate până când România nu va îndeplini criteriile din cererea de plată numarul 2! Ce discutăm noi aici?! Doar propagandă! Nu din cauza pensiilor e blocat PNRR, ci din cauza altor jaloane!”, a scris Vasilcoiu pe Facebook. Boloş, despre pensiile speciale: Ne poate costa usturător MInistrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene Marcel Boloş a afirmat că jalonul 215 din PNRR spune două lucruri esenţiale pentru pensiile speciale, prima condiţie fiind sustenabilitatea, iar a doua condiţie fiind legată de contributivitate. „În situaţia în care noi nu ajungem la o soluţie cu Comisia Europeană, există mecanismul plăţilor parţiale şi aici sigur ne poate costa usturător, sume de ordinul sutelor de milioane de euro dacă nu ajungem la validarea acestui jalon în relaţia cu Comisia Europeană”, a adăugat el, citat de news.ro. Citește și: Boloș explică de ce banii din PNRR depind de reforma pensiilor speciale: „Putem să plătim scump faptul că nu ajungem la un compromis” Ministrul PNL a adăugat că cei din Comisia Europeană sunt intransigenţi, fiind trei piloni fundamentaţi pentru PNRR la care nu vede ca cei din Comisie să se clintească şi să fie maleabili. Ce trei piloni sunt reforma pensiilor, este guvernanţa corporaţiilor de stat şi este decarbonizarea, a precizat Boloş.

Banii din PNRR depind de reforma pensiilor speciale, spune ministrul Boloș Foto: Facebook
Politică

Banii din PNRR depind de reforma pensiilor speciale

Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, explică, la TVR Info, de ce banii din PNRR depind de reforma pensiilor speciale. Ministrul spune însă că sunt 79 de jaloane care nu au fost îndeplinite. Banii din PNRR depind de reforma pensiilor speciale „În PNRR sunt două condiții foarte limpezi, care sunt menționate. Prima, referitoare la sustenabilitate, trebuie să avem un volum de pensii speciale sustenabil pe o perioadă lungă. Simulările se fac pe perioadă de timp de ordinul chiar al zecilor de ani. Comisia vrea să se asigure că avem fondurile pentru plata pensiilor. A doua condiție este cea rerferitoare la contributivitate. Urgența noastră este legea pensiilor speciale“,” a declarat la TVR, ministrul investițiilor și proiectelor europene, Marcel Boloș. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online „România are probleme cu viitoarele plăţi din PNRR. Şi a treia tranşă este în pericol de a fi blocată, pentru că România nu a îndeplinit deocamdată condiţii cerute de Bruxelles. Mai precis, 79 de jaloane, așa cum a declarat, aseară, la TVR Info, Marcel Boloş. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a spus că cele mai multe jaloane se referă la reducerea chetuielilor publice, iar cele mai mari probleme sunt legate de reforma pensiilor speciale”, mai arată site-ul TVR, prezentând interviul cu Boloș. „În raportul Băncii Mondiale, a experților banii mondiale, sunt propuneri interesante cum sunt cele legate de impozitarea progresivă a contribuției de la buget în complearea pensiei speciale și care, cred eu, este o soluție de luat în seamna ca să ajungem la validarea jalonului, altfel putem să plătim scump faptul că nu ajungem la un compromis”, a arătat Marcel Boloș. România ar primi și plăti parțiale, după noile reguli europene, dar în cel mult șase luni trebuie oricum să indeplinească toate condiţiile cerute. Citește și: VIDEO Prizonier de război ucrainean, împușcat după ce a strigat „Slava Ukraini!”. Președintele Zelenski declară că criminali vor fi găsiți Guvernanța corporațiilor de stat, o altă problemă „Mai nou, Comisia a adoptat o regulă nouă care privesc plățile parțiale. Atunci când nu ne-am dus la bun sfârșit un jalon, atunci se poate calcula o sumă care se reține pentru 6 luni. Dacă în șase luni de zile nu ai făcut jalonul, banii se pierd definitiv”, a spus ministrul. Poți urmări aici un fragment din interviul „Marcel Bolos, despre pensiile speciale, la TVR Info” Cele mai importante condiţii pe care România trebuie să le indeplinească pentru a primi fondurile din PNRR se referă la decarbonificare, guvernanta corporațiilor de stat și echilibrarea bugetului pensiilor, inclusiv prin cele speciale.

Raluca Turcan, atac la ministrul PSD Marius Budăi
Politică

Turcan atac la Budăi

Deputatul PNL Raluca Turcan, atac la Budăi în timpul dezbaterii moțiunii împotriva ministrului PSD: „Recunosc că şi pe mine m-a intrigat faptul că, după ce Ministerul Muncii a plătit anul trecut o consultanţă costisitoare, a fost transmis în Parlament un proiect fără impact bugetar calculat şi într-o variantă mult mai slabă decât cea pe care am lăsat-o la minister, elaborată de funcţionarii publici din minister, fără consultanţă externă”. Citește și: Turcan, atac la PSD: A alocat pensiilor doar 8% din PIB. Electoratul lor, „amăgit cu promisiuni cinice” Turcan, atac la Budăi Turcan a spus că nu va vota moțiunea împotriva lui Budăi, inițiată de USR și Forța Dreptei, dar a criticat, voalat, înârzierile în atingerea obiectivelor stabilite de PNRR. „Despre asta trebuie să fie, pe fond, dezbaterea de astăzi, dar şi despre miliardele de euro din PNRR în care toţi primarii din ţară şi-au pus speranţa; depre modernizarea comunităţilor locale şi a infrastructurii primare; despre proiectele care au nevoie ca finanţarea prin PNRR să vină la timp, nu cu întârziere. Oare cine îşi asumă riscul ca următoarea tranşă de fonduri să întârzie, firmele să-şi suspende lucrările şi numărul mare de angajaţi care lucrează astăzi în economie să fie pus în pericol? Oare cine îşi asumă riscul ca stabilitatea economică atât de greu câştigată să fie pusă în pericol? Soluţii pentru impasul în care au intrat unele reforme există! (...) Să nu se joace nimeni de-a reforma căci riscăm să pierdem bani din PNRR. Stimate domnule ministru, dse asemenea, ar trebui să vă preocupaţi ca toate jaloanele care ţin de competenţa ministerului dumneavoastră să fie îndeplinite cât mai curând, căci pe finanţările din următoarele tranşe din PNRR a fost construită întreaga arhitectură bugetară şi cea mai mare parte a calendarului investiţional pentru anul 2023. Cred că astăzi este un moment foarte bun în care ministrul muncii să explice motivele pentru care unele reforme din PNRR au intrat în impas şi, mai important, cum intenţionează să răspundă aşteptărilor oamenilor şi să elimine îngrijorările cu privire la următoarele plăţi din PNRR”, a spus Turcan, citată de news.ro.

Date șocante despre pensiile ne-speciale Foto: Facebook Marius Budăi
Eveniment

Date șocante despre pensiile ne-speciale

După 35 de ani de muncă, un pensionar obișnuit are o pensie de circa 45% din salariu, arată un studiu al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari. Pe de altă parte, în sistemul pensiilor speciale, după circa 25 de ani de muncă unii beneficiari primesc sume mai mult decât ultimul salariu. Date șocante despre pensiile ne-speciale „La un calcul simplu, fără a ține cont și de valoarea în timp a banilor, o persoană activă este taxată cu 21,25% din salariu pentru sistemul public de pensii, pentru o perioadă de 35 de ani, iar apoi primește ca pensie aproape 45% din salariu. În aceste condiții, primește în jur de 55%-60% din suma contribuită pe parcursul vieții active. Daca este luată în considerare și valoarea în timp a banilor, suma primită (ca procent din contribuții) este și mai mică”, se arată în studiu. Citește și: Pensiile speciale reprezintă 10% din cheltuielile cu asistența socială din bugetul asigurărilor sociale de stat. În total, anul acesta, acestea vor consuma 12,4 miliarde de lei Studiul arată că, în caz de deces al contributorului, banii cotizați la Pilonul I rămân (sunt) proprietatea statului, acesta neavând nicio obligație față de moștenitori. Pentru a recupera contribuțiile la Pilonul I, de-a lungul celor 35 ani de contribuție e nevoie de o speranță de viață de 88 ani, ce depășește cu 14 ani durata medie de viață în România. Astfel, contribuțiile de asigurări sociale sunt de fapt o taxa pe muncă, nu un beneficiu pentru contributor. Studiul recomandă viitorilor pensionari să economisească, pentru a evita impactul pensiilor mici, mai ales în anii care vor veni. Citește și: Fost președinte al Consiliului Fiscal: Avem o problemă serioasă în piaţa muncii, abuz de pensii speciale la vârste foarte mici, oameni pentru care statul a cheltuit resurse însemnate „Iar o abordare prudentă este ca de la generația X în jos (persoanele născute în intervalul 1961 – 1980), în planificarea comportamentului de economisire și de investiții, să considere că pensia publică va fi foarte mică în raport cu nevoile financiare la pensionare și va asigura doar un nivel minim de subzistență”, scriu autorii studiului.

Problemă gravă: abuz de pensii speciale (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

Problemă gravă: abuz de pensii speciale

Problemă gravă: abuz de pensii speciale. România se confruntă cu o problemă serioasă în piaţa muncii, de natură structurală, cu o participare prea mică la activitatea economică, precum şi cu un abuz de pensii speciale la vârste foarte mici, susţine Ionuţ Dumitru, economist şef Raiffeisen Bank. Problemă gravă: abuz de pensii speciale "Avem o problemă serioasă în piaţa muncii, o problemă structurală. Avem o participare prea mică la activitatea economică. Stimulentele pentru a munci sunt slabe. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Avem un abuz de pensii speciale la vârste foarte mici, oameni care ies la pensie prea repede, pentru care statul a cheltuit resurse însemnate pentru a-i pregăti permiţându-le însă să iasă la pensie probabil în vârful vieţii lor profesionale, la 45 de ani - 50 de ani. Avem prea puţini salariaţi şi multe alte forme de venit mult mai avantajoase din punct de vedere fiscal. A se vedea PFA, PFI, drepturi de autor, venituri salariale mascate în dividende la microîntreprinderi. Citește și: Ministrul Boloș, avertisment neobișnuit de dur în legătură cu pensiile speciale: „Varianta cea mai gravă, să blocăm PNRR, or luxul acesta nu cred că ni-l permitem” Avem, de asemenea, multă muncă la negru. Foarte mulţi salariaţi cu salariu minim pe economie. Este de necrezut să ai 1,7 milioane sau chiar mai mult de salariaţi cu salariul minim pe economie, din 5 milioane şi ceva de salariaţi plătitori de taxe şi impozite. De ce avem această pondere mare a salariaţilor cu minimum pe economie, probabil şi din motiv că mulţi dintre aceşti salariaţi primesc plăţi suplimentare la negru din dividende pe care compania le retrage la un cost fiscal mult mai mic decât dacă le-ar plăti pe statul de plată. Rezolvarea problemelor din piaţa muncii, aş spune nu neapărat în ordinea importanţei, ar însemna o reformă serioasă în sistemul de pensii în general şi stimularea prelungirii vieţii active, regândirea din temelii a sistemului de pensii speciale, care astăzi este un abuz din multe puncte de vedere, şi regândirea stimulentelor fiscale", a declarat Ionuţ Dumitru. Optimizare fiscală agresivă Economistul a participat joi la dezbaterea asupra volumelor "Economie. Lucrări selectate" şi "Economy. Selected works", care reunesc o suită de lucrări ce tratează teme din sfera economiei şi politicii economice. El consideră că trebuie redusă povara fiscală pe munca salarială, dar trebuie crescută la alte forme de venit unde în prezent este mult mai ieftin fiscal şi se face optimizare fiscală agresivă. Ionuţ Dumitru a explicat, în context, că multe forme de venit maschează în fapt venituri salariale. Pe lângă aceasta, Dumitru a subliniat că România se confruntă cu o disciplină financiară foarte scăzută şi a precizat că sunt companii care "arată jalnic" pe cifrele financiare, dar acţionarii sunt foarte bogaţi pe persoană fizică. Doar unun din doi peste 55 de ani muncește Potrivit economistului, populaţia în vârstă de 15 - 64 de ani are o pondere de circa 65% din total, similar cu alte state europene, dar ponderea acestei categorii în populaţia activă a ţării aflată în piaţa muncii este de 65%, a doua cea mai mică din UE după Italia, cu 10 puncte procentuale sub media europeană. Pe segmentul de vârstă 55 - 64 de ani se constată că doar 46% din populaţie este activă în piaţa muncii, cea mai mică pondere din UE. El a explicat că pe segmentul acesta de vârstă doar mai puţin de o persoană din două muncesc, iar cei care sunt în afara pieţei muncii spun în proporţie de 94% că nu vor să muncească. O explicaţie pentru această situaţie este numărul relativ mare de pensionari speciali ieşiţi la pensie şi la vârste uşor peste 40 de ani. Durata vieţii active este de 31,3 ani în România, cea mai mică din UE, a mai arătat sursa citată. Economistul a făcut referire la deficitul bugetar şi a spus că nu este clar cum se va face reducerea la sub 3% din PIB în 2024. Mai mult, el a afirmat că România are în acest moment un deficit bugetar foarte înalt, cel mai mare din Europa, de peste 6% din PIB. "Performanţa României în materie de convergenţă este foarte bună la nivel agregat. În ultimele două decenii am avansat de la 26,4% din media Uniunii Europene la paritatea puterii de cumpărare în 2000 la 74,2% din media UE la paritatea puterii de cumpărare. România a avut cea mai rapidă creştere a PIB per capita din UE", precizat reprezentantul Raiffeisen Bank. O Românie a extremelor economice Pe de altă parte, el a spus că cifrele din 2019, pe judeţe, arată că raportul dintre cele mai bogat judeţ, care este Bucureşti, cu 263% din media UE, la paritatea puterii de cumpărare, şi cel mai sărac, Vaslui, este 6 la 1. Acesta raport este printre cele mai mari din Europa. La nivel de judeţe, din 42 de judeţe doar 15 au avut o dinamică mai rapidă a PIB per capita decât media naţională. "Judeţele care aleargă cel mai rapid în convergenţa reală sunt Bucureşti, Cluj, Timiş, Alba, Sălaj, Tulcea şi Sibiu. Judeţele care au pierdut cel mai mult în poziţionarea relativă faţă de media naţională Covasna, Ilfov, Constanţa, Harghita, Mureş, Galaţi, Vrancea, Bihor şi Bacău. Avem practic o Românie a extremelor. Avem o ţară a extremelor. Avem regiunea Bucureşti - Ilfov care la scară europeană este pe locul 14 din 242 de regiuni după clasificarea NUTS II regională la nivelul Uniunii Europene, cu un nivel al PIB per capita, încă o dată Bucureşti + Ilfov 164% din media Uniunii Europene. Un astfel de nivel este peste regiuni precum Stuttgart, Viena, Bremen, Koln. Adică ai spune că avem un nivel de dezvoltare economică foarte înalt. Pe de altă parte avem şi regiunea de Nord Est a ţării pe aceeaşi clasificare, care este doar la 46% din media Uniunii Europene, la coada clasamentului, pe locul 226 din 242 de regiuni la scară europeană", a spus Ionuţ Dumitru. Cu ocazia aniversării a 140 de ani de la înfiinţare, Banca Naţională a României a iniţiat un proiect editorial în cadrul Colecţiei "Biblioteca Băncii Naţionale a României", concretizat într-un set de volume în care sunt cuprinse lucrări şi studii elaborate de specialişti Băncii Naţionale a României pe parcursul ultimelor decenii, pe diverse tematici din domeniile politicii monetare, stabilităţii financiare şi economiei.

Bolos: „Varianta cea mai gravă, să blocăm PNRR”
Politică

Varianta cea mai gravă, să blocăm PNRR

Ministrul PNL al Investițiilor Publice, Marcel Boloș, a lansat un avertisment neobișnuit de dur în legătură cu pensiile speciale, apreciind că „varianta cea mai gravă” ar fi ca PNRR-ul să fie blocat. El a evitat să stabilească răspunderi politice, apreciind doar că „există din acest punct de vedere un risc de neconformare a clasei politice la ceea ce scrie în PNRR”. Avertismentul său vine la o zi după ce dezbaterile din Senat la legea pensiilor speciale au fost amânate pentru încă două săptămâni. Puteți citi și: Pensiile speciale reprezintă 10% din cheltuielile cu asistența socială din bugetul asigurărilor sociale de stat. În total, anul acesta, acestea vor consuma 12,4 miliarde de lei „Varianta cea mai gravă, să blocăm PNRR” „Deci, varianta cea mai gravă care se poate întâmpla României este ca noi, prin adoptarea unui proiect de lege care nu este în conformitate cu PNRR, să blocăm PNRR, ori luxul acesta nu cred că ni-l permitem, pentru că sunt o serie de contracte de finanțare pe care România le-a avut ca apeluri de proiecte și contracte de finanțare pe care le-a încheiat sau urmează să le încheie. Am avut angajamente pe care ni le-am asumat pentru proiectele mari pentru infrastructura de transport. Deci, practic noi suntem pe un drum fără cale de întors fiindcă ne-am angajat la o serie de proiecte de infrastructură, pe de o parte, pe de altă parte la contractele de finanțare pe care le-a întocmit Ministerul Dezvoltării Regionale, Ministerul Educație, Ministerul Sănătății cu unitățile spitalicești în curând”, a afirmat Boloș, la un interviu pentru PSNews. Regula de bază a pensiilor speciale: contributivitatea El a explicat că legea pensiilor speciale trebuie să țină cont de două elemente, sustenabilitate și contributivitate. „Noi, în PNRR, avem două condiții fundamentale pentru acest jalon, primul fiind cel legat de sustenabilitate. Ca să facem dovada sustenabilității trebuie să avem la bază simulările volumului de cheltuieli publice pe care o generează legea pensiilor speciale pe termen lung, nu e vorba de un an, doi, ci trebuie văzută tendința aceasta pe care o are în volumul de cheltuieli publice generate de pensiile speciale. A doua condiție este cea referitoare la contributivitate. Practic, pensiile speciale trebuie să aibă în esență și ca regulă de bază contributivitatea, cea pe care o solicită în mod corect Comisia Europeană să se regăsească în proiectul de lege”, a arătat demnitarul. El a spus că autoritățile române mai au câteva luni la dispoziție pentru a trece prin Parlament legea pensiilor speciale și a primi, astfel, tranșa a treia de bani din PNRR. Termenul de plată pentru tranșa a treia este mai-iunie 2023, a adăugat Boloș.

Pensiile speciale, 10% din cheltuielile cu asistența socială Foto: Facebook
Politică

Pensiile speciale, 10% cheltuielile cu asistența socială

Pensiile speciale reprezintă 10% din cheltuielile cu asistența socială din bugetul asigurărilor sociale de stat. a explicat, azi, un secretar de stat din ministerul de Finanțe. Acesta a arătat că, în total, aceste pensii - inclusiv cele considerate a fi „militare” - vor consuma 12,4 miliarde de lei. Proiectul privind pensiile speciale a primit o amânare de două săptămâni în comisia de buget din Senat, marţi. Pensiile speciale, 10% din cheltuielile cu asistența socială „Impactul actual, anul acesta, partea suportată din bugetul de stat pentru pensiile speciale este de circa 1,4 miliarde, în bugetul ministerului Muncii iar pensiile militare, care se acordă unui număr mult mai mare de beneficiari, se plătesc din bugetul ministerului de Interne, Apărării, SRI, şi însumează 11,1 miliarde lei. Ele reprezintă, dacă e să facem o comparaţie, cam 10% din cheltuielile cu asistenţa socială din bugetul asigurărilor sociale de stat, care anul acesta este de 110 miliarde lei”, a declarat secretarul de stat Daniela Pescariu, citată de news.ro. Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor a mai afirmat, în cadrul dezbaterii din comisia de buget din Senat, că toate măsurile din această lege a pensiilor speciale vor conduce la diminuarea pensiilor. Pensiile speciale, 0,85% din PIB Avem 0,85% din PIB pensii speciale; iar în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, a afirmat, la 25 iaunuarie, Eugen Rădulescu, director, Direcţia stabilitate financiară, Banca Naţională a României. „Avem 0,85% din PIB pensii speciale. Nu se numesc pensii speciale decât o parte dintre ele. Unele se numesc pensii de serviciu. Eu cred că putem să le numim şi pensii de recunoştinţă sau contribuţii de recunoştinţă. Nu le numim pensii speciale. Dar ele tot aia sunt, pentru că nu respectă niciunul dintre cele trei criterii pe care le avem noi toţi ceilalţi muritori: durata de cotizaţie, vârsta de pensionare şi modul de calcul al pensiei, în aşa fel încât, dacă anul acesta vorbim de 0,85% din PIB, care reprezintă pensiile speciale, în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% şi atunci va fi din ce în ce mai greu să arătăm că acestea sunt o cheltuială bugetară nu numai inacceptabilă, dar insuportabilă, nesustenabilă”, a spus Eugen Rădulescu, la prezentarea lucrărilor ‘Stabilitate financiară. Lucrări selectate’ şi ‘Financial stability. Selected works’, publicate în Colecţia „Biblioteca Băncii Naţionale a României – Aniversar 140 de ani’. Puteți citi și: Comisia Europeană afirmă că pensiile militare sunt speciale, iar România trebuie să le „alinieze” principiului contributivității pentru a îndeplini PNRR Comisia Europeană a afirmat, prin reprezentanța din România, că pensiile militare sunt speciale, iar țara noastră trebuie să le „alinieze” principiului contributivității pentru a îndeplini PNRR.

Comisia Europeană afirmă că pensiile militare sunt speciale Foto: Facebook
Eveniment

Comisia Europeană afirmă pensiile militare sunt speciale

Comisia Europeană afirmă, prin reprezentanța din România, că pensiile militare sunt speciale, iar țara noastră trebuie să le „alinieze” principiului contributivității pentru a îndeplini PNRR. Comisia Europeană afirmă că pensiile militare sunt speciale „Revizuirea vizează toate pensiile speciale, inclusiv a celor militare, cu scopul de a le alinia cu principiul contributivităţii şi face parte dintr-o reformă mai amplă a sistemului public de pensii, reprezentând un element cheie al Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României”, arată Reprezentanța Comisiei Europeane la București, citată de news.ro Însă această reprezentanță diplomatică arată că reforma pensiilor speciale va fi evaluată atunci când România va transmite a treia cerere de plată din cadrul PNRR. În plus, ea a precizat că nu a fost amânată încasarea celei de-a doua tranşe a Planului de Redresare şi Rezilienţă, cererea de plată numărul doi fiind încă în stadiul de evaluare la nivelul Comisiei Europene. „Pensiile speciale nu ţin de competenţele Uniunii Europene”, mai arată comunicatul de presă al Reprezentanţei Comisiei Europene în România. Cu toate acestea, pentru ca România să primească fondurile alocate prin PNRR, aceasta trebuie să îndeplinească satisfăcător reformele referitoare la pensiile speciale la care ţara s-a angajat prin acest plan. Conform Reprezentanţei Comisiei Europene în România, „pentru toate ţintele şi jaloanele incluse in PNRR există un dialog constant între autorităţile române şi Comisia Europeana însă o evaluare oficială este realizată în momentul în care autorităţile transmit o cerere de plată”. Citește și: Rădulescu (BNR): Avem 0,85% din PIB pensii speciale; în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, o cheltuială bugetară inacceptabilă, insuportabilă, nesustenabilă Președintele PSD Marcel Ciolacu a precizat că ministrul Muncii Marius Budăi a informat, în şedinţa de luni a conducerii PSD, cu privire la faptul că urmează să vină un raport al Băncii Mondiale privind pensiile speciale şi a adăugat că aşteaptă o informare din partea Guvernului cu privire la acest proiect de lege, deoarece a fost asumat de către Executiv, transmite News.ro.

Pensiile militarilor, 45% din ultimele 12 luni, cere Banca Mondială Foto: Inquam/ George Calin
Politică

Pensiile militarilor să fie 45% din ultimele 12 luni

Banca Mondială cere ca pensiile militarilor să fie 45% din ultimele 12 luni sau 65% din venitul mediu din întreaga carieră, susțin surse politice citate de Libertatea. Această publicație susține că nu s-a găsit nici formula pentru reducerea pensiilor magistraților, aceasta fiind blocată de o decizie CCR. Citește și: În Teleorman, un magistrat are pensie de 29.250 de lei. Județul plătește și opt pensii speciale pentru foști consilieri ai Curții de Conturi, între 7.000 și 8.600 de lei pe lună Pensiile militarilor, 45% din ultimele 12 luni În prezent, militarii și polițiștii cu vechime de cel puțin 25 de ani primesc o pensie în cuantum de 80% din „media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegere”. Varianta propusă de Banca Mondială este însă respinsă de militari, mai susține Libertatea. De altfel, un sindicat al militarilor din Gorj a cerut, recent, ca pensiile militarilor să nu fie reglementate prin PNRR. Potrivit Libertatea, în aceste condiții România riscă să rateze tranșa trei din PNRR, iar Marcel Ciolacu ar refuza să preia șefia Guvernului, în mai 2023, pentru a nu fi responsabil de acest eșec. „Ciolacu ne-a spus în ședința de luni că toți miniștrii PSD trebuie să îndeplinească până în luna mai toate jaloanele din PNRR. Ne-a spus că dacă nu intră banii din tranșa a treia din PNRR, nu dorește să preia o guvernare din care să lipsească această importantă sursă de finanțare. Fără banii din PNRR, ce sens are să preia el toate criticile? Vrea să preia o guvernare în care se respectă jaloanele din PNRR”, a arătat un lider PSD, sub protecția anonimatului, pentru Libertatea. Pensiile speciale, 0,85% din PIB Purtătorul de cuvânt al PSD, Radu Oprea, a declarat, luni, că Guvernul aşteaptă raportul Băncii Mondiale cu privire la proiectul de lege referitor la pensiile speciale care se află în dezbatere în Parlament. „Este în cererea de plată numărul 3 (legea privind pensiile speciale). Astăzi şi mâine, din câte ne-a informat ministrul Muncii, Marius Budăi, va avea loc o discuţie cu Banca Mondială atât la Ministerul Muncii, cât şi la Guvern. Va fi o discuţie şi cu premierul referitoare probabil la forma finală a raportului pe care Banca Mondială trebuie să îl prezinte. În măsura în care vom avea informatii despre acest raport final vom şti să spunem exact şi termenele care urmează”, a afirmat Oprea, într-o conferinţă de presă, la sediul central al PSD. România plăteşte 0,85% din PIB pentru pensii speciale, iar în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% din PIB, a declarat recent Eugen Rădulescu, directorul direcţiei de stabilitate financiară din Banca Naţională a României (BNR).

Ministrul PSD Budăi refuză să spună impactul bugetar al pensiilor speciale
Eveniment

Ministrul refuză impactul bugetar pensiilor speciale

Ministrul Muncii, Marius Budăi (PSD), refuză să spună care va fi impactul bugetar al noii legi a pensiilor speciale. Deputatul PNL Alexandru Muraru - care este și consilier onorific al premierului Ciucă - i-a cerut, într-o interpelare parlamentară: „Vă rog să îmi transmiteți care este impactul bugetar al proiectul de Lege care vizează reducerea cheltuielilor cu pensiile de serviciu”. Ministrul refuză să spună impactul bugetar al pensiilor speciale Acum două săptămâni, Eugen Rădulescu, director la Direcţia stabilitate financiară din Banca Naţională a României, afirma că „avem 0,85% din PIB pensii speciale; iar în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%”. Însă ministrul Marius Budăi refuză să facă orice precizare în legătură cu aceste cheltuieli. El spune doar că „actul normativ respectă atât prevederile PNRR, cât și deciziile CCR, și urmărește ajustarea cheltuielilor totale cu pensiile de serviciu”. Budăi reia ceea ce se știa deja, din comunicatele de presă - se va majora vârsta de pensionare și se va reduce procentul de calcul raportat la venitul obținut - dar nu oferă nici un procent al reducerii cheltuielilor, nici o estimare a sumei brute. „Avem 0,85% din PIB pensii speciale. Nu se numesc pensii speciale decât o parte dintre ele. Unele se numesc pensii de serviciu. Eu cred că putem să le numim şi pensii de recunoştinţă sau contribuţii de recunoştinţă. Nu le numim pensii speciale. Dar ele tot aia sunt, pentru că nu respectă niciunul dintre cele trei criterii pe care le avem noi toţi ceilalţi muritori: durata de cotizaţie, vârsta de pensionare şi modul de calcul al pensiei, în aşa fel încât, dacă anul acesta vorbim de 0,85% din PIB, care reprezintă pensiile speciale, în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% şi atunci va fi din ce în ce mai greu să arătăm că acestea sunt o cheltuială bugetară nu numai inacceptabilă, dar insuportabilă, nesustenabilă”, a spus Eugen Rădulescu, acum circa două săptămâni.

BNR: Pensiile speciale, cheltuială bugetară inacceptabilă (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Economie

Avem 0,85% din PIB pensii speciale; ajungem la 1,5

Avem 0,85% din PIB pensii speciale; iar în doi - trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, a afirmat, azi, Eugen Rădulescu, director, Direcţia stabilitate financiară, Banca Naţională a României. Avem 0,85% din PIB pensii speciale; s-ar putea să ajungem la 1,5% „Avem 0,85% din PIB pensii speciale. Nu se numesc pensii speciale decât o parte dintre ele. Unele se numesc pensii de serviciu. Eu cred că putem să le numim şi pensii de recunoştinţă sau contribuţii de recunoştinţă. Nu le numim pensii speciale. Dar ele tot aia sunt, pentru că nu respectă niciunul dintre cele trei criterii pe care le avem noi toţi ceilalţi muritori: durata de cotizaţie, vârsta de pensionare şi modul de calcul al pensiei, în aşa fel încât, dacă anul acesta vorbim de 0,85% din PIB, care reprezintă pensiile speciale, în doi - trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% şi atunci va fi din ce în ce mai greu să arătăm că acestea sunt o cheltuială bugetară nu numai inacceptabilă, dar insuportabilă, nesustenabilă", a spus Eugen Rădulescu, la prezentarea lucrărilor 'Stabilitate financiară. Lucrări selectate' şi 'Financial stability. Selected works', publicate în Colecţia "Biblioteca Băncii Naţionale a României - Aniversar 140 de ani'. El a mai menţionat că anul acesta România trebuie să majoreze cheltuielile militare de la 2% din PIB la 2,5%. Eugen Rădulescu a vorbit şi despre profitabilitatea băncilor şi a subliniat că abordările în care se îndeamnă la alungarea băncilor pentru că "ne fură banii" sunt "încremenite într-un proiect de acum 40 de ani" şi că pornesc de la faptul că ratele dobânzilor la credite sunt mai ridicate în România decât în ţările occidentale. Citiți și: Apropiații lui Firea storc mii de euro de la stat pentru îngrijirea unor persoane cu dizabilități severe. Însă acestea mor într-o „închisoare” fără servicii adecvate – Buletin de București "Dacă ne uităm la ultimele cifre, vom vedea că rata medie a randamentului capitalurilor în sistemul bancar este binişor sub nivelul mediu al randamentului capitalului în economia naţională", a afirmat Eugen Rădulescu, citat de Agerpres.

CCR: pensiile „de serviciu” nu pot fi diminuate sub nici o formă
Politică

Pensiile „de serviciu” nu pot fi diminuate nici o formă

Curtea Constituțională, în componența ei din 2022, trece peste decizia CCR 873/2010 i decide că pensiile „de serviciu” nu pot fi diminuate sub nici o formă. Diferența este că, acum, toți judecătorii de la CCR beneficiază de pensii speciale uriașe, de magistrați, pe care le cumulează cu salariul de la Curtea și, în unele cazuri, cu o altă pensie specială. Pensionarii speciali de la CCR încasează anual pensii de circa 600.000 de euro, reiese din declarațiile de avere depus în 2021, care conțin datele pentru anul fiscal 2020. Unii dintre judecătorii de la CCR au chiar mai multe pensii speciale. Mulți dintre ei au pensie de dinainte de a împlini 55 de ani. Președintele CCR, Marian Enache, de exemplu, are o pensie de magistrat de 455.000 de lei, dar a încasat și pensia de fost deputat, de doar 16.000 de lei, în 2021. El este suspectat că, înainte de 1989, a fost colaborator al Securității. CCR: pensiile „de serviciu” nu pot fi diminuate sub nici o formă În 2010, CCR a decis că pensiile speciale pot fi eliminate, mai puțin cele ale magistraților: „Curtea reţine că, în principiu, pensia de serviciu a unei categorii profesionale, reglementată printr-o lege specială, are două componente, şi anume pensia contributivă şi un supliment din partea statului. Partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depăşeşte acest cuantum se suportă din bugetul de stat. Acordarea acestui supliment ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu se subsumează dreptului constituţional la pensie, astfel cum este reglementat în art. 47 alin. (2) din Constituţie. Pensiile speciale, nefiind un privilegiu, ci fiind instituite de către legiuitor în considerarea unui anumit statut special al categoriei profesionale respective, pot fi eliminate doar dacă există o raţiune suficient de puternică spre a duce în final la diminuarea prestaţiilor sociale ale statului sub forma pensiei”. Diminuarea pensiei „afectează dreptul la pensie privit lato sensu” Însă, în 2022, noul CCR ignoră decizia 873/2010 și afirmă că: „ Diminuarea cuantumului pensiei, fie ea contributivă sau de serviciu, cu sume de bani considerabile afectează dreptul la pensie privit lato sensu. Dacă în jurisprudența Curții s-a statuat deja că suspendarea plății pensiei (indiferent că pensia este contributivă sau de serviciu) pe perioada realizării unor venituri de altă natură constituie o afectare a dreptului fundamental la pensie, cu atât mai mult diminuarea pensiei prin prelevarea unei contribuții (fie și ea direcționată către bugetul FNUASS) pe o perioadă nedeterminată în timp (practic permanentă) reprezintă o afectare a acesteia”. Citește și: Care sunt cele zece puncte ale planului de pace propus de Zelenski marilor puteri ale lumii. Kievul vrea summit global în februarie pe acest subiect În decizia din 2022, CCR arată că a decis să ignore decizia 873/2010: „În cauză, nu sunt incidente Deciziile Curții Constituționale nr.871 şi nr.873 din 25 iunie 2010, prin care s-a stabilit că pensiile de serviciu se bucură de un regim juridic diferit în raport cu pensiile acordate în sistemul public de pensii”.

Impactul bugetar pentru pensiile militare şi speciale, 12 miliarde de lei, spune ministrul Adrian Caciu Foto: Facebook
Eveniment

Impactul bugetar pensiile speciale, 12 miliarde lei

Ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, spune că impactul bugetar pentru pensiile militare şi cele speciale este de 12 miliarde de lei. El a arătat că doar pensiile pentru militari au un impact de 11 miliarde de lei asupra bugetului. Câciu a făcut aceste declarații la Prima TV. La un PIB estimat la 1.552 miliarde de lei în anul 2023, ar însemna că aceste pensii reprezintă circa 0,8% din PIB. Impactul bugetar pentru pensiile militare şi speciale, 12 miliarde de lei „Impactul bugetar pentru pensiile speciale în 2022 este de 12 miliarde de lei. (…) Sintagma este, mă rog, pur politică sau pură de comunicare. Marea parte, de fapt, sunt pensiile militare, care nu au legătură cu pensiile speciale. Când am spus 12 miliarde, includ pensiile militare. Dacă dau pensiile militare jos şi alea încă o dată, nu au legătură cu pensii speciale, sunt nişte pensii care sunt stabilite şi prin tratate internaţionale şi sunt stabilite de Alexandru Ioan Cuza, pentru cine nu ştie, cred că au fost primele pensii din România înainte de sistemul de pensii pe model Bismark. Dacă le dau la o parte rămâne un miliard lei. Acolo trebuie vină această reformă cu care vine domnul ministru Budăi şi sunt convins că în zilele, săptămânile următoare lucrurile vor fi clarificate din perspectiva aceasta”, a declarat ministrul de Finanțe, citat de news.ro. El a fost întrebat dacă i se pare corect ca o persoană să iasă la pensie la 50 de ani sau să primească o pensie mai mare decât salariul. Citește și: De ce s-a răzgândit Austria în privința Croației în Schengen: a primit acces la un terminal de gaze lichefiate și a fost amenințată că nu va primi contracte de infrastructură (IntelliNews) „Eu nu o să mă pronunț” “Nu mi se pare corect. Să stabilim pentru toată lumea acelaşi lucru. Mi se pare corect dacă suntem cetăţeni egali într-o ţară, să avem aceleaşi drepturi şi aceleaşi obligaţii”, a precizat ministrul Finanţelor. Însă el a refuzat să propună o soluție: „Eu nu o să mă pronunţ asupra acestui domeniu. Ştiu că s-a tot încercat şi sunt o serie de decizii ale Curţii Constituţionale şi până la urmă este o chestiune de decizie politică, dar ceea ce ştiu este că avem o reformă a pensiilor speciale. Din ce am înţeles de la domnul ministru al Muncii este gata proiectul, trebuie să îl punem în dezbatere publică, iar acolo se va urmări…. Nici în PNRR nu se cere tăierea pensiilor speciale, ci o reformă, o reducere a cheltuielilor cu pensiile speciale, alte condiţii de pensionare”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră