luni 20 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: pensii speciale

216 articole
Politică

Un fost polițist, acum judecător în CSM, îl atacă dur pe Bolojan fiindcă vrea să-i taie pensia

Un fost polițist, acum judecător în CSM, îl atacă dur pe Bolojan fiindcă vrea să-i taie pensia: „Premierul României încalcă flagrant Constituția României și standardele internaționale”, a scris Alin Ene, pe Facebook. Acesta a absolvit controversata Academie de Poliție, a fost polițist în Ilfov din 2009 în 2011, iar în 2013 a ajuns judecător la Mangalia. Din ianuarie 2023 este membru al CSM.  Atacul său vine după cel al CSM și al judecătorului Claudiu Drăgușin, și el membru al CSM, care l-a făcut „măcelar” pe Ilie Bolojan. Citește și: Magistrații, disperați că Bolojan se atinge de pensiile lor: „măcelar”, „dictat”, abuz Fost polițist, acum judecător în CSM, îl atacă dur pe Bolojan fiindcă vrea să-i taie pensia „Sub masca „reformei” și reluând aceleași minciuni demontate deja public de Consiliul Superior al Magistraturii, premierul României încalcă flagrant Constituția României și standardele internaționale, disprețuind atât jurisprudența Curții Constituționale, cât și orice urmă de respect față de principiile statului de drept. Într-un gest de sfidare, se anunță o nouă creștere a vârstei de pensionare, o majorare absurdă a vechimii în funcție și o amputare brutală a pensiei de serviciu – toate acestea, la doar câteva luni după ce Legea nr. 282/2023 a modificat deja substanțial aceste condiții.   Aceste modificări nu sunt doar abuzive – sunt premeditate. Țintirea exclusivă a magistraților nu e întâmplătoare: e un episod nou dintr-o campanie de stigmatizare orchestrată politic, menită să discrediteze sistemul judiciar și să îl pună sub control. Totul, ca să se distragă atenția de la adevăratele eșecuri ale guvernării și știind că o justiție cu spatele la zid nu poate fi nici liberă, nici dreaptă”, a scris Ene, pe Facebook.   

Un fost polițist, Alin Ene, acum judecător în CSM, îl atacă dur pe Bolojan fiindcă vrea să-i taie pensia Foto: Facebook
Magistrații, disperați că Bolojan se atinge de pensiile lor: judecătorul Drăgușin l-a făcut „măcelar” Foto: Facebook
Politică

Magistrații, disperați că Bolojan se atinge de pensiile lor: „măcelar”, „dictat”, abuz

Magistrații par a fi disperați că premierul Ilie Bolojan se atinge de pensiile lor: „măcelar”, „dictat”, abuz sunt doar câteva din cuvintele folosite într-un comunicat al CSM și într-o postare a unui judecător din CSM. Citește și: Compensațiile uriașe pe care le-ar primi șeful Transelectrica, pesedist buzoian, dacă este concediat Magistrații, disperați că Bolojan se atinge de pensiile lor În postarea de pe Facebook a judecătorului Claudiu Drăgușin - membru al CSM și student, în aceeași perioadă de timp, 1998-2003, la facultatea de sport și la drept, la universitatea Titulescu - se afirmă: „Discursul prim-ministrului dovedește, cel puțin pentru mine, ca gândirea din spatele lui nu este a unui șahist, nu e una pe termen lung, dacă preferă distrugerea imaginii uneia dintre puterile statului (care, spre deosebire de celelalte, nu are alte instrumente de a se apăra, cu excepția codurilor după care judecă). Cu puțin timp în urmă îmi spunea un prieten, neurochirurg, care sunt consecințele atunci când, sub pretextul salvării vieții unui pacient, în sala de operație nu intră un chirurg, ci un măcelar.   Nu știu de ce, dar după conferința de presă de astăzi mi-am adus aminte de discuție, care mi s-a părut ca fiind de mare actualitate”.    CSM a emis un comunicat neobișnuit de dur în care sugerează că premierul Bolojan vrea o diversiune de la „scandalurile recente din spațiul public”, o aluzie evidentă la cazul Dragoș Anastasiu.    „Consiliul Superior al Magistraturii dezaprobă ferm măsurile preconizate de Guvernul României în legătură cu modificarea sistemului de pensionare a judecătorilor și procurorilor, prezentate de prim-ministrul României în conferința de presă din data de 29 iulie 2025.   Maniera de comunicare publică a măsurilor decise de Guvern, într-o abordare specifică mai degrabă unui veritabil dictat și fără nicio consultare a autorității judecătorești, reprezintă o manifestare abuzivă și discreționară a prerogativelor puterii executive, care aruncă în derizoriu principiul cooperării loiale între autoritățile publice și statutul de putere în stat al justiției. Intențiile autorității executive încalcă flagrant principiile consacrate de Constituția României și de reglementările internaționale în materie, așa cum au fost în mod constant reflectate în jurisprudența Curții Constituționale. Creșterea din nou a vârstei de pensionare, majorarea bruscă a vechimii în funcție necesare pentru pensionare, cât și diminuarea drastică a cuantumului pensiei de serviciu, după ce toate aceste elemente au fost deja modificate substanțial prin Legea nr. 282/2023, intrată în vigoare începând cu 1 ianuarie 2024, sunt în mod evident de natură să înfrângă principiile securității juridice și așteptării legitime care ar trebui să constituie pentru legiuitor imperative în activitatea de legiferare (...) Toate măsurile anunțate, care vizează numai categoria profesională a judecătorilor și procurorilor, se înscriu, de fapt, în campania de stigmatizare a acestora, inițiată și întreținută de factorul politic în scopul manifest de a submina puterea judecătorească și independența acesteia, doar pentru a abate atenția de la problemele reale ale societății, care nu au fost create de magistrați sau de la scandalurile recente din spațiul public. Consiliul Superior al Magistraturii asigură judecătorii și procurorii că va utiliza toate instrumentele instituționale pentru a proteja independența justiției, valoare esențială fără de care statul de drept nu poate exista”, se afirmă în comunicatul CSM. 

Pensiile speciale, în creștere, în iunie (sursa: Facebook/Casa Națională de Pensii Publice)
Eveniment

Numărul pensiilor speciale, în creștere: aproape 11.700 de beneficiari în iunie 2025

Pensiile speciale, în creștere, în iunie. Numărul total al beneficiarilor de pensii de serviciu a ajuns, în luna iunie 2025, la 11.685 de persoane, potrivit datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP). Comparativ cu luna mai, se observă o creștere ușoară, cu 24 de persoane. Dintre aceștia, 7.849 beneficiau de pensie din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS), adică în baza principiului contributivității. Pensiile speciale, în creștere, în iunie Cei mai mulți beneficiari provin din rândul judecătorilor și procurorilor, în baza Legii 303/2022 privind statutul acestora. Citește și: „Abuzurile statului român”: ce acuzații aduce vicepremierul demisionar Anastasiu În total, 5.680 de persoane primeau pensii de serviciu în această categorie, dintre care 2.558 din BASS. Magistrații au și cele mai mari pensii medii de serviciu, care au atins în iunie 25.258 de lei. Printre diplomați, aproape 800 de beneficiari În baza Legii nr. 216/2015, care reglementează pensiile membrilor Corpului diplomatic și consular, au fost înregistrați 798 de beneficiari. Dintre aceștia, 698 primeau pensie din BASS. Pensia medie lunară în această categorie era de 6.877 de lei, dintre care 2.887 de lei proveneau din bugetul de stat. Funcționari parlamentari, peste 800 de beneficiari Potrivit datelor CNPP, 880 de persoane beneficiau de pensii de serviciu conform Legii 215/2015, care modifică Legea 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar. Dintre aceștia, 655 aveau pensie din BASS. Valoarea pensiei medii se ridica la 6.106 lei, dintre care 3.421 de lei suportați din bugetul de stat. Personalul aeronautic civil: pensii medii de peste 13.000 de lei Un număr de 1.361 de pensionari beneficiau, în baza Legii 83/2015, de pensii speciale acordate personalului aeronautic civil navigant profesionist. Toți aceștia primeau pensii din BASS. Valoarea medie a pensiei era de 13.015 lei, dintre care 7.959 de lei proveneau din bugetul de stat. Pensiile de serviciu ale angajaților Curții de Conturi Pensiile speciale pentru personalul Curții de Conturi erau acordate unui număr de 675 de persoane, toate cu pensii provenite din BASS. Pensia medie în această categorie era de 10.089 lei, cu 2.146 de lei acoperiți din bugetul de stat. Pensiile personalului auxiliar din instanțe și parchete Un număr de 2.291 de pensionari beneficiau de pensii de serviciu conform Legii 130/2015, care completează Legea 567/2004 privind statutul personalului auxiliar din instanțele judecătorești și parchete. Dintre aceștia, 1.902 primeau pensii din BASS. Pensia medie se ridica la 6.691 de lei, cu 3.832 de lei provenind din bugetul de stat.

Tanczos Barna promite reforma pensiilor speciale (sursa: Facebook/Tánczos Barna)
Eveniment

Reforma pensiilor speciale, inclusă în al treilea pachet de măsuri fiscale, susține Tánczos Barna

Tanczos Barna promite reforma pensiilor speciale. Vicepremierul Tanczos Barna a anunțat marți că reforma pensiilor speciale va fi cel mai probabil inclusă în al treilea pachet de măsuri fiscale, subliniind că aceasta va viza creșterea vârstei de pensionare și limitarea pensiilor care depășesc salariile. Tanczos Barna promite reforma pensiilor speciale Tanczos Barna a precizat că, din cauza constrângerilor de timp, măsurile privind pensiile speciale nu vor putea fi incluse în al doilea pachet fiscal, ci vor intra în cel de-al treilea, cel mai târziu. Citește și: Luxul în care locuiește bugetarul Piedone, surprins în câteva fotografii de la momentul percheziției Potrivit vicepremierului, al treilea pachet va conține măsuri referitoare la durata activității și condițiile de pensionare în mai multe domenii privilegiate, inclusiv în Justiție, MAI, Poliție, Jandarmerie și Armată. Barna a subliniat că angajații din serviciile suport (contabilitate, resurse umane etc.), care nu sunt implicați direct în acțiuni de intervenție, ar trebui să aibă condiții de pensionare similare cu cele din administrația publică. Vârsta de pensionare va crește rapid Întrebat dacă măsurile vor presupune în special majorarea vârstei de pensionare, Barna a răspuns: „Absolut, și cât mai repede, imediat, nu peste 15-20 de ani. Aceea nu e o reformă serioasă.” Vicepremierul a admis că anumite categorii profesionale necesită forme speciale de compensare, având în vedere restricțiile din timpul carierei. El a oferit exemplul magistraților, care sunt supuși unui regim sever privind conduita și incompatibilitățile. Totuși, a subliniat că pensiile speciale trebuie să fie proporționale cu ceea ce societatea își permite. Pensia nu poate fi mai mare decât salariul Tanczos Barna a confirmat că se va regândi și modul de calcul al pensiilor speciale, pentru a elimina anomalii precum pensiile care depășesc cuantumul ultimului salariu: „Este o aberație ca pensia să fie mai mare decât salariul.” În legătură cu posibilitatea unor proteste masive, vicepremierul a recunoscut că există acest risc, dar a adăugat că se poate ajunge la un compromis rezonabil, dacă reformele sunt explicate și calibrate corect.

Atac fără precedent al tuturor președinților curților de apel, inclusiv Dana Girbovan, împotriva lui Bolojan Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Atac fără precedent al tuturor președinților curților de apel împotriva lui Bolojan

Atac fără precedent al tuturor președinților curților de apel împotriva lui Bolojan, în apărarea pensiilor speciale: toți cei 16 judecători cu funcții de conducere condamnă „un veritabil discurs al urii îndreptat asupra corpului magistraților”. Citește și: Șeful Regiei Protocolului de Stat, criticat de Bolojan, indemnizații astronomice în 2025 Printre semnatari se află și Dana Gîrbovan, care trebuia să fie ministru al Justiției în guvernarea PSD, iar acum este președintele Curții de Apel Cluj. Atac fără precedent al tuturor președinților curților de apel împotriva lui Bolojan Întreaga scrisoare se concentrează pe apărarea sistemului de pensii speciale de care beneficiază magistrații. Cei 16 președinți ai curților de apel „constată cu îngrijorare ca o dezbatere privind vârsta și condițiile de pensionare ale judecătorilor, ce ar fi trebuit să se poarte responsabil, obiectiv, cu respectarea standardelor europene atât de mult clamate, a fost înlocuită de un demers politicianist, populist și extrem de nociv, prin consecințe, asupra justiției, dublat de o campanie publică agresivă, bazată pe dezinformare, și de un veritabil discurs al urii îndreptat asupra corpului magistraților”.  Ce susțin șefii curților de apel: „Salarizarea magistraților NU este 'nesimțită', de sute de mii de euro anual, ci este similară altor categorii bugetare”. Ei afirmă că un judecător stagiar are un salariu de 7.200 lei și doar cei la Înalta Curte ajung la 27.252 de lei pe lună (probabil net, nefiind clar din comunicat). Din datele oferite nu este clar dacă aici sunt incluse sporurile și alte beneficii.  „Încărcătura medie pe judecător a fost, în 2024, de 1.519 dosare la nivel de judecătorie, 982 dosare la nivel de tribunal, 606 dosare la curțile de apel și 619 dosare la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție” „ În mod evident, un program normal de 8 ore pe zi, cinci zile pe săptămână este insuficient, motiv pentru care larga majoritate a judecătorilor efectuează în mod constant ore suplimentare. Acestea nu sunt nici salarizate suplimentar, nici compensate cu timp liber, pentru că munca unui judecător nu este normată și tot acest efort ar trebui să fie compensat prin nivelul indemnizațiilor și condițiilor de pensionare. Volumul de muncă al unui judecător roman depășește de până la zece ori volumul din alte state europene, cu care suntem comparați atunci când se discută chestiunea condițiilor de pensionare” „În perioada următoare, curțile de apel vor prezenta cetățenilor realitatea privind volumul de activitate specific al instanțelor, problemele legate de infrastructură, condiții de muncă și resurse umane cu care se confruntă, pentru o corectă informare”, promit cei 16. 

CSM îl ceartă pe Bolojan fiindcă critică vârsta de pensionare a magistraților Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

CSM îl ceartă pe Bolojan: „numai” cinci judecători pensionați în mandatul său aveau 48 de ani

CSM îl ceartă pe premierul Ilie Bolojan: „numai” cinci judecători pensionați în mandatul său de președinte interimar aveau 48 de ani. Media celor pensionați între 12 februarie 2025 – 26 mai 2025 a fost de 52 de ani și trei luni, afirmă CSM. Citește și: Șeful Regiei Protocolului de Stat, criticat de Bolojan, indemnizații astronomice în 2025 Însă această medie este mult ridicată de o judecătoare pensionată la 67 de ani.  CSM îl ceartă pe Bolojan „În perioada 12 februarie 2025 – 26 mai 2025, au fost înaintate pentru emiterea decretelor de pensionare 35 de hotărâri ale Secției pentru judecători. Potrivit datelor statistice, rezultă că vârsta medie de pensionare în perioada indicată a fost de aproximativ 52 de ani şi 3 luni, contrar informaţiilor eronate transmise în spaţiul public. Statistic rezultă că, din totalul judecătorilor pensionați în această perioadă, numai 5 judecători aveau vârsta de 48 de ani, peste 85% având o vârstă mai înaintată, cea mai mare fiind de peste 67 de ani. Prezentarea în continuare a informaţiei potrivit căreia, ca regulă, judecătorii se pensionează la 48 de ani, deşi Consiliul a precizat public de mai multe ori că aceasta nu este reală, are ca scop dezinformarea societăţii şi antagonizarea acesteia în continuare faţă de corpul judecătorilor”, se arată în comunicatul CSM. „„Avem o pensionare prea rapidă a magistraților și, așa cum v-am spus, se pensionează în general la 48 de ani. Din pensionările pe care le-am semnat când am ocupat funcția de președinte interimar, 90% erau la 48 de ani. Era o doamnă judecător care s-a pensionat la 60 de ani. Mi-am propus, n-am ajuns încă, dar o să o caut, să-i duc un buchet de flori, pentru că a lucrat până la 60 de ani. Tot respectul pentru dânsa”, a spus Bolojan, la 11 iulie. 

CSM nu vrea nici o modificare la pensiile speciale ale magistraților Foto: Facebook CSM
Eveniment

CSM nu vrea nici o modificare la pensiile speciale ale magistraților și invocă protecția CCR

CSM nu vrea nici o modificare la pensiile speciale ale magistraților și invocă protecția CCR: toate măsurile avansate acum de premierul Bolojan și de ministrul Muncii au fost deja respinse. Citește și: Sondaj făcut de o firmă apropiată PSD, CURS: partidul lui Grindeanu cade, AUR crește accelerat Ce vor premierul Ilie Bolojan și ministrul Muncii, Florin Manole: creșterea vârstei de pensionare și reducerea pensiilor magistraților la 65% din veniturile pe ultimele 48 de luni. Dar CSM a respins încă din aprilie 2025 aceste variante, invocând decizii ale CCR. Acum, ele sunt la nivelul a 80% din veniturile pe ultimele luni.  CSM nu vrea nici o modificare la pensiile speciale ale magistraților Cum a susținut CSM că nu se pot tăia aceste pensii speciale, la 15 aprilie 2025: „Reducerea cuantumului pensiei la 65% din veniturile realizate în ultimele 48 luni de activitate, față de 80% cât este în prezent, este în mod evident contrară jurisprudenței Curții Constituționale care a statuat în mod constant că legiuitorul este ţinut să respecte principiul independenţei justiţiei, sub aspectul securităţii financiare a magistraţilor, care impune asigurarea unor venituri din pensii apropiate celor pe care magistratul le avea în perioada în care era în activitate”. CSM invocă decizia 900/2020 a CCR. „Legiuitorul este ţinut să respecte principiul independenţei justiţiei, sub aspectul securităţii financiare a magistraţilor, care impune asigurarea unor venituri din pensii apropiate celor pe care magistratul le avea în perioada în care era în activitate”, citează CSM din CCR.  Și propunerea de creștere a vârstei de pensionare, de la 48 de ani la 65 de ani, s-a ciocnit de opoziția CSM. Inteersant este că, în aprilie, CSM recunoștea că vârsta de pensionare este de 48 de ani. Acum câteva zile, un comunicat al CSM afirma: „Contrar celor exprimate în spaţiul public, în anul 2025, până la acest moment, vârsta medie de pensionare la judecători se menţine la 52 de ani”. 

Pensiile speciale, vizate în pachetul doi (sursa: Facebook/Mircea Abrudean)
Eveniment

Pensiile speciale, vizate în al doilea pachet de reforme anunțat de Guvern

Pensiile speciale, vizate în pachetul doi. Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat că pachetele de măsuri luate de Guvern sunt esențiale pentru stabilitatea economică a României. Potrivit acestuia, primul set de măsuri are efect imediat, iar un al doilea pachet va fi adoptat în următoarele două-trei săptămâni, incluzând reforme precum eliminarea pensiilor speciale și restructurarea consiliilor de administrație. Soluție de urgență validată extern Abrudean a declarat la B1TV că măsurile actuale au fost adoptate rapid, în baza unor date economice reale prezentate de Ministerul Finanțelor. Citește și: După ce PSD a trimis la CCR un ex-tablagiu, Nicușor Dan a nominalizat un universitar fără pată „Nu există altă soluție pentru ca România să nu intre în colaps”, a spus el, adăugând că pachetul 1 este susținut de partenerii externi, inclusiv Comisia Europeană și ECOFIN. Oficialul a subliniat că piețele internaționale au reacționat pozitiv, iar dobânzile la care România se împrumută au început să scadă, semn al încrederii în direcția asumată. Pensiile speciale, vizate în pachetul doi Președintele Senatului a admis că măsurile din primul pachet pot fi corectate în cel de-al doilea, dacă se constată inechități: „Dacă unele dintre ele sunt nedrepte, vor fi ajustate în pachetul 2.” Acesta va include: reforma pensiilor speciale, reducerea numărului de membri în consiliile de administrație, limitarea indemnizațiilor nejustificate Abrudean a explicat că nu a existat timp suficient pentru reforme atât de complexe în doar două săptămâni, deoarece beneficiile și privilegiile s-au acumulat în ani de politici legislative fragmentate. Industria jocurilor de noroc Oficialul a explicat și de ce impozitarea câștigurilor din jocurile de noroc a fost diminuată față de forma inițială: „Exista riscul ca această industrie să se mute în zona pieței negre, ceea ce ar fi redus și mai mult veniturile la bugetul de stat.” Propuneri ale PSD Referindu-se la propunerile PSD pentru pachetul al doilea, Abrudean a spus că multe dintre acestea au fost deja discutate și par rezonabile. Ele au fost analizate și în grupul de lucru de la Cotroceni și vor fi parte integrantă din noile măsuri economice ale coaliției. Măsuri nepopulare, dar necesare Mircea Abrudean a recunoscut că măsurile adoptate sunt nepopulare, dar a insistat că ele sunt absolut necesare pentru a evita dezechilibre majore. „Nimeni nu își dorește să fie hulit, nici măcar Ilie Bolojan”, a afirmat el, dar reformele structurale trebuie să continue, indiferent de costul politic.

Injustiția din sistemul de pensii, corectată (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Injustiția din sistemul de pensii va fi corectată, susține Ilie Bolojan

Injustiția din sistemul de pensii, corectată. Premierul Ilie Bolojan a declarat marți, într-o emisiune la Digi24, că este necesar ca vârsta de pensionare să fie adusă la un nivel unitar, astfel încât să se aplice tuturor cetățenilor români. El a subliniat că problema pensionărilor timpurii generează inechități și dezechilibre economice grave pe termen lung. Pensionările anticipate în sectorul public, sub analiză Bolojan a precizat că trebuie analizată posibilitatea ca persoanele pensionate anticipat să nu mai poată activa în sectorul public. Citește și: După ce PSD a trimis la CCR un ex-tablagiu, Nicușor Dan a nominalizat un universitar fără pată Totuși, premierul admite că, în anumite cazuri, statul are nevoie de oameni calificați, dar aceștia ar trebui să lucreze pe salariu, nu cumulând pensia și salariul. „Este păcat că unii specialiști nu lucrează, dar e anormal să ia și pensie, și salariu”, a spus premierul. Corectarea sistemului necesită legi bine fundamentate Premierul a explicat că reformele trebuie construite temeinic, astfel încât să nu fie respinse de Curtea Constituțională: „Au mai fost astfel de condiții anulate de CCR. Vrem să luăm măsuri care chiar să aibă finalitate, nu doar spectacol.” El a cerut public răbdare pentru elaborarea unor legi solide, afirmând că este nevoie de „o lună, două” pentru a pregăti măsuri sustenabile din punct de vedere legal. Injustiția din sistemul de pensii, corectată Premierul a atras atenția că sistemul actual de pensii este marcat de privilegii și discrepanțe majore, în special în cazul unor categorii speciale: „Sunt mulți oameni care se pensionează prea repede, cu pensii prea mari față de media națională. Asta înseamnă inechitate, anormalitate și probleme economice grave.” Bolojan a spus că a fost șocat să afle, în perioada în care era președinte interimar, că vârsta medie de pensionare a magistraților este de doar 48 de ani, iar pensia medie depășește 5.000 de euro. Premierul a subliniat că reforma pensiilor speciale nu este doar o cerință de justiție socială, ci și un angajament european esențial pentru accesarea fondurilor: „Corecția pensiilor speciale este unul dintre jaloanele pe care România trebuie să le îndeplinească. Va fi inclusă în pachetul doi de reforme.”

Bolojan promite că, la final de iulie, taie pensiile speciale Foto: Facebook
Politică

Bolojan promite că, la final de iulie, taie pensiile speciale

Premierul PNL Ilie Bolojan promite că, la final de iulie, taie pensiile speciale și explică de ce mai întâi a majorat impozitele: “Nu am avut timp, pentru că mâine este un consiliu al miniștrilor de finanțe. Ministrul Nazare a plecat deja în această seară spre Bruxelles, iar unul din punctele de pe ordinea de zi este o evaluare a României cu privire la modul în care țara își respectă angajamentele fiscale, nu pentru că ne-a obligat CE, ci pentru că asta înseamnă o bună guvernare, a opri deficitul și a putea accesa fonduri europene“.  Citește și: Cum conducea Coldea rețeaua acuzată de procurori de trafic de influență în justiție. Dezvăluiri din rechizitoriul cazului Hideg Bolojan promite că, la final de iulie, taie pensiile speciale Bolojan a amintit că reforma pensiilor speciale este un jalon PNRR. “Una dintre condițiile actuale este tocmai reforma pensiilor speciale. În pachetul al doilea, care urmează să fie implementat la sfârșitul lunii iulie, după ce renegociem cu Comisia Europeană prioritizarea proiectelor finanțate din fonduri europene, această măsură va fi inclusă. Astfel, vom corecta o inechitate socială, recunoscută și de Comisia Europeană. Nu facem acest lucru doar pentru a primi finanțări, ci pentru că este o necesitate și un semn de respect față de oamenii care muncesc în țara noastră“, a susținut premierul.  231 de milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale, a spus fostul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, la o audiere în Parlament, în aprilie.  Milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale „Sunt în lucru două variante. Varianta în care peste un anumit prag al pensiilor se va impune un anumit procent de impozitare a veniturilor, dar această măsură este parte a pachetului de măsuri pentru reforma fiscală, pentru că avem şi un jalon în ceea ce priveşte reforma fiscală. Acest prag urmează să fie discutat în funcţie de simulările pe care le avem la Ministerul de Finanţe, pentru că echitatea priveşte cât ia în mână un magistrat raportat la ceilalţi beneficiari din sistemul public de pensii. (...) A doua variantă este cea pe care experţii Băncii Mondiale au elaborat-o în ceea ce priveşte procentul care se primeşte sub formă de pensie din venit la data pensionării. Acum este 85% din acest venit brut realizat şi stagiul de cotizare luat în calcul este de 5 ani. În acest context discutăm de un procent şi un stagiu de cotizare ajustat, dar şi aici trebuie să definitivăm simulările împreună cu reprezentanţii Comisiei Europene", a explicat Boloș, în aprilie.  Demnitarul a arătat că România are șase luni să rezolve această problemă sau va pierde banii.   

Mircea Marian
Opinii

Nicușor Dan este de vină pentru pensiile speciale. Deci să nu îndrăznească să taie de la Dăscălime!

Toată lumea știe: Nicușor Dan, Bolojan și Daniel David sunt vinovați de pensiile speciale. Să nu îndrăznească, deci, să ceară Dascălilor să muncească mai mult și mai bine - eventual să-i pună să treacă și prin chinul unor reevaluări periodice - fără să taie specialele! Nu se taie, nu se reformează nimic în Eduație, atât de simplu este.  Serios: nimic nu e mai grețos decât spectacolul autoproclamaților intelectuali de pe rețelele sociale care fornăie ca morsele în călduri, cerând ca Marii noștri Dascăli să nu fie deranjați cu vreo tăiere sau evaluare periodică. La fel a fost executat și Claudiu Năsui când a arătat ce număr uriaș de institute de cercetare are România și a sugerat nu desființarea lor, ci comasarea, pentru ca resursele destinate cercetării să nu se risipească pe CA-uri pline de sinecuriști. De ani întregi, sistemul de stat din educație se prăbușește. Familiile care au resurse fug de el, preferă să plătească sume imense la școlile private.  După 13 ani de vorbe goale, Daniel David este primul care încearcă să schimbe “ceva“. A urmat un val de răgete indignate: toți vor reforme dure, dar cum, domle, să fie chiar el cel pus să muncească mai mult? Iar cea mai mizerabilă dintre lozincile cu care sunt biciuiți David, Bolojan și Nicușor Dan este cea în care li se cere să nu facă nimic până nu taie pensiile speciale. Ce să taie? Fiindcă avem nenumărate decizii ale CCR care resping orice tentativă de diminuare a acestor privilegii. Poate, cu juriști excepționali și având noi oameni în CCR, se va vota o nouă lege de tăiere a pensiilor speciale, lege care să treacă de CCR. Dar cu siguranță acesta va fi un proces lung și riscant. Este aberant să condiționezi reformele de tăierea pensiilor speciale.  Eu sper ca Bolojan și Daniel David să nu se predea. Cu Nicușor Dan nu am emoții, el are mandat de cinci ani și va merge înainte ca broasca țestoasă din fabula lui La Fontaine: încet, indiferent la galerie, și de neoprit. Dar Bolojan și David, care ar putea fi concediați mâine, ar putea avea ezitări. Nu trebuie să se întâmple asta. Cu cât urletele sindicatelor pesedizate sunt mai mari, cu atât e mai cert că fac lucruri bune.  Iar dacă cineva din sectorul de stat se simte nedreptățit de tăieri, îl așteptăm cu drag la noi, în sectorul privat.   

Condamnații pentru corupție, fără pensii speciale (sursa: Facebook/Tanasă Ștefan)
Eveniment

Condamnații definitiv pentru corupție să rămână fără pensii speciale, proiect de lege al USR

Condamnații pentru corupție, fără pensii speciale. Deputatul USR Ștefan Tanasă a depus în Parlament o inițiativă legislativă care prevede eliminarea pensiilor speciale pentru toate persoanele condamnate definitiv pentru fapte de corupție. Condamnații pentru corupție, fără pensii speciale Proiectul urmărește să transmită un semnal ferm că privilegiile nu pot fi păstrate de cei care au trădat încrederea publică. Citește și: Cea mai nerușinată sinecură: comitetul secret de unde 17 penali și politruci de top iau, fiecare, câte 21.000 de lei pe lună Potrivit proiectului, orice persoană condamnată definitiv pentru fapte de corupție își va pierde pensia specială începând cu data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești. Instanța de judecată va fi obligată să menționeze expres această prevedere în dispozitivul deciziei. Plățile efectuate după condamnare vor fi anulate Inițiativa mai prevede că hotărârea de condamnare va fi transmisă imediat autorităților competente, care vor dispune fără întârziere pierderea beneficiului. Orice plată realizată ulterior va fi considerată nulă și va trebui restituită integral, de îndată. Pensie contributivă în locul celei speciale În cazul pierderii pensiei speciale, persoana condamnată va putea beneficia, dacă îndeplinește condițiile legale, de o pensie calculată pe baza principiului contributivității. De asemenea, dacă pensia specială nu era încă pusă în plată, aceasta va fi anulată înainte de a fi acordată. Monitorizare anuală a aplicării legii Proiectul prevede și o obligație pentru Guvern: odată la 12 luni, ministerele de resort trebuie să monitorizeze aplicarea acestor dispoziții și să întocmească rapoarte anuale prezentate Parlamentului. „Este esenţial ca societatea românească să continue să promoveze valori precum corectitudinea, transparenţa şi responsabilitatea. Această iniţiativă legislativă reprezintă un pas concret în această direcţie”, a declarat deputatul Ștefan Tanasă. Potrivit acestuia, proiectul are rolul de a reconstrui încrederea în instituțiile statului și de a arăta că legea se aplică tuturor, inclusiv celor privilegiați. Măsura vizează toate categoriile, inclusiv magistrații USR precizează că, spre deosebire de alte proiecte similare, această inițiativă nu prevede excepții. Se aplică tuturor categoriilor de beneficiari de pensii speciale, inclusiv magistraților, și acoperă o gamă extinsă de infracțiuni de corupție, atât din Codul Penal, cât și din legi speciale, precum Legea 78/2000. „Această iniţiativă nu este doar o corectare morală, ci şi un pas esenţial pentru o Românie în care legea e lege, inclusiv pentru privilegiaţi”, se arată în comunicatul transmis de USR.

Marian Enache are trei sporuri astronomice, diurnă, chirie și transport Foto: Facebook
Politică

Președintele CCR, Marian Enache, are trei sporuri astronomice, diurnă, chirie și transport

Președintele CCR, Marian Enache, are trei sporuri astronomice, diurnă, chirie și transport, pe lângă salariu și două pensii speciale, arată datele de pe site-ul Curții Constituționale.  Citește și: Grindeanu, încurcat de întrebările despre relația cu Vicol-Nordis: „Cam așa”, a spus de mai multe ori Salariul brut al lui Enache este de 47.074 de lei.  Marian Enache are trei sporuri astronomice, diurnă, chirie și transport Pe lângă acesta, el primește:   Spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, 11.769 de lei Spor pentru păstrarea confidențialității, 2.354 de lei Spor pentru condiții de muncă vătămătoare, 1.500 de lei Indemnizație de doctor, 950 de lei Salariul său lunar, brut, se apropie de 64.000 de lei. El beneficiază și de bani de chirie, diurnă și transport.  Dar Enache primește și două pensii speciale. Cea de magistrat a fost, în anul fiscal 2023 (acestea fiind ultimele date publice), net, de  679.800 de lei. Cea de deputat: 82.980 lei. Marian Enache, președintele Curții Constituționale a României, figurează cu dosar Fond Rețea la Securitate, dar Serviciul Român de Informații susține că „dosarul nu s-a păstrat în arhivă". Istoricul Mihai Demetriade a explicat pentru DeFapt.ro că această sintagmă se referă la faptul că dosarul a fost distrus, adică nu mai există fizic. Cel mai probabil, dosarul a fost distrus în decembrie 1989 la ordinul generalului Iulian Vlad, care a ordonat distrugerea arhivei Securității. Însă a rămas numărul de dosar: 7259/Vaslui.  

Comisia Europeană a suspendat plata a 869 milioane euro din PNRR Foto: Facebook
Politică

Comisia Europeană a suspendat plata a 869 milioane EUR pe PNRR (motive: pensii speciale, politizare)

Comisia Europeană a suspendat plata a 869 milioane euro din PNRR. Motive: pensiile speciale și politizarea companiilor de stat, în primul rând a celor din energie, controlate de ministrul PNL Sebastian Burduja.  Citește și: Averea uriașă pe care Marian Enache de la CCR o vrea ascunsă: două pensii speciale și un salariu imens Comisia Europeană a suspendat plata a 869 milioane euro din PNRR Ce a explicat, azi, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș: „Primul jalon suspendat este cel legat de operaţionalizarea şi funcţionalizarea Autorităţii de Monitorizare a Indicatorilor de Performanţă a Întreprinderilor Publice, cum este cunoscută instituţia cu denumirea prescurtată AMEPIP, pentru care în prezent sunt suspendaţi 330 de milioane de euro, urmând ca până la data de 28 noiembrie 2025 să soluţionăm acest jalon cu numărul 440, respectiv să fie selectată şi numită conducerea AMEPIP după criteriile, respectiv standardele pe care le impune Comisia Europeană. Procedura se găseşte în derulare la nivelul Secretariatului General al Guvernului” „Cel de-al doilea jalon care a fost suspendat este cel în legătură cu administratorii de companii de la Ministerul Energiei. Aceştia sunt 43 de administratori care în prezent sunt revocaţi. Suma suspendată este de 227 de milioane de euro şi suntem în următoarea situaţie: proceduri reluate pentru desemnarea administratorilor la opt companii - Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Romgaz, Oil Terminal, Conpet, CE Oltenia, Midia Green Energy şi CNCIR. Cele nereluate sunt la Societatea de Administrare a Participaţiilor în Domeniul Energiei - SAPE, Electrocentrale Craiova, Eurotest, Radioactiv Măgurele şi Institutul nostru de Resurse Minerale în domeniul energiei. Termenul pentru ca noii administratori să fie numiţi este 28 noiembrie 2025” „Pentru componenta de pensii speciale - Jalonul 215, sunt suspendaţi 231 de milioane de euro. În prezent, proiectul de act normativ care priveşte componenta de echitate în domeniul pensiilor speciale pentru magistraţi este trecut de dezbaterile în comisii în Senatul României şi are două prevederi importante, respectiv creşterea vârstei de pensionare progresiv, până la 65 de ani, respectiv până în anul 2045. De asemenea, baza de calcul pentru ceea ce înseamnă determinarea cuantumului pensiilor speciale a rămas, cel puţin deocamdată, să vedem ce se va mai modifica la dezbaterile în plen în Senatul României, la 85% din veniturile nete” Comisia Europeană a aprobat însă plata, în cadrul PNRR, a sumei de 1,279 miliarde de euro, din care componenta de grant este de 622 de milioane de euro, iar cea de împrumut de 657 de milioane de euro. 

Legea Ciolacu privind pensionarea specială a magistraților, retrasă Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Legea Ciolacu privind pensionarea specială a magistraților, retrasă de pe ordinea de zi a Senatului

Legea Ciolacu privind pensionarea specială a magistraților a fost retrasă subit de pe ordinea de zi a Senatului. Senatoarea Oana Țoiu (USR) susține că ea era neconstituțională. Citește și: Noi măsuri de jupuire a contribuabililor pregătite de Guvern, deși salariile bugetarilor cresc în continuare Potrivit lui Țoiu, decizia scoaterii de pe ordinea de zi a Senatului a fost luată la solicitarea grupului SOS România, deși PSD, PNL și UDMR aveau o majoritate care le permitea să refuze cererea opoziției. Legea Ciolacu privind pensionarea specială a magistraților, retrasă „Legea pensiilor speciale ale magistraților tocmai a fost amânată pentru după alegeri. Amânarea a fost la cererea SOS!! susținută de președintele de comisie PSD. I-am prins că vor să facă doar un truc electoral neconstituțional și au dat înapoi: două săptămâni amânare la comisia pentru muncă din Senat.   Nu vor de fapt să facă nimic, o puteau repara şi debloca cele 230.000.000 de euro blocate din PNRR, dar ei caută lozinci nu soluții. Proiectul “special, urgent, semnat de liderii coaliției, proiectul esențial pentru țara ACUM”, cel cu pensiile speciale ale magistraților, a dispărut oricum de vineri de pe ordinea de zi a plenului Senatului pentru săptămâna asta.   Vi se pare incredibil acest haos ? Puteți verifica ușor pe site-ul Senatului.   De bine ce miercuri ne-au convocat de urgență în paralel cu plenul și au lăsat doar 20-30 de minute între publicarea raportului final și introducerea proiectului pentru vot în plen, astăzi urgența a dispărut miraculos.   Chiar și domnul Crin Antonescu, fost parlamentar, a spus că deși este ideea lui o nouă lege a pensiilor speciale totuși azi își dă seama că nu au scris chiar bine alții proiectul (Alții fiind Ciolacu, că el era inițiator principal)   V-am spus de atunci că este doar un fluturaș electoral, unul neconstituțional, doar că tactica asta este o joacă neserioasă cu sistemul de justiție și cu relația cu Comisia Europeană (fiind jalon PNRR).   Tactica asta de păcăleli și amânări năruie treptat și încrederea oamenilor în legislativ, atât cât mai e, fragilă și în scădere.   Bun, și acum întrebarea de 100 de puncte este ce a fost în capul lor? Chiar au crezut că le merge iar și iar aceeași păcăleală ?   Atât de prost e proiectul de lege încât comisiile juridice nici măcar nu au vrut să primească la raport legea, deși în celelalte legi care priveau pensiile magistraților comisiile juridice erau decidente pe raportul pe fond”, a scris Țoiu pe Facebook.    „Am solicitat cu fermitate astăzi coaliției de guvernare, la această reuniune, să terminăm odată cu pensiile speciale din magistratură, cu vârstele de pensionare diferite, pentru că trebuie să existe un principiu de echitate pentru toți cetățenii acestei țări”, a anunțat Crin Antonescu, la 7 aprilie. În scurt timp, la 8 aprilie, Marcel Ciolacu, Cătălin Predoiu și Kelemen Hunor au depus un proiect de lege în acest sens. Acesta este proiectul scos acum de pe ordinea de zi. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră