luni 24 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: pensii speciale

116 articole
Politică

Turcan atac la Budăi

Deputatul PNL Raluca Turcan, atac la Budăi în timpul dezbaterii moțiunii împotriva ministrului PSD: „Recunosc că şi pe mine m-a intrigat faptul că, după ce Ministerul Muncii a plătit anul trecut o consultanţă costisitoare, a fost transmis în Parlament un proiect fără impact bugetar calculat şi într-o variantă mult mai slabă decât cea pe care am lăsat-o la minister, elaborată de funcţionarii publici din minister, fără consultanţă externă”. Citește și: Turcan, atac la PSD: A alocat pensiilor doar 8% din PIB. Electoratul lor, „amăgit cu promisiuni cinice” Turcan, atac la Budăi Turcan a spus că nu va vota moțiunea împotriva lui Budăi, inițiată de USR și Forța Dreptei, dar a criticat, voalat, înârzierile în atingerea obiectivelor stabilite de PNRR. „Despre asta trebuie să fie, pe fond, dezbaterea de astăzi, dar şi despre miliardele de euro din PNRR în care toţi primarii din ţară şi-au pus speranţa; depre modernizarea comunităţilor locale şi a infrastructurii primare; despre proiectele care au nevoie ca finanţarea prin PNRR să vină la timp, nu cu întârziere. Oare cine îşi asumă riscul ca următoarea tranşă de fonduri să întârzie, firmele să-şi suspende lucrările şi numărul mare de angajaţi care lucrează astăzi în economie să fie pus în pericol? Oare cine îşi asumă riscul ca stabilitatea economică atât de greu câştigată să fie pusă în pericol? Soluţii pentru impasul în care au intrat unele reforme există! (...) Să nu se joace nimeni de-a reforma căci riscăm să pierdem bani din PNRR. Stimate domnule ministru, dse asemenea, ar trebui să vă preocupaţi ca toate jaloanele care ţin de competenţa ministerului dumneavoastră să fie îndeplinite cât mai curând, căci pe finanţările din următoarele tranşe din PNRR a fost construită întreaga arhitectură bugetară şi cea mai mare parte a calendarului investiţional pentru anul 2023. Cred că astăzi este un moment foarte bun în care ministrul muncii să explice motivele pentru care unele reforme din PNRR au intrat în impas şi, mai important, cum intenţionează să răspundă aşteptărilor oamenilor şi să elimine îngrijorările cu privire la următoarele plăţi din PNRR”, a spus Turcan, citată de news.ro.

Raluca Turcan, atac la ministrul PSD Marius Budăi
Date șocante despre pensiile ne-speciale Foto: Facebook Marius Budăi
Eveniment

Date șocante despre pensiile ne-speciale

După 35 de ani de muncă, un pensionar obișnuit are o pensie de circa 45% din salariu, arată un studiu al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari. Pe de altă parte, în sistemul pensiilor speciale, după circa 25 de ani de muncă unii beneficiari primesc sume mai mult decât ultimul salariu. Date șocante despre pensiile ne-speciale „La un calcul simplu, fără a ține cont și de valoarea în timp a banilor, o persoană activă este taxată cu 21,25% din salariu pentru sistemul public de pensii, pentru o perioadă de 35 de ani, iar apoi primește ca pensie aproape 45% din salariu. În aceste condiții, primește în jur de 55%-60% din suma contribuită pe parcursul vieții active. Daca este luată în considerare și valoarea în timp a banilor, suma primită (ca procent din contribuții) este și mai mică”, se arată în studiu. Citește și: Pensiile speciale reprezintă 10% din cheltuielile cu asistența socială din bugetul asigurărilor sociale de stat. În total, anul acesta, acestea vor consuma 12,4 miliarde de lei Studiul arată că, în caz de deces al contributorului, banii cotizați la Pilonul I rămân (sunt) proprietatea statului, acesta neavând nicio obligație față de moștenitori. Pentru a recupera contribuțiile la Pilonul I, de-a lungul celor 35 ani de contribuție e nevoie de o speranță de viață de 88 ani, ce depășește cu 14 ani durata medie de viață în România. Astfel, contribuțiile de asigurări sociale sunt de fapt o taxa pe muncă, nu un beneficiu pentru contributor. Studiul recomandă viitorilor pensionari să economisească, pentru a evita impactul pensiilor mici, mai ales în anii care vor veni. Citește și: Fost președinte al Consiliului Fiscal: Avem o problemă serioasă în piaţa muncii, abuz de pensii speciale la vârste foarte mici, oameni pentru care statul a cheltuit resurse însemnate „Iar o abordare prudentă este ca de la generația X în jos (persoanele născute în intervalul 1961 – 1980), în planificarea comportamentului de economisire și de investiții, să considere că pensia publică va fi foarte mică în raport cu nevoile financiare la pensionare și va asigura doar un nivel minim de subzistență”, scriu autorii studiului.

Problemă gravă: abuz de pensii speciale (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

Problemă gravă: abuz de pensii speciale

Problemă gravă: abuz de pensii speciale. România se confruntă cu o problemă serioasă în piaţa muncii, de natură structurală, cu o participare prea mică la activitatea economică, precum şi cu un abuz de pensii speciale la vârste foarte mici, susţine Ionuţ Dumitru, economist şef Raiffeisen Bank. Problemă gravă: abuz de pensii speciale "Avem o problemă serioasă în piaţa muncii, o problemă structurală. Avem o participare prea mică la activitatea economică. Stimulentele pentru a munci sunt slabe. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Avem un abuz de pensii speciale la vârste foarte mici, oameni care ies la pensie prea repede, pentru care statul a cheltuit resurse însemnate pentru a-i pregăti permiţându-le însă să iasă la pensie probabil în vârful vieţii lor profesionale, la 45 de ani - 50 de ani. Avem prea puţini salariaţi şi multe alte forme de venit mult mai avantajoase din punct de vedere fiscal. A se vedea PFA, PFI, drepturi de autor, venituri salariale mascate în dividende la microîntreprinderi. Citește și: Ministrul Boloș, avertisment neobișnuit de dur în legătură cu pensiile speciale: „Varianta cea mai gravă, să blocăm PNRR, or luxul acesta nu cred că ni-l permitem” Avem, de asemenea, multă muncă la negru. Foarte mulţi salariaţi cu salariu minim pe economie. Este de necrezut să ai 1,7 milioane sau chiar mai mult de salariaţi cu salariul minim pe economie, din 5 milioane şi ceva de salariaţi plătitori de taxe şi impozite. De ce avem această pondere mare a salariaţilor cu minimum pe economie, probabil şi din motiv că mulţi dintre aceşti salariaţi primesc plăţi suplimentare la negru din dividende pe care compania le retrage la un cost fiscal mult mai mic decât dacă le-ar plăti pe statul de plată. Rezolvarea problemelor din piaţa muncii, aş spune nu neapărat în ordinea importanţei, ar însemna o reformă serioasă în sistemul de pensii în general şi stimularea prelungirii vieţii active, regândirea din temelii a sistemului de pensii speciale, care astăzi este un abuz din multe puncte de vedere, şi regândirea stimulentelor fiscale", a declarat Ionuţ Dumitru. Optimizare fiscală agresivă Economistul a participat joi la dezbaterea asupra volumelor "Economie. Lucrări selectate" şi "Economy. Selected works", care reunesc o suită de lucrări ce tratează teme din sfera economiei şi politicii economice. El consideră că trebuie redusă povara fiscală pe munca salarială, dar trebuie crescută la alte forme de venit unde în prezent este mult mai ieftin fiscal şi se face optimizare fiscală agresivă. Ionuţ Dumitru a explicat, în context, că multe forme de venit maschează în fapt venituri salariale. Pe lângă aceasta, Dumitru a subliniat că România se confruntă cu o disciplină financiară foarte scăzută şi a precizat că sunt companii care "arată jalnic" pe cifrele financiare, dar acţionarii sunt foarte bogaţi pe persoană fizică. Doar unun din doi peste 55 de ani muncește Potrivit economistului, populaţia în vârstă de 15 - 64 de ani are o pondere de circa 65% din total, similar cu alte state europene, dar ponderea acestei categorii în populaţia activă a ţării aflată în piaţa muncii este de 65%, a doua cea mai mică din UE după Italia, cu 10 puncte procentuale sub media europeană. Pe segmentul de vârstă 55 - 64 de ani se constată că doar 46% din populaţie este activă în piaţa muncii, cea mai mică pondere din UE. El a explicat că pe segmentul acesta de vârstă doar mai puţin de o persoană din două muncesc, iar cei care sunt în afara pieţei muncii spun în proporţie de 94% că nu vor să muncească. O explicaţie pentru această situaţie este numărul relativ mare de pensionari speciali ieşiţi la pensie şi la vârste uşor peste 40 de ani. Durata vieţii active este de 31,3 ani în România, cea mai mică din UE, a mai arătat sursa citată. Economistul a făcut referire la deficitul bugetar şi a spus că nu este clar cum se va face reducerea la sub 3% din PIB în 2024. Mai mult, el a afirmat că România are în acest moment un deficit bugetar foarte înalt, cel mai mare din Europa, de peste 6% din PIB. "Performanţa României în materie de convergenţă este foarte bună la nivel agregat. În ultimele două decenii am avansat de la 26,4% din media Uniunii Europene la paritatea puterii de cumpărare în 2000 la 74,2% din media UE la paritatea puterii de cumpărare. România a avut cea mai rapidă creştere a PIB per capita din UE", precizat reprezentantul Raiffeisen Bank. O Românie a extremelor economice Pe de altă parte, el a spus că cifrele din 2019, pe judeţe, arată că raportul dintre cele mai bogat judeţ, care este Bucureşti, cu 263% din media UE, la paritatea puterii de cumpărare, şi cel mai sărac, Vaslui, este 6 la 1. Acesta raport este printre cele mai mari din Europa. La nivel de judeţe, din 42 de judeţe doar 15 au avut o dinamică mai rapidă a PIB per capita decât media naţională. "Judeţele care aleargă cel mai rapid în convergenţa reală sunt Bucureşti, Cluj, Timiş, Alba, Sălaj, Tulcea şi Sibiu. Judeţele care au pierdut cel mai mult în poziţionarea relativă faţă de media naţională Covasna, Ilfov, Constanţa, Harghita, Mureş, Galaţi, Vrancea, Bihor şi Bacău. Avem practic o Românie a extremelor. Avem o ţară a extremelor. Avem regiunea Bucureşti - Ilfov care la scară europeană este pe locul 14 din 242 de regiuni după clasificarea NUTS II regională la nivelul Uniunii Europene, cu un nivel al PIB per capita, încă o dată Bucureşti + Ilfov 164% din media Uniunii Europene. Un astfel de nivel este peste regiuni precum Stuttgart, Viena, Bremen, Koln. Adică ai spune că avem un nivel de dezvoltare economică foarte înalt. Pe de altă parte avem şi regiunea de Nord Est a ţării pe aceeaşi clasificare, care este doar la 46% din media Uniunii Europene, la coada clasamentului, pe locul 226 din 242 de regiuni la scară europeană", a spus Ionuţ Dumitru. Cu ocazia aniversării a 140 de ani de la înfiinţare, Banca Naţională a României a iniţiat un proiect editorial în cadrul Colecţiei "Biblioteca Băncii Naţionale a României", concretizat într-un set de volume în care sunt cuprinse lucrări şi studii elaborate de specialişti Băncii Naţionale a României pe parcursul ultimelor decenii, pe diverse tematici din domeniile politicii monetare, stabilităţii financiare şi economiei.

Bolos: „Varianta cea mai gravă, să blocăm PNRR”
Politică

Varianta cea mai gravă, să blocăm PNRR

Ministrul PNL al Investițiilor Publice, Marcel Boloș, a lansat un avertisment neobișnuit de dur în legătură cu pensiile speciale, apreciind că „varianta cea mai gravă” ar fi ca PNRR-ul să fie blocat. El a evitat să stabilească răspunderi politice, apreciind doar că „există din acest punct de vedere un risc de neconformare a clasei politice la ceea ce scrie în PNRR”. Avertismentul său vine la o zi după ce dezbaterile din Senat la legea pensiilor speciale au fost amânate pentru încă două săptămâni. Puteți citi și: Pensiile speciale reprezintă 10% din cheltuielile cu asistența socială din bugetul asigurărilor sociale de stat. În total, anul acesta, acestea vor consuma 12,4 miliarde de lei „Varianta cea mai gravă, să blocăm PNRR” „Deci, varianta cea mai gravă care se poate întâmpla României este ca noi, prin adoptarea unui proiect de lege care nu este în conformitate cu PNRR, să blocăm PNRR, ori luxul acesta nu cred că ni-l permitem, pentru că sunt o serie de contracte de finanțare pe care România le-a avut ca apeluri de proiecte și contracte de finanțare pe care le-a încheiat sau urmează să le încheie. Am avut angajamente pe care ni le-am asumat pentru proiectele mari pentru infrastructura de transport. Deci, practic noi suntem pe un drum fără cale de întors fiindcă ne-am angajat la o serie de proiecte de infrastructură, pe de o parte, pe de altă parte la contractele de finanțare pe care le-a întocmit Ministerul Dezvoltării Regionale, Ministerul Educație, Ministerul Sănătății cu unitățile spitalicești în curând”, a afirmat Boloș, la un interviu pentru PSNews. Regula de bază a pensiilor speciale: contributivitatea El a explicat că legea pensiilor speciale trebuie să țină cont de două elemente, sustenabilitate și contributivitate. „Noi, în PNRR, avem două condiții fundamentale pentru acest jalon, primul fiind cel legat de sustenabilitate. Ca să facem dovada sustenabilității trebuie să avem la bază simulările volumului de cheltuieli publice pe care o generează legea pensiilor speciale pe termen lung, nu e vorba de un an, doi, ci trebuie văzută tendința aceasta pe care o are în volumul de cheltuieli publice generate de pensiile speciale. A doua condiție este cea referitoare la contributivitate. Practic, pensiile speciale trebuie să aibă în esență și ca regulă de bază contributivitatea, cea pe care o solicită în mod corect Comisia Europeană să se regăsească în proiectul de lege”, a arătat demnitarul. El a spus că autoritățile române mai au câteva luni la dispoziție pentru a trece prin Parlament legea pensiilor speciale și a primi, astfel, tranșa a treia de bani din PNRR. Termenul de plată pentru tranșa a treia este mai-iunie 2023, a adăugat Boloș.

Pensiile speciale, 10% din cheltuielile cu asistența socială Foto: Facebook
Politică

Pensiile speciale, 10% cheltuielile cu asistența socială

Pensiile speciale reprezintă 10% din cheltuielile cu asistența socială din bugetul asigurărilor sociale de stat. a explicat, azi, un secretar de stat din ministerul de Finanțe. Acesta a arătat că, în total, aceste pensii - inclusiv cele considerate a fi „militare” - vor consuma 12,4 miliarde de lei. Proiectul privind pensiile speciale a primit o amânare de două săptămâni în comisia de buget din Senat, marţi. Pensiile speciale, 10% din cheltuielile cu asistența socială „Impactul actual, anul acesta, partea suportată din bugetul de stat pentru pensiile speciale este de circa 1,4 miliarde, în bugetul ministerului Muncii iar pensiile militare, care se acordă unui număr mult mai mare de beneficiari, se plătesc din bugetul ministerului de Interne, Apărării, SRI, şi însumează 11,1 miliarde lei. Ele reprezintă, dacă e să facem o comparaţie, cam 10% din cheltuielile cu asistenţa socială din bugetul asigurărilor sociale de stat, care anul acesta este de 110 miliarde lei”, a declarat secretarul de stat Daniela Pescariu, citată de news.ro. Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor a mai afirmat, în cadrul dezbaterii din comisia de buget din Senat, că toate măsurile din această lege a pensiilor speciale vor conduce la diminuarea pensiilor. Pensiile speciale, 0,85% din PIB Avem 0,85% din PIB pensii speciale; iar în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, a afirmat, la 25 iaunuarie, Eugen Rădulescu, director, Direcţia stabilitate financiară, Banca Naţională a României. „Avem 0,85% din PIB pensii speciale. Nu se numesc pensii speciale decât o parte dintre ele. Unele se numesc pensii de serviciu. Eu cred că putem să le numim şi pensii de recunoştinţă sau contribuţii de recunoştinţă. Nu le numim pensii speciale. Dar ele tot aia sunt, pentru că nu respectă niciunul dintre cele trei criterii pe care le avem noi toţi ceilalţi muritori: durata de cotizaţie, vârsta de pensionare şi modul de calcul al pensiei, în aşa fel încât, dacă anul acesta vorbim de 0,85% din PIB, care reprezintă pensiile speciale, în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% şi atunci va fi din ce în ce mai greu să arătăm că acestea sunt o cheltuială bugetară nu numai inacceptabilă, dar insuportabilă, nesustenabilă”, a spus Eugen Rădulescu, la prezentarea lucrărilor ‘Stabilitate financiară. Lucrări selectate’ şi ‘Financial stability. Selected works’, publicate în Colecţia „Biblioteca Băncii Naţionale a României – Aniversar 140 de ani’. Puteți citi și: Comisia Europeană afirmă că pensiile militare sunt speciale, iar România trebuie să le „alinieze” principiului contributivității pentru a îndeplini PNRR Comisia Europeană a afirmat, prin reprezentanța din România, că pensiile militare sunt speciale, iar țara noastră trebuie să le „alinieze” principiului contributivității pentru a îndeplini PNRR.

Comisia Europeană afirmă că pensiile militare sunt speciale Foto: Facebook
Eveniment

Comisia Europeană afirmă pensiile militare sunt speciale

Comisia Europeană afirmă, prin reprezentanța din România, că pensiile militare sunt speciale, iar țara noastră trebuie să le „alinieze” principiului contributivității pentru a îndeplini PNRR. Comisia Europeană afirmă că pensiile militare sunt speciale „Revizuirea vizează toate pensiile speciale, inclusiv a celor militare, cu scopul de a le alinia cu principiul contributivităţii şi face parte dintr-o reformă mai amplă a sistemului public de pensii, reprezentând un element cheie al Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României”, arată Reprezentanța Comisiei Europeane la București, citată de news.ro Însă această reprezentanță diplomatică arată că reforma pensiilor speciale va fi evaluată atunci când România va transmite a treia cerere de plată din cadrul PNRR. În plus, ea a precizat că nu a fost amânată încasarea celei de-a doua tranşe a Planului de Redresare şi Rezilienţă, cererea de plată numărul doi fiind încă în stadiul de evaluare la nivelul Comisiei Europene. „Pensiile speciale nu ţin de competenţele Uniunii Europene”, mai arată comunicatul de presă al Reprezentanţei Comisiei Europene în România. Cu toate acestea, pentru ca România să primească fondurile alocate prin PNRR, aceasta trebuie să îndeplinească satisfăcător reformele referitoare la pensiile speciale la care ţara s-a angajat prin acest plan. Conform Reprezentanţei Comisiei Europene în România, „pentru toate ţintele şi jaloanele incluse in PNRR există un dialog constant între autorităţile române şi Comisia Europeana însă o evaluare oficială este realizată în momentul în care autorităţile transmit o cerere de plată”. Citește și: Rădulescu (BNR): Avem 0,85% din PIB pensii speciale; în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, o cheltuială bugetară inacceptabilă, insuportabilă, nesustenabilă Președintele PSD Marcel Ciolacu a precizat că ministrul Muncii Marius Budăi a informat, în şedinţa de luni a conducerii PSD, cu privire la faptul că urmează să vină un raport al Băncii Mondiale privind pensiile speciale şi a adăugat că aşteaptă o informare din partea Guvernului cu privire la acest proiect de lege, deoarece a fost asumat de către Executiv, transmite News.ro.

Pensiile militarilor, 45% din ultimele 12 luni, cere Banca Mondială Foto: Inquam/ George Calin
Politică

Pensiile militarilor să fie 45% din ultimele 12 luni

Banca Mondială cere ca pensiile militarilor să fie 45% din ultimele 12 luni sau 65% din venitul mediu din întreaga carieră, susțin surse politice citate de Libertatea. Această publicație susține că nu s-a găsit nici formula pentru reducerea pensiilor magistraților, aceasta fiind blocată de o decizie CCR. Citește și: În Teleorman, un magistrat are pensie de 29.250 de lei. Județul plătește și opt pensii speciale pentru foști consilieri ai Curții de Conturi, între 7.000 și 8.600 de lei pe lună Pensiile militarilor, 45% din ultimele 12 luni În prezent, militarii și polițiștii cu vechime de cel puțin 25 de ani primesc o pensie în cuantum de 80% din „media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegere”. Varianta propusă de Banca Mondială este însă respinsă de militari, mai susține Libertatea. De altfel, un sindicat al militarilor din Gorj a cerut, recent, ca pensiile militarilor să nu fie reglementate prin PNRR. Potrivit Libertatea, în aceste condiții România riscă să rateze tranșa trei din PNRR, iar Marcel Ciolacu ar refuza să preia șefia Guvernului, în mai 2023, pentru a nu fi responsabil de acest eșec. „Ciolacu ne-a spus în ședința de luni că toți miniștrii PSD trebuie să îndeplinească până în luna mai toate jaloanele din PNRR. Ne-a spus că dacă nu intră banii din tranșa a treia din PNRR, nu dorește să preia o guvernare din care să lipsească această importantă sursă de finanțare. Fără banii din PNRR, ce sens are să preia el toate criticile? Vrea să preia o guvernare în care se respectă jaloanele din PNRR”, a arătat un lider PSD, sub protecția anonimatului, pentru Libertatea. Pensiile speciale, 0,85% din PIB Purtătorul de cuvânt al PSD, Radu Oprea, a declarat, luni, că Guvernul aşteaptă raportul Băncii Mondiale cu privire la proiectul de lege referitor la pensiile speciale care se află în dezbatere în Parlament. „Este în cererea de plată numărul 3 (legea privind pensiile speciale). Astăzi şi mâine, din câte ne-a informat ministrul Muncii, Marius Budăi, va avea loc o discuţie cu Banca Mondială atât la Ministerul Muncii, cât şi la Guvern. Va fi o discuţie şi cu premierul referitoare probabil la forma finală a raportului pe care Banca Mondială trebuie să îl prezinte. În măsura în care vom avea informatii despre acest raport final vom şti să spunem exact şi termenele care urmează”, a afirmat Oprea, într-o conferinţă de presă, la sediul central al PSD. România plăteşte 0,85% din PIB pentru pensii speciale, iar în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% din PIB, a declarat recent Eugen Rădulescu, directorul direcţiei de stabilitate financiară din Banca Naţională a României (BNR).

Ministrul PSD Budăi refuză să spună impactul bugetar al pensiilor speciale
Eveniment

Ministrul refuză impactul bugetar pensiilor speciale

Ministrul Muncii, Marius Budăi (PSD), refuză să spună care va fi impactul bugetar al noii legi a pensiilor speciale. Deputatul PNL Alexandru Muraru - care este și consilier onorific al premierului Ciucă - i-a cerut, într-o interpelare parlamentară: „Vă rog să îmi transmiteți care este impactul bugetar al proiectul de Lege care vizează reducerea cheltuielilor cu pensiile de serviciu”. Ministrul refuză să spună impactul bugetar al pensiilor speciale Acum două săptămâni, Eugen Rădulescu, director la Direcţia stabilitate financiară din Banca Naţională a României, afirma că „avem 0,85% din PIB pensii speciale; iar în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%”. Însă ministrul Marius Budăi refuză să facă orice precizare în legătură cu aceste cheltuieli. El spune doar că „actul normativ respectă atât prevederile PNRR, cât și deciziile CCR, și urmărește ajustarea cheltuielilor totale cu pensiile de serviciu”. Budăi reia ceea ce se știa deja, din comunicatele de presă - se va majora vârsta de pensionare și se va reduce procentul de calcul raportat la venitul obținut - dar nu oferă nici un procent al reducerii cheltuielilor, nici o estimare a sumei brute. „Avem 0,85% din PIB pensii speciale. Nu se numesc pensii speciale decât o parte dintre ele. Unele se numesc pensii de serviciu. Eu cred că putem să le numim şi pensii de recunoştinţă sau contribuţii de recunoştinţă. Nu le numim pensii speciale. Dar ele tot aia sunt, pentru că nu respectă niciunul dintre cele trei criterii pe care le avem noi toţi ceilalţi muritori: durata de cotizaţie, vârsta de pensionare şi modul de calcul al pensiei, în aşa fel încât, dacă anul acesta vorbim de 0,85% din PIB, care reprezintă pensiile speciale, în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% şi atunci va fi din ce în ce mai greu să arătăm că acestea sunt o cheltuială bugetară nu numai inacceptabilă, dar insuportabilă, nesustenabilă”, a spus Eugen Rădulescu, acum circa două săptămâni.

BNR: Pensiile speciale, cheltuială bugetară inacceptabilă (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Economie

Avem 0,85% din PIB pensii speciale; ajungem la 1,5

Avem 0,85% din PIB pensii speciale; iar în doi - trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, a afirmat, azi, Eugen Rădulescu, director, Direcţia stabilitate financiară, Banca Naţională a României. Avem 0,85% din PIB pensii speciale; s-ar putea să ajungem la 1,5% „Avem 0,85% din PIB pensii speciale. Nu se numesc pensii speciale decât o parte dintre ele. Unele se numesc pensii de serviciu. Eu cred că putem să le numim şi pensii de recunoştinţă sau contribuţii de recunoştinţă. Nu le numim pensii speciale. Dar ele tot aia sunt, pentru că nu respectă niciunul dintre cele trei criterii pe care le avem noi toţi ceilalţi muritori: durata de cotizaţie, vârsta de pensionare şi modul de calcul al pensiei, în aşa fel încât, dacă anul acesta vorbim de 0,85% din PIB, care reprezintă pensiile speciale, în doi - trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% şi atunci va fi din ce în ce mai greu să arătăm că acestea sunt o cheltuială bugetară nu numai inacceptabilă, dar insuportabilă, nesustenabilă", a spus Eugen Rădulescu, la prezentarea lucrărilor 'Stabilitate financiară. Lucrări selectate' şi 'Financial stability. Selected works', publicate în Colecţia "Biblioteca Băncii Naţionale a României - Aniversar 140 de ani'. El a mai menţionat că anul acesta România trebuie să majoreze cheltuielile militare de la 2% din PIB la 2,5%. Eugen Rădulescu a vorbit şi despre profitabilitatea băncilor şi a subliniat că abordările în care se îndeamnă la alungarea băncilor pentru că "ne fură banii" sunt "încremenite într-un proiect de acum 40 de ani" şi că pornesc de la faptul că ratele dobânzilor la credite sunt mai ridicate în România decât în ţările occidentale. Citiți și: Apropiații lui Firea storc mii de euro de la stat pentru îngrijirea unor persoane cu dizabilități severe. Însă acestea mor într-o „închisoare” fără servicii adecvate – Buletin de București "Dacă ne uităm la ultimele cifre, vom vedea că rata medie a randamentului capitalurilor în sistemul bancar este binişor sub nivelul mediu al randamentului capitalului în economia naţională", a afirmat Eugen Rădulescu, citat de Agerpres.

CCR: pensiile „de serviciu” nu pot fi diminuate sub nici o formă
Politică

Pensiile „de serviciu” nu pot fi diminuate nici o formă

Curtea Constituțională, în componența ei din 2022, trece peste decizia CCR 873/2010 i decide că pensiile „de serviciu” nu pot fi diminuate sub nici o formă. Diferența este că, acum, toți judecătorii de la CCR beneficiază de pensii speciale uriașe, de magistrați, pe care le cumulează cu salariul de la Curtea și, în unele cazuri, cu o altă pensie specială. Pensionarii speciali de la CCR încasează anual pensii de circa 600.000 de euro, reiese din declarațiile de avere depus în 2021, care conțin datele pentru anul fiscal 2020. Unii dintre judecătorii de la CCR au chiar mai multe pensii speciale. Mulți dintre ei au pensie de dinainte de a împlini 55 de ani. Președintele CCR, Marian Enache, de exemplu, are o pensie de magistrat de 455.000 de lei, dar a încasat și pensia de fost deputat, de doar 16.000 de lei, în 2021. El este suspectat că, înainte de 1989, a fost colaborator al Securității. CCR: pensiile „de serviciu” nu pot fi diminuate sub nici o formă În 2010, CCR a decis că pensiile speciale pot fi eliminate, mai puțin cele ale magistraților: „Curtea reţine că, în principiu, pensia de serviciu a unei categorii profesionale, reglementată printr-o lege specială, are două componente, şi anume pensia contributivă şi un supliment din partea statului. Partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depăşeşte acest cuantum se suportă din bugetul de stat. Acordarea acestui supliment ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu se subsumează dreptului constituţional la pensie, astfel cum este reglementat în art. 47 alin. (2) din Constituţie. Pensiile speciale, nefiind un privilegiu, ci fiind instituite de către legiuitor în considerarea unui anumit statut special al categoriei profesionale respective, pot fi eliminate doar dacă există o raţiune suficient de puternică spre a duce în final la diminuarea prestaţiilor sociale ale statului sub forma pensiei”. Diminuarea pensiei „afectează dreptul la pensie privit lato sensu” Însă, în 2022, noul CCR ignoră decizia 873/2010 și afirmă că: „ Diminuarea cuantumului pensiei, fie ea contributivă sau de serviciu, cu sume de bani considerabile afectează dreptul la pensie privit lato sensu. Dacă în jurisprudența Curții s-a statuat deja că suspendarea plății pensiei (indiferent că pensia este contributivă sau de serviciu) pe perioada realizării unor venituri de altă natură constituie o afectare a dreptului fundamental la pensie, cu atât mai mult diminuarea pensiei prin prelevarea unei contribuții (fie și ea direcționată către bugetul FNUASS) pe o perioadă nedeterminată în timp (practic permanentă) reprezintă o afectare a acesteia”. Citește și: Care sunt cele zece puncte ale planului de pace propus de Zelenski marilor puteri ale lumii. Kievul vrea summit global în februarie pe acest subiect În decizia din 2022, CCR arată că a decis să ignore decizia 873/2010: „În cauză, nu sunt incidente Deciziile Curții Constituționale nr.871 şi nr.873 din 25 iunie 2010, prin care s-a stabilit că pensiile de serviciu se bucură de un regim juridic diferit în raport cu pensiile acordate în sistemul public de pensii”.

Impactul bugetar pentru pensiile militare şi speciale, 12 miliarde de lei, spune ministrul Adrian Caciu Foto: Facebook
Eveniment

Impactul bugetar pensiile speciale, 12 miliarde lei

Ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, spune că impactul bugetar pentru pensiile militare şi cele speciale este de 12 miliarde de lei. El a arătat că doar pensiile pentru militari au un impact de 11 miliarde de lei asupra bugetului. Câciu a făcut aceste declarații la Prima TV. La un PIB estimat la 1.552 miliarde de lei în anul 2023, ar însemna că aceste pensii reprezintă circa 0,8% din PIB. Impactul bugetar pentru pensiile militare şi speciale, 12 miliarde de lei „Impactul bugetar pentru pensiile speciale în 2022 este de 12 miliarde de lei. (…) Sintagma este, mă rog, pur politică sau pură de comunicare. Marea parte, de fapt, sunt pensiile militare, care nu au legătură cu pensiile speciale. Când am spus 12 miliarde, includ pensiile militare. Dacă dau pensiile militare jos şi alea încă o dată, nu au legătură cu pensii speciale, sunt nişte pensii care sunt stabilite şi prin tratate internaţionale şi sunt stabilite de Alexandru Ioan Cuza, pentru cine nu ştie, cred că au fost primele pensii din România înainte de sistemul de pensii pe model Bismark. Dacă le dau la o parte rămâne un miliard lei. Acolo trebuie vină această reformă cu care vine domnul ministru Budăi şi sunt convins că în zilele, săptămânile următoare lucrurile vor fi clarificate din perspectiva aceasta”, a declarat ministrul de Finanțe, citat de news.ro. El a fost întrebat dacă i se pare corect ca o persoană să iasă la pensie la 50 de ani sau să primească o pensie mai mare decât salariul. Citește și: De ce s-a răzgândit Austria în privința Croației în Schengen: a primit acces la un terminal de gaze lichefiate și a fost amenințată că nu va primi contracte de infrastructură (IntelliNews) „Eu nu o să mă pronunț” “Nu mi se pare corect. Să stabilim pentru toată lumea acelaşi lucru. Mi se pare corect dacă suntem cetăţeni egali într-o ţară, să avem aceleaşi drepturi şi aceleaşi obligaţii”, a precizat ministrul Finanţelor. Însă el a refuzat să propună o soluție: „Eu nu o să mă pronunţ asupra acestui domeniu. Ştiu că s-a tot încercat şi sunt o serie de decizii ale Curţii Constituţionale şi până la urmă este o chestiune de decizie politică, dar ceea ce ştiu este că avem o reformă a pensiilor speciale. Din ce am înţeles de la domnul ministru al Muncii este gata proiectul, trebuie să îl punem în dezbatere publică, iar acolo se va urmări…. Nici în PNRR nu se cere tăierea pensiilor speciale, ci o reformă, o reducere a cheltuielilor cu pensiile speciale, alte condiţii de pensionare”.

Guvernul a dat bani pentru pensiile speciale de la Interne Foto: Facebook Europol
Politică

Guvernul a dat bani pentru pensiile speciale Interne

Proiectul de ordonanță de urgență privind rectificarea bugetară arată că Guvernul a tăiat de la Educație și Sănătate, dar a dat bani pentru pensiile speciale de la Interne. Sume impresionante s-au tăiat și de la ministerul care gestionează proiectele europene, MIPE, și de la Transporturi. Guvernul a dat bani pentru pensiile speciale de la Interne În total, și la Interne s-a tăiat bugetul, după această rectificare, dar s-au majorat substanțial sumele pentru pensiile speciale. La ministerul Apărării, s-a redus alocarea pentru pensiile speciale, cu 105 milioane de lei. „S-au asigurat fondurile necesare pentru plata drepturilor de asistență socială (+299,0 milioane lei)”, se arată în nota de fundamentare a ordonanței de urgență, arătând modificările la bugetul Internelor. Pensiile speciale ale foștilor angajați ai Internelor - inclusiv fosta Securitate - se plătesc de la capitolul „asistență socială”. În schimb, la Sănătate bugetul s-a redus cu peste un miliard de lei, iar la Educație cu 80 de milioane de lei. Pensiile Apărării și Internelor presupun costuri de 800 de milioane de lei/ lună, se arată într-o serie de răspunsuri oficiale ale acestor ministere la interpelări parlamentare. Cea mai mare pensie plătită de M.Ap.N este de 40.176 lei, pentru un magistrat militar. La Interne, cea mai mare pensie aflată în plată este de 19.955 de lei. Citește și: Pensiile Apărării și Internelor: costuri de 800 de milioane de lei/ lună. Cea mai mare pensie MApN: 40.176 lei. Cea mai mare pensie plătită de Interne: 19.955 de lei Pensia medie plătită de ministerul Apărării este de 4.353 de lei, la Interne ea fiind de 4.443 de lei.

Reforma pensiilor speciale, eșalonată pe zece ani spune Daniel Baciu, președintele Casei de Pensii
Politică

Reforma pensiilor speciale, eșalonată pe zece ani

Reforma din domeniul pensiilor speciale se va face până la sfârşitul acestui an, urmând să fie eșalonată pe o perioadă de zece ani, a anunţat preşedintele Casei de Pensii, la Antena 3. Proiectul de lege care să reformez sistemul pensiilor speciale este unul din jaloanele din PNRR. Reforma pensiilor speciale, eșalonată pe zece ani "E vorba de şase legi care guvernează aceste pensii speciale. Eșalonarea va fi pe o perioadă de 10 ani, încă nu s-a stabilit acest lucru, dar până la sfârșitul acestui an trebuie într-adevăr să reușim să facem această reformă și în rândul acestor pensii speciale. Este un jalon în PNRR, jalonul 215, astfel încât până la 31 decembrie trebuie să reușim să facem reformă și aici.Dar acest lucru se va face, astfel încât să fie acest lucru să nu fie o transformare așa directă și abruptă, și va se va face pe o eșalonare de 10 ani", a declarat președintele Casei Naționale de Pensii, Daniel Baciu. În ultima perioadă a fost un val de pensionări în rândul procurorilor, pentru că se vrea schimbarea legii, și anume creșterea vârstei de pensionare, după cum a propus Banca Mondială, explică Antena 3. Citește și: Ziariștii care luau bani de la gruparea Dragnea, potrivit DNA: DcNews, site-ul lui Chirieac, și Radu Tudor. Modaratorul A3 îi făcea liderului PSD revista presei (G4Media) Pe de altă parte, Banca Mondială consideră că pensia specială nu trebuie să depășească salariul și că etapizat ar trebui să ajungă la 65% din salariu. Banca Mondială recomandă creșterea treptată, la 65 de ani, a vârstei de pensionare pentru beneficiarii de pensii speciale. În plus, judecătorii și procurorii ar urma să poată ieși la pensie doar după 30 de ani de experiență ca magistrați.

Marius Budăi minte: pensiile „speciale” reprezintă 0,1% din PIB
Eveniment

Budăi minte pensiile „speciale” reprezintă 0,1% din PIB

Budăi minte când susține că pensiile „speciale” reprezintă doar 0,1% din PIB: el face acest calcul eliminând pensiile plătite de ministerele Apărării, de Interne și de SRI. În acest an, pensiile plătite de Apărare și Interne vor fi de aproape două miliarde de euro, adică circa 0,8% din PIB. Budăi minte: pensiile „speciale” reprezintă 0,1% din PIB „Haideţi să avem proprietatea termenilor! Aţi spus dvs. de un actual coleg de coaliţie care desfiinţa în 30 de zile (pensiile speciale – n.r.). Oare câte de 30 de zile au trecut de atunci şi până acum? (...) Vreau să vă spun un lucru: stabilim foarte clar că nu au făcut nimic, că nu au putut să facă, nu au discutat măcar cu cei în cauză, să discute transparent să afle soluţiile şi acum vorbesc de ceea ce se întâmplă. Şi mint populaţia că s-ar putea, cu economiile făcute de acolo, să se majoreze pensiile celelalte. Impactul bugetar de acolo este de 0,1% din PIB, dacă nu mai dăm oamenilor ăştia niciun leu, nu că să le reducem cheltuiala, niciun leu!” a susținut ministrul PSD al Muncii, apreciind că pensiile militarilor nu reprezintă pensii speciale. Pensiile Apărării și Internelor presupun costuri de 800 de milioane de lei/ lună, se arată într-o serie de răspunsuri oficiale ale acestor ministere la interpelări parlamentare. Cea mai mare pensie plătită de M.Ap.N este de 40.176 lei, pentru un magistrat militar. La Interne, cea mai mare pensie aflată în plată este de 19.955 de lei. Pensia medie plătită de ministerul Apărării este de 4.353 de lei, la Interne ea fiind de 4.443 de lei. Citește și: Pensiile Apărării și Internelor: costuri de 800 de milioane de lei/ lună. Cea mai mare pensie MApN: 40.176 lei. Cea mai mare pensie plătită de Interne: 19.955 de lei Bugetul pe 2022 al SRI prevede cheltuieli cu asistența socială – care cuprind și pensiile acordate foștilor angajați – de 836 de milioane de lei.

Majoritate zdrobitoare pentru desființarea pensiilor speciale Foto: Facebook
Politică

Majoritate zdrobitoare pentru desființarea pensiilor speciale

Majoritate zdrobitoare pentru desființarea pensiilor speciale: un sondaj BCS arată că 83,4% dintre cei chestionați susțin „anularea pensiilor speciale”. Doar 7,3% apreciază că ar fi o idee rea. Sondajul a fost realizat telefonic (prin metoda CATI) în perioada 9-14 iunie 2022 pe un eșantion de 1.104 subiecți. Eșantionul are o eroare statistică de +/- 3% la un interval de încredere de 95%. Cercetarea a fost finanțată de Pactul pentru Fiscalitate, care a publicat acest studiu la 12 octombrie. Majoritate zdrobitoare pentru desființarea pensiilor speciale În documentul care însoțește sondajul se arată că „anularea pensiilor speciale e susținută tot de cei din vest, dar și din Oltenia și de cei cu orientări de stânga; și e contestată cel mai mult în est, în localitățile mici și de cei foarte tineri dar și foarte vârstnici”. Potrivit sondajului, 60,5% dintre cei chestionați sunt de acord cu reducerea cu 10% a numărului de angajați din aparatul de stat, iar 60,3% sunt pentru tăierea cu 50% a sporurilor bugetarilor. Doar 19,8%, respectiv 18,1% au o părere proastă despre aceste măsuri. Peste 55% sunt de acord cu „instituirea unei taxe de solidaritate plătită de bugetarii cu venituri mai mari de 15.000 lei lunar și de cei cu pensii speciale”. Doar 12,7% cred că ar fi o idee proastă. Peste 31% nu știu ce să răspundă la această întrebare. În plus, 72,5% dintre repondenți vor anularea subvențiilor pentru partide politice. Doar 8,5% cred că ar fi o idee rea. „Anularea subvențiilor pentru partidele politice e percepută ca o idee bună cu precădere de către cei din jumătatea de vest a țării, de aproape toți angajații și de trei sferturi din cei cu studii superioare și cu valori de dreapta; dar e contestată puternic mai ales în jumătatea de est a României, de cei trecuți de 60 ani, cu studii elementare, care se declară de stânga”, explică autorii sondajului. Citește și: Scandalul dronelor iraniene folosite de ruși în Ucraina ia amploare: Occidentul acuză regimul de la Teheran, Kievul vrea ruperea relațiilor diplomatice cu Iranul Cota unică, susținută de cei cu facultate Potrivit studiului BCS, 35,2% din populație susține menținerea cotei unice, în timp ce 30% ar dori impozit progresiv. Un procent foarte mare, 34,8% nu știu ce să răspundă la această întrebare. „Cota unică de impozitare este susținută cel mai mult de cei din regiunile Nord-Vest (49%), București-Ilfov (48%) și Vest (46%), pe când impozitul progresiv are cei mai mulți susținători în regiunile NordEst (39%) și Sud-Muntenia (35%). Semnificativ este faptul că pe acest subiect nu se pronunță mai multde jumătate dintre locuitorii regiunilor Sud-Vest Oltenia (55%) și Centru (53%) (…) Cota unică este dorită de către salariați, pe când impozitul progresiv este dorit de cei care nu se află pe piața muncii (studenți, pensionari, șomeri, casnice). Susținerea cotei unice de impozitare crește proporțional cu numărul anilor de școlarizare, ajungând la 41% la cei cu facultatea finalizată, dar relația nu este inversă în cazul impozitului progresiv: acesta este susținut relativ la fel de către toți, indiferent de nivelul de școlarizare. Cu cât oamenii au mai puțini ani de educație școlară cu atât sunt mai indiferenți față de acest subiect – 43% din cei cu studii elementare nu au nici o preferință pentru un sistem de impozitare”, se arată în studiu. La întrebarea „Unii spun că impozitul progresiv ia banii oamenilor deștepți și harnici și stimulează lenea și prostia. Sunteți de acord sau nu cu această afirmație?”, 35,5% sunt de acord, 29,5% sunt împotrivă, iar 35% se abțin.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră