vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: pensie

105 articole
Economie

Pensiile speciale, răspândite în toată Europa

Pensiile speciale, răspândite în toată Europa. Majoritatea țărilor din Uniunea Europeană au scheme de beneficii, destinate unor anumite categorii profesionale, care prevăd un prag mai mic de vârstă pentru pensionare și avantaje financiare. Pensiile speciale, răspândite în toată Europa Extra-beneficiile sunt acordate fie sub forma unor pensii mai mari decât cele obișnuite, fie prin adaosuri, prin subvenții lunare, acordate pe viață. În unele cazuri, aceste pensii speciale pot fi și moștenite. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Potrivit celor mai recente date europene, Portugalia și România sunt pe primele locuri în Uniunea Europeană, având cele mai multe categorii profesionale care beneficiază de aceste scheme. La polul opus se situează Suedia, țară care nu oferă nici o formă de pensie "de lux", bazată pe statutul profesional. Cum majoritatea acestor tratamente preferențiale au fost introduse cu mult timp în urmă, din motive care azi sunt din ce în ce mai greu de justificat, tendința reformelor naționale din țările Uniunii Europene este de le a elimina. Pensie specială acordată doar 20 de ani Recent, presa din Portugalia a dezvăluit că în propunerea pentru bugetul statului din 2023 sunt incluse, pe lângă pensiile speciale, și subvențiile pe viață acordate foștilor politicieni și magistrați, care vor costa statul portughez 8,63 milioane de euro. Ce sunt aceste subvenții? Între 1985 și 2005, funcționarii guvernamentali și deputații (precum și judecătorii Curții Constituționale) aveau dreptul la o subvenție pe viață din momentul în care împlineau opt sau 12 ani în funcție (consecutivi sau interpolați), indiferent de vârstă. Subvenția lunară pe viață se calculează în cotă de 4% din salariul de bază, pe an de serviciu, corespunzătoare datei încetării funcției, în limita a 80% și poate fi acumulată cu alte pensii și venituri. Se plătește prin CGA (Caixa Geral de Aposentação, Fondul de pensii al funcționarului public) și, de la vârsta de 60 de ani a beneficiarului, suma se dublează. În 2005, la inițiativa Guvernului condus de José Sócrates, dreptul la subvenția pe viață a fost revocat, însă fără efecte retroactive. Prin urmare cei care o primeau deja o primesc în continuare. Și oricine avea la acel moment dreptul la subvenția pe viață (adică împlinise deja opt sau 12 ani în funcție) mai avea dreptul să o solicite – fapt ce a provocat în 2005 o goană după aceste subvenții, numărul beneficiarilor crescând substanțial. 35 de grupuri profesionale cu extra-pensii Potrivit unor date ale CGA din 2022, în Portugalia există 35 de grupuri de regimuri speciale de pensionare, printre care judecătorii, militarii sau instituțiile publice – precum Banco de Portugal. Însă nu toate detaliile privind meseriile incluse în aceste regimuri sunt cunoscute publicului, CGA invocând "confidențialitatea datelor". O pensie specială poate reflecta, în mare măsură, un salariu foarte mare, însă regulile diferă, fie în numărarea anilor de vechime în muncă (care în cazul magistraților se dublează), fie în formula de calcul. Astfel, beneficiarii unor pensii speciale nu sunt doar cei care și plătesc taxe mari. "Un militar poate poate intra în rezervă la vârsta de 50 de ani, poate primi și pensie, dar și salariul pentru cei cinci ani anteriori pensionării, iar asta reprezenta un avantaj de multe mii de euro, chiar dacă pensia în sine nu e mare", comentează Jorge Bravo, specialist în asigurări sociale și profesor la Nova IMS. În Portugalia, judecătorii și procurorii sunt categoriile profesionale care beneficiază de cele mai mari pensii – peste 6.290 de euro. Cei care optează pentru pensionare, cale preferată de mulți, pot avea o pensie echivalentă cu ultimul lor salariu, pensia actualizându-se pe măsură ce crește numărul personalului activ. Pensie mai mare decât salariul, în Portugalia Până în 2020, existau și mai multe avantaje, pentru judecătorii care se pensionau și care aveau de câștigat la pensie mai mult decât dacă ar fi lucrat, deoarece calculul pensiei excludea taxele (azi 11%), pensia devenind astfel mai mare decât salariul. Azi, regulile pentru o pensie specială sunt apropiate de cele ale regimului general în ceea ce privește vechimea în muncă, însă nu și a beneficiilor financiare. Iar pentru unele funcții, cum ar fi Președintele Curții Supreme Administrative, fiecare an de vechime se dublează. "Judecătorii Curții Constituționale beneficiază de cea mai favorabilă schemă de pensii aplicabilă funcționarilor publici", se arată în legea organică a TC (Tribunal de Contas, Biroul de audit), căci oferă avantaje atât în accesarea pensiei, cât și în calculul acesteia. Legea stabilește că, în cele șase luni de la încetarea funcției, judecătorii "pot solicita pensionarea voluntară din acea funcție". Iar condițiile pentru a putea face acest lucru, unice printre regimurile pensiilor speciale în vigoare, prevăd că judecătorii au nevoie doar de zece ani de serviciu, consecutivi sau interpolați, și să îndeplinească mandatele până la final. Militari și polițiști Pensia este egală cu remunerația unui judecător consilier în serviciu activ, dedusă din contribuția la CGA. Regulile mai prevăd că pensia crește în aceeași proporție cu salariul judecătorilor în funcție. Astfel, cu doar un deceniu de muncă, aceștia pot primi o pensie egală cu ultimul salariu, care va urmări evoluția salariului actual. În prezent, în Portugalia, printre beneficiarii regimurile care generează pensii avantajoase (peste 5.000 de euro) se mai numără militarii sau polițiștii, dar și directorii de școli private care, în anii 1980 și 1990, au încheiat contracte cu statul și și-au văzut pensiile echivalate, printr-o lege din 1987, cu cele ale funcției publice de atunci (pensia lor fiind egală cu ultimul salariu). Trei sisteme de pensii, plus cele speciale, în Franța În prezent, în Franța, statul cheltuiește aproape șase miliarde de euro pe an pentru schemele de pensii speciale acordate angajaților EDF (Électricité de France), Engie, SNCF (La Société nationale des chemins de fer français) și RATP (Régie autonome des transports parisiens) În Franța, există trei sisteme majore de securitate socială. În primul rând, schema generală, care privește aproximativ 80% dintre lucrători, în principal salariați din sectorul privat. Apoi, sistemul agricol de care depind angajații agricoli și fermierii. Și, în sfârșit, schema pentru lucrători independenți și neagricoli. Însă, pe lângă aceste trei scheme principale de asigurări sociale, există și un alt pilon major - cel al schemelor speciale. Acestea datează din 1946 și vizează profesii sau companii foarte specifice, funcționând în baza unor reguli diferite de cele ale celorlalte sisteme majore de securitate socială. De la lucrători în gaze până la Operă În Franța schemele pentru pensiile speciale pot fi clasificate în trei categorii principale: serviciul public, companii și organisme publice și categorii diverse (precum angajații Operei Naționale din Paris). În detaliu acestea sunt destinate funcționarilor publici, Banque de France, RATP, SNCF, minelor, personalului Operei Naționale din Paris și al Comédie Française, angajaților porturilor din Paris și Bordeaux, marinarilor din Instituția Națională a Invalizilor Navali, Cultelor, Grefierilor și Notarilor, Senatului parlamentar, angajaților Adunării Naționale, EDF și GDF (pentru Industriile Electrice și Gaze), lucrătorilor din unitățile industriale de stat și agenților autorităților locale. Angajații din aceste domenii au posibilitatea de a se pensiona înainte de vârsta legală de 62 de ani. Astfel, în timp ce în 2017, vârsta medie de pensionare era de 63 de ani în regimul general, aceasta a fost de 57,7 ani pentru angajații din domeniul industriilor Electrice și Gaze, 56,9 ani pentru cei din SNCF și 55,7 ani pentru angajații RATP. Pentru profesiile care implică un grad ridicat de risc, vârsta de pensionare scade și mai mult - polițiștii, controlorii de trafic aerian, gardienii, șoferii RATP sau SNCF, lucrătorii de la canalizare pot pleca de la vârsta de 52 de ani. Gunoierii, asistenții medicali sau chiar vameșii au posibilitatea de a ieși la pensie la vârsta de 57 de ani. Și financiar, schemele speciale prevăd condiții mai avantajoase, deoarece calculul pensiei nu se realizează în funcție de cele mai bune 25 de salarii, precum prevede schema generală, ci în mod diferit, în funcție de profesie. De exemplu, pentru grefieri sau notari, se iau în calcul cele mai bune salarii din zece ani de muncă, pentru marinari, ultimii trei ani, iar pentru funcționarii publici sau feroviari, ultimele șase luni. În plus, pensiile speciale pot fi moștenite - moștenitorii beneficiarului unei pensii speciale având dreptul să primească, pe toată perioada vieții, jumătate din valoarea acesteia. Macron a reformat doar 7% din pensiile speciale În 2022, președintele Macron susținea eliminarea pensiilor speciale invocând faptul că acestea țin de trecut, iar motivele care au stat la baza înființării acestora "nu se mai potrivesc realității țării". Anul acesta, în plin tumult al reformei pensiilor, Senatul a votat eliminarea mai multor scheme speciale. În fapt, s-a decis doar eliminarea beneficiilor angajaților din domeniul electricității și gazelor, ai RATP-ului și câteva micro-scheme, precum cea aplicată angajaților Banque de France sau a Consiliul Economic, Social și de Mediu (Cese) – care reprezintă doar 7% din membrii tuturor schemelor speciale. În vizor nu au intrat marile schemele speciale destinate funcționarii publici, care prind cea mai mare parte a pensiilor speciale. În plus, reforma nu se va aplica actualilor beneficiari ai acestor scheme, protejați de celebra "clauză a bunicului" (expresie folosită pentru a descrie implementarea în viitor a unei reforme, fără ca aceasta să aibă impact în prezent), ceea ce înseamnă că primele "roade" se vor vedea după aproximativ patruzeci de ani și chiar mai mult, luând în calcul și moștenitorii acestor pensii speciale. În Germania, funcționarii publici sunt regi Nici în Germania nu există un sistem unificat de pensii, funcționarii publici federali beneficiind de o schemă de pensii diferită de sistemul general. Chiar dacă, din 2005, toate beneficiile legate de vârsta de pensionare au dispărut, spre deosebire de alți angajați care trebuie să plătească contribuții de asigurări sociale de aproximativ 20%, funcționarii publici sunt scutiți de orice contribuție. În plus, pensia funcționarilor publici reprezintă aproximativ 72% din salariul lor brut de muncă, ceea ce este peste media din sectorul privat, iar dacă un funcționar public activează în serviciu doar cinci ani, acesta are dreptul la o pensie minimă, în valoare de 1.897 de euro. Potrivit noilor cifre guvernamentale, în Germania pensiile generoase ale funcționarilor publici sunt aproape imposibil de obținut pentru angajații obișnuiți, care cotizează toată viața la fondul de pensii, pensia unui funcționar public putând ajunge la 5.018 euro. Belgia vrea eliminarea pensiilor speciale Chiar dacă până azi pensiile speciale au fost subiect tabu în Belgia (după cum le numește premierul Alexander De Croo), acestea trebuie luate în discuție în cadrul reformei pensiilor, pe care guvernul belgian își propune să o definitiveze până în vară. Potrivit lui De Croo, vârsta pivot de pensie a militarilor sau a angajaților SNCB (Société Nationale des Chemins de fer Belges), de 55 sau 58 de ani, "nu are sens și trebuie să trecem la un sistem corect". Citește și: Averea totală a oligarhilor ruși a crescut în 2022 cu 152 de miliarde de dolari (Forbes) Însă, în Belgia, nu doar militarii sau șoferii SNCB beneficiază de pensii speciale, ci și funcționarii publici, minerii, personalul de zbor din aviația militară, angajați ai RATP sau chiar jurnaliștii, și nu este vorba doar despre vârsta de pensionare, ci și de beneficii financiare. În cazul angajaților funcționarilor publici și ai angajaților RATP, cuantumul pensiei se calculează luând în considerare ultimele șase luni de salariu, față de cei mai buni 25 de ani din sectorul privat. CRP, fondul de pensii pentru agenții RATP, este în mare parte deficitar. În 2023, statul îi va plăti o subvenție de 810 milioane euro pentru a-l menține în echilibru, după ce în 2022 l-a subvenționat cu 753 milioane euro. Modelul suedez are regrete Deși Suedia, o țară care nu oferă pensii de lux bazate pe statutul profesional este dată de multe ori ca exemplu în ceea ce privește reforma sistemului de pensii, Karl Gustaf-Scherman, inițiatorul acestei reforme a declarat recent că "modelul suedez nu trebuie copiat", căci va sărăci populația în vârstă. Realizată în urmă cu 20 de ani, reforma a împins vârsta pivot de pensionare la 65 de ani, însă potrivit lui Scherman, suedezii nu pot munci până la acea vârstă, pentru a primi o pensie completă. Drept urmare se pensionează anticipat, primind o pensie redusă, confruntându-se în prezent cu pericolul sărăciei. Potrivit unui studiu din 2019 al fondului suedez de pensii, 72% dintre bărbații pensionari și 92% dintre femeile pensionare se confruntă cu lipsuri, din cauza unei pensii reduse, puterea de cumpărare, după reforma sistemului, fiind în plină cădere.

Pensiile speciale, răspândite în toată Europa (sursa: Facebook/European Commission)
Date șocante despre pensiile ne-speciale Foto: Facebook Marius Budăi
Eveniment

Date șocante despre pensiile ne-speciale

După 35 de ani de muncă, un pensionar obișnuit are o pensie de circa 45% din salariu, arată un studiu al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari. Pe de altă parte, în sistemul pensiilor speciale, după circa 25 de ani de muncă unii beneficiari primesc sume mai mult decât ultimul salariu. Date șocante despre pensiile ne-speciale „La un calcul simplu, fără a ține cont și de valoarea în timp a banilor, o persoană activă este taxată cu 21,25% din salariu pentru sistemul public de pensii, pentru o perioadă de 35 de ani, iar apoi primește ca pensie aproape 45% din salariu. În aceste condiții, primește în jur de 55%-60% din suma contribuită pe parcursul vieții active. Daca este luată în considerare și valoarea în timp a banilor, suma primită (ca procent din contribuții) este și mai mică”, se arată în studiu. Citește și: Pensiile speciale reprezintă 10% din cheltuielile cu asistența socială din bugetul asigurărilor sociale de stat. În total, anul acesta, acestea vor consuma 12,4 miliarde de lei Studiul arată că, în caz de deces al contributorului, banii cotizați la Pilonul I rămân (sunt) proprietatea statului, acesta neavând nicio obligație față de moștenitori. Pentru a recupera contribuțiile la Pilonul I, de-a lungul celor 35 ani de contribuție e nevoie de o speranță de viață de 88 ani, ce depășește cu 14 ani durata medie de viață în România. Astfel, contribuțiile de asigurări sociale sunt de fapt o taxa pe muncă, nu un beneficiu pentru contributor. Studiul recomandă viitorilor pensionari să economisească, pentru a evita impactul pensiilor mici, mai ales în anii care vor veni. Citește și: Fost președinte al Consiliului Fiscal: Avem o problemă serioasă în piaţa muncii, abuz de pensii speciale la vârste foarte mici, oameni pentru care statul a cheltuit resurse însemnate „Iar o abordare prudentă este ca de la generația X în jos (persoanele născute în intervalul 1961 – 1980), în planificarea comportamentului de economisire și de investiții, să considere că pensia publică va fi foarte mică în raport cu nevoile financiare la pensionare și va asigura doar un nivel minim de subzistență”, scriu autorii studiului.

Pensia şi salariul minim, insuficiente pentru un kilogram de vită Foto: Twitter Nicolas Maduro
Internațional

Pensia şi salariul minim, insuficiente kilogram de vită

Pensia şi salariul minim din Venezuela sunt insuficiente pentru a cumpăra un kilogram de carne de vită, relatează EFE. Un kilogram de carne de vită se vinde, la Caracas, cu 8-10 dolari pentru un kilogram, în timp ce salariul minim pe economie şi pensiile din Venezuela sunt echivalentul a 7,59 dolari pe lună. Pensia şi salariul minim, insuficiente pentru un kilogram de vită Acest venit - perceput de peste 5 milioane de oameni - a scăzut miercuri la 7,59 de dolari la cursul oficial, după ce a fost echivalentul a 29,68 de dolari în martie, când guvernul a aprobat majorarea salariului şi a pensiei, ultima decretată până în prezent. Salariul nu a fost îndeajuns în această miercuri nici pentru a cumpăra un kilogram de brânză de bivoliţă, care se vindea cu 8,43 de dolari, dar a fost suficient pentru a cumpăra o cutie de 30 de ouă, echivalentul a 5,75 de dolari. În prezent, o familie de 5 persoane are nevoie de echivalentul a peste 470 de dolari pe lună pentru a-şi permite coşul alimentar de bază, potrivit estimărilor Centrului de Documentare şi Analiză Socială al Federaţiei Profesorilor din Venezuela (Cendas-FVM). Aprecierea dolarului, care a fost de 52% în decembrie, îi afectează în principal pe venezuelenii care continuă să câştige în moneda locală - bolivarul -, care în această lună s-a devalorizat cu 34% faţă de moneda americană. Citește și: CCR-2022, unde toți judecătorii au dreptul la pensie specială și o pot cumula cu salariul, trece peste decizia CCR din 2010 și decide că pensiile „de serviciu” nu pot fi diminuate sub nici o formă Nemulţumirea clasei muncitoare, nu doar din cauza salariilor mici, ci şi din cauza scăderii condiţiilor de muncă, s-a reflectat în protestele pe care organizaţiile sindicale le-au declanşat în acest an. Potrivit ONG-ului Observatorul Venezuelean privind Conflictele Sociale (OVCS), în noiembrie au avut loc 499 de manifestaţii, multe dintre ele cu participarea lucrătorilor publici şi a pensionarilor, care au denunţat "puterea scăzută de cumpărare" a salariilor şi pensiilor "pe fondul fluctuaţiilor zilnice ale dolarului''. ?? | Venezuela after 23 years of socialism:- 82% generalized poverty- 7 million Venezuelans expelled- More than 350,000 violent deaths- Loss of more than 80% of GDP since 2012- There are no electionsA model that they want to be replicated on the continent. @EmmaRincon pic.twitter.com/9GhTrAyJkf— Michael Welling (@WellingMichael) December 29, 2022 Venezuela are cele mai mari rezerve de petrol din lume, estimate la circa 300 miliarde de barili. România are rezerve de 0,6 miliarde de barili de petrol.

Parlamentar doar doi ani, pensie mărită (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Parlamentar doar doi ani, pensie mărită

Parlamentar doar doi ani, pensie mărită. Foştii parlamentari au început să-şi ia pensiile înapoi. Parlamentar doar doi ani, pensie mărită După doar doi ani petrecuţi în Camera Deputaţilor, un fost reprezentant al ieşenilor i-a convins pe magistraţii Tribunalului că merită un plus la pensie. Sentinţa trebuie confirmată, însă, de instanţa superioară, întrucât Camera Deputaţilor a declarat apel. Citește și: Putem înjura Austria, să ne răcorim, oricum îi doare la bască. Dar mai bine ne-am uita în oglindă, să vedem cum am dat-o în bară așa spectaculos și cum facem să nu repetăm greșelile Cine este acest prim câştigător? Continuarea, în Ziarul de Iași.

Viitorii pensionari nu cred că statul poate asigura o pensie „decentă” Foto: Facebook Marcel Ciolacu
Politică

Viitorii pensionari statul poate asigura pensie „decentă”

Un sondaj efectuat de către institutul de cercetare sociologică ISRA Center la solicitarea Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR) arată că 55% dintre viitorii pensionari „cu venituri medii și peste” nu cred că statul le poate asigura o pensie „decentă”. Viitorii pensionari nu cred că statul poate asigura o pensie „decentă” Potrivit comunicatului APAPR, sondajul este reprezentativ la nivel național „pentru mediul urban, vârsta 20-55 de ani, venituri medii și peste”. El a fost derulat la finele lunii septembrie 2022 pe un eșantion de 1.103 respondenţi, prin interviuri față în față, pe tableta (metoda CAPI), marja de eroare fiind de 2,9%. Sodajul arată că cei chestionați consideră că 3.650 de lei înseamnă o pensie decentă. Dar pensia medie în România este de puțin peste 1.700 de lei. Doar 7% din pensionari au peste 3.650 de lei. „Întrebați care este cea mai mare problemă actuală în Romania, 29% au răspuns inflația ridicată, 10% au spus veniturile mici, doar 4% indicând corupția – o situație total diferită față de sondajul similar derulat în 2019, când 6% indicau inflația, 18% veniturile mici și 18% corupția”, arată comunicatul APAPR. Citește și: NATO se așteaptă în orice moment la o mișcare disperată a lui Putin: Norvegia, cel mai important furnizor actual de gaze al UE, și-a ridicat nivelul de alertă militară „Contextul actual creat de efectele pandemiei, inflației, instabilității geopolitice și amplificat de știrile alarmiste se reflectă asupra percepției oamenilor despre economisire și implicit asupra Pilonului II de pensii private. Astfel, cercetarea a relevat că doi din trei români cred cel puțin una dintre informațiile false perpetuate de-a lungul timpului despre Pilonul II, cum ar fi că pot pierde toți banii contribuiți sau că nu ar exista nicio garanție sau reglementare solidă privind sumele acumulate”, a afirmat Alina Dincă, director executiv ISRA Center.

Polițiști cercetați de DNA, pensie specială (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Polițiști cercetați de DNA, pensie specială

Polițiști cercetați de DNA, pensie specială. Şeful poliţiei din sudul judeţului Iași a ieşit luni din rândurile Poliţiei. O ieşire interpretată de unii ca fiind “pe uşa din dos”. Polițiști cercetați de DNA, pensie specială Inspectorul principal Adrian Gorie, protagonistul ultimului „cutremur” din Poliţia ieşeană, a cerut să iasă la pensie iar şeful lui a acceptat rapid. Gorie nu scapă de acuzaţii, însă. Citește și: Vladimir Yevtușenkov, oligarhul lui Putin care produce dronele Orion folosite în Ucraina pentru a ucide civili, are afaceri profitabile în România, deși e sancționat de Occident Dar, chiar dacă va fi declarat inculpat, pensia îi este la adăpost. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Adrian Năstase recâștigă pensia specială parlamentară (sursa: adriannastase.ro)
Eveniment

Adrian Năstase recâștigă pensia specială parlamentară

Adrian Năstase recâștigă pensia specială parlamentară. Fostul premier Adrian Năstase a câştigat la Tribunalul Bucureşti recuperarea pensiei speciale, pierdută în urma adoptării, anul trecut, a unei legi în Parlament. În perioada 1990 - 2012, Adrian Năstase a avut şase mandate de deputat, beneficiind de pensie specială. Alături de sute de foşti deputaţi şi senatori, el a pierdut anul trecut acest drept, motiv pentru care a dat în judecată Secretariatul General al Camerei Deputaţilor. Adrian Năstase recâștigă pensia specială parlamentară "Respinge ca nefondată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Secretariatul General al Camerei Deputaţilor invocată prin întâmpinare. Admite în parte acţiunea. Anulează Ordinul nr. 700/08.03.2021 şi dispune repunerea în plată a indemnizaţiei pentru limita de vârstă pentru perioada 27.02.2021 - 9.06.2022. Respinge ca rămasă fără obiect cererea privind repunerea în plată a indemnizaţiei pentru perioada ulterioară datei de 10.06.2022. Obligă pârâţii la plata către reclamant a sumei 1.190 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentate de onorariu de avocat. Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare cererea de apel depunându-se la Tribunalul Bucureşti Secţia a VIII-a. Pronunţată astăzi 06.10.2022 prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei", se arată în decizia tribunalului. De menţionat că Tribunalul Bucureşti a fost nevoit să-i dea câştig de cauză lui Adrian Năstase, după ce Curtea Constituţională a stabilit, pe 5 mai, că legea de abrogare a pensiilor parlamentarilor este neconstituţională. Nume grele pe lista "recuperatorilor" Efectele hotărârii CCR se aplică de la data de 10 iunie, când a fost publicată motivarea în Monitorul Oficial. Adrian Năstase nu este singurul fost parlamentar care îşi recapătă pensia specială. Şi alte nume importante au obţinut o decizie favorabilă la Tribunalul Bucureşti: Călin Popescu-Tăriceanu, Silviu Prigoană, Dan Radu Ruşanu, Ilie Sârbu, Eugen Nicolăescu, Vasile Blaga, Octav Cozmâncă, Nicolae Văcăroiu, Norica Nicolai, Dan Mircea Popescu, Irina Loghin, Mădălin Voicu, Victor Boştinaru, Corneliu Ciontu, Radu F. Alexandru, Mihai Mălaimare, Şerban Mihăilescu, Tudor Mohora, Ristea Priboi. Citește și: Germania, arătată din nou cu degetul pentru că refuză să trimită armament în Ucraina. Într-un gest fără precedent, șefa PE invocă necesitatea tancurilor germane Leopard 2 În februarie 2021, plenul Parlamentului a abrogat pensiile speciale ale senatorilor şi deputaţilor, însă pe 5 mai 2022 Curtea Constituţională a decis că legea este neconstituţională. Între timp, sute de foşti deputaţi şi senatori au acţionat în instanţă Parlamentul pentru a-şi recâştiga pensiile.

Cu ce pensie uriașă a rămas Dorneanu, după nouă ani la CCR Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Cu ce pensie uriașă a rămas Dorneanu, după nouă ani la CCR

Cu ce pensie uriașă a rămas Valer Dorneanu, după nouă ani la CCR: ultima sa declarație de avere, din iunie 2022, arată că, în anul fiscal 2021, a primit de la Casa Locală de Pensii a Sectorului 3 nu mai puțin de 454.068 de lei. Cu ce pensie uriașă a rămas Dorneanu, după nouă ani la CCR Cât a fst judecător la CCR, el a cumulat pensia cu salariul. În 2021, el nu a primit pensia specială de fost deputat, întrucât aceasta a fost abrogată. Însă, în mai 2022, CCR a decis că legea de abrogare este neconstituțională, așa că Dorneanu va primi, probabil, și această pensie. În 2020, ea era de 78.776 de lei. Mandatul lui Dorneanu la CCR a expirat în iunie. El are 77 de ani. Anterior, a mai fost consilier al lui Ion Iliescu, ministru în guvernul Văcăroiu sau președinte al Camerei Deputaților, între 20001 și 2004. Tot în iunie au expirat mandatele la CCR ale lui Daniel Morar și Mona Piviniceru. Morar, fost șef al DNA, a primit, în 2021, o pensie anuală de 373.218 lei. Pivniceru, fost ministru al Justiției, a beneficiat de o pensie de 393.096 lei. Citește și: Fost subofițer de poliție, pensionat la 42 de ani cu 9.000 de lei pe lună, promovat secretar de stat la Interne Majoritatea membrilor CCR sunt pensionari speciali, unii beneficiind chiar de mai multe pensii. Instituția a respins în ultimii ani toate tentativele de abrogare sau diminuare a pensiilor speciale. De exemplu, în mai 2022, Curtea adecis că legea prin care se aborgau pensiile parlamentarilor este neconstituțională.

Subofițer pensionat la 42 de ani, Romeo Simionescu, numit secretar de stat
Politică

Subofițer pensionat la 42 de ani, secretar de stat

Un fost subofițer de poliție, Romeo Simionescu, pensionat la 42 de ani cu 9.000 de lei pe lună, a fost promovat de PSD secretar de stat la Interne. Subofițer pensionat la 42 de ani, secretar de stat Potrivit ultimei declarații de avere, depuse la 30 de zile de la numirea în funcție, Simionescu a încasat, în 2021, o pensie de 110.556 de lei, pe întregul an. El este născut în 1974 și s-a pensionat în 2016, când avea doar 42 de ani. Potrivit propriului CV, el a absolvit în 1994 școala de subofițeri de poliție, iar ulterior, în 2002, a terminat și cursurile Academiei de Poliție. Simionescu a fost adjunct de șef de post la Drăguțești, Gorj, dar, din 2006 până în 2016, a lucrat la serviciul de informații al Internelor, fiind chiar șeful biroului DIPI din Gorj. Citește și: Kievul nu mai are prea mult timp în fața trupelor ruse: șeful cancelariei lui Zelenski insistă că, dacă vine iarna, rușii nu vor mai putea fi scoși din Ucraina Romeo Simionescu este secretarul executiv al PSD Tg-Jiu. „Acesta a intrat în politică în urmă cu trei ani și, în 2020 a candidat, din partea PSD, pentru funcția de primar al comunei Turcinești, însă a prins doar un loc de consilier local”, scrie gorjonline.ro. PSD s-a opus constant tăierii pensiilor „militarilor”, aici fiind incluși și polițiștii. Marcel Ciolacu, peședintele PSD, a declarat luni că ”din punctul meu de vedere pensiile militarilor și ale angajaților Ministerului de Interne sunt pensii ocupaționale, nu pensii speciale”. În plus, PSD vrea să renegocieze PNRR, astfel încât principiul contributivității să nu fie aplicat la aceste pensii. Ciolacu se preface că a uitat ce prevede PNRR Ce prevede PNRR în legătură cu pensiile speciale: „va revizui pensiile speciale pentru a le alinia la principiul contributivității”„va consolida principiul contributivității pe care se bazează sistemul”„Va fi realizată, de asemenea, o analiză a pensiilor speciale în vederea identificării unor soluții concrete care să vizeze simplificarea pensiilor speciale și corectarea inechităților dintre beneficiarii acestor categorii de pensii și beneficiarii sistemului public de pensii din punct de vedere al aspectului contributivității, luând în considerare și jurisprudența Curții Constituționale”„Implementarea reformei va fi finalizată până la 30 martie 2023” Anexa PNRR arată că noua lege a pensiilor speciale ar trebuie să intre în vigoare la finalul trimestrului IV din acest an.

Iubita lui Oprescu le-a spus judecătorilor ce pensie are fugarul Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Iubita Oprescu spus judecătorilor pensie fugarul

Iubita lui Sorin Oprescu, medicul Adriana Nica, le-a spus judecătorilor din Grecia ce pensie are fugarul aflat acum la Atena. Potrivit Adrianei Nica, fost manager al Spitalului Universitar de Urgență, Oprescu ar primi 3.000 de euro pe lună de la statul român. În plus, statul român nu i-a pus poprire pe pensie, deci acesta ar avea din ce să trăiască în Grecia, arată Antena 3. Fostul edil a fost condamnat definitiv la 10 ani și 8 luni de închisoare. Iubita lui Oprescu le-a spus judecătorilor ce pensie are fugarul "Sorin este fost profesor universitar, chirurg, ieşit la pensie. El are un venit lunar de 3.000 de euro din pensie. Pensia nu i-a fost confiscată (n.r. de justiţia din România), aşa că aici, în Grecia, trăieşte din banii de pensie şi mai este ajutat şi de fiul său. Cei doi vor să deschidă o firmă comercială”, a fost mărturia medicului Adriana Nica în faţa judecătorilor de la Atena. În favoarea lui Sorin Oprescu au mai depus mărturie fostul judecător la CCR Petre Lăzăroiu şi avocatul Corneliu Liviu Popescu. Aceştia le-au explicat judecătorilor condiţiile precare din închisorile din România, precum şi de ce cred ei că Sorin Oprescu nu a beneficiat de un proces corect. Potrivit Antenei 3, Sorin Oprescu intenţionează să-şi deschidă o afacere în domeniul cercetării medicale, alături de fiul său, Mircea. Magistrații greci l-au lăsat liber pe Oprescu, până la judecarea procesului de extrădare. Acum două zile, doi condamnați în procesul fostului primar al Capitalei Sorin Oprescu s-au predat în Italia. Un tribunal din Napoli a decis să îi lase pe ambii fugari în libertate condiționată până la judecarea extrădării cerute de România, programată pentru joi. Fost director în Primăria Capitalei, Cornel Bogdan Popa are de executat 11 ani și 6 luni de închisoare în țară, pentru o mită primită de la omul de afaceri Romeo Albu, condamnat la 6 ani de detenție.

Licu, viitor judecător la CCR, s-a pensionat la 51 de ani Foto: Inquam/ George Calin
Politică

Licu CCR pensionat 51 de ani

Bogdan Licu, fost prim-adjunct al procurorului general și viitor judecător la CCR, s-a pensionat la 51 de ani, anunță Antena 3. Licu a fost susținut de PSD pentru un post de judecător la CCR. Licu, viitor judecător la CCR, s-a pensionat la 51 de ani Potrivit Antenei 3, Licu și-a depus dosarul de pensionare în 29 aprilie 2022, decizia de pensionare fiind emisă de Casa teritorială/sectorială de pensii Sector 1 la data de 8 mai 2022. Drepturile au fost stabilite începand cu data de 29 aprilie 2022, urmând ca Bogdan Licu, în vîrstă de 51 de ani, să beneficieze de o pensie lunară netă de 26.000 lei (baza de calcul utilizată la stabilirea pensiei de serviciu a fost de 32.500 lei). Acum câteva zile, ministerul Justiției a anunțat că „nu are în intenţie nicio intervenţie legislativă în sensul stabilirii unei noi vârste de pensionare pentru magistraţi, alta decât cea în vigoare”. „Ministerul Justiţiei este preocupat de stabilitatea resursei umane din sistemul judiciar şi înţelege că păstrarea vârstei de pensionare în vigoare şi a stabilităţii prevederilor legale care o consacră sunt elemente esenţiale ale păstrării magistraţilor în activitate şi prezervarea stabilităţii resursei umane din sistem”, se menţionează într-un comunicat. Licu și-a abandonat doctoratul, fiind suspectat de plagiat Noul judecător de la CCR a fost acuzat că și-a plagiat lucrarea de doctorat. El a negat acuzațiile, dar a renunțat, în instanță, la doctorat. „Nu am fost pregătit suficient pentru a întocmi o lucrare de înaltă calitate ştiinţifică, acea lucrare de doctorat, şi de aceea am renunţat, am intentat un proces în justiţie să renunţ la titlu, ca o recunoaştere a faptului că, privind retrospectiv, într-adevăr am considerat că nu se ridică la nivelul cel mai înalt pentru un asemenea titlu ştiinţific. Dar de la faptul că am făcut anumite erori, de la faptul că poate am făcut-o în grabă, de la faptul că, repet, nu a întrunit cele mai înalte exigenţe ştiinţifice până la faptul că am plagiat, adică că am furat, este cale lungă şi nu este nimic adevărat", a afirmat Bogdan Licu. Bogdan Licu, prim-adjunct al procurorului general al Romaniei, a fost cel de-al treilea doctorand coordonat de profesorul universitar Gabriel Oprea suspectat că și-a plagiat teza de doctorat. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc În urma unei analize făcute asupra lucrării, au fost identificate sursele de proveniență pentru mai bine de o jumătate din totalul celor 445 de pagini, conținut copiat ad litteram fără a fi fost citat cu respectarea normelor naționale și internationale de citare în operele știintifice.

Eliminarea pensiilor parlamentare speciale, făcută pompieristic (sursa: ccr.ro)
Eveniment

Eliminarea pensiilor parlamentare speciale, făcută pompieristic

Eliminarea pensiilor parlamentare speciale, făcută pompieristic. Curtea Constituţională a României a explicat, joi, că legea prin care au fost eliminate pensiile speciale ale parlamentarilor a fost adoptată într-o singură zi, "cu încălcarea tuturor termenelor", "ceea ce reprezintă o afectare a procedurii de adoptare în ansamblul său". Eliminarea pensiilor parlamentare speciale, făcută pompieristic Potrivit unui comunicat al CCR, în şedinţa de joi, Curtea Constituţională, în cadrul controlului legilor posterior promulgării, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea 7/2021 pentru modificarea Legii 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor este neconstituţională. Curtea a precizat că, potrivit articolului 76 alineatul (3) din Constituţie, "la cererea Guvernului sau din proprie iniţiativă, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedură de urgenţă, stabilită potrivit regulamentului fiecărei Camere". "Atingere adusă însăşi unei valori fundamentale a statului" "Este o exigenţă constituţională ca scurtarea termenelor procedurale şi accelerarea parcursului legislativ să se realizeze numai în cadrul procedurii de urgenţă - art. 76 alin. (3), şi nu a celei generale - art.75. Or, legea criticată a fost adoptată în cadrul procedurii generale într-o singură zi, cu încălcarea tuturor termenelor, ceea ce reprezintă o afectare a procedurii de adoptare în ansamblul său. Citește și: Rusia încearcă să-i distrugă pe ultimii apărători la combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol, acuză Kievul Respectarea art. 75 şi art. 76 alin. (3) din Constituţie constituie fundamentul dezbaterilor democratice din Parlament şi, prin substratul lor de valoare, presupun un schimb de idei între cei ce exercită suveranitatea naţională", a indicat CCR. Conform judecătorilor CCR, evitarea sau limitarea dezbaterilor parlamentare prin scurtarea nejustificată a termenelor, fără a respecta prevederile constituţionale obiective şi exprese în acest sens, denotă "o atingere adusă însăşi unei valori fundamentale a statului şi anume a caracterului său democratic". Încălcarea principiului securităţii juridice Prin urmare, Curtea a constatat încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale articolului 1 alineatul (3) în componenta referitoare la democraţie, articolului 1 alineatul (5) în componenta referitoare la securitatea juridică a persoanei, precum şi ale articolului 75 şi articolului 76 alineatul (3) privind desfăşurarea procedurii parlamentare de adoptare a legilor. CCR a reţinut şi încălcarea principiului securităţii juridice. Peste 70 de foşti parlamentari au acţionat în instanţă Legea 7/2021 pentru modificarea Legii 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor prin care au fost eliminate pensiile speciale. Excepţiile de neconstituţionalitate au fost transmise de la instanţe din toată ţara, respectiv Tribunalul Arad, Alba, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Hunedoara, Ialomiţa, Ilfov, Maramureş, Sălaj, Suceava, Timiş şi Curtea de Apel Timişoara. În februarie 2021, Plenul Parlamentului a abrogat pensiile speciale ale senatorilor şi deputaţilor.

Erou de război, lăsat fără pensie (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Erou de război, lăsat fără pensie

Erou de război, lăsat fără pensie. Sublocotenentul de infanterie Victor Stoica a căzut prizonier la sovietici după 23 august 1944. Erou de război, lăsat fără pensie S-a întors în ţară din prizonierat spre sfârşitul anului 1946, alăturându-se în scurt timp mişcării de rezistenţă anticomunistă. Arestat în ianuarie 1949, a fost condamnat pentru "crimă de uneltire contra ordinii sociale", fiind deţinut până în 1954. Citește și: Conspirația MiG-urilor poloneze care ar trebui să ajungă în Ucraina: nesincronizare între aliați sau joc de imagine Cinci ani mai târziu a urmat încă o arestare, şi încă cinci ani de închisoare politică. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Guvernul nu își asumă creșterea vârstei de pensionare (sursă: gov.ro)
Politică

Guvernul nu își asumă creșterea vârstei de pensionare

Guvernul nu își asumă creșterea vârstei de pensionare. Premierul Nicolae Ciucă a ținut să precizeze miercuri, la începutul ședinței de guvern, că Executivul nu își va asuma un proiect privind creșterea vârstei de pensionare la 70 de ani. Precizarea premierului vine după ce liderii PNL au discutat marți, în ședința partidului, să susțină proiectul elaborat anul trecut de guvernul Cîțu, trimis în Parlament, care prevede posibilitatea ca o persoană să rămână opțional în câmpul muncii până la 70 de ani. Citește și: Antena 3, în campanie pentru liderii AUR. George Simion și Călin Georgescu, mediatizați favorabil „Pentru că am avut câteva semnale legate de o asumare la nivelul guvernului referitor la prelungirea vârstei de pensionare la 70 de ani aș vrea să vă anunț că nu este deloc adevărat, nici nu am avut o discuție la nivelul acesta. Este vorba despre o posibilitate ca benevol, dacă cineva dorește, să rămână în activitate până la 70 de ani. Guvernul nu a discutat și nu poate să își asume răspunderea pe un astfel de demers”, a declarat prim-ministrul. Nicolae Ciucă i-a cerut explicații și ministrului Muncii, Marius Budăi, în contextul în care liderii PSD au anunțat pe parcursul zilei de marți că nu susțin creșterea vârstei de pensionare. Guvernul nu își asumă creșterea vârstei de pensionare, spune Ciucă „Nici în Coaliție, nici în guvern nu am avut această discuție. Posibilitatea ca o persoană să rămână în câmpul muncii există și acum în lege, poate opta. Există și o bonificație dacă rămâne doar în serviciu și nu încasează pensia. Putem discuta dacă mărim sau nu acea bonificație, sau să vedem în această reformă a pensiilor alte prevederi. Dar în acest moment, și din cauza faptului că speranța de viață în România este scăzută mult sub media Uniunii Europene, nu susținem acest proiect”, a declarat Marius Budăi în ședința de guvern. Citește și: Vladimir Putin: România și Polonia sunt o amenințare pentru Rusia Proiectul de lege elaborat de fostul ministru al Muncii Raluca Turca, care se află acum în Parlament pentru dezbatere și vot, prevede că angajații pot rămâne în câmpul muncii până la 70 de ani, la cerere, iar bugetarii nu vor mai putea cumula salariul cu pensia, însă sunt mai multe excepții.

Preşedintele Klaus Iohannis a scos la pensie judecătorii (sursă: pexels.com)
Eveniment

Preşedintele Klaus Iohannis a scos la pensie judecătorii

Preşedintele Klaus Iohannis a scos la pensie judecătorii. Șeful statului a semnat, marţi, decretele de eliberare din funcţie a 20 de magistraţi.Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului i-a eliberat din funcţie pe: Gabriela Corina Iconaru - judecător la Tribunalul Brăila, Rodica Maxim - judecător la Tribunalul Satu Mare, Cătălin-Gabriel Bădoiu - judecător la Tribunalul Bucureşti, în prezent inspector judiciar în cadrul Inspecţiei Judiciare, Crenguţa Elena Pantazi - judecător la Tribunalul Buzău, Cristina Antoaneta Stroescu - judecător la Judecătoria Carei, Alina-Atena Pavel - judecător cu grad profesional de curte de apel la Tribunalul Brăila, Mariana Baban - judecător la Curtea de Apel Galaţi, Bogdana-Alina Orăşeanu - judecător la Curtea de Apel Bucureşti, în prezent inspector judiciar în cadrul Inspecţiei Judiciare, Adela Vintilă - judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Claudia Popescu - judecător la Curtea de Apel Bacău, Daniel Dinu - judecător, preşedinte al Secţiei penale şi pentru cauze cu minori şi de familie a Curţii de Apel Ploieşti, Mariana Cristache - judecător la Curtea de Apel Galaţi, Adela Irina Condrovici - judecător la Curtea de Apel Oradea. Citește și: Cinci ani de la „Noaptea, ca hoții”: cei care au emis OUG 13/2017 sunt la putere Preşedintele Klaus Iohannis a scos la pensie judecătorii De asemenea, preşedintele Iohannis i-a eliberat din funcţie pe: Mihaela Florentina Cojan - judecător, preşedinte al Secţiei I civile a Curţii de la Curtea de Apel Alba Iulia, Ioana Dina Tătar - judecător la Curtea de Apel Oradea, Daniela Ştefania Sotoc - judecător, delegată în funcţia de preşedinte al Secţiei a II-a civilă a Curţii de Apel Oradea, Felicia Doina Toader - judecător la Curtea de Apel Oradea, Vasilica Roşca - judecător cu grad profesional de tribunal la Judecătoria Buzău, Mirela-Daniela Achimescu - judecător, preşedinte al Secţiei I civile a Tribunalului Arad, Viviana Vasilovici-Stiuj - judecător la Tribunalul Caraş-Severin. Citește și: Americanii și românii trebuie să fie alături de Ucraina – editorial de David Muniz, Chargé d’Affaires al SUAMagistraţii au fost eliberaţi din funcţie ca urmare a pensionării.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră