marți 21 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: pensii speciale

216 articole
Eveniment

Motreanu demolează abrogare pensiilor parlamentarilor

Prim-vicepreședintele PNL Dan Motreanu demolează proiectul de abrogare a pensiilor parlamentarilor inițiat de PSD și votat azi de Camera Deputaților: „Este în mod intenționat neconstiuțional”. Însă Motreanu critică și presiunea președintelui PNL, Nicolae Ciucă, ca parlamentarii liberali să voteze acest proiect. „Dacă la PSD se poate orice, la PNL este absolut incorect să îi ameninți pe parlamentari cu excluderea dacă nu votează un proiect care ridică atât de multe semne de întrebare”, a scris Motreanu pe Facebook. În această dimineață, președintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat: „Sunt convins că veți întreba ce se întâmplă cu parlamentarii care nu votează legea pensiilor parlamentarilor. Am luat decizia ca cei care nu votează să fie excluși din partid”. Motreanu demolează proiectul de abrogare a pensiilor parlamentarilor Motreanu explică faptul că proiectul votat azi este neconstituțional întrucât reia un proiect care deja a căzut la CCR. „Astăzi Marcel Ciolacu se bate cu pumnii în piept că ar fi eliminat pensiile speciale pentru parlamentari. De fapt, proiectul depus de Alfred Simonis (PSD) este în mod intenționat neconstituțional. În mod incorect, Marcel Ciolacu acuză PNL de faptul că nu a eliminat pensiile speciale ale parlamentarilor. Ce ”uită” Marcel Ciolacu să spună este că și la precedentul vot referitor la pensiile parlamentarilor a fost supus aprobării tot un proiect al PSD. Și atunci PSD a anunțat cu surle și trâmbițe eliminarea pensiilor speciale. Dar proiectul a fost declarat neconstituțional după ce mai mulți foști parlamentari s-au adresat instanțelor. Acum PSD a reluat vechiul proiect. De altfel, asupra acestui aspect atrage atenția și Consiliul Legislativ în punctul de vedere referitor la propunerea PSD votată astăzi. O nouă propunere având același obiect de reglementare cu a unui proiect declarat neconstituțional ar încălca dispozițiile Constituției, afirmă Consiliul Legislativ”, arată prim-vicepreședintele PNL. „Dacă la PSD se poate orice, la PNL este absolut incorect să îi ameninți pe parlamentari cu excluderea dacă nu votează un proiect care ridică atât de multe semne de întrebare. Știm cu toții că la CCR există, oricum, o disponibilitate scăzută pentru a accepta eliminarea pensiilor speciale. Tocmai pentru a da dovadă de seriozitate, era nevoie de proiect nou. Acesta trebuia să se bazeze pe o analiză temeinică, făcută de juriști, a celorlate trei decizii de respingere ale CCR.”, mai explică Motreanu. Citește și: În timp ce Ciolacu se bate cu speculanții, prețurile la majoritatea alimentelor ar putea crește cu 10%: Guvernul vrea să majoreze TVA de la 9% la 19%

Motreanu demolează proiectul de abrogare a pensiilor parlamentarilor Foto: Facebook
Petarda abrogării pensiilor speciale pentru parlamentari Foto: Facebook
Politică

Petarda abrogării pensiilor speciale pentru parlamentari

Petarda abrogării pensiilor speciale pentru parlamentari, a treia tentativă: măsura va avea un impact bugetar aproape inexistent. Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, a susținut, azi, că impactul va fi „semnificativ”. Petarda abrogării pensiilor speciale pentru parlamentari „Ne aşteptăm să avem un impact semnificativ din implementarea acestei legi, să vedem forma în care ea va fi aprobată. De la reforma privind pensiile speciale la eliminarea acestui cumul între salariu şi pensie, vom continua cu alte măsuri care ţin de utilizarea eficientă a banilor statului şi de gestionarea corespunzătoare a resurselor limitate pe care le avem”, a spus Boloș. Datele privind plata pensiilor speciale ale parlamentarilor nu sunt publice, însă, în 2020, G4Media scria că s-ar cheltui 10 milioane de euro pe an. Pornind de la premiza că între timp aceste cheltuieli au crescut masiv, cu 50%, nu s-a depăși 15 milioane de euro. Dar, în 2023, toate cheltuielile cu pensiile care nu sunt bazate pe contributivitate - inclusiv din poliție și armată - sunt estimate la circa 2,2-2,4 miliarde euro. Deci pensiile parlamentarilor reprezintă circa 0,67% din totalul cheltuielilor cu pensiile speciale. Dacă toate aceste pensii consumă circa 0,85% din PIB, înseamnă că cele ale parlamentarilor reprezintă sub 0,001% din PIB. Aceasta este a treia tentativă de a elimina aceste pensii. Ultima, din 2020, a fost anulată de CCR-ul dominat de judecători apropiați PSD. Însă, în 2010, guvernul Boc abrogase toate pensiile speciale, mai puțin cele ale parlamentarilor. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, reparații umflate cu milioane EUR. Aeronava, folosită de Gabriel Oprea la „zboruri speciale”. Investigația DNA, după o dezvăluire Defapt.ro În 2015, la inițiativa PSD, au fost legiferate din nou. Printre inițiatorii legii de reintroducere a pensiilor speciale: Marcel Ciolacu, actualul președinte PSD. Alexandru Stănescu, fratele actualului secretar general al PSD Paul Stănescu, a semnat și el proiectul. Ciolacu și Paul Stănescu Foto: Facebook Mai mult, legea din 2015 permitea cumulul pensiei speciale cu cea obișnuită, ceea ce nu fusese posibil până în 2015. Proiectul a fost respins de prședintele Iohannis, dar PSD și aliații săi, UDMR și formațiunea lui Dan Voiculescu, l-au votat din nou.

Și grefierii intră în grevă Foto: Facebook Dicasterial
Eveniment

Și grefierii intră în grevă

După judecători, și grefierii intră în grevă: creșterea vârstei de pensionare „echivalează cu condamnarea la moarte”, apreciază Sindicatul Național al Grefei Judiciare DICASTERIAL. Și grefierii intră în grevă Ei solicită public premierului organizarea unei întrevederi până la sfârșitul acestei săptămâni pe tema modificrii condițiilor de pensionare pentru grefierii din instanțe și parchete. „În prezent, vârsta de pensionare a grefierilor este 60 de ani, iar majorarea ei echivalează cu condamnarea la moarte a grefierilor - din ultimele date oficiale numărul grefierilor beneficiari de pensie de serviciu a scăzut cu 116 persoane în intervalul 2020-2022”, se susține în comunicatul acestui sindicat. Pensia medie a grefierilor este 4989 lei pe lună, cu 250% peste pensia medie. „Începând cu data de 21 iunie 2023, personalul auxiliar de specialitate va efectua acte de procedur și înregistrri statistice numai în cauzele stabilite prin hotărârea adunării generale a instanței sau parchetului unde își desfășoară activitatea; în cazul dosarelor amânate la instanțe, nu se va efectua niciun fel de act de procedură și niciun fel de operațiune statistică în programul informatic Ecris, decât introducerea termenului de judecat ce se va acorda”, a decis Sindicatul Național al Grefei Judiciare. Registrul Comerțului, afectat - Profit Activitatea judecătorilor delegați la Registrul Comerțului nu este inclusă în puținele cazuri de urgență pe care Tribunalul București a anunțat că va continua să le judece, arată Profit. Citește și: Averea uriașă a judecătoarei Adomniței, de la Curtea de Apel, unde magistrații fac grevă pentru pensii: 3,7 milioane lei doar în bănci și acțiuni La precedenta grevă a magistraților, peste 22.000 de cereri depuse a Oficiile Registrului Comerțului de pe lângă tribunale nu au mai fost soluționate în perioada 1-25 septembrie 2009. Cea mai gravă situație se înregistra în București unde, în intervalul menționat, nu s-au mai soluționat deloc 8.132 de cereri, un număr mare fiind și în Cluj – 1.490, Timiș – 1.398, Prahova – 1.338 și Iași – 1.292.

4.672 magistrați pensionari, subvenție de 90 de milioane lei/lună
Eveniment

4.672 magistrați pensionari, subvenție 90 milioane

Fapte: în luna mai 2022, pentru 4.672 de magistrați pensionari, contribuabilii români plăteau o subvenție de 90 de milioane de lei/lună, arată un răspuns al ministerului Muncii la o interpelare. În ianuarie 2023, pensia medie a magistraților era de 21.333 de lei. 4.672 magistrați pensionari, subvenție de 90 de milioane lei/lună Pe bază de contributivitate, bugetul lunar al pensiilor magistraților abia aduna 6,5 milioane de lei. Ca să se ajungă la nivelul legal al pensiilor, de la buget se aduceau 89,216 milioane lei, lunar. O împărțire simplă arată că fiecare magistrat pensionar primea, de la buget, puțin peste 19.000 lei/lună. În 2023, în iunie, numărul magistraților pensionați ajunsese la 5.252, deci crescuse cu circa 12%. Ministerul Muncii nu a precizat cât cheltuie acum cu aceste pensii, dar, tot într-un răspuns la o interpelare, arăta că cea mai mare pensie acordată unui magistrat pensionar este de 50.359 lei. În unul din cele mai sărace județe ale României, Teleorman, un magistrat are pensie specială de aproape 30.000 de lei, de 14 ori peste pensia medie pentru limită de vârstă din acest județ, arată datele pe luna iunie a casei de pensii din acest județ. Potrivit acestor date, în județ sunt 75 de magistrați cu pensii speciale. Pensia medie a acestora este de 20.908 lei, iar pensia cea mai mare este de 29.250 lei. În cazul pensiilor obișnuite, pentru limită de vârstă, pensia medie este de 1.937 de lei, dar există și o pensie maximă ușor peste 16.000 de lei. Citește și: În 2022, fostul ministru al lui Dragnea Tudorel Toader a încasat aproape un milion de lei de la statul român. Încă un milion de lei, din activitatea de avocat Judecătorii fac grevă pentru pensiile speciale. Tribunalul Municipiului București (TMB) și Curtea de Apel București (CAB) au dat simultan comunicate potrivit cărora începând de miercuri, 21 iunie a.c., vor protesta prin amânarea a aproape tuturor cauzelor.

Averea uriașă a judecătoarei Sabina Adomniței Foto: Știri de Bucovina
Eveniment

Averea uriașă a judecătoarei Sabina Adomniței

Averea uriașă a judecătoarei Sabina Adomniței, de la Curtea de Apel București, unde magistrații fac grevă pentru pensiile speciale: soția fostului ministru al Educației și președinte al Consiliului Județean Iași deține circa 3,7 milioane de lei doar în conturi bancare și acțiuni. Cristian Adomniței, soțul judecătoarei, a fost condamnat in noiembrie 2020 la o pedepsă de 3 ani si 2 luni cu executare de o judecatoare de la Tribunalul Iasi. El a făcut recurs la sentință. Tribunalul Municipiului București (TMB) și Curtea de Apel București (CAB) au dat simultan comunicate potrivit cărora începând de miercuri, 21 iunie a.c., vor protesta prin amânarea a aproape tuturor cauzelor. Averea uriașă a judecătoarei Sabina Adomniței Judecătoarea Sabina Adomniței, vicepreședinte al Curții de Apel, a primit de la statul român, în 2022: 188.258 lei - salarii, 33.516 lei - diurnă, 34.401 lei - chirie, 1.597 lei - decontare transport, 8.169 lei - CSM și 53.409 lei - diferențe salariale. În total, circa 319.000 lei. În plus, de la OMV a încasat dividende de 413.211 lei. Soțul ei, Cristian Adomniței, lucrează acum la Camera Deputaților, de unde a încasat 68.491 lei. Adomniței deține în diferite bănci circa 760.000 de lei (inclusiv conturi în euro și dolari), iar acțiunile la OMV valorează peste 2,9 milioane de lei. În iunie 2022, G4Media scria: „Judecătoarea Curții de Apel București, Sabina Daniela Adomniței, în opinie minoritară, a vrut să suspende – în baza deciziilor CCR privind prescripția – executarea pedepsei de 3 ani de închisoare la care a fost condamnată pentru corupție Vanessa Youness, iubita fostului șef al serviciului secret al MAI, Gelu Oltean, potrivit portalului CAB coroborat cu surse judiciar”. Însă, în februarie 2023, Gazeta de Bistrița scria: „Lia Savonea și Sabina Adomniței, doi judecători cu conexiuni în lumea politică și cunoștințe condamnate pentru corupție, au admis o contestație în anulare formulată de Youness și au anulat sentința de condamnare în ceea ce privește latura penală, adică executarea unei pedepse cu închisoarea. Astfel că, Youness scapă de pușcărie dar trebuie să plătească un milion de euro”. Citește și: Judecătorii cer să fie lăsați să muncească până la 70 de ani! Se întâmpla însă în 1932

Cine ceartă UE pentru că susține tăierea pensiilor speciale: judecătoarea Florica Roman, printre alții Foto: Bihoreanul
Politică

Ceartă UE pentru că susține tăierea pensiilor speciale

O judecătoare pe care PSD o dorea ministru al Justiției, Dana Gîrbovan, o propagandistă Sputnik, judecătoarea Andrea Ciucă, președintele Curții de Apel Târgu Mureș, și o alta, Florica Roman, care ataca dur DNA, ceartă UE pentru că susține tăierea pensiilor speciale. Ele susțin că vorbesc în numele unor asociații de magistrați, dar nu se știe câți membri au aceste ONG-uri. Patru asociații ale magistraților au transmis președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și comisarului european pentru justiție Didier Reynders, o scrisoare deschisă în care acuză Comisia Europeană de „ipocrizie și iresponsabilitate” pentru că a negociat reformarea sistemului de pensii cu Guvernul României, nu cu sistemul judiciar. Asociațiile semnatare sunt: Asociația Magistraților din România (AMR) condusă de Andreea Ciucă, Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) – Dana Gîrbovan, Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) – Florica Roman, Asociația Procurorilor din România (APR) – Elena Iordache. Acuză Comisia Europeană că sfidează magistrații români „Cerem Comisiei Europene să își asume întreaga responsabilitate pentru situația dezastruoasă în care se află în prezent sistemul judiciar, confruntat cu o criză gravă de resurse umane, și să oprească imediat această așa-zisă «reformă» (...) Modificările aduse la solicitarea Comisiei Europene nu numai că ignoră voința întregului corp de magistrați, dar o sfidează prin stabilirea unor reguli care încalcă grosolan cerințele impuse, inclusiv de jurisprudența CJUE, în ceea ce privește predictibilitatea (un judecător care ar fi îndeplinit condițiile de pensionare peste un an o va putea face acum abia peste zece ani, de exemplu), egalitatea de tratament (un judecător cu aceeași vechime în magistratură nu va putea ieși la pensie în aceleași condiții ca un coleg cu aceeași vechime, dar mai în vârstă), precum și standardele europene privind modul de calcul al condițiilor de pensionare. Mai grav, acțiunea Comisiei Europene pune sistemul în situația în care va trebui să funcționeze în următorii ani cu un corp decimat de magistrați epuizați și descurajați, fără nicio speranță că generațiile tinere de profesioniști ai dreptului vor fi tentate să se alăture sistemului”, se arată în scrisoare. Cine ceartă UE pentru că susține tăierea pensiilor speciale Iată însă cine sunt judecătoarele care conduc aceste ONG-uri, care critică UE și apără pensiile speciale: Judecătoarea Dana Gârbovan, șefa Curții de Apel Cluj, a avut, în anul fiscal 2021, venituri de circa 27.000 lei pe lună - deci, dacă s-ar pensiona, ar avea o pensie aproximativ egală. În august 2019, PSD, condus pe atunci de Viorica Dăncilă, a propus-o ministru al Justiției. Președintele Iohannis a respins însă propunerea. Gîrbovan a rămas judecător după ce CSM-ul condus de Lia Sovanea a votat retragerea cererii de demisie pe care aceasta o depusese în urma nominalizării la Ministerul Justiției. În 2017, ea a acceptat să participe la dezbaterile organizate de PSD pentru modificarea legilor Justiției și a susținut câteva din cele mai controversate propuneri. Andreea Ciucă, șefa Curții de Apel Târgu Mureș, a avut venituri salariale, în 2021, de peste 800.000 de lei pe an. În 2021, Asociația Magistraților Români (AMR), pe care o conduce, „a criticat-o pe Maia Sandu, președintele pro-european al Republicii Moldova, pentru campania anticorupție de peste Prut într-un comunicat emis în plină campanie electorală, comunicat preluat imediat de Sputnik, agenția de presă a propagandei ruse”, scrie Fanatik.ro. În 2003, a fost prinsă în flagrant când lua bani de la un politician local, dar a scăpat de dosarul de luare de mită, fiind achitată la Înalta Curte de casație și Justiție. Recent, a picat examenul de promovare la ICCJ. Florica Roman, judecătoare la Curtea de Apel Oradea, cunoscut critic al DNA. Asociația condusă de ea a fost alături de cea condusă de Andreea Ciucă, atunci când au atacat-o pe Maia Sandu. În 2014, judecătoarea Florica Roman de la Curtea de Apel Oradea a fost trimisă în judecată de DNA Oradea, alături de alţi 3 judecători, pentru că ar fi încercat să ajute un inculpat condamnat pentru tentativă de viol. Potrivit DNA, judecătoarea ar fi primit bani, păstrăvi și whisky și ar fi pretins un ceas vechi cu cuc ca să intervină pe lângă colegii ei, astfel încât inculpatul să nu execute pedeapsa de 2 ani şi 8 luni de închisoare. Dosarul a fost clasat în 2017. A câștigat circa 220.000 de lei, pe an, în 2021. În 2016, i-a denunțat pe deputatul PSD Valeriu Zgonea și pe Hans Klemm, ambasadorul SUA în România, pentru trafic de influență. Alături de cele trei judecătoare s-a aflat adesea și procurorul Elena Iordache, cea care conduce Asociația Procurorilor din România. De exemplu, și Iordache a participat la acțiunea împotriva Maiei Sandu. Citește și: Adevărul despre salariile asistentelor medicale din spitalele de stat: salariile lor le depășesc frecvent pe cele ale unui conferențiar universitar și sunt mult peste cele ale profesorilor din școli

Țepele din noile amendamente la legislația pensiilor speciale Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Țepele noile amendamente legislația pensiilor speciale

Țepele din noile amendamente la legislația pensiilor speciale: parlamentarii și primarii sunt neatinși, creșterea vârstei de pensionare va avea loc abia peste 5 ani în cazul magistraților și militarilor și nu există un calcul al impactului bugetar, eșalonat pe ani. În plus, nu apare nicăieri vreo interdicție de a cumula o pensie specială cu indemnizația de fost parlamentar, cum s-a întâmplat la CCR, unde Valer Dorneanu și alți colegi aveau și pensie de magistrat, și indemnizație de fost parlamentar. Legea interzice doar cumulul mai multor pensii speciale, denumite „pensii de serviciu”. Țepele din noile amendamente la legislația pensiilor speciale Iată câteva observații asupra documentului consultat de DeFapt.ro, un așa numit „tabel de lucru” cu amendamente la PLx 244/2023: Pensiile speciale pentru parlamentari și aleși locali - primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi consiliilor judeţene - denumite oficial „indemnizație pentru limită de vârstă” nu apar în proiect. Impactul pensiilor speciale ale aleșilor locali este estimat la circa un miliard de lei. În următorii cinci ani, pensiile magistraților vor fi calculate ca și până acum! „Menținerea aceleiași baze de calcul pentru o perioadă de 5 ani urmare nevoii : a) De stopare a exodului de personal specializat spre pensie b) De evitare a destabilizării sistemelor de apărare având în vedere starea de tensiune de la granița de est a Romaniei, prezenta războiului din Ucraina. c) Lipsa acută de personal specializat; d) Imposibilitatea înlocuirii personalului cu experiență, profesionit, în timp scurt”, se explică în documentul consultat de Defapt.ro. Apare o nouă categorie de pensionari speciali cu aceleași drepturi ca și ale magistraților: magistrații asistenți de la Curtea Constituţională În cazul militarilor și polițiștilor, baza de calcul a pensiei se modifică abia din ianuarie 2029. În plus, „soldele/salariile lunare brute utilizate la stabilirea bazei de calcul nu se actualizează dacă indicele prețurilor de consum lunar prezintă valori negative”. Abia militarii și polițiștii născuți în 1975 se vor pensiona la 65 de ani. Comisia Europeană a cerut o rată de înlocuire a pensiilor magistraților de 45%. În amendamente, ea este de 80%. Citește și: Rafila minte din nou: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”. Datele publice arată că aceștia au circa 8.800 de lei, net, fără sporuri În calculul pensiei, în cazul magistraților nu se elimină sporurile. Totuși, nici o pensie nu va putea depăși 100% din media veniturilor nete aferente bazei de calcul. Sporurile se elimină la calculul pensiilor din sistemul militarizat.

Un sindicat al polițiștilor amenință că va „bloca sistemul” Foto; Facebook sindicatul Europol
Eveniment

Un sindicat al polițiștilor amenință că va „bloca sistemul”

Un sindicat al polițiștilor, SNPCC, amenință că va „bloca sistemul” dacă li se taie din pensie și vor fi obligați să muncească până la 65 de ani. Ei cer ca legea 223/2015 - privind pensiile pentru militari, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare - să fie scoasă din PNRR. Dacă revendicările lor nu vor fi soluționate, ei vor protesta în stradă, putând să meargă până la „blocarea sistemului” - fără a explica însă ce înseamnă această amenințare. Un sindicat al polițiștilor amenință că va „bloca sistemul” „SNPCC va declanșa într-o primă etapă proteste în stradă, urmând ca, în funcție de evoluția situației să adopte noi măsuri de reacție și protest în vederea îndeplinirii următoarelor obiective care își pun amprenta inclusiv pe deficitul de personal nemaiîntâlnit până în prezent în M.A.I, când, pentru prima dată, în școlile de agenți de poliție, după etapa verificării cunoștințelor, au rămas 0,57 candidați/loc, pe 30.05.2023 urmând să debuteze examinările medicale care, cu siguranță vor reduce și mai mult numărul de candidați rămași în cursă. Astfel, în urma consultării celor 74 de organizații SNPPC din țară (poliție, poliție de frontieră și poliție imigrări), SNPPC a luat decizia organizării de mișcări sindicale având 2 revendicări principale: Aplicarea în integralitate a Legii 153/2017 pentru întreaga familie ocupațională Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională începând cu 01.07.2023. Scoaterea Legii 223/2015 din PNRR. Nu suntem de acord cu modificările propuse la Legea 223/2015 în Senat și nici cu noile amendamente propuse la Camera Deputaților Într-o primă etapă SNPPC va organiza și desfășura proteste la sediile MAI - Ministerul Afacerilor Interne și Ministerului Muncii, în zilele de 6, 7 și 8 iunie 2023, între orele 11.00-14.00 urmând să le extindem la Guvern, Comisia Europeană (sediul din București) și Camera Deputaților.După aceste prime proteste, în funcție de evoluția situației le vom intensifica, putând ajunge chiar la blocarea sistemului”, se arată în comunicatul acestui sindicat. Citește și: Pensiile Apărării și Internelor: costuri de 800 de milioane de lei/ lună. Cea mai mare pensie MApN: 40.176 lei. Cea mai mare pensie plătită de Interne: 19.955 de lei Potrivit datelor furnizate Parlamentului de ministerul de Interne, în iunie 2022, Internele plătesc pensiile pentru 99.391 de persoane și, lunar, în medie achită, din bugetul de stat, circa 465 de milioane de lei. Datele au fost furnizate la finalul lunii mai 2022.

Tentativă de a păcăli Comisia Europeană, spune Raluca Turcan despre actuala formulă de reducere a pensiilor speciale Foto: Facebook
Eveniment

Tentativă de a păcăli Comisia Europeană

Deputatul PNL Raluca Turcan, fost ministru al Muncii, despre proiectul de reducere a pensiilor speciale: modificare superficială, e de faţadă, e un fel de tentativă de păcăli Comisia Europeană. Tentativă de a păcăli Comisia Europeană „Încă nu pot să spun că există o reformă asumată de Ministerul Muncii, pentru că varianta transmisă Parlamentului nu răspunde cerinţelor din PNRR pentru a obţine finanţarea pe care o aşteaptă toată România. (...) Dacă într-un final nu se respectă cerinţele din PNRR, nu se respectă angajamentul României, riscăm să pierdem bani, per ansamblu. (...) Revenind la partea de reformă, nu există încă ceva asumat foarte clar şi asta pentru că prin obligaţia de a corecta de fapt o problemă pe care o resimt toţi românii – că eşti angajat, că eşti pensionar, că lucrezi la stat sau la privat, când priveşti spre inechitatea crasă dintre sistemul public de pensii şi sistemul de pensii speciale simţi o revoltă şi te întrebi de ce clasa politică, în decursul timpului, nu a reuşit să găsească o rezolvare, să-şi asume rezolvarea acestei probleme. Este adevărat că şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale a creat, oarecum, o legislaţie ambiguă şi atunci politicienii, în funcţie de presiunile, lobby-ul pe care l-au avut de la diferite categorii socio-profesionale, au perpetuat această problemă, în loc să caute rezolvare”, a afirmat Raluca Turcan sâmbătă, la Prima Tv, în emisiunea Insider Politic. Pensionar special cu 50.000 lei/lună ar pierde 7.000 lei Aceasta a arătat că, în condiţiile în care modificările legislative ar trebui să aducă nivelul pensiilor de serviciu cât mai aproape de contributivitate, proiectul aflat în prezent în Parlament pentru dezbateri, proiect adoptat de Senat, aduce doar „o modificare de faţadă”, prin faptul că aduce o impozitare de 15% pentru partea de necontributivitate a pensiilor se serviciu. „Cred că cel mai bine se înţelege lucrul acesta din exemple, de ce, până la urmă, modificarea este superficială, e de faţadă, e un fel de tentativă de a păcăli Comisia Europeană. Pentru că cele mai mari pensii, de exemplu speciale, sunt undeva în jur de 50.000 venit net în momentul de faţă. Or formula din Parlament aduce o reducere a acestor pensii cu maxim 7000 de lei”, a exemplificat fostul ministru. Citește și: CSM, presiuni pentru a bloca reforma pensiilor speciale: 1.500 de magistrați se vor pensiona dacă le crește „intempestiv” vârsta de pensionare. La ICCJ ar pleca 82 din 104 judecători Puterea de cumpărare a pensiilor se va înjumătăți Ea adaugă că proiectul aflat în Parlament nu răspunde nici la cerinţa privind crearea unui sistem sustenabil pe termen lung pentru întregul sistem de pensii, în condiţiile în care de ani de zile există deficit la bugetul de pensii, iar acesta este în creştere. „Noi, dacă nu face ceva astfel încât să asigurăm o sustenabilitate a întregului sistem de pensii, riscăm ca acest deficit să se adâncească. Nu vreau să se sperie lumea şi să creadă că nu or să mai fie bani de plată a pensiilor, pentru că întotdeauna se vor transfera aceşti bani, dar transferând aceşti bani de la bugetul de stat, înseamnă că tu, de fapt, periclitezi bugetul statului şi scade puterea de cumpărare a pensiilor şi există studii care arată că dacă nu se întâmplă nimic în materie de pensii în sistemul public din România, atunci puterea de cumpărare a pensiilor din România va fi destul de redusă, aproape jumătate din cât avem noi astăzi”, a adăugat Raluca Turcan.

CSM, presiuni pentru a bloca reforma pensiilor speciale Foto: Facebook CSM
Eveniment

CSM, presiuni pentru a bloca reforma pensiilor speciale

CSM exercită noi presiuni pentru a bloca reforma pensiilor speciale: acest consiliu arată că peste 1.500 de magistrați se vor pensiona dacă le crește „intempestiv” vârsta de pensionare. La Înalta Curte de Casație și de Justiție ar pleca 82 din cei 104 judecători aflați acum în funcție. Reacţia CSM vine după ce ministrul Muncii, Marius Budăi, a anunţat luni că vârsta de pensionare va creşte treptat până la 65 de ani pentru toţi românii, în urma discuţiilor cu Comisia Europeană privind eliminarea pensiilor speciale. Modificarea urmează să fie aplicată prin introducerea unor amendamente în Parlament. CSM, presiuni pentru a bloca reforma pensiilor speciale Într-o hotărâre adoptată joi de Plenul CSM, se arată că, la sfârşitul anului 2023, ar fi eligibili pentru pensionare 540 judecători şi 331 procurori; în anul 2024 ar fi eligibili alţi 273 judecători şi 73 procurori, iar în anul 2025 s-ar putea pensiona încă 199 judecători şi 111 procurori, totalul fiind de 1.527 de magistraţi care se pot pensiona până la sfârşitul anului 2025. Edificatoare în acest sens este situaţia de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde dintr-o schemă de 122 posturi, îşi desfăşoară activitatea 104 judecători, dintre care 82 îndeplinesc condiţiile legale de pensionare sau le vor îndeplini până la sfârşitul anului 2023. De asemenea, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dintr-o schemă de 161 posturi, funcţionează efectiv 68 de procurori, dintre care 28 îndeplinesc condiţiile de pensionare până la sfârşitul acestui an. În acest moment, transmite CSM, sunt vacante 1.129 de posturi de judecători, dintr-o schemă de 5.304 posturi, respectiv 818 posturi vacante de procurori, dintr-o schemă de 2.948 posturi. Numărul mare al locurilor vacante este rezultatul valului de pensionări din magistratură din ultimii ani, ca urmare a discuţiilor din spaţiul public privind eliminarea pensiilor speciale. Astfel, analiza datelor statistice relevă că numărul judecătorilor şi procurorilor care au părăsit sistemul judiciar în anul 2022 este aproape dublu comparativ cu anul 2021. Dacă în anul 2020 s-au pensionat 174 de judecători şi 129 de procurori, iar în anul 2021 s-au pensionat 248 de judecători şi 143 de procurori, s-a ajuns ca în anul 2022 sa se pensioneze 464 de judecători şi 256 de procurori. CSM, de acord cu modificări, dar peste 15-20 de ani CSM propune ca soluţie o creştere etapizată a vârstei de pensionare, poate într-un interval de 15-20 de ani. "Orice modificare a condiţiilor de pensionare, atât din perspectiva modului de calcul, cât şi din cea a stagiului minim obligatoriu şi a vârstei de pensionare, nu poate interveni intempestiv, cu afectarea aşteptărilor fireşti ale magistraţilor în funcţie, care ar îndeplini aceste condiţii pe viitor. Aşadar, aplicarea unor dispoziţii legale de această natură nu se poate realiza decât etapizat, pe o perioadă de timp rezonabilă, tocmai pentru a răspunde cerinţei de previzibilitate a cadrului normativ, evocată constant în jurisprudenţa Curţii Constituţionale", spune CSM. O reglementare etapizată a condiţiilor de pensionare trebuie să asigure recunoaşterea în continuare, în mod real, a dreptului la pensionare, într-un interval care să nu difere fundamental de aşteptările beneficiarilor, întemeiate în mod legitim pe cadrul normativ în vigoare, arată reprezentanţii Consiliului. "Un exemplu edificator în acest sens este oferit de reglementări anterioare în domeniul legislaţiei privind sistemul public de pensii, în care majorarea vârstei de pensionare şi a stagiului de cotizare a fost realizată etapizat pe o perioadă îndelungată de timp, prin creşterea treptata a condiţiilor menţionate, astfel încât impactul unor asemenea modificări să fie minim din perspectiva beneficiarilor. Astfel, prin Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, prin care vârsta de pensionare a fost majorată de la 57 ani la 63 ani pentru femei, respectiv de la 62 ani la 65 ani pentru bărbaţi, perioadele de creştere de 6 ani şi, respectiv de 3 ani, au fost etapizate pe o durată de aproximativ 20 ani şi, respectiv 15 ani", argumentează CSM. Amenințarea depopulării sistemului CSM atrage atenţia că pensionarea în masă a magistraţilor va duce la un veritabil blocaj în activitatea judiciară. "Imaginea depopulării sistemului judiciar devine şi mai accentuată dacă este avută în vedere şi perspectiva extrem de probabilă în care judecătorii şi procurorii aflaţi în prima parte a carierei ar părăsi sistemul judiciar ca efect al demotivării lor, în condiţiile pierderii oricărei posibilităţi de dobândire a unei pensii de serviciu, aşa cum aceasta este prevăzută de reglementarea în vigoare. În acest sens, trebuie avut în vedere că, la 1.12.2023, în sistemul judiciar vor exista un număr de 1.403 judecători şi 658 de procurori cu o vechime de cel mult 10 ani, care ar putea opta pentru alte profesii, mai puţin solicitante, fără interdicţiile şi incompatibilităţile specifice şi cel puţin la fel de motivante financiar", consideră CSM. Citește și: Liderul sindical Anton Hadăr, aspirator de venituri de la stat: 13 instituții de învățământ l-au plătit, în 2021. Liderul sindical, latifundiar și proprietar peste trei case și un apartament

Viitoarea lege a pensiilor speciale „uită” să le abroge pe cele ale parlamentarilor Foto: Facebook
Politică

Lege pensiilor speciale „uită” abroge ale parlamentarilor

Surse politice susțin că viitoarea lege a pensiilor speciale „uită” să le abroge pe cele ale parlamentarilor. În plus, în cazul pensiilor speciale de care beneficiază funcționarii Legislativului, se vor face doar o serie de ajustări: vechimea de la care aceștia pot beneficia de acest drept ar urma să fie calculată diferit și va fi eliminat personalul auxiliar și administrativ. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Noul proiect ar urma să fie scris de ministerul Muncii și apoi prezentat, sub formă de amendamente la vechiul proiect, comisiilor parlamentare din Camera Deputaților. Coaliția speră să dea un vot final pe acest proiect până la 31 mai. Potrivit Adevărul, 843 de foști parlamentari primesc pensii speciale, numărul fiind în creștere față de anul trecut. Viitoarea lege a pensiilor speciale „uită” să le abroge pe cele ale parlamentarilor În 2021, erau circa 750 de foști funcționari parlamentari care primeau pensie specială. Legea care reglementează acest privilegiu deschisă posibilitatea ca aceștia să aibă pensie mai mare decât ultimul salariu net și instituia mai multe derogări de la vechime. De exemplu, pensia se acorda după doar patru ani de vechime de muncă în aparatul Legislativului, însă era redusă. Legea permite ca la vechimea de 14 ani să fie luată în calcul și perioada în care beneficiarul a fost parlamentar, dacă este cazul. Potrivit Fanatik, în 2021 erau 775 de pensionari speciali din rândul funcționarilor parlamentari, pensia lor medie fiind de 4.810 lei. „Pensiile speciale aflate în plată nu vor scădea”, a anunțat, luni, ministrul Muncii, Marius Budăi. El a mai spus că: „Un alt principiu este eliminarea unor categorii de indemnizații și pensii stabilite și plătite în baza unor legi speciale. Și acest lucru se face și s-a făcut prin acea nepermitere de asimilare a perioadelor, astfel încât, după cum știți, în lege este exemplu cu magistrații cărora nu li se mai permite asimilare, ci 20 de ani, cel puțin în magistratură, pentru că doar atunci ai acele interdicții și limitări ale unor drepturi. De asemenea, au fost exceptate unele categorii din funcționarii publici, parlamentari de la acest aspect”. Citește și: Economist: O creștere cu 10% a salariilor profesorilor înseamnă un efort bugetar anual de 1,3 miliarde lei. Anvelopa pensiilor speciale: 12 miliarde lei!

Pensiile speciale aflate în plată nu vor scădea, promite Budăi
Politică

Pensiile speciale aflate în plată nu vor scădea

Ministrul Muncii, Marius Budăi, anunț oficial: „Pensiile speciale aflate în plată nu vor scădea”. În schimb, pentru a face sistemul de pensii sustenabil, toți cetățenii români vor trebuie să se pensioneze la 65 de ani. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Pensiile speciale aflate în plată nu vor scădea „Acele principii și criterii stabilite împreună cu Comisia Europeană sunt următoarele: 1. Creșterea treptată a vârstei de pensionare în conformitate cu sistemul public de pensii, până la vârsta de 65 de ani. Astfel, fiecare om care lucrează în România va trebui să fie echivalent, să nu fie deosebiri între cei care lucrează pe anumite sisteme și cei care lucrează în sistemul public de pensii, și vor avea o vârstă de pensionare până la vârsta de 65 de ani, așa cum este prevăzută gradual și în legea din sistemul public de pensii. 2. De asemenea, drepturile de pensii vor fi calculate prin creșterea treptată a perioadei de contribuție, așa cum este prevăzut în sistemul public, astfel încât la finalul acestei perioade să se ajungă treptat ca raportarea să fie la întreaga perioadă. Deci nu vor mai fi alese anumite perioade din interiorul a ceea ce au contribuit, ci va fi raportare la întreaga perioadă. 3. Un alt principiu este creșterea treptată a vechimii necesare în specialitate pentru acele categorii care nu aveau deja această raportare, pentru că în proiectul inițial am avut anumite raportări către stagiul minim de cotizare pentru cei care nu aveau această posibilitate și nu aveau această obligație, mai ales nu posibilitate în legea actuală. 4. Un alt principiu este eliminarea unor categorii de indemnizații și pensii stabilite și plătite în baza unor legi speciale. Și acest lucru se face și s-a făcut prin acea nepermitere de asimilare a perioadelor, astfel încât, după cum știți, în lege este exemplu cu magistrații cărora nu li se mai permite asimilare, ci 20 de ani, cel puțin în magistratură, pentru că doar atunci ai acele interdicții și limitări ale unor drepturi. 5. De asemenea, au fost exceptate unele categorii din funcționarii publici, parlamentari de la acest aspect. Acestea sunt principiile agreate. O parte din amendamente deja sunt gata și le-am prezentat liderilor coaliției. Am primit dispoziția astfel încât până miercuri seara toate amendamentele să fie gata scrise și discutate cu sistemele și toți colegii mei, miniștrii de resort, împreună cu specialiștii din ministere să vină cu inputul dumnealor și să avem amendamentele terminate și finalizate, astfel încât joi coaliția politică să le poată depune în Parlament”, a spus Budăi. „Pensiile militare sunt şi ele supuse reformelor. Pensiile speciale aflate în plată nu vor scădea”, a mai afirmat demnitarul PSD. Citește și: Economist: O creștere cu 10% a salariilor profesorilor înseamnă un efort bugetar anual de 1,3 miliarde lei. Anvelopa pensiilor speciale: 12 miliarde lei!

Bogdan Glăvan: Creștere cu 10% a salariilor profesorilor înseamnă 1,3 miliarde lei Foto: Twitter
Politică

Creștere 10% salariilor profesorilor înseamnă miliarde lei

Economistul Bogdan Glăvan a scris, pe Twitter, că o creștere cu 10% a salariilor profesorilor înseamnă un efort bugetar anual de 1,3 miliarde lei. El a arătat că această creștere ar putea fi acoperită în mai multe moduri, inclusiv reducerea cu 10% a cheltuielilor cu pensiile speciale. Citește și: Funeriu: „Acțiunea sindicatelor, legitimă în măsura în care cer şi lucruri legate de legea educației”. Miclea: „Salarizarea trebuie făcută diferențiat, în funcție de prestația didactică” Fostul ministru al Educației Daniel Funeriu a scris, pe Facebook, că acțiunea sindicatelor este legitimă în măsura în care cer şi lucruri legate de legea educației, nu doar de salarii. Un alt ministru, Mircea Miclea, a afirmat, pentru site-ul EduPedu, că susține mărirea salariilor, dar condiționat. Creștere cu 10% a salariilor profesorilor înseamnă 1,3 miliarde lei „O creștere cu 10% a salariilor profesorilor înseamnă un efort bugetar anual de 1,3 miliarde lei. Anvelopa pensiilor speciale: 12 miliarde lei. Astfel, dacă s-ar reduce pensiile speciale cu 10%, ar putea fi asigurată practic o creștere a salariilor profesorilor cu 10%”, a arătat Glăvan, care, în perioada guvernării Orban a fost preşedinte al Fondului de Contragarantare. 1) O creștere cu 10% a salariilor profesorilor înseamnă un efort bugetar anual de 1,3 miliarde lei.Anvelopa pensiilor speciale: 12 miliarde lei. Astfel, dacă s-ar reduce pensiile speciale cu 10%, ar putea fi asigurată practic o creștere a salariilor profesorilor cu 10%. pic.twitter.com/r1REmw4EXI— Bogdan Glăvan (@bogdanglavan) May 21, 2023 Însă el arată și alte modalități prin care ar putea fi acoperită o majorare de 10% a salariilor profesorilor: „O creștere de substanță a salariilor se poate face dacă statul întreprinde reforme de substanță: reducerea achizițiilor ruinătoare (BMW), reducerea pierderilor companiilor (miliarde), reducerea numărului de birocrați, reducerea numărului de UAT-uri, ș.a.m.d.” „Ca să nu fiu acuzat că mă uit doar la cheltuieli, dacă pe partea de venituri am elimina dubla măsură și excepțiile, atunci ar fi bani gârlă la buget”. „În agricultură și industria alimentară lucrează 300 000 de oameni. Anul trecut guvernul i-a scutit de impozit pe venit, de CASS și de contribuția asiguratorie pe acești salariați. Drept urmare, salariile lor nete au crescut cu 30%-40%”. „În anul 2021 valoarea totală a portițelor și a dublelor măsuri din Codul fiscal a sărit de 50 miliarde lei, bani gârlă pentru multe lucruri, nu doar pentru profesori, dar... cui îi pasă”. Haos în școlile din România Este haos în școlile din România, unde au intrat în grevă generală 150.000 de cadre didactice și personal auxiliar din școli, anunța Digi 24 în această dimineață. „Nu toți profesorii sunt în grevă, așa că unii părinți au fost anunțați pe grupurile de WhatsApp să își aducă la școală copiii pentru că ei pot fi supravegheați. Când au anunțat declanșarea protestului, sindicaliștii au recomandată părinților să își țină copiii acasă. Pe fondul acestor contradicții, unii părinți și-au dus copiii la ore, în timp ce alții au căutat soluții – i-au luat la serviciu sau i-au lăsat la rude”, arată acest post. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Lista centralizată a profesorilor aflați în grevă este la Ministerului Educației, dar este ținută sub cheie, la sertar.

Budai nu indeplineste doua jaloane PNRR, pretext pentru ca Ciolacu sa fuga de postul de premier Foto: Inquam Photos/Octav Ganea
Eveniment

Ciolacu fuge de postul de premier fiindcă Budăi nu a rezolvat două jaloane PNRR: pensiile speciale și legea salarizării unitare

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a blogat negocierile pentru formarea viitorului Executiv și fuge de postul de premier fiindcă Budăi nu a rezolvat două jaloane PNRR: pensiile speciale și legea salarizării unitare. Budăi nu a rezolvat două jaloane PNRR „De când am intrat la guvernare prioritatea noastră a fost stabilitatea țării și buna guvernare, astfel încât românii și economia româneasca să treacă mai ușor peste multiplele crize cu care ne confruntăm. E clar că în acest moment agenda românilor nu mai coincide cu agenda politică, iar eu am promis că niciodată nu am să pun interesele politice mai presus de intereselor românilor”, a scris, sâmbătă, Ciolacu pe Facebook. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online „Cred că, în acest moment, prioritatea tuturor decidenților politici trebuie să fie rezolvarea solicitărilor sindicatelor, dar și restanța majoră privind reforma pensiilor speciale. Până la rezolvarea acestor două priorități, orice negociere privind viitorul Cabinet trebuie suspendată”, a mai arătat liderul PSD. Însă ambele probleme trebuiau rezolvate de ministrul Muncii, Marius Budăi. Reforma pensiilor speciale este prevazută în deja celebrul jalon 215 din PNRR, care avea termen decembrie 2022, termen deja depășit. În prezent, discuțiile pe acest subiect sunt blocate, iar Banca Mondială a criticat modificările aduse de Senat, arătând că acestea au un impact nesemnificativ. Legea salarizării unice avea termen trimestrul II din 2023, dar în prezent nu există nici măcar un proiect al acestei legi. “Aceasta presupune că trebuie să venim cu soluții de sustenabilitate pe termen lung în ceea ce privește salariile. Noi avem jalon pe trimestrul doi al acestui an, acest jalon, legea salarizării unitare este parte din cererea de plată numărul patru și termenul este luna decembrie”, explica ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, la 10 aprilie. Citește și: EXCLUSIV Cu război la graniță, România încă nu a reușit să pună pe picioare o fabrică de pulberi pentru muniție. Ministrul Spătaru de la Economie se încurcă în cifre și minte la TV De altfel, chiar ministrul Muncii a recunoscut că este nevoie de legea salarizării unice: “Avem cumva făcută o deschidere o deschidere şi un plan pentru dumnealor, dar nu putem face legea salarizării unitare pe bucăţi. Acum pentru profesori, săptămâna viitoare pentru altă categorie salarială. Trebuie să o facem toată odată”.

Eșec nedeclarat al echipei Budăi-Boloș la Bruxelles Foto: Facebook
Eveniment

Eșec nedeclarat al echipei Budăi-Boloș la Bruxelles

Eșec nedeclarat al echipei Budăi-Boloș la Bruxelles: plafonul de 9,4% din PIB pentru pensii se va elimina doar dacă se face reformă, a spus chiar ministrul Muncii. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În schimb, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a evitat orice declarație pe tema pensiilor, după ce s-a întors de la discuțiile cu Comisia Europeană. Eșec nedeclarat al echipei Budăi-Boloș la Bruxelles Întrebat dacă va fi eliminat plafonul de 9,4% din PIB pentru heltuielile cu pensiile, ministrul Muncii a răspuns: „Va fi eliminat în momentul în care avem reforma pensiilor”. „Nu s-a întâmplat nimic până acum pentru că nu s-a redeschis oficial renegocierea şi nu neapărat o renegociere pe ansamblu a PNRR, ci acea flexibilizare a PNRR cum ştiţi că în februarie, martie anul trecut domnul comisar european de muncă Nicolas Schmit a venit în România să susţină această necesitate. După cum ştiţi ne-am luat parteneri europeni în aşa-zis război al renegocierii cu Comisia Europeană, sindicatele europene la nivelul conducerii acestora au transmis o scrisoare oficial anul trecut în susţinerea a ceea ce spun eu vis a vis de această plafonare. Au trimis-o Comisiei Europene. Deci nu am stat, dar lucrurile nu se fac peste noaptea”, a mai spus Budăi, la Antena 3. Ministrul Boloș nu a făcut declarații pe tema reformei pensiilor sau a pensiilor speciale. Citește și: Greva profesorilor pe rețelele sociale: de la „Țara te vrea prost” și „Tăiați pensiile speciale!” la „Sistem învechit” și „Creșteri salariale doar pe baza performanțelor” „Dincolo de PNRR, nu putem face nici la stânga, nici la dreapta” El a avertizase, încă înainte de a pleca în capitala Belgiei, că nu se va schimba nimic major. „Reforma pensiilor speciale sigur că noi oricât am vrea să fim de binevoitori în ceea ce priveşte reforma pensiilor speciale şi oricâte soluţii căutăm este aceea că trebuie să ne raportăm la conţinutul pe care îl avem pentru reforma pensiilor speciale în PNRR Ori dincolo de ceea ce scrie în PNRR, din experienţa pe care o am, nu putem face nici la stânga, nici la dreapta. Nu e vorba de o dispută între doi miniştri, ci e vorba în a face ca reforma să fie validată de către Comisia Europeană, să putem să rezolvăm această problemă care trenează de atâta timp în societatea românească şi să facem loc în spaţiul bugetar necesar pentru implementarea unei reforme de consistenţă în România, reforma pensiilor din sistemul general de pensii care are acolo o prevedere foarte importantă pentru români şi anume înlăturarea inechităţilor sociale. Ori noi numai ca impact bugetar înseamnă pentru cei care au pensii mici creşterea pensiilor şi domnul ministru Budăi vă pooate explica şi mai bine ca mine, însă impactul bugetar este aproape de aproximativ 16% numai pentru această componentă din reforma sistemului de pensii”, explica Boloș, la 15 mai.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră