joi 19 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: pensii speciale

210 articole
Eveniment

CCR a respins legea prin care se tăiau pensiile speciale

CCR a respins legea prin care se tăiau pensiile speciale și creștea vârsta de pensionare a beneficiarilor. Judecătorii CCR sunt ei înșiși beneficiari ai unor pensii speciale uriașe. Unii dintre ei, precum președintele CCR, Marian Enache, cumulează această pensie cu cea de parlamentar. În plus, pensia se acordă de la momentul la care sunt îndeplinite condițiile de pensionare, deci majoritatea judecătorilor CCR o cumulează cu salariul. CCR a respins legea prin care se tăiau pensiile speciale Curtea Constituţională a discutat, miercuri, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) în legătură cu modificările legii privind pensiile de serviciu. Citește și: Valentina Saygo, fost secretar de stat și consultant fiscal, desființează proiectul lui Ciolacu de a majora birurile: „60 de pagini pline de ură viscerală, nu rămâi decât cu greață!” Judecătorii CCR au decis că legea este constituțională în ansamblul ei, dar are și articole care încalcă Constituția. În aceste condiții, legea se va întoarce la Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia CCR. Pe 29 iunie, ÎCCJ a anunţat că a decis să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu modificările legii privind pensiile de serviciu, dar şi a legii privind cumulul pensiei cu salariul. Ambele legi au trecut în 28 iunie de Parlament, fiind în faza de control al constituţionalităţii, înainte de a fi trimise preşedintelui Klaus Iohannis pentru promulgare. Potrivit unor surse citate de SpotMedia, raportor al raportului de respingere a legiide reducere a pensiilor speciale ar fi fost Marian Enache, fost consilier al lui Ion Iliescu și deputat PDSR. Raportul invocă „independența Justiției” pentru a respinge textele care prevedeau ca baza de calcul a pensiei de serviciu să fie media veniturilor întregii cariere și să nu mai fie actualizată conform veniturilor celor în activitate, iar vechimea viitorilor pensionari să fie de 25 de ani efectiv în magistratură.

CCR a respins legea prin care se tăiau pensiile speciale Foto: CCR
CCR va respinge tăierea pensiilor speciale Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

CCR va respinge tăierea pensiilor speciale

CCR va respinge, mâine, proiectul de lege privind tăierea pensiilor speciale, afirmă surse Spotmedia. Acest site a obținut raportul de respingere, raport elaborat de însuși președintele CCR Marian Enache, benefiar a două pensii speciale - de magistrat și de fost parlamentar. De altfel toți judecătorii CCR sunt sau vor fi beneficiari ai unor pensii speciale uriașe, de 25-30.000 lei/lună, pe care le vor putea cumula cu salariul de la această curte. CCR va respinge tăierea pensiilor speciale Raportul invocă „independența Justiției” pentru a respinge textele care prevedeau ca baza de calcul a pensiei de serviciu să fie media veniturilor întregii cariere și să nu mai fie actualizată conform veniturilor celor în activitate, iar vechimea viitorilor pensionari să fie de 25 de ani efectiv în magistratură. Nici recalcularea pensiilor aflate în plată n-ar fi posibilă, arată documentul publicat de Spotmedia. Recalcularea ar fi posibilă doar în condiții de criză economică. Puteți citi aici întregul articol Spotmedia: „Exclusiv Pensiile speciale la CCR - Raportul președintelui Curții pregătește daună totală (document)” La 29 iunie, Adunarea Generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a decis să sesizeze Curtea Constituțională a României (CCR) pe legea eliminării pensiilor speciale. „Avem 0,85% din PIB pensii speciale. Nu se numesc pensii speciale decât o parte dintre ele. Unele se numesc pensii de serviciu. Eu cred că putem să le numim şi pensii de recunoştinţă sau contribuţii de recunoştinţă. Nu le numim pensii speciale. Dar ele tot aia sunt, pentru că nu respectă niciunul dintre cele trei criterii pe care le avem noi toţi ceilalţi muritori: durata de cotizaţie, vârsta de pensionare şi modul de calcul al pensiei, în aşa fel încât, dacă anul acesta vorbim de 0,85% din PIB, care reprezintă pensiile speciale, în doi - trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% şi atunci va fi din ce în ce mai greu să arătăm că acestea sunt o cheltuială bugetară nu numai inacceptabilă, dar insuportabilă, nesustenabilă", spunea, în ianuarie Eugen Rădulescu, fost director în cadrul BNR. Citește și: Marțea neagră a sectorului privat: proiect de OUG cu măsurile de spoliere pentru a acoperi gaura de la buget. Afectați: proprietarii de locuințe, microîntreprinderile, IT-iștii

CCR a amânat decizia privind pensiile speciale Foto: CCR
Eveniment

CCR a amânat decizia privind pensiile speciale

CCR a amânat decizia privind pensiile speciale oentru data de 2 august. PNRR ar putea fi în pericol, pentru că România nu a îndeplinit acest jalon. Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a contestat, la 29 iunie, la Curtea Constituțională în întregime legea pensiilor speciale și legea care interzice cumulul pensie-salariu la stat. Decizia a fost luată în unanimitate. CCR a amânat decizia privind pensiile speciale Judecătorii îi motivează decizia prin „necesitatea unor lămuriri suplimentare“. - Dosar nr.1727A/2023 - Obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție - amânat pentru 2 august - Dosar nr.1726A/2023 - Obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție - amânat pentru 21 septembrie. Amânarea afectează depunerea cererii pentru tranșa a treia pentru banii din Planul Național de Redresare și Reziliență, deoarece Guvernul trebuie să adopte cele două legi până la începutul lunii septembrie. Citește și: Firea și Pandele au părăsit România și se află în țara în care este refugiat Sorin Oprescu. Cei doi, demascați de amicul lor, Ciutacu: Firea a plecat pe la protocol, cu pălărie mare și ochelari de soare „La data de 29.06.2023, ora 13.00, constituită în Secţii Unite ale ICCJ, în conformitate cu prevederile art.27 lit.b din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară, în temeiul art.146 lit.a) din Constituţia României şi art.15 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu participarea unui număr de 87 de judecători, cu respectarea cerinţelor de cvorum prevăzute de lege, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în unanimitate, sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare în ceea ce priveşte: Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr.277/2015 privind Codul fiscal (PL-x nr.244/2023); Legea privind unele măsuri pentru continuarea activităţii de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare”, conform unui comunicat al ICCJ.

AUR, pe locul II în opțiunile de vot Foto: Inquam Photos / George Călin
Politică

AUR, pe locul II în opțiunile de vot

Un sondaj CURS, publicat azi, arată că AUR se situează pe locul II în opțiunile de vot. Sondajul a fost publicat de stiripesurse.ro, site care are același patron ca și CURS, pe Ștefan Bubble, soțul deputatei PSD Diana Tușa. Sondajul mai arată o profundă neîncredere în dorința Guvernului de a tăia pensiile speciale sau de a reduce prețurile. Studiul a fost efectuat pe un eșantion de 1.095 de persoane și are o marjă de eroare de 3%. Metoda de culegere a datelor a fost față-în-față, la domiciliul respondenților. AUR, pe locul II în opțiunile de vot Potrivit acestui sondaj, efectuat în plină criză a „azilelor groazei”, 8-20 iulie, 31% din cei chestionați ar vota cu PSD, 20% cu AUR, 18% cu PNL și 12% cu PNL. Nici un alt partid n-ar trece de bariera de 5% pentru intrarea în Parlament. Iată cum arată datele CURS: PSD - 31% (31% în mai 2023, 33% în martie 2023, 36% în ianuarie 2023, 34% în noiembrie 2022, 35% în septembrie 2022, 37% în iulie 2022, 35% în mai 2022) AUR - 20% (17% în mai 2023, 16% în martie 2023, 14% în ianuarie 2023, 12% în noiembrie 2022, 15% în septembrie 2022, 12% în iulie 2022, 10% în mai 2022) PNL - 18% (20% în mai 2023, 21% în martie 2023, 22% în ianuarie 2023, 24% în noiembrie 2022, 22% în septembrie 2022, 24% în iulie 2022, 23% în mai 2022) USR - 12% (11% în mai 2023, 9% în martie 2023, 8% în ianuarie 2023, 9% în noiembrie 2022, 8% în septembrie 2022, 7% în iulie 2022, 9% în mai 2022) UDMR - 4% (5% în mai 2023 și precedentele) PUSL - 4% SOS România - 4% PMP - 4% Pro România - 2% Altul - 1% Foto: Stiripesurse.ro Sondajul arată că 24% dintre respondenți sunt de părere că AUR este liderul opoziției în acest moment, față de doar 14% în cazul USR. Românii nu cred că Guvernul vrea să taie pensiile speciale sau că va reuși să scadă prețurile Întrebați care sunt principalele două probleme cu care se confruntă România respondenții au indicat inflația (creșterea prețurilor) 20%, veniturile mici (pensii, salarii), nivelul de trai – 18% și corupția, hoția – 16%. La întrebarea „Noul guvern a promis tăierea pensiilor speciale. Credeți că acestea vor fi tăiate în mod real?”, 63% din cei chestionați au spus „Nu, deoarece nu dorește cu adevărat”. doar 22% au apreciat că Justiția se va opune și doar 9% cred în bunele intenții ale Executivului. Citește și: Andreea Raicu, abandonată pe aeroport de Wizz Air: „Nu am avut unde să dormim, nu ni s-au găsit zboruri imediate, ci după 2-3 zile. Era ora 4 dimineața, tot în aeroport” Un alt proiect al Guvernului, de reducere a prețurilor, nu are credibilitate. La întrebarea „Guvernul a decis plafonarea adaosului comercial la unele alimente. Ce credeți că se va întâmpla cu prețurile?”, 44% au apreciat că vor rămâne la fel, iar 37% că vor crește! Doar 13% cred că vor scădea.

România nu poate lua bani din PNRR fără reforma pensiilor speciale, spune Marcel Boloș Foto: Facebook
Economie

România nu bani PNRR fără reforma pensiilor speciale

Avertismentul lui Marcel Boloș, ministrul PNL de Finanțe: România nu poate lua bani din PNRR fără reforma pensiilor speciale sau a salarizării bugetare. Același blocaj ar apare fără reforma sistemului public de pensii și reforma privind guvernanţa companiilor de stat, arată el, într-o postare pe Facebook. România nu poate lua bani din PNRR fără reforma pensiilor speciale „Reformele structurale sunt esenţiale. România trebuie să urmărească activ reforme în diverse sectoare, inclusiv pe piaţa muncii, administraţia publică şi întreprinderile de stat. Aici avem reforma pensiilor speciale, reforma sistemului public de pensii, reforma privind guvernanţa companiilor de stat şi reforma salarizării bugetare, fără de care nu putem lua bani din PNRR”, a scris ministrul, vineri, pe pagina sa de Facebook. Acesta aminteşte, în context, că măsurile sunt necesare în situaţia în care România rămâne subiectul unicei proceduri de deficit excesiv active la nivelul Uniunii Europene, demarată în anul 2020 în condiţiile depăşirii plafonului de 3 la sută din PIB prevăzut de Pactul de stabilitate şi creştere. „Este o realitate: execuţia bugetară la cinci luni arată un deficit de 2,33% din PIB, 37 miliarde de lei. Tot o realitate este şi că România rămâne subiectul unicei proceduri de deficit excesiv active la nivelul Uniunii Europene, demarată în anul 2020 în condiţiile depăşirii plafonului de 3 la sută din PIB prevăzut de Pactul de stabilitate şi creştere. Iar de aici posibilitatea să pierdem bani europeni ce ne sunt alocaţi nu e un miraj. Acesta este punctul de plecare, care înseamnă riscuri pentru stabilitatea noastră fiscală, credibilitatea şi sănătatea generală a economiei”, a subliniat ministrul Finanţelor. Marcel Boloş consideră că gestionarea eficientă a datoriei publice este crucială în abordarea deficitului excesiv şi pledează pentru practici prudente de gestionare a datoriilor, precum optimizarea costurilor îndatorării, diversificarea surselor de finanţare şi extinderea scadenţelor datoriilor. România are nevoie de investiții „Trebuie să ne concentrăm pe crearea unui mediu de afaceri favorabil, încurajarea inovaţiei şi antreprenoriatului şi atragerea investiţiilor atât interne, cât şi străine. Mai mult, gestionarea eficientă a datoriei publice este crucială în abordarea deficitului excesiv. Este nevoie de practici prudente de gestionare a datoriilor, cum ar fi optimizarea costurilor îndatorării, diversificarea surselor de finanţare şi extinderea scadenţelor datoriilor. Citește și: EXCLUSIV Ministrul de Interne a discutat cu Patriarhul Daniel să schimbe rânduiala bisericească pentru înmormântarea unui interlop. Este vorba despre celebrul caz „Emi Pian” Dacă dăm dovadă de responsabilitate fiscală, ne putem consolida credibilitatea în cadrul Uniunii Europene, ceea ce înseamnă acces la sprijin financiar suplimentar şi noi oportunităţi de investiţii. În tot acest proces, aşa cum precizează şi BNR în raportul anual pe 2022, utilizarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă şi prin cele două exerciţii bugetare multianuale (ale căror perioade de absorbţie se suprapun şi în anul 2023) are o importanţă majoră. Cel mai bun exemplu este anul trecut, când investiţiile în infrastructură, în cercetare şi inovare şi sprijinul pentru IMM-uri nu numai că au stimulat activitatea economică, dar au schimbat vieţi de-a dreptul”, a mai afirmat demnitarul liberal.

Înalta Curte a decis să atace la CCR noua lege a pensiilor Foto: ICCJ
Eveniment

Înalta Curte decis să atace la CCR noua lege a pensiilor

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis să atace la CCR și noua lege a pensiilor speciale și pe cea privind cumulul pensiei cu salariul. Ieri, președintele ICCJ, Alina Corbu, a convocat adunarea generală a judecătorilor din această instituție pentru a dezbate dacă vor contesta sau nu noua lege a pensiilor. Înalta Curte a decis să atace la CCR noua lege a pensiilor Azi, ICCJ a decis să sesizeze, vineri, Curtea Constituțională, deși pentru magistrați, reforma pensiilor speciale nu se va aplica până în 2028, iar toate schimbările se vor petrece treptat, până în 2043, anunță Pro TV. În plus, potrivit unor surse, ei vor ataca și legea care limitează cumulul pensiei cu salariul. Vicepremierul Cătălin Predoiu, ministru de Interne, a fost întrebat, joi, cum comentează intenţia ÎCCJ de a ataca la CCR proiectul de lege care a trecut de Parlament privind pensiile speciale. „Şi primul-ministru şi preşedintele Senatului şi subsemnatul şi alţi colegi din partide au avut consultări cu sistemul judiciar, permanent. Am explicat ce se poate şi ce nu se poate din perspectiva limitelor destul de rigide impuse de criteriile stabilte anterior în PNRR dar în acelaşi timp că prevederile legale vor respecta tot ceea ce înseamnă statutul magistraţilor şi independenţa magistratului” , a spus ministrul Predoiu, potrivit News.ro. Citește și: Adolescentul ucigaș cu sânge rece din Craiova trecuse toate examinările psihologice la liceul militar din oraș, deși apropiații susțin că era de multe ori agresiv. Cine răspunde „Nu ar fi un eveniment inedit pentru că în general, Înalta Curte îşi manifestă un rol destul de proactiv, am văzut în ultimii ani, în a sesiza CCR, a făcut-o recent şi cu Codurile de procedură penală şi Codul penal, unele sesizări au fost respinse, altele admise. Până la urmă este un mecanism democratic dar sunt curios care sunt motivele”, a mai afirmat demnitarul liberal.

Judecătorii ICCJ vor sesiza CCR Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Judecătorii ICCJ vor sesiza CCR

Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) au fost convocați, joi, pentru a decide dacă vor sesiza CCR în legătură cu noua lege a pensiilor speciale, scrie G4Media. Judecătorii ICCJ vor sesiza CCR „La data de 29 iunie 2023, ora 13:00, judecătorii instanței supreme sunt convocați în sistem de videoconferință pentru constituirea în secții unite în vederea exercitării atribuției pentru: 1. Sesizarea Curții Constituționale în vederea exercitării controlului de constituționalitate înainte de promulgare asupra legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a legii nr. 227/2015 privind codul fiscal; 2. Sesizarea Curții Constituționale în vederea exercitării controlului de constituționalitate înainte de promulgare asupra legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a legii nr. 227/2015 privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare”, se arată în convocarea transmisă de Corina Corbu, președintele ICCJ. Citește și: Adolescentul ucigaș cu sânge rece din Craiova trecuse toate examinările psihologice la liceul militar din oraș, deși apropiații susțin că era de multe ori agresiv. Cine răspunde Mai multe analize arată însă că noua lege nu abrogă nici o pensie specială, iar impactul bugetar este, probabil, nesemnificativ. Guvernul a refuzat să publice propria evaluare privind imactul buegtar sau să facă publică evaluarea Băncii Mondiale.

Procurorii anticorupție n-au mai prins un „pește mare” Foto: Facebook DNA
Politică

Procurorii anticorupție n-au mai prins un „pește mare”

De luni întregi, procurorii anticorupție n-au mai prins un „pește mare”, dar azi au anunțat că susțin protestele împotriva tăierii pensiilor speciale. Ei și-au exprimat poziția într-un comunicat public. Tăierea pensiilor magistraților ar crea „inechități fără precedent” „S-a decis în unanimitate să reiterăm faptul că proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților, prin modificările arbitrare ale condițiilor de pensionare a procurorilor și judecătorilor, este de natură să creeze disfuncții și inechități fără precedent în sistemul judiciar (...) Ca atare, având în vedere iminenta adoptare a noii legislații, anunțată pentru data de 28.06.2023, și efectele severe preconizate în ceea ce privește funcționarea sistemului judiciar, din perspectiva resursei umane, care să permită adoptarea unor soluții echitabile și funcționale, s-a hotărât transmiterea publică a unui mesaj instituțional ferm de dezaprobare a modului de derulare a procedurii legislative cu ignorarea argumentelor promovate constant la nivelul sistemului judiciar și de susținere a protestului din cadrul sistemului judiciar”, se arată într-un comunicat de azi al DNA. Procurorii anticorupție n-au mai prins un „pește mare” Ironic, DNA anunță că „forma de protest adoptată la nivelul DNA nu va afecta lupta împotriva corupției”. Potrivit G4Media, la DIICOT activitatea va fi complet întreruptă în semn de protest față de tăierea pensiilor. Însă această instituție nu a emis nici un comunicat public pe această temă. Comuncatele oficiale ale DNA arată că, în ultimele trei luni, DNA nu a deranjat nici un fost sau actual demnitar al statului. În iunie, a pornit urmărirea penală împotriva inspectorului general al Inspectoratului General de Aviație al Ministerului Afacerilor Interne, l-a trimis în judecată pe primarul din Mangalia și a dispus efectuarea urmăririi penale împotriva președintelui Consiliului Județean Constanța. Citește și: VIDEO Curs scurt despre cum să te scarpini pe spate când ești în pădure. Tanczos Barna l-ar vrea gulaș Nici unul din aceste dosare nu se poate compara cu cele din perioada în care instituția era condusă de Codruța Kovesi. În schimb, de la finalul lunii mai până acum, instituția a protestat public de trei ori împotriva tăierii pensiilor speciale.

Noua legislație nu desființează nici o pensie specială Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Noua legislație nu desființează nici o pensie specială

Noua legislație adoptată luni, de Camera Deputaților, nu desființează nici o pensie specială. Mai mult, ea nu face nici o referire la pensiile speciale ale aleșilor locali , deși se estimează că acestea vor avea un impact major, de circa două miliarde de lei pe an. Nu există, oricum, nici un calcul al impactului bugetar al prevederilor din actuala lege. În plus, recent, Parlamentul a votat pensii speciale și pentru magistrații-asistenți de la Curtea Constituțională. Tot ieri, Parlamentul a votat desființarea pensiilor speciale, dar mai mulți lideri PNL au explicat că legea a fost făcută cu intenție astfel încât să pice la CCR. Citește și: Dan Motreanu demolează proiectul de abrogare a pensiilor parlamentarilor: este în mod intenționat neconstiuțional. El critică presiunea lui Ciucă de a se vota proiectul PSD Noua legislație nu desființează nici o pensie specială În plus, chiar în raportul final al acestei legi privind toate pensiile speciale - inclusiv cele din sistemul militarizat - se arată că baza de calcul a pensiilor magistraților nu se modifică până în 2028, sub pretextul războiului din Ucraina și al „stopării exodului personalului specializat”. Nenumăratele anexe la lege arată că unele modificări la pensiile speciale se vor finaliza abia în 2043, peste 20 de ani. Practic, până în 2026, numărul lunilor care constituie baza de calcul a pensiilor magistraților, a militarilor și polițiștilor crește doar de la 12 la 17. La 300 de luni se ajunge în 2043. Guvernul nu a prezentat nici o evaluare a impactului acestei legi, în condițiile în care, în 2023, pensiile speciale - inclusiv cele militare - costă bugetul de stat circa 12 miliarde de lei. În cazul pensiilor pentru funcționarii parlamentari, s-a introdus în lege un artificiu prin care foștii deputați și senatori care n-au mai fost aleși, dar au fost angajați la Parlament, pot beneficia de pensie specială: „La calculul stagiului de cotizare în structurile Parlamentului prevăzut la alin.(3) se ia în considerare, după caz, şi perioada în care funcţionarul public parlamentar a avut calitatea de deputat sau de senator, a îndeplinit o funcție de demnitate publică, numită sau aleasă, precum și perioada în care a îndeplinit o funcție din categoria înalților funcționari publici”. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, reparații umflate cu milioane EUR. Aeronava, folosită de Gabriel Oprea la „zboruri speciale”. Investigația DNA, după o dezvăluire Defapt.ro Nu este clar ce impact va avea supraimpozitarea cu 15% a părții din pensie care depășește salariul mediu net. În prezent, acesta este de 4.254 de lei.

Motreanu demolează proiectul de abrogare a pensiilor parlamentarilor Foto: Facebook
Eveniment

Motreanu demolează abrogare pensiilor parlamentarilor

Prim-vicepreședintele PNL Dan Motreanu demolează proiectul de abrogare a pensiilor parlamentarilor inițiat de PSD și votat azi de Camera Deputaților: „Este în mod intenționat neconstiuțional”. Însă Motreanu critică și presiunea președintelui PNL, Nicolae Ciucă, ca parlamentarii liberali să voteze acest proiect. „Dacă la PSD se poate orice, la PNL este absolut incorect să îi ameninți pe parlamentari cu excluderea dacă nu votează un proiect care ridică atât de multe semne de întrebare”, a scris Motreanu pe Facebook. În această dimineață, președintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat: „Sunt convins că veți întreba ce se întâmplă cu parlamentarii care nu votează legea pensiilor parlamentarilor. Am luat decizia ca cei care nu votează să fie excluși din partid”. Motreanu demolează proiectul de abrogare a pensiilor parlamentarilor Motreanu explică faptul că proiectul votat azi este neconstituțional întrucât reia un proiect care deja a căzut la CCR. „Astăzi Marcel Ciolacu se bate cu pumnii în piept că ar fi eliminat pensiile speciale pentru parlamentari. De fapt, proiectul depus de Alfred Simonis (PSD) este în mod intenționat neconstituțional. În mod incorect, Marcel Ciolacu acuză PNL de faptul că nu a eliminat pensiile speciale ale parlamentarilor. Ce ”uită” Marcel Ciolacu să spună este că și la precedentul vot referitor la pensiile parlamentarilor a fost supus aprobării tot un proiect al PSD. Și atunci PSD a anunțat cu surle și trâmbițe eliminarea pensiilor speciale. Dar proiectul a fost declarat neconstituțional după ce mai mulți foști parlamentari s-au adresat instanțelor. Acum PSD a reluat vechiul proiect. De altfel, asupra acestui aspect atrage atenția și Consiliul Legislativ în punctul de vedere referitor la propunerea PSD votată astăzi. O nouă propunere având același obiect de reglementare cu a unui proiect declarat neconstituțional ar încălca dispozițiile Constituției, afirmă Consiliul Legislativ”, arată prim-vicepreședintele PNL. „Dacă la PSD se poate orice, la PNL este absolut incorect să îi ameninți pe parlamentari cu excluderea dacă nu votează un proiect care ridică atât de multe semne de întrebare. Știm cu toții că la CCR există, oricum, o disponibilitate scăzută pentru a accepta eliminarea pensiilor speciale. Tocmai pentru a da dovadă de seriozitate, era nevoie de proiect nou. Acesta trebuia să se bazeze pe o analiză temeinică, făcută de juriști, a celorlate trei decizii de respingere ale CCR.”, mai explică Motreanu. Citește și: În timp ce Ciolacu se bate cu speculanții, prețurile la majoritatea alimentelor ar putea crește cu 10%: Guvernul vrea să majoreze TVA de la 9% la 19%

Petarda abrogării pensiilor speciale pentru parlamentari Foto: Facebook
Politică

Petarda abrogării pensiilor speciale pentru parlamentari

Petarda abrogării pensiilor speciale pentru parlamentari, a treia tentativă: măsura va avea un impact bugetar aproape inexistent. Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, a susținut, azi, că impactul va fi „semnificativ”. Petarda abrogării pensiilor speciale pentru parlamentari „Ne aşteptăm să avem un impact semnificativ din implementarea acestei legi, să vedem forma în care ea va fi aprobată. De la reforma privind pensiile speciale la eliminarea acestui cumul între salariu şi pensie, vom continua cu alte măsuri care ţin de utilizarea eficientă a banilor statului şi de gestionarea corespunzătoare a resurselor limitate pe care le avem”, a spus Boloș. Datele privind plata pensiilor speciale ale parlamentarilor nu sunt publice, însă, în 2020, G4Media scria că s-ar cheltui 10 milioane de euro pe an. Pornind de la premiza că între timp aceste cheltuieli au crescut masiv, cu 50%, nu s-a depăși 15 milioane de euro. Dar, în 2023, toate cheltuielile cu pensiile care nu sunt bazate pe contributivitate - inclusiv din poliție și armată - sunt estimate la circa 2,2-2,4 miliarde euro. Deci pensiile parlamentarilor reprezintă circa 0,67% din totalul cheltuielilor cu pensiile speciale. Dacă toate aceste pensii consumă circa 0,85% din PIB, înseamnă că cele ale parlamentarilor reprezintă sub 0,001% din PIB. Aceasta este a treia tentativă de a elimina aceste pensii. Ultima, din 2020, a fost anulată de CCR-ul dominat de judecători apropiați PSD. Însă, în 2010, guvernul Boc abrogase toate pensiile speciale, mai puțin cele ale parlamentarilor. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, reparații umflate cu milioane EUR. Aeronava, folosită de Gabriel Oprea la „zboruri speciale”. Investigația DNA, după o dezvăluire Defapt.ro În 2015, la inițiativa PSD, au fost legiferate din nou. Printre inițiatorii legii de reintroducere a pensiilor speciale: Marcel Ciolacu, actualul președinte PSD. Alexandru Stănescu, fratele actualului secretar general al PSD Paul Stănescu, a semnat și el proiectul. Ciolacu și Paul Stănescu Foto: Facebook Mai mult, legea din 2015 permitea cumulul pensiei speciale cu cea obișnuită, ceea ce nu fusese posibil până în 2015. Proiectul a fost respins de prședintele Iohannis, dar PSD și aliații săi, UDMR și formațiunea lui Dan Voiculescu, l-au votat din nou.

Și grefierii intră în grevă Foto: Facebook Dicasterial
Eveniment

Și grefierii intră în grevă

După judecători, și grefierii intră în grevă: creșterea vârstei de pensionare „echivalează cu condamnarea la moarte”, apreciază Sindicatul Național al Grefei Judiciare DICASTERIAL. Și grefierii intră în grevă Ei solicită public premierului organizarea unei întrevederi până la sfârșitul acestei săptămâni pe tema modificrii condițiilor de pensionare pentru grefierii din instanțe și parchete. „În prezent, vârsta de pensionare a grefierilor este 60 de ani, iar majorarea ei echivalează cu condamnarea la moarte a grefierilor - din ultimele date oficiale numărul grefierilor beneficiari de pensie de serviciu a scăzut cu 116 persoane în intervalul 2020-2022”, se susține în comunicatul acestui sindicat. Pensia medie a grefierilor este 4989 lei pe lună, cu 250% peste pensia medie. „Începând cu data de 21 iunie 2023, personalul auxiliar de specialitate va efectua acte de procedur și înregistrri statistice numai în cauzele stabilite prin hotărârea adunării generale a instanței sau parchetului unde își desfășoară activitatea; în cazul dosarelor amânate la instanțe, nu se va efectua niciun fel de act de procedură și niciun fel de operațiune statistică în programul informatic Ecris, decât introducerea termenului de judecat ce se va acorda”, a decis Sindicatul Național al Grefei Judiciare. Registrul Comerțului, afectat - Profit Activitatea judecătorilor delegați la Registrul Comerțului nu este inclusă în puținele cazuri de urgență pe care Tribunalul București a anunțat că va continua să le judece, arată Profit. Citește și: Averea uriașă a judecătoarei Adomniței, de la Curtea de Apel, unde magistrații fac grevă pentru pensii: 3,7 milioane lei doar în bănci și acțiuni La precedenta grevă a magistraților, peste 22.000 de cereri depuse a Oficiile Registrului Comerțului de pe lângă tribunale nu au mai fost soluționate în perioada 1-25 septembrie 2009. Cea mai gravă situație se înregistra în București unde, în intervalul menționat, nu s-au mai soluționat deloc 8.132 de cereri, un număr mare fiind și în Cluj – 1.490, Timiș – 1.398, Prahova – 1.338 și Iași – 1.292.

4.672 magistrați pensionari, subvenție de 90 de milioane lei/lună
Eveniment

4.672 magistrați pensionari, subvenție 90 milioane

Fapte: în luna mai 2022, pentru 4.672 de magistrați pensionari, contribuabilii români plăteau o subvenție de 90 de milioane de lei/lună, arată un răspuns al ministerului Muncii la o interpelare. În ianuarie 2023, pensia medie a magistraților era de 21.333 de lei. 4.672 magistrați pensionari, subvenție de 90 de milioane lei/lună Pe bază de contributivitate, bugetul lunar al pensiilor magistraților abia aduna 6,5 milioane de lei. Ca să se ajungă la nivelul legal al pensiilor, de la buget se aduceau 89,216 milioane lei, lunar. O împărțire simplă arată că fiecare magistrat pensionar primea, de la buget, puțin peste 19.000 lei/lună. În 2023, în iunie, numărul magistraților pensionați ajunsese la 5.252, deci crescuse cu circa 12%. Ministerul Muncii nu a precizat cât cheltuie acum cu aceste pensii, dar, tot într-un răspuns la o interpelare, arăta că cea mai mare pensie acordată unui magistrat pensionar este de 50.359 lei. În unul din cele mai sărace județe ale României, Teleorman, un magistrat are pensie specială de aproape 30.000 de lei, de 14 ori peste pensia medie pentru limită de vârstă din acest județ, arată datele pe luna iunie a casei de pensii din acest județ. Potrivit acestor date, în județ sunt 75 de magistrați cu pensii speciale. Pensia medie a acestora este de 20.908 lei, iar pensia cea mai mare este de 29.250 lei. În cazul pensiilor obișnuite, pentru limită de vârstă, pensia medie este de 1.937 de lei, dar există și o pensie maximă ușor peste 16.000 de lei. Citește și: În 2022, fostul ministru al lui Dragnea Tudorel Toader a încasat aproape un milion de lei de la statul român. Încă un milion de lei, din activitatea de avocat Judecătorii fac grevă pentru pensiile speciale. Tribunalul Municipiului București (TMB) și Curtea de Apel București (CAB) au dat simultan comunicate potrivit cărora începând de miercuri, 21 iunie a.c., vor protesta prin amânarea a aproape tuturor cauzelor.

Averea uriașă a judecătoarei Sabina Adomniței Foto: Știri de Bucovina
Eveniment

Averea uriașă a judecătoarei Sabina Adomniței

Averea uriașă a judecătoarei Sabina Adomniței, de la Curtea de Apel București, unde magistrații fac grevă pentru pensiile speciale: soția fostului ministru al Educației și președinte al Consiliului Județean Iași deține circa 3,7 milioane de lei doar în conturi bancare și acțiuni. Cristian Adomniței, soțul judecătoarei, a fost condamnat in noiembrie 2020 la o pedepsă de 3 ani si 2 luni cu executare de o judecatoare de la Tribunalul Iasi. El a făcut recurs la sentință. Tribunalul Municipiului București (TMB) și Curtea de Apel București (CAB) au dat simultan comunicate potrivit cărora începând de miercuri, 21 iunie a.c., vor protesta prin amânarea a aproape tuturor cauzelor. Averea uriașă a judecătoarei Sabina Adomniței Judecătoarea Sabina Adomniței, vicepreședinte al Curții de Apel, a primit de la statul român, în 2022: 188.258 lei - salarii, 33.516 lei - diurnă, 34.401 lei - chirie, 1.597 lei - decontare transport, 8.169 lei - CSM și 53.409 lei - diferențe salariale. În total, circa 319.000 lei. În plus, de la OMV a încasat dividende de 413.211 lei. Soțul ei, Cristian Adomniței, lucrează acum la Camera Deputaților, de unde a încasat 68.491 lei. Adomniței deține în diferite bănci circa 760.000 de lei (inclusiv conturi în euro și dolari), iar acțiunile la OMV valorează peste 2,9 milioane de lei. În iunie 2022, G4Media scria: „Judecătoarea Curții de Apel București, Sabina Daniela Adomniței, în opinie minoritară, a vrut să suspende – în baza deciziilor CCR privind prescripția – executarea pedepsei de 3 ani de închisoare la care a fost condamnată pentru corupție Vanessa Youness, iubita fostului șef al serviciului secret al MAI, Gelu Oltean, potrivit portalului CAB coroborat cu surse judiciar”. Însă, în februarie 2023, Gazeta de Bistrița scria: „Lia Savonea și Sabina Adomniței, doi judecători cu conexiuni în lumea politică și cunoștințe condamnate pentru corupție, au admis o contestație în anulare formulată de Youness și au anulat sentința de condamnare în ceea ce privește latura penală, adică executarea unei pedepse cu închisoarea. Astfel că, Youness scapă de pușcărie dar trebuie să plătească un milion de euro”. Citește și: Judecătorii cer să fie lăsați să muncească până la 70 de ani! Se întâmpla însă în 1932

Cine ceartă UE pentru că susține tăierea pensiilor speciale: judecătoarea Florica Roman, printre alții Foto: Bihoreanul
Politică

Ceartă UE pentru că susține tăierea pensiilor speciale

O judecătoare pe care PSD o dorea ministru al Justiției, Dana Gîrbovan, o propagandistă Sputnik, judecătoarea Andrea Ciucă, președintele Curții de Apel Târgu Mureș, și o alta, Florica Roman, care ataca dur DNA, ceartă UE pentru că susține tăierea pensiilor speciale. Ele susțin că vorbesc în numele unor asociații de magistrați, dar nu se știe câți membri au aceste ONG-uri. Patru asociații ale magistraților au transmis președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și comisarului european pentru justiție Didier Reynders, o scrisoare deschisă în care acuză Comisia Europeană de „ipocrizie și iresponsabilitate” pentru că a negociat reformarea sistemului de pensii cu Guvernul României, nu cu sistemul judiciar. Asociațiile semnatare sunt: Asociația Magistraților din România (AMR) condusă de Andreea Ciucă, Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) – Dana Gîrbovan, Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) – Florica Roman, Asociația Procurorilor din România (APR) – Elena Iordache. Acuză Comisia Europeană că sfidează magistrații români „Cerem Comisiei Europene să își asume întreaga responsabilitate pentru situația dezastruoasă în care se află în prezent sistemul judiciar, confruntat cu o criză gravă de resurse umane, și să oprească imediat această așa-zisă «reformă» (...) Modificările aduse la solicitarea Comisiei Europene nu numai că ignoră voința întregului corp de magistrați, dar o sfidează prin stabilirea unor reguli care încalcă grosolan cerințele impuse, inclusiv de jurisprudența CJUE, în ceea ce privește predictibilitatea (un judecător care ar fi îndeplinit condițiile de pensionare peste un an o va putea face acum abia peste zece ani, de exemplu), egalitatea de tratament (un judecător cu aceeași vechime în magistratură nu va putea ieși la pensie în aceleași condiții ca un coleg cu aceeași vechime, dar mai în vârstă), precum și standardele europene privind modul de calcul al condițiilor de pensionare. Mai grav, acțiunea Comisiei Europene pune sistemul în situația în care va trebui să funcționeze în următorii ani cu un corp decimat de magistrați epuizați și descurajați, fără nicio speranță că generațiile tinere de profesioniști ai dreptului vor fi tentate să se alăture sistemului”, se arată în scrisoare. Cine ceartă UE pentru că susține tăierea pensiilor speciale Iată însă cine sunt judecătoarele care conduc aceste ONG-uri, care critică UE și apără pensiile speciale: Judecătoarea Dana Gârbovan, șefa Curții de Apel Cluj, a avut, în anul fiscal 2021, venituri de circa 27.000 lei pe lună - deci, dacă s-ar pensiona, ar avea o pensie aproximativ egală. În august 2019, PSD, condus pe atunci de Viorica Dăncilă, a propus-o ministru al Justiției. Președintele Iohannis a respins însă propunerea. Gîrbovan a rămas judecător după ce CSM-ul condus de Lia Sovanea a votat retragerea cererii de demisie pe care aceasta o depusese în urma nominalizării la Ministerul Justiției. În 2017, ea a acceptat să participe la dezbaterile organizate de PSD pentru modificarea legilor Justiției și a susținut câteva din cele mai controversate propuneri. Andreea Ciucă, șefa Curții de Apel Târgu Mureș, a avut venituri salariale, în 2021, de peste 800.000 de lei pe an. În 2021, Asociația Magistraților Români (AMR), pe care o conduce, „a criticat-o pe Maia Sandu, președintele pro-european al Republicii Moldova, pentru campania anticorupție de peste Prut într-un comunicat emis în plină campanie electorală, comunicat preluat imediat de Sputnik, agenția de presă a propagandei ruse”, scrie Fanatik.ro. În 2003, a fost prinsă în flagrant când lua bani de la un politician local, dar a scăpat de dosarul de luare de mită, fiind achitată la Înalta Curte de casație și Justiție. Recent, a picat examenul de promovare la ICCJ. Florica Roman, judecătoare la Curtea de Apel Oradea, cunoscut critic al DNA. Asociația condusă de ea a fost alături de cea condusă de Andreea Ciucă, atunci când au atacat-o pe Maia Sandu. În 2014, judecătoarea Florica Roman de la Curtea de Apel Oradea a fost trimisă în judecată de DNA Oradea, alături de alţi 3 judecători, pentru că ar fi încercat să ajute un inculpat condamnat pentru tentativă de viol. Potrivit DNA, judecătoarea ar fi primit bani, păstrăvi și whisky și ar fi pretins un ceas vechi cu cuc ca să intervină pe lângă colegii ei, astfel încât inculpatul să nu execute pedeapsa de 2 ani şi 8 luni de închisoare. Dosarul a fost clasat în 2017. A câștigat circa 220.000 de lei, pe an, în 2021. În 2016, i-a denunțat pe deputatul PSD Valeriu Zgonea și pe Hans Klemm, ambasadorul SUA în România, pentru trafic de influență. Alături de cele trei judecătoare s-a aflat adesea și procurorul Elena Iordache, cea care conduce Asociația Procurorilor din România. De exemplu, și Iordache a participat la acțiunea împotriva Maiei Sandu. Citește și: Adevărul despre salariile asistentelor medicale din spitalele de stat: salariile lor le depășesc frecvent pe cele ale unui conferențiar universitar și sunt mult peste cele ale profesorilor din școli

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră