marți 21 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: pensii speciale

216 articole
Eveniment

Magistrații încheie anul cu o pensie medie de 25.184 de lei

Magistrații români încheie anul cu o pensie medie de 25.184 de lei, din care 21.945 de lei este subvenția contribuabililor, arată datele publicate marți de Casa Națională de Pensii Publice. La începutul anului, în ianuarie 2024, pensia specială medie a magistraților era de 22.505 lei, deci a crescut cu circa 12%. La acel moment, subvenția era de doar 19.944. Citește și: BREAKING Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank: deficit de 2,5 miliarde de lei la final de noiembrie. Penalul Neacșu, în conducerea băncii Magistrații încheie anul cu o pensie medie de 25.184 de lei Numărul magistraților cu pensii speciale era, potrivit CNPP, de 5.625, in decembrie 2024. În ianuarie 2024 erau 5.498. Potrivit CNPP, de Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României au beneficiat, în luna noiembrie, 811 persoane (711 cu pensie din BASS). Pensia medie era de 6.928 de lei, din care 2.975 de lei pensie de la bugetul de stat. În ceea ce priveşte beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora era de 888 de persoane (663 cu pensie BASS), pensia medie ridicându-se la 6.133 de lei (3.516 de lei de la bugetul de stat). Conform CNPP, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România beneficiau 1.382 de pensionari (toţi cu pensie din BASS), iar pensia medie se ridica la 12.992 de lei, din care 8.129 lei suportaţi din bugetul de stat. Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 681 de persoane (680 cu pensie din BASS), media fiind de 10.144 de lei, din care 2.249 lei cota suportată din bugetul de stat. De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor beneficiau 2.301 de pensionari (1.925 cu pensie din BASS), pensia medie fiind de 6.732 de lei, din care 3.960 de lei suportaţi din bugetul de stat.

Magistrații încheie anul cu o pensie medie de 25.184 de lei Foto: ICCJ
Pensiile speciale ale primarilor vor intra în vigoare la 1 ianuarie Foto: PSD
Eveniment

Pensiile speciale ale primarilor vor intra în vigoare la 1 ianuarie

Pensiile speciale ale primarilor vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2025, dacă Ciolacu nu dă ordonanță de urgență, explică deputatul USR Claudiu Năsui pe Facebook. Însă actualul premier PSD refuză. Potrivit OUG 57/2019, pensia specială pentru primari se calculează astfel: „Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,40% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată”. Această „indemnizație” se cumulează cu pensia pe bază de contributivitate. Citește și: Un banal inspector vamal, care a lucrat la frontiera cu Ucraina, prins de agenția de integritate cu o avere nejustificată de peste 160.000 de euro Un calcul exact al impactului ei nu a mai fost făcut, întrucât intrarea în vigoare a acestei prevederi a fost sistemtic amânată, de la an la an. Însă, dacă prevederea se aplică, aceste pensii nu vor mai putea fi abrogate, urmare a deciziilor CCR. Pensiile speciale ale primarilor vor intra în vigoare la 1 ianuarie „De la 1 ianuarie urmează să intre în vigoare o groază de legi cu impact bugetar cât casa, dacă nu prorogă guvernul termenul lor de intrare în vigoare. Legi precum pensiile speciale ale primarilor (știu, o să sară că nu sunt „pensii speciale”) sau x% din PIB pentru nu-știu-ce domeniu. Legile astea există de mulți ani. Dar în loc să le abroge, clasa politică le ține acolo și nu le aplică. Le tot prorogă în fiecare an. De ce? Pentru că e nepopular să spui unor oameni cărora în teorie le-ai dat de toate, că le abrogi legea prin care le dai de toate pe hârtie. Tipic socialist, pe hârtie avem de toate: dreptul la sănătate, educație gratuită, etc. În practică e dezastru. Marcel Ciolacu mai are câteva zile să dea această ordonanța. La negocieri a zis că nu vrea să o dea, ca să o dea următorul guvern. Nu vrea să facă el lucruri nepopulare. El vrea doar să îndatoreze România cât poate iar apoi să paseze sarcina grea de a opri îndatorarea și a rambursa împrumuturile la alții. Tipic pentru politicienii escroci”, a scris Năsui, pe Facebook. El a mai arătat că „din 1.000 de lei cheltuiți de stat, aproximativ 250 au fost pe datorie”. „Asta înseamnă „deficit de 9%”. Veniturile vor fi pe la ~30% din PIB, iar cheltuielile pe la ~40% din PIB. Nu mediul privat a fost problema, nici baubaul etern evaziunea. Veniturile statului au tot crescut. Problema a fost clasa politică care a explodat cheltuielile”, a scris el.

Pensiile speciale dezechilibrează bugetul, admite Guvernul (sursa: Facebook/Casa Națională de Pensii Publice)
Eveniment

Pensiile speciale dezechilibrează bugetul, admite Guvernul

Pensiile speciale dezechilibrează bugetul, admite Guvernul. Reforma pensiilor din România, prezentată în Planul Bugetar-Structural pe Termen Mediu (2025-2031), include măsuri precum creșterea contribuțiilor la Pilonul II de la 4,75% la 6% până în 2031, digitalizarea sistemului de pensii private, introducerea unei noi reguli de indexare a pensiilor și reducerea posibilității de pensionare anticipată. Reforma face parte din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și urmărește consolidarea rezilienței sociale și economice a României. Creșterea contribuțiilor la Pilonul II Una dintre măsurile esențiale ale reformei este creșterea contribuțiilor la Pilonul II, care va asigura un flux stabil de fonduri pentru pensiile private, contribuind la viabilitatea pe termen lung a acestora. Citește și: Guvernul anunță, oficial, că va crește toate impozitele majore: TVA, accize, impozit pe profit sau venit. Termenul folosit în document: „revizuire” Această măsură este în conformitate cu recomandările europene privind asigurarea sustenabilității sistemului de pensii. Digitalizarea sistemului de pensii private Reforma vizează digitalizarea completă a sistemului de pensii private pentru a îmbunătăți eficiența administrativă, acuratețea datelor și timpii de procesare. Platformele digitale vor facilita monitorizarea contribuțiilor și plăților, sprijinind coordonarea între entitățile publice și private. Diversificarea investițiilor pentru fondurile de pensii din Pilonul II Pentru a proteja fondurile de pensii private împotriva volatilității pieței, reforma prevede diversificarea investițiilor pe diferite clase de active. Astfel, fondurile de pensii vor fi mai reziliente, iar economiile pentru pensie ale contribuabililor vor fi mai bine protejate. O nouă formulă de calcul și reguli de indexare pentru pensii Reforma propune o nouă formulă de calcul pentru pensiile aflate în plată și cele viitoare, bazată pe capacitatea economică a țării și principiul contributivității. De asemenea, este prevăzută introducerea unei reguli de indexare bazate pe criterii clare, pentru a menține creșterile pensiilor în limite sustenabile și previzibile. Limitarea pensionării anticipate Pentru a reduce presiunea fiscală asupra sistemului de pensii, se vor limita oportunitățile de pensionare anticipată, în special pentru pensiile speciale. Reforma promovează echitatea și sustenabilitatea, asigurând că nivelul pensiilor reflectă contribuțiile din perioada activă. Pensiile speciale dezechilibrează bugetul, admite Guvernul Reforma include recalibrarea pensiilor speciale, eliminând categoriile suplimentare și simplificând sistemul. Pensiile speciale vor fi plafonate astfel încât să nu depășească veniturile din perioada de contribuție, asigurând o echitate fiscală și eliminând discrepanțele între pensiile publice și cele speciale. În ceea ce priveşte Reforma pensiilor speciale (R9), aceasta are ca obiectiv recalibrarea sistemului de pensii prin introducerea unei noi formule de calcul, revizuirea regulilor de indexare a pensiilor, restrângerea posibilităţilor de pensionare anticipată şi promovarea unei vieţi active prelungite. "Această reformă, specificată în PNRR al României, este menită să îmbunătăţească sustenabilitatea fiscală a sistemului de pensii, să asigure echitatea şi să abordeze recomandările de ţară privind eficienţa administraţiei publice şi sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii publice", potrivit Planului. Interzicerea unor noi categorii de pensii speciale Reforma interzice crearea de noi categorii de pensii speciale şi le simplifică pe cele existente, reducând complexitatea şi discrepanţele din sistem. Această măsură contribuie la echitatea socială şi rezilienţa economică prin alinierea beneficiilor la capacitatea financiară a sistemului. De asemenea, prin măsura de calculare a pensiilor speciale pe baza principiului contributivităţii, vechimii şi ajustării veniturilor se asigură că pensiile speciale sunt corelate cu contribuţiile şi vechimea profesională, eliminând discrepanţele dintre pensiile speciale şi cele publice, asigurând o echitate a acestor venituri. Reforma mai prevede plafonarea pensiilor speciale la venitul obţinut în perioada de contribuţie. "Introducerea unui plafon pentru pensiile speciale astfel încât să nu depăşească veniturile obţinute în timpul perioadei de contribuţie asigură echitate fiscală şi sustenabilitate, eliminând dezechilibrele şi nemulţumirile publice din sistemul de pensii", se precizează în Planul Bugetar-Structural pe Termen Mediu 2025 - 2031. Extinderea perioadei de ajustare a deficitului bugetar Planul Bugetar-Structural pe Termen Mediu sprijină extinderea perioadei de ajustare a deficitului bugetar de la patru la șapte ani. Conform estimărilor, deficitul pentru 2024, conform metodologiei ESA, va fi de 7,9% din PIB, și va constitui baza de ajustare pentru anii următori. Planul a fost discutat public pe 16 octombrie în cadrul Consiliului Național Tripartit și cu reprezentanți ai mediului de afaceri și ai autorităților locale. Acesta urmează să fie transmis Comisiei Europene, care și-a oferit acordul de principiu.

Pensiile speciale, acoperite majoritar de stat (sursa: portal.just.ro)
Eveniment

Pensiile speciale, acoperite majoritar de stat

Pensiile speciale, acoperite majoritar de stat. Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a fost, în septembrie 2024, de 11.777 persoane, în scădere cu 17 persoane comparativ cu luna anterioară, cei mai mulţi, respectiv 5.665, fiind beneficiari ai Legii 303/2022 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, din care 2.644 beneficiari cu pensie din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (contributivitate), conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP). Pensiile speciale, acoperite majoritar de stat În cazul beneficiarilor Legii 303/2002 s-a înregistrat şi cea mai mare pensie medie de serviciu, de 25.166 lei, din care 21.896 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 7.272 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat. Citește și: DOCUMENT Ce salariu avea pensionarul special Mircea Geoană la NATO. Fostul lider PSD primește pensie specială de fost diplomat Potrivit CNPP, de Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României au beneficiat, în luna august, 821 persoane (721 cu pensie din BASS). Pensia medie era de 6.912 de lei, din care 2.960 de lei pensie de la bugetul de stat. Piloții, pensie medie de 12.995 de lei În ceea ce priveşte beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora era de 897 de persoane (671 cu pensie BASS), pensia medie ridicându-se la 6.130 de lei (3.501 de lei de la bugetul de stat). Conform Casei Naţionale de Pensii Publice, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România beneficiau 1.391 pensionari (toţi cu pensie din BASS), iar pensia medie se ridica la 12.995 de lei, din care 8.168 lei suportaţi din bugetul de stat. La Curtea de Conturi, pensie medie de 10.120 de lei Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 686 de persoane (685 cu pensie din BASS), media fiind de 10.120 de lei, din care 2.302 lei cota suportată din bugetul de stat. De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor beneficiau 2.317 de pensionari (1.938 cu pensie din BASS), pensia medie fiind de 6.706 de lei, din care 3.951 de lei suportaţi din bugetul de stat.

Costurile pensiilor speciale din sistemul militarizat Foto: Digi 24
Eveniment

Costurile pensiilor speciale din sistemul militarizat

Costurile pensiilor speciale din sistemul militarizat ajung în 2024 la astronomica sumă de 14,63 miliarde lei, arată un document al ministerului de Finanțe. Ele reprezintă puțin peste 0,8% din PIB-ul estimat pentru 2024. Citește și: Salarii uriașe la Apele Române, instituția direct responsabilă de inundații: până și șoferii iau spor de absorbție a fondurilor europene Costurile pensiilor speciale din sistemul militarizat Din această sumă, cea mai mare parte, respectiv 5,84 miliarde de lei, ajunge la pensiile foștilor angajați ai Internelor. Încă 3,86 miliarde se duc la pensiile plătite de casa de pensii a apărării, iar 768 de milioane de lei încasează, în 2024, pensionarii SRI. Documentul ministerului de Finanțe mai arată că, în 2024, contribuabilii vor plăti 129,4 milioane de lei pentru pensiile foștilor parlamentari. Mai mulți parlamentari PNL, în frunte cu liderul senatorilor liberali, Daniel Fenechiu, au depus, la 11 septembrie, un proiect de majorare a pensiilor militarilor, apreciind că aceștia ar fi discriminați față de pensionarii obișnuiți. Ce propun inițiatorii: „Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional și/sau solda de funcție/salariul de funcție al militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special”. În prezent, cuantumul pensiilor militare de stat „se indexează, din oficiu, începând cu 1 ianuarie a anului în curs, cu ultima rată medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la această dată și comunicat de Institutul Național de Statistică”.

Polițiștii din penitenciare acuză pensii inechitabile (sursa: Facebook/Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor FSANP)
Eveniment

Polițiștii din penitenciare acuză pensii inechitabile

Polițiștii din penitenciare acuză pensii inechitabile. Potrivit unui comunicat de presă al Federației Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, marţi, 03 septembrie 2024, poliţişti, militarii şi poliţiştii de penitenciare iau cu asalt sediile centrale ale PSD şi ale PNL Polițiștii din penitenciare acuză pensii inechitabile "Coaliţia PSD - PNL alege să îşi bată joc de rezerva militară a ţării, iar acest lucru este inacceptabil. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj În data de 03.09.2024, începând cu ora 10:30, poliţiştii, militarii şi poliţiştii de penitenciare iau cu asalt sediile centrale ale Partidului Social Democrat (PSD) şi ale Partidului Naţional Liberal (PNL) din România, cerând actualizarea urgentă a pensiilor militarilor rezervişti pentru a corespunde nivelurilor salariale ale personalului militar activ. Ca şi în rândul pensiilor civile, există inechităţi majore şi între pensionarii militari, despre care clasa politică omite cu intenţie să vorbească. Deşi în discursul lor politic, atât şeful PSD, Marcel Ciolacu, cât şi şeful PNL, Nicolae Ciucă, manifestă interes pentru militarii rezervişti, în realitate, cei doi lideri politici nu dau doi bani pe poliţişti, militari şi pe poliţiştii de penitenciare, fiind interesaţi doar de satisfacerea intereselor camarilei de partid. Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (FSANP) subliniază că inechităţile dintre pensionarii militari sunt inacceptabile, având în vedere că rezerviştii sunt chemaţi la luptă în timp de război. Cu o conflagraţie la graniţa României, nu este normal ca statul să menţină asemenea disparităţi în rândul pensionarilor militari, deoarece actualii militari rezervişti au servit ţara cu onoare şi demnitate şi merită să fie trataţi cu respectul pe care l-au câştigat." Lipsa "valorii acordate apărării" Poliţiştii, militarii şi poliţiştii de penitenciare îşi exprimă, de asemenea, frustrarea faţă de lipsa de valoare acordată apărării, securităţii şi ordinii publice a ţării de către politicienii care urmăresc mai mult interesul propriu, decât pe cel al alegătorilor. Cosmin Dorobanţu, preşedintele sindicatelor din penitenciare afirmă: "Nu poţi să-ţi baţi joc de armată! Onoarea şi demnitatea armatei sunt călcate în picioare de politicienii corupţi care nu apreciază sacrificiile făcute de forţele armate, de oamenii legii care luptă împotriva criminalităţii, în ciuda unor legi care sprijină mai mult infractorii decât victimele fărădelegilor." Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (FSANP) consideră că decăderea în curs a armatei române este un rezultat direct al neglijării statului şi cere Guvernului Români să ia măsuri imediate pentru a rezolva problema oamenilor care, la ordin, ar putea să lupte pentru ţară. "Coaliţia PSD - PNL alege să îşi bată joc de rezerva militară a ţării, iar acest lucru este inacceptabil. Cerem ca pensiile militarilor rezervişti să fie actualizate pentru a reflecta adevărata valoare a serviciului militar pentru România!", declară Cosmin Dorobanţu, preşedintele FSANP.

Pensionar PSD cu Mercedes are 3 pensii speciale Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Pensionar PSD cu Mercedes are 3 pensii speciale

Un pensionar PSD cu Mercedes GLC și vilă are trei pensii speciale și indemnizație de revoluționar de Gorj: Toni Greblă, președintele Autorității Electorale Permanente, care în campania electorală îl amenința pe Nicușor Dan, a câștigat din pensiile speciale plus indemnizație, în anul fiscal 2023, peste 400.000 de lei, net, anual. Citește și: EXCLUSIV. FOTO Ciolacu s-a „tunat” estetic la medici pentru a arăta prezidențiabil: și-a înlăturat câteva alunițe de pe față și și-a schimbat dinții Cu toate acestea, recent, Curtea de Conturi a descoperit că a luat în plus, din salarii, 24.000 de euro de la Autoritatea Electorală Permanentă, potrivit unei anchete snoop.ro. Pensionar PSD cu Mercedes are 3 pensii speciale Ce pensii speciale, care nu sunt bazate pe contributivitate: 320.268 de lei pentru că a fost judecător la Curtea Constituțională 49.740 de lei pensia de fost senator 18.384 de lei pensia de avocat Indemnizația de revoluționar a fost de 15.060 de lei. Presa a scris că Greblă nu poate explica diploma de revolutionar, dar a profitat de ea ca să își ia loc de veci gratuit. În anul fiscal 2023, el a fost plătit de stat cu 262.260 de lei de la AEP (salariu și diurnă) și 36.590 de lei pentru cele trei luni în care a fost prefect de București. Toni Greblă deține o casă la Târgu Jiu și un Mercedes GLC - un SUV - din 2018. În 2023 el a vândut o casă și un teren, fiecare cu suma de 360.000 de euro. Probabil că este vorba de o casă din Târgu Jiu de 180 mp cu un teren de 710 mp care apăreau în precedentele declarații de avere - un preț cu totul neobișnuit pentru acest oraș. În mai 2024, Greblă a spus că, la finalul campaniei electorale, atunci când Nicușor Dan va veni cu materialele foto și video pentru a fi decontate de către AEP, va fi amendat pentru folosirea imaginilor cu copii.

Pensionara care conduce Avocatul Poporului, Renate Weber, ignoră nedreptățile „recalculării” (sursa: Inquam Photos/Sabin Cirstoveanu)
Politică

Pensionara Avocatul Poporului ignoră nedreptățile „recalculării”

Pensionara cu pensie de peste 280.000 de lei, net, anual, care conduce Avocatul Poporului, Renate Weber, ignoră complet nedreptățile „recalculării” pensiilor. A fost nevoie ca un parlamentar USR din Gorj, Radu Miruță, să sesizeze Avocatul Poporului în legătură cu problemele celor care au muncit în condiții grele - în mine, metalurgie sau chimie. În 2020, ea a fost mult mai vigilentă cu pensiile speciale și a atacat la CCR impozitarea lor. „Este vorba de o discriminare pe care noi am indentificat-o, pentru că, dacă vă uitați în cuprinsul legii, deși se vorbește de taxe, în realitate nu sunt taxe, ci sunt impozite”, a explicat ea, pentru Europa Liberă. Ulterior, Curtea Constituțională a decis cu unanimitate de voturi că proiectul de lege care prevedea impozitarea cu 85% a pensiilor speciale peste 7.000 de lei și cu 10% a celor între 2000 și 7000 de lei este neconstituțională. Pensionara care conduce Avocatul Poporului ignoră nedreptățile „recalculării” Renate Weber, Avocat al Poporului din 26 iunie 2019, are nu mai puțin de trei pensii: 40.225 de euro, net, pentru anul fiscal 2023, de la Parlamentul European, 49.728 de lei de la casa de pensii a avocaților și 23.818 lei de la sistemul public de pensii. Ea cumulează aceste trei pensii cu indemnizația de Avocat al Poporului, de 153.312 lei, net pentru anul 2023. Însă, în ceea ce privește actuala recalculare a pensiilor, Renate Weber nu a avut, până acum, nici o reacție. DeFapt.ro a arătat că recalcularea pensiilor a generat un haos fără precedent, dar a adus și o uriașă propagandă electorală pentru Marcel Ciolacu și o gaură la buget de 21,5 miliarde de lei, doar în 2024. Citește și: Cât a plătit Victor Negrescu să fie propus comisar european de către premierul Marcel Ciolacu: 1,2 milioane de lei. Suma a fost împrumutată de Negrescu de la rude De exemplu, un pensionar care primește o decizie greșită, trebuie să se ducă la Arhivele Naționale pentru a obține actele necesare re-recalculării, la Casa Națională de Pensii Publice. Arhivele Naționale au tarife uriașe, iar costurile procesării documentelor necesare recalculării pot ajunge la 2.800 lei, mult peste pensia medie lunară.

“Clasa politică a furat până a crăpat“, scrie Eugen Rădulescu
Eveniment

“Clasa politică a furat până a crăpat“

Fost director în BNR, furios după ce a străbătut 130 de kilometri, spre Valea Prahovei, în cinci ore: “Clasa politică a furat până a crăpat“, a scris Eugen Rădulescu, pe Facebook. În 2023, când era încă director la BNR, el a criticat dur sistemul pensiilor speciale: “Avem 0,85% din PIB pensii speciale; iar în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%“. Acum, Eugen Rădulescu arată, printre altele, că un astfel de sistem de pensii speciale nu mai există pe lume. Citește și: J.K. Rowling, intervenție dură după ce, la Jocurile Olimpice, o boxeriță s-a retras, plângând, din confruntarea cu un “bărbat”, după cum îl definește scriitoarea “Clasa politică a furat până a crăpat“ “Drumul de la București până pe Valea Prahovei ar trebui parcurs în ceva mai mult de o oră. Ieri l-am făcut în 5 ore!!! Eu și alte mii de vehicule, în care oamenii și-au tocat nervi, au ars aiurea tone de benzină, au irosit timp și bani. Eu am blestemat întreaga clasă politică a României, care a înhățat puterea după ce sute de tineri s-au jertfit în decembrie 1989. Clasa politică a rezolvat câteva lucruri : 1. A furat până a crăpat. Cei mai mulți dintre ei foști (foști ?) securiști sau nomenclaturiști, care au făcut averi colosale, jefuind fără rușine țara. 2. S-au asigurat că nimeni nu are să le tulbure îmbuibarea, construind un sistem de legi și un aparat « de drept » care, ce să vezi, constată că se tot prescriu faptele criminale ale jefuitorilor banului public. 3. Au inventat un sistem de pensii cum nu mai există nicăieri pe fața pământului, ca să se poată bucura de cât au jefuit cât mai mulți ani, cel puțin 30 de ani fiecare, în care să încaseze și pensii de 20-30-50 de ori mai mari decât pensia medie. După atâta efort, evident că nu au mai avut timp și resurse pentru prostii precum o infrastructură care să nu transforme în calvar orice deplasare prin țară. Idioții pot să stea, bine mersi, pe drumuri cu o bandă pe sens sau în trenuri care merg cu viteză medie de 30 km/oră. Vom avea, posibil, o autostradă care să treacă peste Carpați, dar probabil doar atunci când vom sărbători 100 de ani de la căderea lui Ceaușescu. Deocamdată, avem alte treburi. Am ajuns de la 0 la peste 50% din PIB datorie publică, iar guvernanții ne explică ce bine va fi dacă reducem deficitul de la 8% din PIB în 2024 la 3% din PIB prin 2030-3040. Că între timp mai sunt câțiva stăpânitori care încă nu au pensii speciale, o mai fi ceva de furat din banii Uniunii Europene, care poate să se facă că nu observă, cât timp e război în Ucraina. Până atunci, datoria publică poate ajunge și la 100% din PIB. Ghinion, cum ar spune un cunoscut personaj. Iar această datorie publică nu a servit la NIMIC. 130 km pe șosea în 5 ore ! Atât s-a putut“, a scris Rădulescu.

Magistrații au mai descoperit o metodă să spolieze statul Foto: Facebook CSM
Justiție

Magistrații au mai descoperit o metodă să spolieze statul

Magistrații cu pensii speciale au mai descoperit o metodă să spolieze statul: cer indemnizația de pensionare, egală cu șapte salarii brute. Guvernul, prin legi și ordonanțe succesive, blocase plata acestei indemnizații. Citește și: EXCLUSIV Bani din extinderea plajelor românești susțin războiul lui Putin în Ucraina printr-un oligarh rus aflat pe listele de sancțiuni ale SUA și UE. Lățirea plajelor crește riscul de înec și infecții Magistrații au mai descoperit o metodă să spolieze statul Această indemnizație era prevăzută în legea 303/2004, la articolul 81: „Judecătorii și procurorii cu vechime continuă în magistratură de 20 de ani beneficiază, la dată pensionarii sau a eliberării din funcție pentru alte motive neimputabile, de o indemnizație egală cu 7 indemnizații de încadrare lunare brute, care se impozitează potrivit legii”. Din 2011, după apariția în 2010 a legii salarizării unitare, Guvernul nu a mai plătit această indemnizație. Însă, în 2022, un grup de 18 magistrați pensionari au dat statul în judecată, pentru a obține plata acestei indemnizații și pentru cei care s-au retras din activitate după 2011. Pe fond, Tribunalul Maramureș a respins această solicitare. Însă, la Curtea de Apel Cluj, s-a decis, în octombrie 2023, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ): „Dispune sesizarea ÎCCJ. Dispune suspendarea până la soluţionarea HP de către ÎCCJ, în temeiul art. 520 al.2 Cod proc.civ.”. Curtea de Apel cere ÎCCJ să se pronunțe „în sensul de a se stabili dacă aceste prevederi prin care s-a dispus, în mod succesiv, neacordarea indemnizației de pensionare prevăzute de art. 81 alin. 1 din Legea nr. 303/2004, au fost de natură să afecteze însăși existența dreptului sau au avut doar un efect de suspendare ori de amânare a exercițiului acestui drept”. ICCJ va judeca la 20 mai „Problema de principiu este dacă o suspendare îndelungată a aplicării unor legi, chiar dacă se face pe durata determinată, eventual și cu îndeplinirea celorlalte condiții stabilite de legislație, nu ar fi totuși de natură să afecteze principiul general al statului de drept. Însă această chestiune este una de drept constituțional, a cărei competență de soluționare soluționare este rezervată Curții Constituționale, depășind așadar cadrul prezenței proceduri”, întreabă judecătorii clujeni, citați de Luju.ro. În noiembrie 2023, și Curtea de Apel Timișoara a formulat către ÎCCJ o solicitare asemănătoare, la sesizarea unui procuror militar. ÎCCJ a stabilit pentru 20 mai 2024 judecarea acestor sesizări.

Pensia medie a magistraților a ajuns la 23.180 lei Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Pensia medie a magistraților a ajuns la 23.180 lei

Pensia medie a magistraților a ajuns, în februarie, la 23.180 lei, de peste 10 ori peste pensia oamenilor obișnuiți, pensie care este de 2.290, arată ultimele date publicate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Această instituție nu gestionează pensiile Apărării, Internelor și ale foștilor angajați SRI, care au propriile case de pensii. Citește și: VIDEO Laura Vicol, deputată PSD, defilare de modă în Parlament, difuzată pe TikTok. Pe fundal, piesa „Femei în Parlament” a trapperiței Erika, autoarea „Macarena” Pensia medie a magistraților a ajuns la 23.180 lei Datele CNPP arată că în februarie 2023 pensia medie a magistraților era de doar 21.477, ceea ce arată că pensiile magistraților au crescut în același ritm cu inflația, de circa 6,7%. Însă numărul magistraților pensionați a crescut substanțial: în februarie 2022 erau doar 4.514m în februarie 2023 - 5.137, iar în februarie 2024 - 5.522. Cele mai mici pensii sunt în Botoșani, unde contribuabilii obișnuiți au o pensie medie de 1.822 de lei, pe locul II fiind Vrancea, cu o pensie medie de 1.826 lei. Cele mai mari pensii sunt în Sectorul 1, pensia medie fiind aici de 3.407 lei. În ianuarie 2024, presa relata cazul unui pensionar special din Mehedinți, care primește o pensie lunară de 33.785 de lei. Citește și: Un judecător din Alexandria a amânat de peste 100 de ori pronunțarea unei sentințe, acuzatul așteaptă din 2021. CSM l-a sancționat în ianuarie 2023, dar nu s-a schimbat nimic În octombrie 2023, cea mai mare pensie din România era de 58.191 de lei și era tot a unui pensionar special, un fost magistrat.

Pe șest, salariile judecătorilor de la CCR au crescut cu 50% Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Pe șest, salariile judecătorilor de la CCR au crescut cu 50

Pe șest, salariile judecătorilor de la CCR, plus sporurile lor, au crescut cu aproape 50%, arată informațiile publice de pe site-ul Curții Constituționale, publicate la „Transparența veniturilor de natură salarială”. Și pensiile speciale pe care mulți judecători le cumulează cu salariul, vor crește, probabil. Citește și: Un localnic din Bihor a fost bătut, încătușat și amendat de poliție fiindcă a sesizat la 112 transporturile ilegale de pietriș. Transporturile, escortate chiar de polițiști Pe șest, salariile judecătorilor de la CCR au crescut cu 50% Ce arată datele de pe site-ul CCR: În septembrie 2022, președintele CCR, Marian Enache, fost consilier al lui Ion Iliescu, suspectat că a turnat la Securitate, avea un salariu brut de 29.663 de lei și multiple sporuri în valoare totală de circa 12.400 de lei. În total, septembrie 2022: circa 42.000 de lei. În septembrie 2023, când s-au publicat ultimele liste salariale, Enache avea un salariu brut de 47.074 de lei, ceea ce a ridicat și sporurile sale la suma de circa 15.000 de lei. În total, septembrie 2023: circa 62.000 de lei. El mai beneficiază de diurnă și decontarea cheltuielilor de chirie și transport, dar sumele nu sunt precizate. Enache are mai multe terenuri lângă București, dar nu a trecut în declarația de avere nici o locuință. Și judecătorii CCR au înregistrat creșteri substanțiale ale veniturilor salariale: de la un total de circa 41.500 de lei în septembrie 2022 la puțin sub 60.000 de lei în septembrie 2023. Secretarul general al CCR: brut, 26.200 de lei, lunar, în septembrie 2022. Însă, în septembrie 2023, avea aceleași venituriu salariale. Președintele CCR, Marian Enache, are două pensii speciale - de magistrat și de parlamentar - a căror valoare totală a fost în anul fiscal 2022 de puțin sub 500.000 de lei. Președintele CCR, Marian Enache, deține peste 7.400 de metri pătrați de teren în două comune de lângă București. Cel mai valoros teren, de peste 1.100 de metri pătrați, se află la Corbeanca. Într-un cont bancar, Enache a pus în anul fiscal 2022 suma de 68.000 de euro (diferența dintre 258.000 de euro, cât era suma din cont în declarația din 2022, și 326.000 de euro, sumă declarată în 2023). Adică peste 5.600 de euro economisiți, lunar, în medie.

Numărul pensionarilor speciali din Interne care primesc peste 10.000 lei/lună Foto: Facebook
Eveniment

Numărul pensionarilor speciali Interne primesc 10.000 lei/lună

Numărul consistent al pensionarilor speciali din ministerul de Interne care primesc pensii de peste 10.000 lei/lună: din 76.266 de pensionari speciali aflați în plata acestui minister, aproape 3.300 au primit pensii, nete, de peste 2.000 de euro. Citește și: Post controlat de Dan Voiculescu va plăti 75.000 de lei daune morale către manelistul Culiță Sterp, pentru o știre falsă. Și televiziunea lui Sebastian Ghiță, RTV, are de achitat 100.000 de lei Datele sunt din aprilie 2023, dar la finalul anului trecut au ieși la pensie, doar în acest minister, încă 2.500 de cadre militare sau cu statut special. Numărul pensionarilor speciali din Interne care primesc peste 10.000 lei/lună Potrivit unui răspuns la o interpelare a deputatului Claudiu Năsui, existau, la acel moment, în plata ministerului de Interne, 241 de pensionari speciali cu pensii de peste 15.000 de lei. Alți 94 aveau între 14.000 și 15.000 de lei, 140 între 13.000 și 14.000, 320 între 12.000 și 13.000, alți 721 - 11-12.000 lei/lună și 1.248 de la 10.000 la 11.000 lei/lună. Datele oferite de Interne arată că cel mai mare lot de pensionari speciali din ministerul de Interne, peste 25.000, primesc între 4.000 și 5.000 de lei pe lună. La ministerul Apărării, sunt 458 de pensionari speciali cu peste 15.000 lei/lună, fără a-i lua în calcul pe magistrații militari. În total, circa 4.300 de pensionari aflați în plata ministerului Apărării primeau peste 10.000 lei/lună, potrivit datelor transmise de acest minister către deputatul USR Claudiu Năsui.

Pensiile speciale vor ajunge la 15 miliarde de lei Foto: Digi 24
Eveniment

Pensiile speciale vor ajunge la 15 miliarde de lei

Pensiile speciale vor ajunge la circa 15 miliarde de lei, o creștere de peste 10% față de 2023, arată datele din proiectul bugetului pe anul 2024. Pensiile speciale plătite de SRI, ministerul de Interne și cel al Apărării cresc cu mult peste 10%, însă există o scădere a celor plătite de Senat și Camera Deputaților. Informațiile apar la capitolul „Asistență socială” din bugetele instituțiilor care plătesc astfel de pensii. Bugetul de stat pe 2024 a fost pus azi în dezbatere publică. Pensiile speciale vor ajunge la 15 miliarde de lei Situația din 2024 se prezintă astfel: Pensii speciale ministerul de Interne: 7,85 miliarde de lei în 2024, față de 6,96 miliarde lei în 2023, creștere de 12,83% Pensii speciale ministerul Apărării: 5,76 miliarde lei față de 5,01 miliarde lei în 2023, creștere de peste 14,93% Pensii speciale SRI: 1,1 miliarde de lei față de 0,95 miliarde în 2023, majorare de 16,74% Inalta Curte de Casație și Justiție: 50 milioane de lei, exact ca-n 2023 Ministerul Justiției: 21 de milioane de lei, față de 29 de milioane de lei în 2023, scădere de 27% Camera Deputaților și Senatul, împreună: 31 de milioane de lei În 2022, Apărarea, Internele și SRI - cei mai mari plătitori de pensii speciale - au cheltuit împreună circa 10,5 miliarde de lei la acest capitol. O parte din pensiile speciale care vor fi plătite în 2024 sunt plătite direct de Casa Națională de Pensii Publice, deci sunt greu de anticipat aceste cheltuieli, însă impactul lor este mic. Citește și: Rădulescu (BNR): Avem 0,85% din PIB pensii speciale; în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, o cheltuială bugetară inacceptabilă, insuportabilă, nesustenabilă Numărul pensionarilor speciali se va majora cu 50% în zece ani și va ajunge la 300.000, avertizează Eugen Rădulescu, fost director al BNR, într-un interviu pentru Digi 24. El spune că nu există țară în Europa în care angajații să iasă la pensie la 45 de ani și să primească mai mult decât ultimul salariu.

CCR a declarat neconstituțională legea care abrogă pensiile speciale ale parlamentarilor Foto: CCR
Politică

CCR neconstituțională legea abrogă pensiile parlamentarilor

CCR a declarat din nou neconstituțională legea care abrogă pensiile speciale ale parlamentarilor. Decizia a fost luată în unanimitate. Totuși, legea ar putea fi aplicată pe viitor, arată unele interpretări. Citește și: Cine este necunoscutul medic de la unul din cele mai jalnice spitale din România care câștigă, lunar, 11.000 de euro de la stat. Cum a explodat salariul său, în doar doi ani Curtea Constituțională a decis că privilegiile parlamentarilor sunt de neatins, la fel ca în cazul magistraților „Prin retragerea și eliminarea normativă a indemnizației pentru limită de vârstă în privința acestor destinatari ai dreptului legal, a fost afectată integritatea şi substanța unui drept legal dobândit în considerarea mandatului deja exercitat și s-a creat o insecuritate juridică vădită, încălcându-se componenta de neretroactivitate a securității juridice. Evenimente viitoare şi incerte – de natură normativă – nu pot afecta nici dreptul care a fost dobândit şi care a intrat în sfera patrimonială a persoanei și nici efectele deja epuizate ale unui act – exercitarea cel puțin a unui mandat reprezentativ. Prin urmare, Curtea a constatat încălcarea dispozițiilor constituționale ale art.1 alin.(3) și (5) privind principiile statului de drept și al securității juridice, ale art.15 alin.(2) privind neretroactivitatea legii și ale art.44 alin.(1) teza întâi și alin.(2) privind dreptul de proprietate privată”, se arată în comunicatul CCR Vechea lege prin care se desființau pensiile speciale ale parlamentarilor, promulgată în februarie 2021, a picat la CCR în 15 luni de la promulgare, adică în mai 2022, după ce a fost contestată de sute de foști aleși. Legea din 2021 a căzut la CCR din vicii de procedură. Noua lege, care acum a picat la CCR, ar fi fost ințiată de PSD. CCR a declarat neconstituțională legea care abrogă pensiile speciale ale parlamentarilor Aproape imediat după adoptarea noii legi de abrogare, în iunie 2023, foștii deputați și senatori au deschis procese, pentru a deschide astfel calea sesizării CCR. Doar în Maramureș erau 15 foști parlamentari care au dat în judecată Legislativul. Printre aceștia se află și Viorica Cherecheș, mama primarului municipiului Baian Mare, Cătălin Cherecheș, care a fost condamnat recent la cinci ani de pușcărie, dar este de negăsit. Potrivit 2MNews.ro, sunt două procese colective deschise împotriva secretariatelor generale ale Senatului și Camerei Deputaților, unul deschis de trei foști parlamentari și altul de 12 ex-parlamentari. Și fostul deputat Eugen Nicolicea, reprezentat al Asociaţiei foştilor parlamentari, anunţase că va ataca în instanţă proiectul pentru eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor, susţinând că acesta este un „copy paste” după actul normativ declarat anterior neconstituţional de Curtea Constituţională. „Fiecare parlamentar sau fost parlamentar va acționa în instanță în momentul în care nu va primi această indemnizație. După care, în Instanță, se face o sesizare către Curtea Constituțională. De ce spun această procedură cu Instanța? Pentru că premierul nu vrea și nu are motive să facă o sesizare către Curtea Constituțională, parlamentarii nu se adună 50, 25 de deputați sau 25 de senatori, președintele nici atât, avocatul poporului, după timorarea de data trecută nu știu ce va face, și prin urmare nefiind un control de constituționalitate ex-ante, nu poți ajunge acolo decât pe calea unui proces”, a explicat Nicolicea.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră