sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: onb

4 articole
Investigații

Scaunul directorului ONB, sechestrat de angajați

Opera Națională București, sub conducerea dirijorului de cor Daniel Jinga, se află în centrul unui nou scandal: scaunul directorului ONB, sechestrat de angajați. De data aceasta angajații au apelat la un executor judecătoresc pentru a-și recupera drepturile salariale câștigate în instanță. Executorul judecătoresc a pus sechestru pe cinci mașini și pe mai multe piese de mobilier, inclusiv pe pianina și scaunul directorului Daniel Jinga. Citește și: EXCLUSIV Daniel Jinga, directorul Operei, și-a numit adjunctă o prietenă, apoi a primit de la aceasta 10.000 de euro. Prietena lucra la Agenția Medicamentului. Jinga, susținut de PSD Buzău Contactat de către DeFapt.ro, dirijorul de cor Daniel Jinga a recunoscut că mai există drepturi salariale neplătite în cuantum de 11 milioane de lei, bani care ar trebui alocați de ministerul Culturii. Salarii calculate greșit Angajații Operei Naționale București (ONB), inclusiv artiștii, se chinuie de aproape opt ani să-și recupereze drepturile salariale prevăzute de lege. Avocata Marcela Marinescu, cea care i-a reprezentat pe angajații ONB în instanță, a declarat pentru DeFapt.ro că drepturile salariale câștigate în ultimii în instanță rezultă din calcularea greșită a salariului de bază. Citește și: EXCLUSIV Grupul PSD Buzău a acaparat Opera Națională: directorul Jinga îi dă contracte ex-directorului Dincă, șeful Radioului Public, care îi oferă la schimb roluri de dirijor lui Jinga "Nu e vorba despre sporuri. În urmă cu mai mulți ani, ONB a calculat greșit salariul de bază al angajaților. Drepturi salariale pe care ONB era obligată să le plătească”. "Reclamanții au menționat că, prin art. 1 din OUG nr. 83/2014, aprobată prin Legea 71/2015, s-a stabilit că salarizarea în anul 2015 pornește de la salariile de referință din decembrie 2014. La salarizarea începând cu 1 ianuarie 2015, angajatorul trebuia să respecte prevederile legilor (…). Prin Decizia civilă nr. 2505/07.05.2019 pronunțată de Curtea de Apel București (…) pârâta a fost obligată la recalcularea drepturilor salariale ale reclamanților.", se arată într-o decizie judecătorească în acest caz. Restanțe de 11 milioane de lei Pe scurt, instanța a decis ca Opera Națională București să recalculeze salariile conform legislației. Daniel Jinga, directorul ONB, a declarat pentru DeFapt.ro că instituția pe care o conduce mai are de plătit drepturi salariale de aproape 11 milioane de lei, echivalentul a 2,2 milioane de euro. Citește și: Raluca Turcan face un ghiveci comasând Opera Națională București și Centru Național de Artă „Tinerimea Română” pentru ca dirijorul Jinga să nu-și piardă postul de director "Până acum, am plătit jumătate din suma datorată. Eu personal am făcut o chestie, cred că unică la nivel național. Am investit din venituri proprii în plata unor datorii. Fără să mai stau cu mâna întinsă la minister pe acest capitol bugetar. Vreau să scap de povestea asta cât mai repede. Sunt artiști, angajați TESA, sunt foarte mulți în situația asta", a declarat Daniel Jinga. Scaunul directorului ONB, sechestrat de angajați În urma proceselor câștigate de angajații ONB, s-a decis ca drepturile salariale să fie plătite eșalonat. Însă, până acum, nu s-au plătit niciodată la termen. Astfel, angajații ONB au apelat la Biroul Executorilor Judecătorești Asociați Șchiopu și Tetu pentru a-și recupera banii cuveniți. Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că executorul judecătoresc a pus sechestru pe cinci mașini: două VW Passat, un VW Multivan, un Audi și un Iveco Daily. Cele cinci mașini au fost sigilate și lăsate în parcarea ONB. Totodată, s-a mai pus sechestru pe o masă de ședință și cele opt scaune aferente, dar și pe o canapea, un taburet, o servantă, două mese de cafea, ca și pe biroul și scaunul directorului Daniel Jinga. Bunuri ale ONB sechestrate pentru restanțe salariale (sursa: defapt.ro)

Scaunul directorului ONB, sechestrat de angajați. Daniel Jinga spune că așteaptă bani de la Ministerul Culturii (sursa: Facebook/Filarmonica de Stat Iasi / Iasi Philharmonic, Romania)
Jinga, 10.000 EUR de la subordonată tocmai angajată ca adjunctă a sa (sursa: Inquam Photos/Sabin Cirstoveanu)
Investigații

Jinga, 10.000 EUR de la subordonată

Jinga, 10.000 EUR de la subordonată. Daniel Jinga, managerul Operei Naționale București, și-a triplat salariul anual. Astfel, de la 25.000 de euro, a ajuns la peste 80.000 de euro cu ajutorul altor "venituri asociate drepturilor salariale". Citește și: EXCLUSIV Grupul PSD Buzău a acaparat Opera Națională: directorul Jinga îi dă contracte ex-directorului Dincă, șeful Radioului Public, care îi oferă la schimb roluri de dirijor lui Jinga Mai mult, nu a menționat în ultima sa declarația de avere două împrumuturi (de 5.000 de euro, respectiv de 25.000 de lei), bani pe care i-a primit de la Roxana Fizeșan, pe care Jinga a angajat-o direct pe funcția de director general adjunct al Operei Naționale București la începutul anului 2023. La solicitarea DeFapt.ro, Roxana Fizeșan, fostă angajată a Agenției Naționale a Medicamentului, a declarat că are o relație apropiată cu managerul Daniel Jinga, care a angajat-o pentru că avea nevoie de ajutorul ei pentru a conduce Opera Națională București. Misterul triplării salariului lui Jinga Dirijorul Daniel Jinga, managerul Operei Naționale București (ONB), a menționat în ultima declarație de avere că în 2023 a încasat un salariu anual de 122.574 lei, echivalentul a 25.000 de euro. Citește și: Raluca Turcan face un ghiveci comasând Opera Națională București și Centru Național de Artă „Tinerimea Română” pentru ca dirijorul Jinga să nu-și piardă postul de director Pe lângă salariu, a mai primit "alte drepturi asociate drepturilor salariale" în cuantum de 272.433 lei, adică în jur de 55.000 de euro. De la ONB. Practic, Jinga și-a triplat salariul anual fără ca nimeni să știe de unde provin aceste drepturi salariale. Surse din cadrul ONB au declarat pentru DeFapt.ro că salariul lunar al managerului Daniel Jinga este de aproximativ 12.000 lei, plus alți 2.000 lei pe care îi primește lunar pentru plata chiriei. Drepturi de autor de la instituții publice Cumulat, managerul Daniel Jinga primește anual de la ONB în jur de 33.000 de euro, cu 47.000 de euro mai puțin decât veniturile declarate. Managerul Daniel Jinga nu a vrut să explice de unde rezultă această diferență între veniturile declarate și nici ce înseamnă "alte drepturi asociate drepturilor salariale". Din declarația de avere a lui Daniel Jinga mai aflăm că anul trecut a încasat drepturi de autor în cuantum de 41.000 de lei de la firmele Media Group Services International și United Media Group Europe. Alți 95.000 de lei i-au fost plătiți ca drepturi de autor de mai multe instituții publice de cultură din țară. Printre acestea se află Centrul Județean de Cultură Dâmbovița, Ateneul Național din Iași, Institutul Cultural Român și Asociația Orchestra Simfonică București. Jinga, 10.000 EUR de la subordonată La începutul anului 2023, managerul Daniel Jinga a decis ca Roxana Fizeșan, o angajată a Agenției Naționale a Medicamentului, să preia funcția de director general adjunct al Operei Naționale București. Noua subalternă a managerului Daniel Jinga i-a dat ulterior bani cu împrumut. De două ori. Prima dată, l-a împrumutat cu 5.000 de euro. Apoi, i-a mai dat încă 25.000 de lei, adică alți 5.000 de euro. În total 10.000 de euro. Subalterna a menționat împrumuturile în declarația ei de avere depusă în anul 2024 pentru anul 2023. Bani luați cu împrumut și nedeclarați de Daniel Jinga (sursa: integritate.eu) Însă managerul Daniel Jinga nu a menționat cele două împrumuturi în declarația de avere depusă în anul 2024, ca nu cumva să se afle că și-a angajat prietena pe funcția de director general adjunct la ONB. DeFapt.ro l-a întrebat pe managerul Daniel Jinga de ce nu a menționat cele două împrumuturi în declarația de avere așa cum prevede legea, dar acesta nu a raspuns. Nu a vrut să zică nici dacă împrumuturile primite au vreo legătură cu angajarea acesteia pe funcția de director general adjunct al ONB. "I-am dat banii după ce am fost angajată" Roxana Fizeșan, directorul general adjunct al ONB, a declarat pentru DeFapt.ro că nu își mai amintește când i-a dat cele două împrumuturi managerului Daniel Jinga. "I-am dat împrumut înainte să își cumpere dânsul un apartament. Și-a făcut un credit. Nu știu exact unde și-a cumpărat, dar, da, în București. Da! I-am dat după ce am fost angajată. Trebuie să îmi aduc aminte când i-am dat, dar oricum, acum de curând i-am dat. În 2023 ori acuma. Nu mi i-a dat încă înapoi", a declarat Roxana Fizeșan. "Îl consider destul de aproape, așa…" Întrebată dacă nu cumva este ilegal ca Jinga să primească bani de chirie de la ONB în contextul în care și-a cumpărat apartament în București, directorul adjunct Roxana Fizeșan a spus: "Vă dați seama că eu nu stau să întreb dacă are banii sau nu. Eu cu el, noi ne cunoaștem de foarte multă vreme. Suntem cumva… îl consider destul de aproape, așa… Nu stau să îl bat la cap. Dă-mi banii, dă-mi banii!". Roxana Fizeșan a mai explicat și cum a ajuns dintr-o simplă angajată la Agenția Națională a Medicamentului să ocupe a doua funcție ca importanță din Opera Națională București: "Păi, domnul Jinga m-a adus. M-a sunat domnul Jinga și mi-a spus că are nevoie de ajutor și m-a adus. Sunt angajată pe perioadă determinată". Jinga dirijează operă, deși are "patalama" pentru cor Dirjorul Daniel Jinga, managerul Operei Naționale București (ONB), este din ce în ce mai contestat după ce și-a dat acordul ca instituția pe care o conduce să fie desființată și ulterior reînființată prin comasarea cu Centru Național de Artă Tinerimea Română. Totul, sub pretextul desființării a opt posturi de conducere care va duce la o economie anuală de 180.000 de euro în contextul în care fondul de salarii este de 14 milioane de euro. O altă nemulțumire a artiștilor de la ONB este legată de faptul că Daniel Jinga s-a apucat să dirijeze orchestra, deși el este doar un dirijor de cor. "Dirijatul coral este un program, dirijatul de orchestră este altul, chiar dacă amândouă au cuvântul și chiar dacă amândouă specializările pot fi urmate la Conservator. La fel cum nu e normal ca un avocat să pledeze fără Facultatea de Drept sau un medic să opereze fără Facultatea de Medicină, tot așa nu e normal ca un dirijor de cor să ajungă să dirijeze orchestra, peste colegii dirijori care au studii de lungă durată în această specializare", a explicat o persoană din anturajul ONB pentru DeFapt.ro

Grupul PSD Buzău a acaparat Opera (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu, Razvan Ioan Dinca, Daniel Jinga, Lucian Romașcanu)
Investigații

Grupul PSD Buzău a acaparat Opera

Grupul PSD Buzău a acaparat Opera. Dirijorul Daniel Jinga, managerul Operei Naționale București (ONB), se afla în conflict de interese după ce a dat un contract de 300.000 lei unei firme controlate de Răzvan Dincă, controversatul șef al Radioului Public, pentru conceptul coregrafic și regia spectacolului "Fantoma de la Operă". Citește și: Bolojan, care a inaugurat cinci centuri în Bihor, primește doar 35% spor pentru absorbția fondurilor UE. Boc, 50% Ulterior semnării contractului, managerul Daniel Jinga a primit rolul de dirijor în spectacolul "Fantoma de la Operă" regizat chiar de Răzvan Dincă. Daniel Jinga și Răzvan Dincă fac parte din anturajul grupului PSD Buzău, controlat de Lucian Romașcanu. Partidul Social Democrat, condus de Marcel Ciolacu, l-a propus și susținut pe Răzvan Dincă, fost director al ONB, pentru ocuparea funcției de director general al Societății Române de Radiodifuziune. 300.000 de lei de la Jinga pentru Dincă Opera Națională București, sub conducerea managerului – director general Daniel Jinga, a contractat în februarie 2023 "servicii artistice privind realizare regie și concept coregrafic pentru spectacolul premieră Fantoma de la Operă" de la firma Sound Design Theatre Company SRL, deținută de soții Violeta și Răzvan Ioan Dincă. Citește și: Raluca Turcan face un ghiveci comasând Opera Națională București și Centru Național de Artă „Tinerimea Română” pentru ca dirijorul Jinga să nu-și piardă postul de director Valoarea contractului a fost stabilită la suma de 300.000 lei în urma procedurii de "negociere fără publicare prealabilă". Conform site-ului operei, regizorul spectacolului a fost Răzvan Dincă, în timp ce Raluca Popa a fost regizor secund. Soția regizorului, Violeta Dincă, a avut rolul de coregrafă. Mai sunt menționați scenografii, asistenți coregrafi, designerii de lumini și sunet, dar și asistentul dirijor Mircea Pădurariu. Dincă regizează, Jinga dirijează Nu este menționat, însă, numele dirijorului. Dar l-am găsit pe afișele care promovau evenimentului: Daniel Jinga. Exact, chiar managerul și directorul general al Operei Naționale București, care negociase și semnase contractul cu firma regizorului Răzvan Dincă. DeFapt.ro l-a întrebat pe regizorul Răzvan Dincă care au fost criteriile pe baza cărora l-a selectat pe dirijorul Daniel Jinga pentru spectacolul Fantoma de la Operă. "A fost și la Shrek și la Fantoma de la Operă. Dirijează spectacole, el este dirijor. Nu știu (dacă este în conflict de interese - n.r.), dumnealui este directorul Operei, nu eu", a spus Dincă pentru DeFapt.ro. Am încercat să obținem un punct de vedere de la Daniel Jinga în legătură cu posibilul conflict de interese și sumele, dar acesta a refuzat să răspundă. O "fantomă" scumpă la Operă Pe lângă "Fantoma de la Operă", Opera Națională București i-a mai atribuit un contract firmei lui Răzvan Dincă, pentru realizarea spectacolului "Shrek". Pe site-ul operei au fost făcute publice doar o parte din cheltuielile suportate de către statul român pentru "Fantoma de la Operă". De exemplu, ONB a mai atribuit un contract (de 50.000 lei) firmei Dadans Project SRL, de la care a achiziționat "servicii de interpretare a rolului Madame Giry din spectacolul Fantoma de la Operă". Încă 1,259 milioane lei au fost plătiți firmei Foarte Frumos SRL pentru realizarea costumelor pentru soliști, cor și balet, dar și pentru realizarea decorului aferent spectacolului. Elementele de decor și recuzită au fost cumpărate de la firma poloneză Props dekoracje rzezbiarskie contra unei sume de 1,66 milioane lei. ONB refuză să dezvăluie costurile Costurile publice totale au fost de 3,25 milioane lei, sumă în care nu sunt incluse drepturile de autor, sălile, utilitățile etc. DeFapt.ro a solicitat Operei Naționale București, respectiv directorului Daniel Jinga, toate costurile pe care le-a avut pentru cele două spectacole contractate de la firma lui Răzvan Dincă, dar și sumele încasate de pe urma vânzării biletelor. Până acum, ONB a refuzat să răspundă acestei solicitări. Achitat pentru un prejudiciu de 630.000 de lei Răzvan Ioan Dincă, actualul regizor al spectacolelor "Fantoma de la Operă" și "Shrek", era directorul Operei Naționale București în anul 2015, atunci când a fost trimis în judecată pentru un prejudiciu de 630.000 lei. Procurorii de la Parchetul Judecătoriei Sector 1 l-au acuzat de șase infracțiuni de abuz în serviciu și cinci infracțiuni de fals în declarații. Doi ani mai tâziu, în martie 2017, Răzvan Dincă a fost condamnat la șase ani de închisoare cu executare de magistrații de la Tribunalul București. Dar fost achitat definitiv în anul 2018. De atunci, a fost mai discret cu aparițiile publice. Chef PSD la crâșma lui Dincă în pandemie A revenit, însă, în pandemie, atunci când Marcel Ciolacu, șeful PSD, s-a dat în stambă alături de colegii lui de partid la la un chiolhan organizat într-un restaurant din Sărata Monteoru, din județul Buzău, deținut de Violeta Dincă, soția lui Răzvan Dincă. Se întâmpla în octombrie 2020. Unul dintre martorii citați de Digi24 a povestit că, "inițial, întâlnirea a avut loc la una din mesele de pe terasă. Mihai Tudose a venit al treilea sau al patrulea și au stat afară o perioadă și abia după-aia au intrat cu toții înăuntru. Deci, în momentul în care au fost în jur de zece persoane afară s-au mutat înauntru, au stat cel puțin o oră, cât am mai stat eu pe terasă. Șeful locației îi însoțea, inițial la masa de afară și apoi a intrat cu dânșii. După ce și-au dat seama că au fost pozați, au tras draperiile, au încuiat ușa restaurantului, au stins lumini și ne-am simțiti ostilizați". Grupul PSD Buzău a acaparat Opera Petrecerea organizată în pandemie pentru Marcel Ciolacu, pe atunci șeful Camerei Deputaților și liderul PSD, l-a readus pe Răzvan Dincă în atenția opiniei publice. La un an de la chermeza de la Sărata Monteoru din Buzău, în noiembrie 2021, PSD l-a propus pe Răzvan Dincă pentru funcția de director general și președinte al Consiliului de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune. Întrebat cum a ajuns Marcel Ciolacu la restaurantul familie sale, Răzvan Dincă a spus că povestea este publică și să îl întrebăm chiar pe șeful PSD. Grupul PSD de la Buzău este condus de Lucian Romașcanu, fostul ministru al Culturii. Din anturajul acestui grup face parte și dirijorul Daniel Jinga, actualul manager al Operei Naționale București.

Turcan, ghiveci cu Opera pentru Jinga (sursa: Facebook/Daniel Jinga)
Eveniment

Turcan, ghiveci cu Opera pentru Jinga

Raluca Turcan, ghiveci cu Opera pentru Jinga. Ministrul Culturii, a declanșat un scandal imens în lumea artistică după ce a anunțat că vrea să comaseze Opera Națională București cu Centru Național de Artă "Tinerimea Română", două instituții care abordează stiluri muzicale diametral opuse și au istorii diferite. Citește și: Ciolacu confirmă că nu are diplomă de bacalaureat, dar susține că deține o copie legalizată a diplomei examenului luat în 1986, când a terminat liceul De exemplu, "Tinerimea Română" are tradiție în promovarea cântecului și jocului popular în țară și peste hotare, pe când Opera Națională București pune în scenă spectacole de teatru liric. Desființarea și comasarea ulterioară a celor două instituții de artă ascunde în realitate o bătălie cruntă pentru păstrarea în funcția de manager și director general a dirijorului Daniel Jinga, și nu o reformă reală. Turcan, ghiveci cu Opera pentru Jinga Baritonul Ștefan Ignat a câștigat procesul pentru a fi repus în funcția de director general al Operei Naționale București la data de 1 iulie 2024. În urma acestei decizii, ministrul Culturii Raluca Turcan trebuia să emită un ordin de ministru prin care să-i înceteze mandatul de director al dirijorului Daniel Jinga și să-l repună în funcție pe Ștefan Ignat. Totodată, în contractul de management nr. 116 din august 2022 al lui Daniel Jinga este stipulat faptul că mandatul acestuia încetează de drept în cazul în care Ștefan Ignat câștigă procesul aflat pe rolul Curții de Apel București. Dar liberala Raluca Turcan nu a vrut să respecte decizia instanței și să îl repună în funcție pe Ștefan Ignat. Mai mult, pentru a fenta hotărârea judecătorească, a decis să inițieze un proiect de Hotărâre de Guvern prin care s-ar desființa Opera Națională București și Centru Național de Artă "Tinerimea Română", apoi s-ar reînființa comasat sub egida unei noi instituții, "Opera Română". Petiție pentru stoparea comasării Proiectul liberalei Raluca Turcan este contestat atât de angajații Operei Naționale București, cât și de sindicate și organizații profesionale. Petiția online "Salvați Opera Națională București", prin care i se cere ministrului Raluca Turcan să nu desființeze Opera Națională București, a strâns deja 1.745 de semnături. "Obiectivele viitoarei instituții sunt departe de ceea ce reprezintă așa cum o știm de peste 100 ani, practic aceasta va deveni un fel de Casă de Cultură unde se vor organiza spectacole folclorice, de jazz, pop, muzică lăutărească, din când în când operă și balet fiind în totală contradicție cu ce se întâmplă azi și de mai bine de 100 de ani cu instituțiile similare de prestigiu din Europa și din lume. Păstrarea teatrului liric în forma lui tradițională este de-o importanță culturală și artistică inestimabilă. Opera Națională București, cu istoria sa bogată reprezintă un bastion al artei și patrimoniului cultural românesc", se menționează în petiție. Sindicatele: Nu există argumente solide Federația FAIR – Mediasind i-a cerut ministrului Raluca Turcan să retragă proiectul de Hotărâre de Guvern prin care vrea să distrugă Opera Națională București. Aceștia i-au explicat ministrului Raluca Turcan rolul și istoria în cultura românească a Operei Naționale București, dar și al Centrului Național de Artă "Tinerimea Română". "În ceea ce privește activitatea comună a celor doua instituții, respectiv spectacolele artistice, Tinerimea Română are o istorie în promovarea cântecului şi jocului popular atât în ţară, cât şi peste hotarele ei, pe când teatrul liric a făcut tranziția poporului român către valorile și civilizația europeană. Astfel, nu se poate susține cu argumente solide care este cu adevărat oportunitatea desființării a două instituții diferite și suprimarea specificului și identității fiecăreia prin comasarea forțată a istoriilor diferite, a stilurilor diferite a celor două instituții reprezentative pentru poporul român și care au luat ființă din nevoi diferite ale poporului român", atrag atenția sindicaliștii.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră