duminică 08 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

parlamentul european

49 articole
Mediu

Sibiu: Opt europarlamentari vizitează pădurile din România pentru a verifica impactul defrişărilor ilegale

Opt europarlamentari, printre care şi Nicu Ştefănuţă (the Greens/ EFA), singurul membru al Comisiei pentru Păduri din delegaţie, vizitează pădurile din România pentru a verifica impactul defrişărilor ilegale. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Opt europarlamentari vizitează pădurile din România "Oficial, ministerele raportează ceva la Bruxelles, iar, neoficial, oamenii din societatea civilă şi activiştii de mediu ne spun că situaţia e mult mai gravă. De aceea, mergem pe teren să vadă şi colegii europeni cu ochii lor care e situaţia reală a pădurilor din România", declară europarlamentarul sibian Nicu Ştefănuţă. Potrivit lui Ştefănuţă, datele recente sunt îngrijorătoare. Conform estimărilor oficiale, în fiecare an se taie 19 milioane de metri cubi de lemn din pădure. Dar, după cercetările Institutului Naţional de Cercetare în Silvicultură din 2018, se pare că de fapt se taie 38 de milioane de metri cubi de lemn anual din pădurile din România". "Misiunea Comisiei pentru Petiţii a Parlamentului European îşi propune: să înţeleagă motivele persistenţei fenomenului defrişărilor ilegale şi să discute despre provenienţa lemnului tăiat şi folosit, şi cum se depistează eventualele tăieri ilegale; să analizeze situaţia legislaţiei privind protejarea pădurilor, precum şi măsurile luate de autorităţi pentru a rezolva problemele legate de procedurile de infringement deschise de Comisia Europeană; să analizeze coexistenţa dintre oameni şi ursul brun. România găzduieşte cea mai mare populaţie de urşi brun din Europa, iar acesta a devenit un subiect dezbătut intens atât în Parlamentul European, cât şi în ţară", se arată în comunicat. Majoritatea europarlamentarilor, din România Delegaţia Parlamentului European este formată din europarlamentarii Nicu Ştefănuţă, Vlad Gheorghe, Cristian Terhes, Lorant Vincze, Yana Toom, Alexander Bernhuber, Maite Pagazaurtundua şi Andrey Slabakov. Citește și: Dependența de gazele rusești este istorie: în Europa, depozitele de gaze sunt pline în proporție de 62%. România – 50%. Prețurile au scăzut cu 150% față de august 2022 Nicu Ştefănuţă este primul eurodeputat român afiliat grupului politic al Verzilor din Parlamentul European (Greens/ EFA) şi este în prezent membru al comisiei de Bugete şi al Subcomisiei de Sănătate Publică. Totodată, europarlamentarul sibian activează drept membru supleant în Comisia pentru Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţă alimentară (ENVI), în Comisia pentru Transporturi şi Turism (TRAN) şi face parte din delegaţia Parlamentului pentru Relaţiile UE cu Moldova, precum şi din Delegaţia Parlamentului pentru relaţia cu NATO.

Sibiu: Opt europarlamentari vizitează pădurile din România pentru a verifica impactul defrişărilor ilegale
Europarlamentarul PSD Victor Negrescu, zdrobit de un coleg social-democrat din Luxemburg, în competiția pentru postul de vicepreședinte al Parlamentului European
Eveniment

Europarlamentarul PSD Victor Negrescu, zdrobit de un coleg social-democrat din Luxemburg, în competiția pentru postul de vicepreședinte al Parlamentului European

Europarlamentarul PSD Victor Negrescu a fost zdrobit de un coleg social-democrat din Luxemburg, în competiția din cadrul grupului europarlamentarilor social-democrați pentru postul de vicepreședinte al Parlamentului European. Postul îi aparținuse anterior socialistei Eva Kailli, din Grecia, implicată într-un uriaș scandal de corupție. În 2019, Liviu Drganea spunea despre Negrescu: „E un tănâr bun în care eu investesc în continuare încredere”. Negrescu, zdrobit de un coleg social-democrat din Luxemburg Alegerile interne din grupul social-democrat din Parlamentul European, pentru ocuparea postului de vicepreședinte al legislativului de la Strasbourg, au avut loc la 11 ianuarie, dar Negrescu, de obicei foarte vocal, nu a mediatizat acest eșec. În runda a treia de vot, social-democrații l-au desemnat vicepreședinte al PE pe Marc Angel, din Luxemburg. Marc Angel a primit 69 de voturi, Victor Negrescu, doar 37. Sueddeutsche Zeitung arată că Marc Angel provine dintr-una din cele mai puțin corupte țări din lume, în timp ce Negrescu „vine din România – țară căreia Transparency International îi acordă doar 45 de puncte, ceea ce corespunde locului 66. În UE, doar Bulgaria și Ungaria stau mai rău”. Victor Negrescu a fost ministru în cabinetul Dăncilă și, în 2019, premierul Viorica Dăncilă l-a susținut pentru un post de comisar european. În 2020, fosta sa colegă, Ana Birchall, îl considera vinovat pentru pierderea, de către România, a 80 de milioane de euro, din fondurile UE: „Este a doua oara cand „europeanul” Victor Negrescu isi leaga numele de prejudicii aduse statului roman dupa ce, in mandatul lui si al lui Tudorel Toader, Romania a ratat sa transpuna si directiva privind spalarea banilor, care ne costa alte 3 milioane de euro”. Victor Negrescu și Titi Sultan, uniți de Casa de Cooperare Româno-Rusă În 2019, Negrescu a apărut într-o fotografie alături de un personaj condamnat penal, fostul subcomisar de poliție Titi Sultan, la un eveniment organizat de Casa de Cooperare Economică și Culturală Româno-Rusa - scria site-ul ziare.com. Citește și: Rădulescu (BNR): Avem 0,85% din PIB pensii speciale; în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, o cheltuială bugetară inacceptabilă, insuportabilă, nesustenabilă

Parlamentul European se pregătește să-l plaseze pe Gerhard Schroeder pe lista persoanelor sancționate de UE. El nu vrea să renunțe la poziția de conducere la Rosneft
Eveniment

Parlamentul European se pregătește să-l plaseze pe Gerhard Schroeder pe lista persoanelor sancționate de UE. El nu vrea să renunțe la poziția de conducere la Rosneft

Parlamentul European se pregătește să-l plaseze pe Gerhard Schroeder pe lista persoanelor sancționate de UE, anunță Die Welt. Potrivit publicației germane s-a format deja „o largă coaliție”, iar o rezoluție ar putea fi votată chiar joi. Schroeder, pe lista persoanelor sancționate de UE În cazul în care Schröder și Karin Kneissl (un politician austriac, acum fără afiliere la vreun partid) își păstrează funcțiile în companiile rusești, deputații europeni solicită Consiliului UE „să extindă lista persoanelor afectate de sancțiunile UE pentru a include membrii europeni ai consiliilor marilor companii rusești, precum și politicieni europeni care continuă să primească fonduri rusești”. Schroeder conduce consiliul de supraveghere al Rosneft După lungi dezbateri, parlamentarii creștin democrați (PPE), social-democrați (S&D), liberalii și verzii au căzut de acord asupra proiectului. Controverse au fost asupra persoanelor care trebuiau să fie pe listă Într-o primă schiță a listei a fost menționat doar Gerhard Schöder. Social-democrații din Parlamentul European, inclusiv cei din Germania, nu s-au opus, dar au arătat că trebuie incluși și alții. The #EU may impose sanctions on ex-Chancellor of #Germany Gerhard Schroeder, who now holds the position of Chairman of the Board of Directors of "Rosneft" - Die Welt. pic.twitter.com/nWdbp1QhOi— NEXTA (@nexta_tv) May 18, 2022 Datorită unității celor patru mari grupuri din Parlamentul European, este sigur că măsura va fi adoptată cu o majoritate puternică, explică Die Welt. Ulterior, reprezentanții celor 27 de țări membre trebuie să aprobe rezoluția Parlamentului European, ceea ce s-ar putea petrece vineri. Acordul Germaniei este destul de probabil, mai arată Die Welt. Tot azi, presa din Germania a arătat că fostul cancelar al Germaniei, Gerhard Schroeder, ar urma să fie sancționat de guvernul german pentru refuzul său de a condamna explicit invazia rusească în Ucraina dar și pentru apropierea sa de dictatorul de la Kremlin. Coaliția de guvernare de la Berlin, condusă de SPD, partidul lui Schroeder, ar vrea să-i elimine din drepturile speciale de care aceste beneficiază ca fost cancelar. Citește și: Ciolacu vrea să o tragă pe Firea pe linie moartă (surse PSD). Ea a pierdut deja controlul asupra prefecturii Capitalei Anul trecut, el a beneficiat de 407.000 de euro, bani plătiți de stat pentru biroul său.

SURSE Baronul PNL de Suceava, Gheorghe Flutur, plănuiește să se retragă la Parlamentul European
Politică

SURSE Baronul PNL de Suceava, Gheorghe Flutur, plănuiește să se retragă la Parlamentul European

Baronul Flutur plănuiește să se retragă la Parlamentul European, susțin surse politice. El nu ar intenționa să mai candideze pentru un mandat de președinte al Consiliului Județean. Baronul Flutur plănuiește să se retragă la Bruxelles Flutur este la al treilea mandat de președinte al CJ Suceava. Primul a fost între 2008 și 2012, iar următoarele au fost câștigate în 2016 și 2020. Însă, la ultimele alegeri parlamentare, scorul obținut de Flutur în județul Suceava a fost sub media partidului său. El este și președintele organizației PNL din județul Suceava. În județul Suceava, la alegerile din noiembrie 2020, rezultatele au fost, la Senat: PSD - 28,53% din voturi, PNL - 24,63%, AUR - 14,72%, USR - 10,61%, PMP - 6,21% şi Pro România - 4,29%. La nivel național, PNL a strâns 25,58% din voturi. Flutur a fost puternic contestat în 2020, când spitalul județean, aflat în subordinea Consiliului Județean, a fost militarizat pentru a face față primului val de infectări cu coronavirus. Modelul retragerii la Parlamentul European a fost deja brevetat de alți lideri PNL. În 2019, au părăsit administrația locală pentru un post în legislativul european și Gheorghe Falcă, primar al Aradului din 2004, și Mircea Hava, primar al municipiului Alba Iulia din 1996. O pensionare bine plătită Salariul unui europarlamentar depășește 7.000 de euro pe lună. În plus, mai primește și o diurnă de 320 de euro pentru acoperirea costurilor cu cazarea, mesele și alte cheltuieli pentru fiecare zi în care se află la Bruxelles sau Strasbourg. Un europarlamentar mai poate primi și 4.513 euro pe lună, pentru a acoperi activitatea de europarlamentar, precum costurile cu închirierea biroului, costurile de management, abonamente la companii de telefonie etc. Vârsta la care europarlamentarii se pot pensiona este 63 de ani, iar o pensie de europarlamentar reprezintă echivalentul a 3,5% din salariul pentru un an de mandat în PE, dar nu mai mult de 70% în total. Citește și: Rusia a trecut la operațiuni de commando în Kiev pentru a-l captura pe Zelenski, ținta numărul unu a lui Putin Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră