marți 21 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: pensii speciale

216 articole
Eveniment

Pensiile speciale ale magistraților au depășit 22.000 de lei pe lună

Pensiile speciale ale magistraților au depășit borna de 22.000 de lei pe lună: aceștia au avut o pensie medie de 22.180 lei/lună, în noiembrie, față de 21.980 lei în octombrie, arată datele publicate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Citește și: Cine este judecătoarea care, din lene, era să-i scape pe presupușii criminali ai omului de afaceri din Sibiu: fost avocat, cu o avere consistentă, câștigă circa 20.000 lei/lună Pensiile speciale ale magistraților au depășit 22.000 de lei pe lună Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a fost, în noiembrie 2023, de 10.628, mai mult cu 187 comparativ cu luna anterioară, majoritatea (5.407) fiind beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor. În cazul beneficiarilor Legii 303/2004, adică a magistraților, s-a înregistrat şi cea mai mare pensie medie de serviciu, de 22.180 lei, din care 19.960 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 5.645 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat, arată datele difuzate de Agerpres. Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a fost, în octombrie 2023, de 10.441, mai mult cu 73, comparativ cu luna anterioară, majoritatea fiind foști magistrați. În cazul beneficiarilor Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, s-a înregistrat în octombrie 2023 şi cea mai mare pensie medie de serviciu, de 21.980 lei, din care 19.778 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 5.623 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat. În ianuarie 2023 erau doar 4.988 magistrați pensionați, iar pensia lor medie era de 19.945 de lei. Citește și: Mămică de 21 de ani povestește cum și-au bătut joc cadrele medicale de ea, la Maternitatea Bega. După naștere: „Infecție severă și miros urât, plagă deschisă, cusături anapoda” În sistemul public de pensii, pensia media este, în noiembrie, de 2.009 lei, cu fix un leu față de luna anterioară.

Pensiile speciale ale magistraților au depășit borna de 22.000 de lei pe lună Foto: ICCJ
Ce sumă uriașă a cheltuit Guvernul cu plata pensiilor speciale Foto: Inquam/ Ovidiu Matiu
Eveniment

Ce sumă uriașă a cheltuit Guvernul cu plata pensiilor speciale

Ce sumă uriașă a cheltuit Guvernul cu plata pensiilor speciale, inclusiv cele din sistemul militarizat, în primele nouă luni din an: 10,1 miliarde de lei - peste două miliarde de euro - se arată într-un răspuns oficial al ministerului de Finanțe la interpelarea unui deputat USR, Radu Ciornei. Dacă aceste cheltuieli se mențin constante - deși, de obicei, spre final de an, ele creșteau - înseamnă că bugetul va plăti pentru pensiile aproximativ 13,5 miliarde de lei, adică puțin sub 0,9% din PIB-ul estimat. Citește și: Năsui: un român obişnuit, pe salariul mediu, după 35 de ani de muncă, ar putea avea pensie de 7.000 lei/lună, dacă nu ar depinde de politic. Acum, are 1.785 lei/lună Ce sumă uriașă a cheltuit Guvernul cu plata pensiilor speciale „Din datele disponibile la nivelul Ministerului Finanțelor, precizăm că la nivelul ordonatorilor principali de credite care aigură plata pensiilor de serviciu/pensii militare de stat care fac obiectul proiectului de lege menționat, în primele nouă luni ale anului 2023 au fost efectuate cheltuieli cu asistență socială în sumă de 10,1 miliarde de lei”, arată Finanțele, sub semnătura secretarului general adjunct Petronel Munteanu. Citește și: ANALIZĂ Cea mai bună lună pentru Putin de când a atacat Ucraina: Vestul, concentrat pe conflictul din Israel, ofensiva Kievului – blocată, economia Rusiei crește peste cea a Marii Britanii Avem 0,85% din PIB pensii speciale; iar în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, afirma, la 25 ianuarie 2023, Eugen Rădulescu, la acel moment director la Direcţia stabilitate financiară în Banca Naţională a României. „Avem 0,85% din PIB pensii speciale. Nu se numesc pensii speciale decât o parte dintre ele. Unele se numesc pensii de serviciu. Eu cred că putem să le numim şi pensii de recunoştinţă sau contribuţii de recunoştinţă. Nu le numim pensii speciale. Dar ele tot aia sunt, pentru că nu respectă niciunul dintre cele trei criterii pe care le avem noi toţi ceilalţi muritori: durata de cotizaţie, vârsta de pensionare şi modul de calcul al pensiei, în aşa fel încât, dacă anul acesta vorbim de 0,85% din PIB, care reprezintă pensiile speciale, în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% şi atunci va fi din ce în ce mai greu să arătăm că acestea sunt o cheltuială bugetară nu numai inacceptabilă, dar insuportabilă, nesustenabilă”, a spus Eugen Rădulescu.

Tripla pensionară Weber, uitată în fruntea unei instituții care nu face nimic Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Tripla pensionară Weber, fruntea instituții nu face nimic

Tripla pensionară Renate Weber, uitată în fruntea unei instituții care nu face nimic, dar consumă zeci de milioane de lei pe an: ultima acțiune spectaculoasă a Avocatului Poporului a fost în iunie 2020, când a sesizat CCR cu privire la supraimpozitarea pensiilor speciale. În schimb, în scandalul „azilurilor groazei”, Weber a afirmat că tot ce ar fi putut face era să emită recomandări, dar nu a fost sesizată de rudele bătrânilor internați în aceste centre. Citește și: Contracte cu dedicație: profesorii pot folosi prima de carieră didactică la un număr limitat de magazine! Câțiva retaileri mari, excluși Mandatul lui Weber este de cinci ani, ea fiind numită de PSD în acest post în iunie 2019. În 2021, PNL a încercat să o schimbe din funcție printr-un vot al Parlamentului, dar CCR a decis că procedura a fost neconstituțională. Citește și: STENOGRAME Și Renate Weber, Avocatul Poporului, știa de abuzurile din azilele din Ilfov, dar a spus public că habar n-avea Tripla pensionară Weber, uitată în fruntea unei instituții care nu face nimic Instituția are, potrivit datelor ministerului de Finanțe, 144 de angajați, iar salariile variază între 19.200 de lei, brut, cu sporuri, pentru un director „coordonator” și puțin sub 5.000 de lei pentru un șofer. În plus, angajații primesc indemnizație de hrană și vouchere de vacanță. Salariile angajaților Avocatului Poporului vor costa contribuabilii, în anul 2023, peste 21 de milioane de lei, întregul buget fiind de 26 de milioane de lei. Renate Weber este beneficiara a trei pensii din care a obținut, în anul fiscal 2022: 38.417 euro pensia specială de europarlamentar - chiar dacă ea este plătită din bugetul UE, banii provin din contribuțiile statelor membre 43.440 de lei pensia de fost avocat 8.395 de lei pensia publică, bazată pe contributivitate Ca Avocat al Poporului, ea a câștigat, net, peste 12.500 de lei pe lună, în anul fiscal 2022. Citește și: Weber preia agenda PSD: cere plafonarea prețurilor. Ea are două pensii și salariu de la stat În iulie, în scandalul azilurilor groazei, Weber a spus că nu poate face nimic și a dat vina pe rudele bătrânilor, care nu au sesizat-o. „Să ştiţi că acesta este pentru noi un semn de întrebare, pentru că în condiţiile în care se relatează astăzi despre neajunsuri uriaşe, grave probleme în aceste centre, este într-adevăr de mirare că nimeni dintre rudelor celor care erau internaţi acolo nu ne-au sesizat niciodată nimic”, a spus ea, explicând că, și dacă ar fi descoperit nereguli, tot ce putea face era să emită „recomandări”.

Președintele CCR încasează trei sporuri și o indemnzație Foto: Inquam/ George Călin
Eveniment

Președintele CCR încasează trei sporuri și indemnzație

Deși are un salariu brut de puțin peste 47.000 lei/ lună și două pensii speciale - una de magistrat și alta de fost parlamentar - președintele CCR, Marian Enache, încasează și trei sporuri și o indemnzație, arată datele publicate chiar pe site-ul CCR. Citește și: Viața de lux a șefului CCR, Marian Enache: 9.000 de euro lunar (300 de euro pe zi) – cheltuieli, plus economii de aproape 6.000 de euro pe lună. Totul, din bani publici: salariu, pensii speciale, sporuri Cel mai consistent dintre sporurile lui Enache este cel pentru „condiții vătămătoare de muncă”, deși sediul CCR se află în Palatul Parlamentului, într-o zonă centrală a Bucureștiului. Enache a avut „dosar de rețea” la Securitate, dar acesta a dispărut. Citește și: Bătaie de joc în cazul condamnării lui Mario Iorgulescu: despăgubiri către familia celui ucis, plătite de o companie falită, nu de beizadeaua drogată. Condamnatul, în Italia, unde râde de stat Într-o adeverință din 19 mai 2009 a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) instituția precizează că nu are date că Marian Enache a fost colaborator al Securității după ce Serviciul Român de Informații (SRI) a comunicat că „domnul Enache Marian figurează cu dosar F.R. (fond rețea) 7259/Vaslui, dar dosarul nu s-a păstrat în arhivă”, spune Europa Liberă. Președintele CCR încasează trei sporuri și o indemnzație CCR a respins constant modificările la legile pensiilor speciale. Ce primește, de la stat, președintele CCR Marian Enache: Pensie specială de magistrat - 438.965 de lei în anul fiscal 2022 Pensie specială de deputat - 55.536 de lei în anul fiscal 2022 Un salariu (indemnizație) brut de 47.074 de lei pe lună, potrivit datelor din septembrie 2023. Spor de solicitare neuropsihică - 5.884 de lei/ lună Spor pentru păstrarea confidențialității - 1.176/ lună Spor de condiții vătămătoare - 7.061 lei/ lună Indemnizație de doctorat - 950 de lei pe lună În total, Enache câștigă lunar circa 62.000 de lei, fără pensiile speciale. Recent CCR a respins legea care interzicea cumulul pensiei cu salariu - cum se întâmplă atât în cazul lui Enache, cât și a majorității judecătorilor de la CCR. Citește și: Medicul Chirițescu din Roman câștiga peste 19.000 de lei pe lună, dar nu venea deloc sau stătea doar două ore la serviciu. Are o avere uriașă, inclusiv două BMW-uri și două vile „Curtea (Constituțională n.r.) a considerat că dispoziţiile criticate referitoare la interdicţia cumului pensiei cu salariul contravine dreptului fundamental la muncă garantat de Constituţie. În aceste condiţii, legea se întoarce în Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia Curţii Constituţionale, în temeiul articolului 147 din Constituţia României”, a explicat președintele CCR, Marian Enache.

Magistrați și pensionari speciali cer ÎCCJ să atace la CCR și noua variantă a legii pensiilor speciale Foto: Facebook CSM
Eveniment

Cer ÎCCJ atace CCR noua variantă a pensiilor speciale

Magistrați și pensionari speciali cer Înaltei Curți de Casați și Justiție (ÎCCJ) să atace la CCR și noua variantă a legii pensiilor speciale, care se vor reduce prin supraimpozitare. Asociația Magistraților din România, Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului, Asociația Procurorilor din România și Asociația Națională a Magistraților Pensionari din România și RoJust i-au scris președintelui ÎCCJ, reluând argumentul că pensiile lor sunt o garanție a independenței Justiției. Citește și: Pensia astronomică de care beneficiază cel mai bine răsplătit pensionar special din România: de aproape patru ori salariul net al șefului statului. Este un fost magistrat Cer ÎCCJ să atace la CCR și noua variantă a pensiilor speciale Memoriul este semnat de vicepreședintele AMR, judecătorul Cezar Filip, de judecătoarea Florica Roman președintele AJADO, și de două procuroare aflate la pensie Elena Iordache (APR) și Katalin Kibedi (ANMPR). Însă, ieri, președintele CSM, judecătorul Daniel Grădinaru a spus că magistrații din instituția pe care o conduce sunt mulțumiți de noua variantă a legii pensiilor. „Din partea judecătorilor și procurorilor în funcție, la nivel de CSM feedbackul este bun. Noi nu avem persoane care să nu fie mulțumite. Poate își doreau mai mult, poate își doreau să rămână așa cum era până acum. Dar modalitatea în care se face schimbarea este acceptată și acceptabilă. Din ce am înțeles eu, nemulțumiți sunt foștii colegi, care acum sunt pensionari și care au beneficiat de anumite pensii, mai mari, care acum urmează să scadă. Se face o impozitare și va fi o scădere. Dar eu zic că nu va fi o scădere atât de dramatică, încât să afecteze dreptul în sine. Este la nivel acceptabil, rezonabil. Dar bineînțeles că există nemulțumiri, pentru că orice tăiere a veniturilor este o tăiere și nu mulțumește pe nimeni”, a spus Grădinaru, pentru Luju. Citește și: Disperare în rândul judecătorilor: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, dacă se aplică noua legislație – calcule neoficiale Grădinaru urmează să piardă circa 6.000 de lei pe lună, dacă noua lege va intra în vigoare: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, arată calcule neoficiale mediatizate de site-ul Lumea Justiției.

Pensia astronomică de care beneficiază cel mai bine răsplătit pensionar special Foto: CSM
Eveniment

Pensia astronomică răsplătit pensionar special

Pensia astronomică de care beneficiază cel mai bine răsplătit pensionar special din România: este de aproape patru ori salariul șefului statului, care are circa 15.000 de lei pe lună, net. Antena 3 a prezentat, pe site, un clasament al celor mai mari pensii speciale din România, pensii aflate în plata Casei Naționale de Pensii Publice. Citește și: Șefii serviciilor de informații din grupul „Five Eyes”, reuniune fără precedent în California: China fură masiv secretele industriale ale țărilor occidentale Luni, Camera Deputaților a votat noua lege a pensiilor speciale care, potrivit președintelui interimar al Camerei Deputaților, Alfred Simonis (PSD), vor fi „mai puțin nesimțite”. Pensia astronomică de care beneficiază cel mai bine răsplătit pensionar special Potrivit acestui post, cea mai mare pensie specială din România este de 58.191 de lei. De ea beneficiază un magistrat. „A doua pensie, ca venit brut, este de 56.875 de lei, în timp ce a treia are o valoare de 56.447 de lei. Și pensiile de pe locurile 4 și 5 sar de 55.000 de lei, adică 55.900 de lei, respectiv 55.191 de lei. După cum se poate observa, toate sunt ale unor foști angajați din instanțe judecătorești sau parchete. A șasea pensie specială ca valoare este de 50.895 de lei, în timp ce pensiile de pe locurile șapte și opt sunt 50.392 de lei, respectiv 50.359 de lei. Începând cu a noua pensie, veniturile lunare scad sub 50.000 de lei, de la 49.792 de lei până la 43.539 de lei. Pensiile acestea sunt plătite din două bugete diferite, după cum arată și CNPP”, arată Antena 3. Citește și: Disperare în rândul judecătorilor: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, dacă se aplică noua legislație – calcule neoficiale Pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, dacă se aplică noua legislație, arată calcule neoficiale mediatizate de site-ul Lumea Justiției. Acest site prezintă un tabel, neasumat, dar care ar circula în rândul magistraților, în care se arată care ar fi impactul noii variante a legii pensiilor speciale.

Viitoarele pensii speciale vor fi mai puțin nesimțite, spune pesedistul Alfred Simonis
Politică

Viitoarele pensii speciale vor fi mai puțin nesimțite

Președintele interimar al Camerei Deputaților, Alfred Simonis (PSD), a declarat, despre viitoarele pensii speciale, care vor intra în vigoare dacă noul proiect este promulgat: „După intrarea în vigoare a acestei legi, vor fi mai puţin nesimţite aceste pensii”. Citește și: Judecătorul Șepelea, coleg de complet cu judecătoarea care se droga cu iubitul traficant, a primit recent o donație imobiliară importantă Proiectul a fost votat, azi, de deputații PSD, PNL și ai grupului minorităților. USR, AUR și 22 de deputați neafiliați au votat „Nu”. UDMR, deși a criticat proiectul, s-a abținut, cu excepția unui parlamentar, care a votat alături de opoziție. Citește și: EXCLUSIV Austeritate PSD: Ciolacu și Simonis, cu pantofi italienești identici, de 1.500 USD, la ziua patriarhului Daniel Viitoarele pensii speciale vor fi mai puțin nesimțite „E suficient? Răspunsul e nu, şi ăsta este adevărul. E uşor să tai complet pensiile speciale din România, aşa cum am făcut cu pensiile parlamentarilor. Astăzi, în plată, foştii parlamentari nu mai au pensii speciale”, a spus Simonis. „Impozitarea actuală abia dacă zgârie sumele mari. La o pensie de 22.000 de lei, impozitul plătit în plus va fi de circa 1.600 de lei. Cam ce credeţi că rezolvă un astfel de impozit?”, a comentat deputatul UDMR Miklos Zoltan. El a spus că că soluţia găsită, impozitarea veniturilor suplimentare, pe partea necontributivă, este ridicolă, iar UDMR a propus o impozitare drastică a tuturor veniturilor care depăşesc indemnizaţia preşedintelui. Premierul Marcel Ciolacu, liderul PSD, a declarat, luni, după adoptarea proiectului legii pensiilor speciale, că deciziile Curţii Constituţionale se pun în aplicare. Citește și: Imagini șocante la Spitalul Județean Neamț, parohia lui Ionel Arsene și a PSD: pereți cu găuri imense, pline de mucegai. 15 de bolnavi de cancer la o toaletă, tărgi din 2007 Preşedintele USR, Cătălin Drulă, a afirmat luni că a trăit, cu prilejul şedinţei de plen a Camerei Deputaţilor, în care a fost votat proiectul pensiilor speciale, "încă un moment ruşinos al democraţiei româneşti - menţinerea încă 40 de ani a pensiilor speciale".

pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei Foto: Ziarul Unirea
Justiție

Pensia șefului CSM ar putea să scadă

Disperare în rândul judecătorilor: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, dacă se aplică noua legislație, arată calcule neoficiale mediatizate de site-ul Lumea Justiției. Acest site prezintă un tabel, neasumat, dar care ar circula în rândul magistraților, în care se arată care ar fi impactul noii variante a legii pensiilor speciale. Citește și: Avere uriașă a obscurului judecător Grădinaru, șeful CSM, tovarăș cu Savonea. Co-autor la sentințe halucinante, precum condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual În prezent, șeful CSM, judecătorul Daniel Grădinaru deține un adevărat palat în Chiajna, de 537 de metri pătrați, pe un teren de 700 metri pătrați. El are și un apartament de 73 mp în București. Familia Grădinaru – soția sa este și ea judecătoare la Înalta Curte de Casație și Justiție – are trei mașini, inclusiv un BMW. Pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei Potrivit acestor date, pensiile judecătorilor vor fi între 18.414 lei și 39.188 lei, față de 20.086 și 45.700, cât sunt acum. Șefii CSM ar suferi cele mai mari pierderi, de circa 6.511 lei pe lună. Ar urma judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție, cu vechime între 12 și 36 luni la această instanță, a căror pensii s-ar diminua de la circa 35.000 de lei la 28.888 de lei, pierzând astfel ușor peste 5.000 de lei. Un simplu membru al CSM ar coborî de la o pensie de peste 42.000 lei pe lună la 38.500 lei pe lună. Citește și: Judecătorii din CSM, conduși de amicul Liei Savonea, apără vehement halucinanta sentință în care securiștii care ar fi coordonat asasinarea disidentului Gheorghe Ursu au fost achitați „Calculele sunt făcute prin aplicarea noilor impozite de 15% și 20% pe părțile necontributive din pensie (în funcție de depășirea salariului mediu net și a salariului mediu brut) și ținând cont de noua metodă de calcul, adică 80% din media indemnizațiilor și sporurilor din ultimele 48 de luni (patru ani) de activitate”, scrie LuJu.ro. Privilegii menținute, pensionare anticipată Guvernul s-a predat în fața magistraților: se pot pensiona la 60 de ani, nu la „vârsta standard”, adică 65 de ani, arată lista amendamentelor depuse de ministerul Muncii la Parlament la legea pensiilor speciale. Executivul vine cu aceste noi propuneri după ce proiectul a căzut la CCR, urmare a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție. Un alt amendament favorabil viitorilor pensionari speciali din magistratură este cel potrivit căruia pensia nu va putea depăși veniturile nete din ultima lună de activitate. Aceasta va permite viitorilor pensionari speciali să acumuleze, în ultima lună de serviciu, cât mai multe sporuri și majorări salariale pentru a-și salva pensia specială – o practică deja cunoscută. În plus, acum, pensia specială va fi de 80% din media indemnizațiilor brute și sporurile din ultimele 48 de luni. Anterior, Guvernul instituia o schemă mai complicată de calculare a pensiei.

Guvernul s-a predat în fața magistraților Foto: ICCJ
Justiție

Guvernul s-a predat în fața magistraților

Guvernul s-a predat în fața magistraților: se pot pensiona la 60 de ani, nu la „vârsta standard”, adică 65 de ani, arată lista amendamentelor depuse de ministerul Muncii la Parlament la legea pensiilor speciale. Executivul vine cu aceste noi propuneri după ce proiectul a căzut la CCR, urmare a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție. Citește și: DOCUMENT CONFIDENȚIAL Șocant: Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, încă neachitate: alte 3,2 miliarde euro Guvernul s-a predat în fața magistraților Un alt amendament favorabil viitorilor pensionari speciali din magistratură este cel potrivit căruia pensia nu va putea depăși veniturile nete din ultima lună de activitate. Aceasta va permite viitorilor pensionari speciali să acumuleze, în ultima lună de serviciu, cât mai multe sporuri și majorări salariale pentru a-și salva pensia specială - o practică deja cunoscută. În plus, acum, pensia specială va fi de 80% din media indemnizațiilor brute și sporurile din ultimele 48 de luni. Anterior, Guvernul instituia o schemă mai complicată de calculare a pensiei. În cazul personalului auxiliar din instanțele judecătorești, procentul pensiei speciale crește de la 65% la 80% din media salriilor brute și sporurilor din ultimele 48 de luni. Pe de altă parte, Guvernul crește ușor, la 20%, impozitul aplicat sumelor din pensie care depășesc salariul mediu brut. Inițial, era prevăzut doar un impozit de 15% pe sumele care depășeau salariul mediu net. În noua formă a textului de lege, pensiile de serviciu se impozitează astfel: pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivităţii, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%. Citește și: Salariile impresionante câștigate de Alina Corbu, șefa ICCJ, în ultimii cinci ani, după ce a dat statul în judecată. Corbu, fiică de primar PSD, suspectă de plagiat, a câștigat și daune morale uriașe Impozit progresiv pe pensiile magistraților Pentru componentă necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere: 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta; 15 %, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat; 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat Proiectul se află, azi, în dezbaterea Senatului. Nici acum nu există un studiu al impactului modificărilor la legislația pensiilor speciale.

Guvernul a majorat sumele alocate pensiilor speciale plătite de ministerul de Interne Foto: Facebook
Eveniment

Guvernul a majorat sumele alocate pensiilor speciale

Pe șest, în timp ce se preface că vrea să reducă deficitul bugetar, Guvernul a majorat cu 100 de milioane de euro sumele alocate pensiilor speciale din ministerul de Interne. Măsura a fost luată printr-o hotărâre de guvern (HG) care nu a fost prezentată presei, dar a apărut în Monitorul Oficial. HG-ul a fost publicat la 21 septembrie, dar nu a generat nici o discuție publică. Citește și: Haos și corupție la spitalul Mioveni, unde primarul PSD cerea 30.000 de euro șpagă la angajare. Condus de iubitul fiicei edilului, spitalul funcționează la jumătate din capacitate „Am depus astăzi, la Camera Deputaților, amendamentele prin care dorim să închidem definitiv subiectul pensiilor speciale. Aceste modificări au ca scop eliminarea unor abuzuri și inechități care au durat prea multă vreme. Mi-am asumat public acest rol și sunt decis să merg până la capăt", anunța Marcel Ciolacu, la 29 mai 2023, pe Facebook. Guvernul a majorat sumele alocate pensiilor speciale Prin HG 869/2023, „se aprobă suplimentarea bugetului Ministerului Afacerilor Interne pe anul 2023 cu suma de 500.000 mii lei, reprezentând credite de angajament și credite bugetare, la capitolul 68.01 «Asigurări și asistență socială», titlul 57 «Asistență socială», din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2023, pentru plata unor drepturi de natură socială”. Prin „plata unor drepturi de natură socială”, Guvernul se referă la pensiile speciale plătite de ministerul de Interne. Și nota de fundamentare evită să precizeze că se plătesc, astfel, pensiile speciale. „Având în vedere evoluția execuției bugetare pe anul 2023, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne se constată necesitatea asigurării fondurilor pentru achitarea unor obligații de plată a căror amânare ar conduce la afectarea drepturilor pentru anumite categorii de beneficiari. Printre acestea se regăsesc drepturile sociale finanțate de la Capitolul 68.01 «Asigurări și asistență socială» – Titlul 57 «Asistență socială», plătite de către unitățile Ministerului Afacerilor Interne”, se arată în Nota de fundamentare. Hotărârea de guvern apare în Monitorul Oficial sub semnătura lui Bogdan Desprescu, secretar de stat, nu a ministrului de Interne, Cătălin Predoiu. Potrivit bugetului pe 2023, Internele au puțin sub 5,8 miliarde de lei pentru plata pensiilor speciale din acest minister - sumă care figurează la capitolul „Asistență socială”. Citește și: Avere uriașă a obscurului judecător Grădinaru, șeful CSM, tovarăș cu Savonea. Co-autor la sentințe halucinante, precum condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual România plăteşte 0,85% din PIB pentru pensii speciale, iar în doi - trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% din PIB, declara, în ianuarie 2023, Eugen Rădulescu, la acel moment director la Direcţia stabilitate financiară din cadrul Băncii Naţionale a României.

Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat Foto: Captură video
Justiție

Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat

Un document al ministerului de Finanțe prezintă lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță achitate de stat și asistență medicală extinsă. În document nu se precizează care este impactul bugetar al acestor beneficii fără precedent în rândul angajaților la stat. Citește și: Salariile impresionante câștigate de Alina Corbu, șefa ICCJ, în ultimii cinci ani, după ce a dat statul în judecată. Corbu, fiică de primar PSD, suspectă de plagiat, a câștigat și daune morale uriașe Nota ministerului de Finanțe a fost alcătuită pentru a avertiza că procesele deschise de magistrați pentru a-și majora retroactiv salariile - și, pe cale de consecință, și pensiile speciale - ar putea duce statul român în incapacitate de plată. Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat Ce avantaje au magistrații, potrivit documentului de la Finanțe, alcătuit în august 2023: Salariile variază între 32.207 lei pentru un președinte de curte de apel și puțin peste 17.000 lei, pe lună, brut, la o judecătorie, pentru un judecător cu 3-5 ani vechime. Aceste salarii includ trei sporuri: pentru condiții grele de muncă, suprasolicitare neuropsihică și păstrarea confidențialității. În total, aceste sporuri sunt de 5.500 - 6.000 de lei pe lună. Valoarea medie a pensiei încasate de magistrații români a fost la 1.01.2023 de 21.404 lei. Pentru comparație, valoare medie a pensiei în ianuarie 2023 a fost de 2.003 lei. Magistrații pot ieși la pensie până în 50 de ani. Un cetățean obișnuit, la 63 de ani - femei și 65 de ani - bărbați. Judecătorii şi procurorii beneficiază anual de şase călătorii în ţară dus-întors, gratuite, la transportul pe calea ferată clasa I, auto, naval şi aerian sau de decontarea a 7,5 litri combustibil la suta de kilometri pentru şase călătorii în ţară dus-întors, în cazul în care deplasarea se efectuează cu autoturismul. Aceste drepturi nu au caracter salarial şi nu se impozitează. În perioada concediului de odihnă, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti beneficiază, o singură dată pe an, de transport gratuit dus-întors între localitatea de domiciliu şi localitatea din ţară în care îşi petrece concediul de odihnă. Compensarea diferenţei dintre chiria ce s-ar stabili pentru o locuinţă de serviciu, potrivit legii, şi chiria plătită pe baza unui contract de închiriere încheiat în condiţiile legii. Prin ordin anual se stabilește până la ce plafon poate fi compensată chiria. Judecătorii care nu beneficiază de locuință proprietate personală ori cărora nu li s-a acordat locuință de serviciu sau compensarea chiriei, în localitatea în care își desfășoară activitatea, au dreptul la decontarea cheltuielilor de transpor între localitatea în care își au domiciliul sau reședința și localitatea unde se află sediul unității Beneficiază în mod gratuit de asistenţă medical, medicamente şi proteze, în condiţiile respectării dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate Nota ministerului de Finanțe mai menționează o serie de alte beneficii obținute prin darea în judecată a statului: acordarea „sporului de permanenţă”, acordarea de despăgubiri morale pentru condiţii necorespunzătoare de muncă de până la 500 euro/lună/persoană, acordarea numărului de zile de concediu de odihnă suplimentar (câte 10 zile pentru fiecare an) şi plata indemnizaţiei de concediu aferente acestor zile - pentru condiții grele de lucru Magistrații au jupuit statul român de circa un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi dându-și dreptate între ei, arată o notă confidențială a ministerului de Finanțe. Această sumă a fost obținut doar prin cele circa 22.800 de chemări în instanță din perioada 2008-2022. Citește și: DOCUMENT CONFIDENȚIAL Șocant: Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, încă neachitate: alte 3,2 miliarde euro Ceea ce este mai greu urmează acum: potrivit notei ministerului de Finanțe, magistrații au obținut, prin hotărâri judecătorești, o majorare retroactivă a salariilor, iar suma totală care ar trebui plătită, cu tot cu penalități, este de circa 16,1 miliarde de lei, adică aprximativ 3,2 miliarde de euro.

Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro Foto: Înalta Curte de Casație și Justiție
Justiție

Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro

Magistrații au jupuit statul român de circa un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi dându-și dreptate între ei, arată o notă confidențială a ministerului de Finanțe. Însă această sumă a fost obținut doar prin cele circa 22.800 de chemări în instanță din perioada 2008-2022. Citește și: Salariile impresionante câștigate de Alina Corbu, șefa ICCJ, în ultimii cinci ani, după ce a dat statul în judecată. Corbu, fiică de primar PSD, suspectă de plagiat, a câștigat și daune morale uriașe Ceea ce este mai greu urmează acum: potrivit notei ministerului de Finanțe, magistrații au obținut, prin hotărâri judecătorești, o majorare retroactivă a salariilor, iar suma totală care ar trebui plătită, cu tot cu penalități, este de circa 16,1 miliarde de lei, adică aprximativ 3,2 miliarde de euro. În plus, magistrații aflați în pensie au declanșat și ei un val de procese, cerând pensii mai mari, prin recalculare. Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro „Procesul de acționare în judecată (de tragere la răspundere civilă) a ordonatorilor de credite din sistemul judiciar, în paralel cu a Ministerului Finanțelor a căpătat amploare şi a crescut exponențial (spre exemplu, la finalul anului 2022, existau pe rol peste 3.250 de dosare civile, iar ultima majorare a valorii de referinţă sectorială (VRS) prin ordine emise de ministrul justiţiei (în care a fost atras și Ministerul Finanțelor) a fost contestată prin alte circa 1.000 de contestaţii, formulate de cvasitotalitatea celor 4.144 de judecători şi 177 de asistenţi judiciari aflaţi în funcţie la nivelul lunii decembrie 2022, la care se adaugă judecătorii care s-au pensionat în ultimii ani. Astfel, pentru judecători, cheltuielile bugetare pentru achitarea de drepturi salariale restante (diferenţe salariale) efectuate doar în perioada 2010-2022 au totalizat 4.579.420 mii lei, respectiv circa 927.890.9081 euro, fără a lua în considerare sumele executate silit prin conturile Ministerului Finanțelor (care depășesc cu mult suma de 4.579.420 mii lei) şi nici creşterile salariale recunoscute de angajatorii din sistem şi incluse în drepturile salariale curente”, se arată în notă. Însă situația pare a fi mult mai gravă, urmare a creșterii retroactive a salariilor magistraților. Cer și dobânzi penalizatoare „Prin acte emise de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie a avut loc reîncadrarea beneficiarilor, începând cu anul 2018, drepturile salariale fiind stabilite prin utilizarea valorii de referinţă sectorială de 605,225 lei, fără aplicarea plafonării prevăzute de Legea-cadru nr.153/2017. Astfel, începând cu luna mai a.c., Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Public au solicitat majorarea limitelor de cheltuieli lunare aprobate la titlul ”Cheltuieli de personal”, pentru plata drepturilor salariale astfel majorate. Pe baza solicitărilor formulate de ordonatorii principali de credite, impactul suplimentar estimat pentru acordarea drepturilor salariale majorate, pentru perioada 2018-prezent, este estimat la cca. 10.688,0 milioane lei. La această sumă se adaugă dobânda legală penalizatoare (50% cumulat pe perioada 2018-2022) rezultând un total de plată de minim 16.091 milioane lei”, arată nota Finanțelor. Finanțele riscă să intre în incapacitate de plată Documentul subliniază că această ultimă majorare retroactivă a salariilor va duce la creșterea pensiilor speciale ale magistraților și se încheie anunțând un alt val de procese, declanșat de magistrații aflați în pensie, care cer sume tot mai mari, prin recalcularea pensiilor speciale. Citește și: EXCLUSIV În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii își măresc salariile, retroactiv. Statul va fi pus să plătească și dobânzi penalizatoare „Prin urmare, fenomenul litigios continuă şi în prezent, iar dacă nu va fi stopat cât se poate de repede, prin măsuri legislative şi administrative, se va ajunge la acumularea unor sume de plată exorbitante, iar în final la imposibilitatea suportării cheltuielilor bugetare generate de procese”, arată nota, emisă la finalul lunii august 2023.

Ciolacu, avalanșă de gafe și minciuni în emisunea lui Gâdea Foto: Captură video
Eveniment

Ciolacu, avalanșă gafe minciuni în emisunea lui Gâdea

Marcel Ciolacu, avalanșă de gafe și minciuni în emisiunea lui Mihai Gâdea, la Antena 3: premierul și moderatorul au încurcat în mod repetat inflația cu TVA, iar șeful Executivului a oferit informații cu totul eronate despre șomajul din România. Citește și: Bugetarii cu salarii și averi uriașe care l-au îndemnat pe Ciolacu să atace sectorul privat: familia Socol, finanțiștii favoriți ai lui Dragnea, câștigă 12.000 de euro pe lună, de la stat În emisiune, Gâdea l-a presat pe premier să spună cu cât cresc pensiile, dar a evitat să discute despre pensiile speciale. Ciolacu, avalanșă de gafe și minciuni în emisunea lui Gâdea, la Antena 3 „Am reușit să aduc TVA-ul la o singură cifră”, a spus premierul PSD de două ori, în emisiune. De fapt, el se referea la inflație, întrucât TVA-ul la majoritatea produselor este 19%. Însă Gâdea nu a sesizat gafa, nu l-a corectat, ci dimpotrivă, a întărit: „Deci mențineți TVA-ul la o singură cifră!”. O altă gafă a premierului a fost să afirme că șomajul în România este de 1-2%. În realitate, datele Eurostat arată că șomajul din România era, în iulie 2023, la 5,5%. Aceste date sunt conirmate de Institutul de Statistică. În emisiune, moderatorul l-a întrebat de două ori pe premier cât se va colecta de la „multinaționale și bănci” prin impunerea unui impozit de 1% pe cifra de afaceri. Marcel Ciolacu a evitat răspunsul. O minciună flagrantă repetată de liderul PSD a fost că doar România și Rusia mai au cota unică de impozitare. DeFapt.ro a arătat din mai 2023 că este fals: în Uniunea Europeană, mai au cotă unică de impozitare, în afară de România, Bulgaria, Estonia și Ungaria. Citește și: Ciolacu a mințit din nou: creșterile de taxe și impozite, de cinci ori mai mari decât tăierile de cheltuieli ale statului. În iulie spunea: „Greul trebuie să îl ducă statul, nu mediul privat” În ultimul Indice al competitivității fiscale (The International Tax Competitiveness Index), publicat în octombrie 2022, Estonia – care are cotă unică de impozitare de 20% – ocupă primul loc. În emisiune, Ciolacu a susținut că România va avea din nou cotă progresivă, după ce ANAF va fi informatizat. Fără să fie contrazis de moderator, liderul social-democrat a afirmat: „Eu nu am introdus taxe noi, am scos din excepţii”. În realitate, impozitul de 1% pe cifra de afaceri și cel de 0,3% pe imobile a căror valoare depășește 500.000 de euro și pe mașini peste 75.000 de euro sunt inventate de Executivul său. O altă minciună spusă de premier a fost că Austria, țară neutră, are cheltuieli zero pentru apărare. În realitate, Austria a alocat 0,8% din PIB pentri Apărare, în 2022, respectiv 3,65 miliarde de dolari.

Guvernul care se laudă că asigură stabilitatea, blocat Foto: Facebook
Eveniment

Guvernul care se laudă că asigură stabilitatea, blocat

Guvernul care se laudă că asigură stabilitatea României este complet blocat, de mai multe luni: reformele PNRR sunt abandonate, reducerea cheltuielilor - inexistentă, iar măsurile de majorare a fiscalității se schimbă zilnic, în funcție de diferite interese punctuale. Oficial, nu există nici un proiect pe care Executivul să-și asume răspunderea, deși Marcel Ciolacu îl anunța încă din august. Citește și: Pensionar special din SRI, la bază „mecanic agricol”, pus de Grindeanu la conducerea inutilei societăți care administrează Palatul CFR. Societatea, zeci de angajați, sporuri peste sporuri În plus, fără adoptarea așa-numitului pachet de „echilibrare fiscală”, Finanțele nu pot prezenta un proiect de ordonanță de urgență privind rectificarea bugetară, rectificare care, de obicei, se realiza în august. La început de septembrie trebuia aprobată, la Bruxelles, noua variantă a PNRR, dar, acum, termenul a fost împins la final de octombrie. Guvernul care se laudă că asigură stabilitatea, blocat Iată o listă a proiectelor complet blocate, deși Guvernul se bucură de o majoritate solidă: Legea pensiilor speciale trebuia modificată, conform obiecțiilor CCR, din august. Președintele PSD, Marcel Ciolacu, declarase chiar că va convoca o sesiune specială a Parlamentului. De circa o lună, nu s-a mai discutat despre acest proiect. Neîndeplinirea acestui jalon ar duce la pierderea a 1,4 miliarde euro din PNRR Noua lege a pensiilor trebuia să fie gata, conform PNRR, din trimestrul I al anului 2023. Premierul Ciolacu spune acum că va fi gata la finalul lui 2023, dar un proiect al ei n-a fost făcut public. Noua lege a salarizării unitare a bugetarilor avea termen 15 iulie. Nu se știe situația ei. „Pachetul de măsuri fiscale” este, oficial, secret, deși mai sunt trei săptămâni până când Guvernul vrea să-l trimită la promulgare, după ce își asumă răspunderea. Legea transparenței prevede o perioadă de o lună pentru dezbaterea publică a proiectelor de lege. Codul Fiscal prevede o perioadă de un an între momentul adoptării unei modificări de legislație și punerea sa în aplicare, pntru ca firmele să se poată adapta. Între timp, în așteptarea tăierilor de cheltuieli, instituțiile de stat se grăbesc să facă angajări. Citește și: Lidl a dat vina pe clienți după ce a fost prins cu marfă expirată și improprie consumului. Instanța a respins argumentele puerile În consecință, până în acest moment, în 2023, România nu a primit nici un euro din PNRR. Potrivit estimărilor ministerului de Finanțe, doar tranșa II, de 3,6 miliarde va fi încasată în acest an.

Comedia desființării pensiilor speciale ale parlamentarilor se repetă Foto: Captură video
Politică

Comedia desființării pensiilor speciale parlamentarilor

Comedia desființării pensiilor speciale ale parlamentarilor se repetă: foștii deputați și senatori atacă în grup noua lege. Aceștia repetă un scenariu care s-a mai jucat: vechea lege prin care se desființau pensiile speciale ale parlamentarilor, promulgată în februarie 2021, a picat la CCR în 15 luni de la promulgare, adică în mai 2022, după ce a fost contestată de sute de foști aleși. Citește și: Rectorul SNSPA: George Simion, declarat persona non-grata de două state vecine, susținut de „vechi simpatizanți ai URSS, unii declarați colaboratori ai Securității” Legea din 2021 a căzut la CCR din vicii de procedură. Comedia desființării pensiilor speciale ale parlamentarilor se repetă Doar în Maramureș, sunt 15 foști parlamentari care au dat în judecată Legislativul. Printre aceștia se află și Viorica Cherecheș, mama actualului primar al municipiului Baian Mare, Cătălin Cherecheș, care susține că ar fi revenit în PSD. Potrivit 2MNews.ro, sunt două procese colective deschise împotriva secretariatelor generale ale Senatului și Camerei Deputaților, unul deschis de trei foști parlamentari și altul de 12 ex-parlamentari. Și fostul deputat Eugen Nicolicea, reprezentat al Asociaţiei foştilor parlamentari, a anunţat că va ataca în instanţă proiectul pentru eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor, susţinând că acesta este un „copy paste” după actul normativ declarat anterior neconstituţional de Curtea Constituţională. „Fiecare parlamentar sau fost parlamentar va acționa în instanță în momentul în care nu va primi această indemnizație. După care, în Instanță, se face o sesizare către Curtea Constituțională. De ce spun această procedură cu Instanța? Pentru că premierul nu vrea și nu are motive să facă o sesizare către Curtea Constituțională, parlamentarii nu se adună 50, 25 de deputați sau 25 de senatori, președintele nici atât, avocatul poporului, după timorarea de data trecută nu știu ce va face, și prin urmare nefiind un control de constituționalitate ex-ante, nu poți ajunge acolo decât pe calea unui proces”, a explicat Nicolicea. Citește și: EXCLUSIV Generalul SRI la care este conectată gruparea GPL Caracal-Crevedia, scandaluri cu Coldea, Sebastian Ghiță și procurorul Negulescu. Generalul Iancu, în anturajul LOV El s-a plâns că are o pensie prea mică: „După 7 mandate, mi s-au luat în considerare trei, adică patru mandate parcă aş fi fost pe stradă. Asta este prima limitare. După trei mandate luate în considerare, a mai intervenit o nouă limitare, că nu pot să depăşesc salariul deputatului în funcţie. (…) Deci, în prezent am 10.951, exact cât are un deputat în funcţie”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră