duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: parlamentul european

39 articole
Politică

Explicația PSD și PNL vor comaseze localele cu alt set de alegeri

Explicația pentru care PSD și PNL vor să comaseze localele cu alt set de alegeri: cele două partide controlează, împreună, circa 80% dintre primari. Prin comasarea localelor cu alt set de alegeri, liderii celor două partide speră ca primarii aflați în competiție să se bată și să ridice și ceilalți candidați. Explicația pentru care PSD și PNL vor să comaseze localele cu alt set de alegeri În România, sunt 3.180 de primari, iar după alegerile din 2020 un număr de 1.362 aparțineau PSD, iar 1.232 erau membri PNL. Între timp, o mică parte din aceștia au anunțat că vor schimba partidele, dar în cea mai mare măsură a fost vorba de transferuri tot între liberali și social-democrați. AUR a avut trei primari după localele precedente. SOS Șoșoacă nu are primari, întrucât nu a participat la acele alegeri. USR a câștigat primari în 39 de localități, dar unii - precum primarul din Alba Iulia, Gabriel Pleșa - au anunțat că vor candida pentru alte formațiuni politice. Actuala opoziție nu controlează nici un președinte de consiliu județean. În consecință, conducerile PSD și PNL speră că primarii lor vor mobiliza alegătorii la vot. În plus, în comunitățile rurale, primarii pot controla în mare măsură și voturile. Orice alegeri comasate cu cele locale vor fi, deci, un mare câștig pentru PSD și PNL. Problema este dacă acest instrument va fi folosit la europarlamentare, la parlamentare sau la prezidențiale. O comasare cu europarlamentarele ar ajuta conducerile PSD și PNL să supraviețuiască, fiindcă ar obține un scor bun acum. În ambele partide, europarlamentarele sunt considerate un test pentru conducere. În plus, ar trage în jos formațiunile extremiste AUR și SOS România, controlată de Diana Șoșoacă. Mai ales în cazul SOS România, o cădere sub pragul de 5% ar putea avea efecte la alegerile parlamentare, când alegătorii ar putea da un vot “util“ și, de teamă că acest partid nu trece pragul electoral, să se reorienteze. Ce alte state din UE mai comasează alegerile Care sunt problemele unei comasări locale/europarlamentare: AUR și SOS România și-ar putea reveni până la parlamentare. De altfel, nici în 2020 AUR nu a avut succes la locale, unde a obținut 0,99% din voturile pentru consilierii județeni, considerat “votul politic“. Trei primari au fost aleși sub sigla AUR în 2020. Însă, după nici trei luni, a obținut circa 9% din voturi, la alegerile parlamentare. PNL este interesat în primul rând de Palatul Cotroceni, deci ar fi vrut o comasare a localelor cu prezidențialele. După ce primarii vor fi aleși, ei nu vor mai fi preocupați de soarta partidului lor la parlamentare sau la prezidențiale Nu este clar ce se va petrece la București și care va fi impactul alegerilor din acest oraș. În PNL se discută însă că o înfrângere la București, așa cum a fost în 2016, va avea impact puternic pe celelalte alegeri Alegerile pentru Parlamentul European se vor desfășura în perioada 6-9 iunie. În acest interval de timp vor mai avea loc alegeri: regionale, în Italia, în Piemont; locale, în Malta; Belgia - alegeri parlamentare și mai multe seturi de alegeri locale; Cipru - alegerea unor președinți regionali și a primarului din Nicosia, iar în Ungaria se vor alege mai multe consilii regionale, plus primarul Budapestei.

Explicația pentru care PSD și PNL vor să comaseze localele cu alt set de alegeri (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Șoșoacă și-ar putea plasa soțul pe listele pentru Parlamentul European Foto: Facebook
Politică

Șoșoacă putea plasa soțul listele pentru Parlamentul European

Senatoarea Diana Șoșoacă, președintele partidului SOS România, și-ar putea plasa soțul pe listele de candidați pentru Parlamentul European, afirmă surse din acest partid. În august, ea și-a promovat soțul în funcția de prim-vicepreședinte al acestei formațiuni politice. Citește și: Șeful RAR cu mașini Uber la stradă care a țepuit ANAF cu 7,2 milioane de lei, membru important al PNL. A câștigat sume importante și din „pariuri sportive” Informația a apărut într-un comunicat al partidului, care prezintă programul Şcolii de Vară, care va avea loc în staţiunea Rânca, din Gorj. Șoșoacă și-ar putea plasa soțul pe listele pentru Parlamentul European Pe site-ul SOS România nu există nici o informație legată de structurile de conducere a partidului sau despre organizarea vreunui congres de alegere a acestor structuri. Citește și: Partidul șoșoacelor: șefa SOS România, Diana Șoșoacă, și-a promovat soțul prim-vicepreședinte. Site-ul formațiunii, descriere mistic-ceaușistă a Dianei Șoșoacă Pe de altă parte, pentru poziția II de pe listele de candidați SOS România pentru Parlamentul European s-ar mai putea afla Aurelian Pavelescu, eternul șef al PNȚCD, sau Luis Lazarus, recent aflat în vacanță în Bahamas. Soțul Dianei Șoșoacă a fost condamnat, în mai, în primă instanță, la 180 de zile de închisoare cu suspendare și plata unei amenzi penale de 18.000 de lei către statul român, plus 2.500 de lei cheltuieli de judecată, după ce în 2021 a agresat un polițist. Agentul intervenise într-un scandal între soții Șoșoacă și o echipă de jurnaliști de la Rai Uno. Potrivit declarațiilor de avere din iunie și decembrie 2021, Dumitru Silvestru Șoșoacă a avut un venit, anual, de doar 6.994 de lei, în calitate de „secretar” la cabinetul de avocatură al soției. Aceste declarații se referă la anul fiscal 2020. Însă, în declarația de avere din 2022, care se referă la anul fiscal 2021, domnul Șoșoacă a câștigat 16.651 de lei, tot din pozția de secretar. În 2023, doamna Șoșoacă i-a mai acordat un bonus substanțial soțului, astfel încât acesta a câștigat, în anul fiscal 2022, 18.288 de lei.

Grecii vor putea vota pentru prima dată prin corespondenţă Foto: Facebook Kyriakos Mitsotakis
Politică

Grecii vor putea vota pentru prima dată prin corespondenţă

Grecii vor putea vota pentru prima dată prin corespondenţă la alegerile europarlamentare de anul viitor, a anunţat joi la televiziune premierul Kyriakos Mitsotakis. Citește și: Schema inteligentă prin care polițiștii-șpăgari din Vaslui forțau șoferii să încalce legea, ca să-i poată opri. Un ucrainean a fost cel care a sunat la linia anticorupție Pot trimite buletinele prin poştă atât alegătorii din ţară, cât şi cei din străinătate, a precizat prim-ministrul. Votarea prin poştă "extinde electoratul şi este reacţia cea mai eficientă la absenteism şi inerţie", a adăugat el. În Estonia, alegătorii ar urma să voteze de anul viitor cu ajutorul unei aplicații pe telefonul mobil. Guvernul a adoptat un proiect de lege care urmează să fie dezbătut în Parlament. Este prima țară care a introdus votarea online, pe lângă cea cu buletine tipărite. Grecii vor putea vota pentru prima dată prin corespondenţă Până acum, grecii din străinătate puteau vota doar prezentându-se la cea mai apropiată misiune diplomatică a ţării lor, ceea ce - observă dpa - a provocat de multe ori probleme. De exemplu, la alegerile parlamentare din iunie, votanţii din Chile aveau doar opţiunea de a merge la consulatul grec din Houston, în statul american Texas, până unde ar fi făcut nouă ore cu avionul. Situaţia se explică prin faptul că în Chile erau mai puţin de 40 de cetăţeni greci cu drept de vot, iar numărul respectiv era limita care ar fi permis ambasadei elene din această ţară să deschidă o secţie de votare. Citește și: Cum a marcat regimul Ceaușescu ziua de 1 Decembrie, acum 50 de ani: Unirea, pe pagina șase din Scânteia. Pe prima, Ceaușescu făcea apologia investițiilor străine și a relațiilor cu SUA Votul prin corespondenţă evită însă şi deplasări pe distanţe mari în interiorul Greciei, deoarece alegătorii puteau vota doar în regiunea unde erau înregistraţi, chiar dacă nu mai locuiau şi nu mai lucrau acolo.

Cine câștigă de pe urma epurării lui Lasconi: senatorul Radu Mihail este acum mai aproape de un salariu de 7.000 de euro pe lună Foto: Facebook
Politică

Cine câștigă de pe urma epurării lui Lasconi

Cine câștigă de pe urma epurării lui Lasconi: senatorul USR Radu Mihail prinde un loc eligibil pe listele pentru Parlamentul European (PE). Acesta era pe locul VI pe listele de candidați USR la PE, dar o alianță cu PMP și Forța Dreptei - care ar fi dorit locuri eligibile pentru Eugen Tomac și, cel mai probabil, pentru Violeta Alexandru - l-ar fi împins mai jos, pe o poziție neeligibilă. Citește și: Judecătoarea Pivniceru, primă de pensionare de 30.000 de euro. Pensia anuală, aproape 400.000 de lei. Alți judecători cer aceeași primă în instanță Salariul de europarlamentar este de peste 7.000 de euro pe lună, dar la acesta se adaugă beneficii uriașe - cazare, diurnă, transport la clasa business și un staff consistent, plus multe alte cheltuieli acoperite de Bruxelles. Cine câștigă de pe urma epurării lui Lasconi Retragerea Elenei Lasconi din fruntea pentru candidați pentru Parlamentul European a fost cerută de liderul USR, Cătălin Drulă, după ce ea a afirmat că a votat „DA” la referendumul pentru familie. În consecință, acum, Radu Mihail - care este un protejat al lui Cătălin Drulă, președintele USR - are șanse să ajungă în legislativul de la Bruxelles. Mihail a apărut pe liste urmare a alegerilor interne din partid, fiind ales pe locul II, după Cristina Prună. Alegerile interne s-au desfăşurat online, pe parcursul unei săptămâni, în perioada 9-16 septembrie. Şi-au exprimat opţiunile un număr de 12.336 de membri USR. În ordine, lista USR era deschisă de următorii candidaţi: Elena Lasconi, Dan Barna, Vlad Voiculescu, Vlad Botoş, Cristina Prună și Radu Mihail. Acum, prin retragerea lui Lasconi, Barna ocupă locul I. Citește și: Meniu cu 27 de opțiuni, la un spital de stat: pacienții pot alege între friptură de vită cu ciuperci, somon, pui tikka masala sau opțiuni vegetariene. La un spital din Londra Biroul Național al Uniunii Salvați România a luat act, duminică seară, de retragerea Elenei Lasconi de pe lista candidaților la alegerile europarlamentare, a anunțat formațiunea într-un comunicat.

Parlamentul European mai închiriază o clădire la Strasbourg Foto: Twitter
Internațional

Parlamentul European mai închiriază clădire Strasbourg

Parlamentul European mai închiriază o clădire la Strasbourg, deși petrece acolo doar 48 de zile pe an. Costurile totale, calculate pentru 99 de ani: circa 190 milioane de euro. Deplasările dus-întors ale europarlamentarilor constituie obiectul unor dezbateri de decenii între susţinătorii unui sediu unic la Bruxelles şi apărătorii statutului de capitală europeană a Strasbourgului. Pentru a ancora mai mult instituţia pe teritoriul său, guvernul francez a propus Parlamentului European să-i închirieze un imobil de 15.000 de m2, în apropierea sediului său istoric, ceea ce i-ar permite să se extindă. Parlamentul European mai închiriază o clădire la Strasbourg Această clădire, denumită 'Osmose' este nelocuită încă de la finalizarea sa în 2021. Parlamentul European şi guvernul francez s-au pus de acord pentru ca instituţia UE să o achiziţioneze, dar proiectul a rămas fără rezultat. Şefa guvernului francez Elisabeth Borne a propus atunci ca autorităţile franceze să cumpere ele însele clădirea şi să o închirieze Parlamentului European pentru preţul atractiv de circa 700.000 de euro pe an. Je me réjouis de la décision du Parlement européen de développer sa présence à Strasbourg avec le bâtiment Osmose.Nous avons œuvré avec les 4 collectivités signataires du Contrat “Strasbourg capitale européenne” pour ce projet qui améliore les conditions de travail des députés. pic.twitter.com/x5rXkSFyvm— Élisabeth BORNE (@Elisabeth_Borne) July 19, 2023 "Mă bucur de decizia Parlamentului European de a-şi dezvolta prezenţa în Strasbourg cu clădirea 'Osmose'", a reacţionat ea pe Twitter miercuri după vot, apreciind că acest proiect "ameliorează condiţiile de muncă" ale eurodeputaţilor. Citește și: Pandele se plânge în direct la RTV că Sebastian Ghiță îl jupoaie pentru aparițiile la acest post TV. El spune că a fost „o glumă” după lamentările lui Ciutacu "Adevărul este că noi nu avem nevoie de această clădire la Strasbourg. Ea nu este adaptată necesităţilor", a criticat eurodeputatul leton Nils Usakovs, care a urmărit dosarul pentru grupul S&D. "Proiectul Osmose are prea multe costuri ascunse, iar Parlamentul European va achiziționa clădirea în leasing pe o perioadă de 99 de ani. De exemplu, închirierea, curățenia și securitatea ar costa UE 1.919.000 de euro pe an, conform estimărilor noastre. Suma pentru o perioadă de 99 de ani se ridică la 189.981.000 de euro", a mai explicat Ušakovs. "Înainte ca Parlamentul European să ocupe clădirea Osmose, UE va trebui să cheltuiască cel puțin încă 10,3 milioane de euro pentru mobilier, securitate și echipamente IT. Această sumă nu include costul construcției pentru conectarea clădirii Osmose la sediul deja existent al PE. Este evident că acesta nu este acordul de vis pe care ni-l promit Partidul Popular European, Renew Europe și grupurile ECR", a continuat el.

Opt europarlamentari vizitează pădurile din România Foto: Facebook Nicu Stefanuta
Mediu

Opt europarlamentari vizitează pădurile din România

Opt europarlamentari, printre care şi Nicu Ştefănuţă (the Greens/ EFA), singurul membru al Comisiei pentru Păduri din delegaţie, vizitează pădurile din România pentru a verifica impactul defrişărilor ilegale. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Opt europarlamentari vizitează pădurile din România "Oficial, ministerele raportează ceva la Bruxelles, iar, neoficial, oamenii din societatea civilă şi activiştii de mediu ne spun că situaţia e mult mai gravă. De aceea, mergem pe teren să vadă şi colegii europeni cu ochii lor care e situaţia reală a pădurilor din România", declară europarlamentarul sibian Nicu Ştefănuţă. Potrivit lui Ştefănuţă, datele recente sunt îngrijorătoare. Conform estimărilor oficiale, în fiecare an se taie 19 milioane de metri cubi de lemn din pădure. Dar, după cercetările Institutului Naţional de Cercetare în Silvicultură din 2018, se pare că de fapt se taie 38 de milioane de metri cubi de lemn anual din pădurile din România". "Misiunea Comisiei pentru Petiţii a Parlamentului European îşi propune: să înţeleagă motivele persistenţei fenomenului defrişărilor ilegale şi să discute despre provenienţa lemnului tăiat şi folosit, şi cum se depistează eventualele tăieri ilegale; să analizeze situaţia legislaţiei privind protejarea pădurilor, precum şi măsurile luate de autorităţi pentru a rezolva problemele legate de procedurile de infringement deschise de Comisia Europeană; să analizeze coexistenţa dintre oameni şi ursul brun. România găzduieşte cea mai mare populaţie de urşi brun din Europa, iar acesta a devenit un subiect dezbătut intens atât în Parlamentul European, cât şi în ţară", se arată în comunicat. Majoritatea europarlamentarilor, din România Delegaţia Parlamentului European este formată din europarlamentarii Nicu Ştefănuţă, Vlad Gheorghe, Cristian Terhes, Lorant Vincze, Yana Toom, Alexander Bernhuber, Maite Pagazaurtundua şi Andrey Slabakov. Citește și: Dependența de gazele rusești este istorie: în Europa, depozitele de gaze sunt pline în proporție de 62%. România – 50%. Prețurile au scăzut cu 150% față de august 2022 Nicu Ştefănuţă este primul eurodeputat român afiliat grupului politic al Verzilor din Parlamentul European (Greens/ EFA) şi este în prezent membru al comisiei de Bugete şi al Subcomisiei de Sănătate Publică. Totodată, europarlamentarul sibian activează drept membru supleant în Comisia pentru Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţă alimentară (ENVI), în Comisia pentru Transporturi şi Turism (TRAN) şi face parte din delegaţia Parlamentului pentru Relaţiile UE cu Moldova, precum şi din Delegaţia Parlamentului pentru relaţia cu NATO.

Negrescu, zdrobit de un coleg social-democrat din Luxemburg Foto: carasanul.ro
Eveniment

Negrescu, zdrobit de un social-democrat din Luxemburg

Europarlamentarul PSD Victor Negrescu a fost zdrobit de un coleg social-democrat din Luxemburg, în competiția din cadrul grupului europarlamentarilor social-democrați pentru postul de vicepreședinte al Parlamentului European. Postul îi aparținuse anterior socialistei Eva Kailli, din Grecia, implicată într-un uriaș scandal de corupție. În 2019, Liviu Drganea spunea despre Negrescu: „E un tănâr bun în care eu investesc în continuare încredere”. Negrescu, zdrobit de un coleg social-democrat din Luxemburg Alegerile interne din grupul social-democrat din Parlamentul European, pentru ocuparea postului de vicepreședinte al legislativului de la Strasbourg, au avut loc la 11 ianuarie, dar Negrescu, de obicei foarte vocal, nu a mediatizat acest eșec. În runda a treia de vot, social-democrații l-au desemnat vicepreședinte al PE pe Marc Angel, din Luxemburg. Marc Angel a primit 69 de voturi, Victor Negrescu, doar 37. Sueddeutsche Zeitung arată că Marc Angel provine dintr-una din cele mai puțin corupte țări din lume, în timp ce Negrescu „vine din România – țară căreia Transparency International îi acordă doar 45 de puncte, ceea ce corespunde locului 66. În UE, doar Bulgaria și Ungaria stau mai rău”. Victor Negrescu a fost ministru în cabinetul Dăncilă și, în 2019, premierul Viorica Dăncilă l-a susținut pentru un post de comisar european. În 2020, fosta sa colegă, Ana Birchall, îl considera vinovat pentru pierderea, de către România, a 80 de milioane de euro, din fondurile UE: „Este a doua oara cand „europeanul” Victor Negrescu isi leaga numele de prejudicii aduse statului roman dupa ce, in mandatul lui si al lui Tudorel Toader, Romania a ratat sa transpuna si directiva privind spalarea banilor, care ne costa alte 3 milioane de euro”. Victor Negrescu și Titi Sultan, uniți de Casa de Cooperare Româno-Rusă În 2019, Negrescu a apărut într-o fotografie alături de un personaj condamnat penal, fostul subcomisar de poliție Titi Sultan, la un eveniment organizat de Casa de Cooperare Economică și Culturală Româno-Rusa - scria site-ul ziare.com. Citește și: Rădulescu (BNR): Avem 0,85% din PIB pensii speciale; în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, o cheltuială bugetară inacceptabilă, insuportabilă, nesustenabilă

Schroeder, pe lista persoanelor sancționate de UE Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Schroeder pe lista persoanelor sancționate de UE

Parlamentul European se pregătește să-l plaseze pe Gerhard Schroeder pe lista persoanelor sancționate de UE, anunță Die Welt. Potrivit publicației germane s-a format deja „o largă coaliție”, iar o rezoluție ar putea fi votată chiar joi. Schroeder, pe lista persoanelor sancționate de UE În cazul în care Schröder și Karin Kneissl (un politician austriac, acum fără afiliere la vreun partid) își păstrează funcțiile în companiile rusești, deputații europeni solicită Consiliului UE „să extindă lista persoanelor afectate de sancțiunile UE pentru a include membrii europeni ai consiliilor marilor companii rusești, precum și politicieni europeni care continuă să primească fonduri rusești”. Schroeder conduce consiliul de supraveghere al Rosneft După lungi dezbateri, parlamentarii creștin democrați (PPE), social-democrați (S&D), liberalii și verzii au căzut de acord asupra proiectului. Controverse au fost asupra persoanelor care trebuiau să fie pe listă Într-o primă schiță a listei a fost menționat doar Gerhard Schöder. Social-democrații din Parlamentul European, inclusiv cei din Germania, nu s-au opus, dar au arătat că trebuie incluși și alții. The #EU may impose sanctions on ex-Chancellor of #Germany Gerhard Schroeder, who now holds the position of Chairman of the Board of Directors of "Rosneft" - Die Welt. pic.twitter.com/nWdbp1QhOi— NEXTA (@nexta_tv) May 18, 2022 Datorită unității celor patru mari grupuri din Parlamentul European, este sigur că măsura va fi adoptată cu o majoritate puternică, explică Die Welt. Ulterior, reprezentanții celor 27 de țări membre trebuie să aprobe rezoluția Parlamentului European, ceea ce s-ar putea petrece vineri. Acordul Germaniei este destul de probabil, mai arată Die Welt. Tot azi, presa din Germania a arătat că fostul cancelar al Germaniei, Gerhard Schroeder, ar urma să fie sancționat de guvernul german pentru refuzul său de a condamna explicit invazia rusească în Ucraina dar și pentru apropierea sa de dictatorul de la Kremlin. Coaliția de guvernare de la Berlin, condusă de SPD, partidul lui Schroeder, ar vrea să-i elimine din drepturile speciale de care aceste beneficiază ca fost cancelar. Citește și: Ciolacu vrea să o tragă pe Firea pe linie moartă (surse PSD). Ea a pierdut deja controlul asupra prefecturii Capitalei Anul trecut, el a beneficiat de 407.000 de euro, bani plătiți de stat pentru biroul său.

Baronul Flutur plănuiește să se retragă la Bruxelles Foto: Facebook CJ Suceava
Politică

Baronul Flutur plănuiește să se retragă la Bruxelles

Baronul Flutur plănuiește să se retragă la Parlamentul European, susțin surse politice. El nu ar intenționa să mai candideze pentru un mandat de președinte al Consiliului Județean. Baronul Flutur plănuiește să se retragă la Bruxelles Flutur este la al treilea mandat de președinte al CJ Suceava. Primul a fost între 2008 și 2012, iar următoarele au fost câștigate în 2016 și 2020. Însă, la ultimele alegeri parlamentare, scorul obținut de Flutur în județul Suceava a fost sub media partidului său. El este și președintele organizației PNL din județul Suceava. În județul Suceava, la alegerile din noiembrie 2020, rezultatele au fost, la Senat: PSD - 28,53% din voturi, PNL - 24,63%, AUR - 14,72%, USR - 10,61%, PMP - 6,21% şi Pro România - 4,29%. La nivel național, PNL a strâns 25,58% din voturi. Flutur a fost puternic contestat în 2020, când spitalul județean, aflat în subordinea Consiliului Județean, a fost militarizat pentru a face față primului val de infectări cu coronavirus. Modelul retragerii la Parlamentul European a fost deja brevetat de alți lideri PNL. În 2019, au părăsit administrația locală pentru un post în legislativul european și Gheorghe Falcă, primar al Aradului din 2004, și Mircea Hava, primar al municipiului Alba Iulia din 1996. O pensionare bine plătită Salariul unui europarlamentar depășește 7.000 de euro pe lună. În plus, mai primește și o diurnă de 320 de euro pentru acoperirea costurilor cu cazarea, mesele și alte cheltuieli pentru fiecare zi în care se află la Bruxelles sau Strasbourg. Un europarlamentar mai poate primi și 4.513 euro pe lună, pentru a acoperi activitatea de europarlamentar, precum costurile cu închirierea biroului, costurile de management, abonamente la companii de telefonie etc. Vârsta la care europarlamentarii se pot pensiona este 63 de ani, iar o pensie de europarlamentar reprezintă echivalentul a 3,5% din salariul pentru un an de mandat în PE, dar nu mai mult de 70% în total. Citește și: Rusia a trecut la operațiuni de commando în Kiev pentru a-l captura pe Zelenski, ținta numărul unu a lui Putin Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră