sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: olanda

37 articole
Eveniment

Dosar penal deschis pentru tezaurul furat

Dosar penal deschis pentru tezaurul furat. Parchetul General al României a anunțat sâmbătă, 25 ianuarie 2025, deschiderea unui dosar penal, din oficiu, în cazul furtului pieselor din tezaurul dacic expuse la Muzeul Drents din Olanda. Incidentul, care a implicat o explozie utilizată pentru efracție, a avut drept consecință sustragerea unor artefacte de importanță națională și internațională. Explozia și furtul pieselor de patrimoniu Potrivit Inspectoratului General al Poliției Române, explozia a avut loc la zidul exterior al Muzeului Drents, care găzduia expoziția „Dacia! Regatul aurului și argintului”. Citește și: Campania lui Ciolacu și deficitul lăsat în urmă îngroapă România: S&P a schimbat perspectiva de rating a României de la stabil la negativ. Urmează treapta „Junk” Acest atac a permis accesul în clădire și furtul unor piese de patrimoniu extrem de valoroase. Printre artefactele sustrase se numără: Coiful de aur de la Coțofenești, datat în secolele V-IV î.Hr.; Trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia, din a doua jumătate a secolului I î.Hr. Aceste piese sunt considerate simboluri ale patrimoniului cultural național al României. Dosar penal deschis pentru tezaurul furat Parchetul General a precizat că dosarul penal este deschis sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de furt calificat și nerespectarea regimului armelor, munițiilor și al materiilor explozive. Cercetările vor fi efectuate de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în colaborare cu ofițeri de poliție și specialiști ai Inspectoratului General al Poliției Române. Cooperare internațională Autoritățile române și olandeze colaborează strâns pentru soluționarea acestui caz. Potrivit comunicatului oficial, au fost activate mecanismele de cooperare judiciară internațională pentru localizarea și recuperarea pieselor furate. Se depun eforturi intense pentru a asigura protecția patrimoniului național și tragerea la răspundere a celor responsabili. Asigurările pentru piese Toate artefactele expuse în cadrul expoziției „Dacia! Regatul aurului și argintului” au fost asigurate conform legislației românești și standardelor internaționale în domeniul expozițiilor. Deși asigurările oferă o măsură de protecție financiară, valoarea istorică și culturală a pieselor furate este inestimabilă.

Dosar penal deschis pentru tezaurul furat (sursa: drentsmuseum.nl)
Jaful din Olanda a tezaurului dacic, ca-n filme Foto: Twitter
Eveniment

Jaful din Olanda a tezaurului dacic, ca-n filme

Jaful din Olanda, de la muzeul Drents din Assen, al tezaurului dacic a urmat un scenariu profesionist, ca-n filme: hoții au aruncat în aer o ușă, au acționat în trei minute și au incendiat mașina cu care au dat lovitura. Hoții au știut exact care sunt piesele cele mai valoroase și unde erau expuse. Citește și: Campania lui Ciolacu și deficitul lăsat în urmă îngroapă România: S&P a schimbat perspectiva de rating a României de la stabil la negativ. Urmează treapta „Junk” Jaful din Olanda al tezaurului dacic, ca-n filme „Surse apropiate anchetei și experți în artă presupun că hoții au vizat în mod special piesele de top și au fost extrem de bine pregătiți. «Acesta a fost un jaf țintit», spun acestea. «Au intrat și au ieșit în trei minute». Experții cred că piesele nu au fost furate pentru kilogramele de aur, ci pentru marea valoare istorică artistică. În momentul jafului, în clădire nu se aflau paznici. Clădirea a fost securizată exclusiv electronic. Poliția a înființat o mare echipă de investigație a jafului. Imaginile camerelor de luat vederi sunt verificate pentru a afla cine sunt autorii jafului și pentru a cartografia ruta de evadare a hoților. Pe aceasta pot fi văzuți mai mulți făptași”, scrie publicația olandeză De Telegraaf. Hoții au intrat și au ieșit în trei minute, după ce au aruncat în aer o ușă. Explozia a fost atât de puternică încât a afectat și clădiri învecinate. Mașina jafului a fost găsită incendiată, la circa o oră de la eveniment. Piesele de aur aduse din România ar fi trebuit să revină luni în țară. Ele ar putea fi vândute pe piața neagră. Olanda, țara jafurilor operelor de artă folosind explozibili Poliția olandeză a contactat Interpol și face apel la martori care, în zilele premergătoare jafului, au observat persoane sau activități suspecte în zona muzeului. „Este posibil ca locuitorii din apropierea muzeului, a locului unde a avut loc incendiul de mașină sau a posibilei rute de evacuare să fi văzut persoane sau vehicule suspecte noaptea trecută. În plus, orice persoană care deține imagini filmate de o cameră de sonerie sau de o cameră de bord între orele 03:00 și 04:30 dimineața ar putea avea informații valoroase pentru anchetă”, se arată în comunicatul poliției din Olanda. Breaking: Last night thieves entered the Drents Museum in Assen, The Netherlands, with the use of explosives. They got away with precious objects from the ehibition 'Dacia - Realm of Gold and Silver'. The display features treasures from the ancient kingdom of Dacia. What a horror pic.twitter.com/VITNVSWlCs— Arthur Brand (art detective) (@brand_arthur) January 25, 2025 „Faptul că muzeele sunt acum și victime ale valului de explozii este o «mare problemă», potrivit lui Arthur Brand. Istoricul de artă a afirmat: «Niciun muzeu nu se poate înarma împotriva acestui tip de spargere». Brand este cunoscut drept un «detectiv al artei», deoarece reușește adesea să dea de urma operelor de artă furate. El notează că Muzeul Drents nu este prima instituție de artă jefuită după o explozie. În urmă cu trei luni, lucrări de Warhol au fost furate dintr-o galerie din Oisterwijk. «Olanda este țara cu cele mai multe atacuri cu explozibili din lume și nimeni nu pare să știe cum să oprească acest lucru», spune Brand. «Iar hoții observă acum că funcționează. Cerul este limita, s-au deschis porțile. Acest lucru este foarte îngrijorător, pe toate fronturile. Poliția și guvernul trebuie să găsească foarte repede un răspuns la această problemă»”, mai scrie De Telegraaf.

Obiecte dacice, furate dintr-un muzeu olandez (sursa: Drents Museum)
Eveniment

Obiecte dacice, furate dintr-un muzeu olandez

Obiecte dacice, furate dintr-un muzeu olandez. În noaptea de vineri spre sâmbătă, Muzeul Drents din Assen a fost ținta unui jaf în urma căruia au fost sustrase mai multe „piese arheologice de valoare”, conform declarației oferite sâmbătă după-amiază de directorul muzeului în cadrul unei conferințe de presă. Obiecte dacice, furate dintr-un muzeu olandez Potrivit anchetei preliminarii, hoții au intrat în muzeu în jurul orei 3:45, forțând ușile cu ajutorul explozibililor. Citește și: Campania lui Ciolacu și deficitul lăsat în urmă îngroapă România: S&P a schimbat perspectiva de rating a României de la stabil la negativ. Urmează treapta „Junk” Principalul obiect furat este piesa centrală a expoziției: Coiful de la Coțofenesti din secolul al V-lea î.Hr., realizat aproape integral din aur pur. Alături de acesta, au fost sustrase și trei brățări din aur. Obiectele furate erau împrumutate de la Muzeul Național de Istorie a României din București și se aflau în ultimele zile de expunere. O delegație a muzeului din România urma să sosească duminică pentru a prelua piesele. Pagubele, necunoscute Tupan a evitat să comenteze valoarea materială a pieselor furate, subliniind importanța lor ca patrimoniu cultural: „Nu este vorba despre valoarea monetară, ci despre moștenirea culturală. Aceasta este ceea ce contează. Cea mai mare grijă a mea este să recuperăm obiectele.” Din cauza investigațiilor desfășurate de poliție, personalul muzeului nu a avut acces în sala de expoziție pentru a evalua pierderile. „Nu este vorba despre zeci de piese,” a afirmat Tupan în conferința de presă, descriind incidentul ca fiind „o zi neagră pentru muzeu”. Directorul Tupan a menționat că, deși nu era prezent un agent de pază în timpul jafului, acest lucru nu este neobișnuit, iar măsurile de securitate ale muzeului „erau în regulă”. Intervenția Interpol Până în prezent, autoritățile nu au arestat nicio persoană. Procuratura (OM) suspectează implicarea mai multor autori și colaborează cu Interpol pentru a avansa în anchetă. Exploziile nu au provocat victime, însă o pistă importantă a investigației este legată de un autoturism incendiat descoperit în jurul orei 4:15, la câțiva kilometri de Assen, lângă satul Rolde. Anchetatorii cred că hoții s-ar fi transferat într-un alt vehicul în apropiere. Poliția face apel către locuitori să furnizeze imagini sau alte informații despre explozie sau vehicule suspecte observate în zonă. De asemenea, vizitatorii muzeului sunt rugați să semnaleze dacă au observat persoane care s-au comportat suspect în preajma pieselor expuse în ultimele zile.

Operă de artă, aruncată la gunoi (sursa: lammuseum.nl)
Eveniment

Operă de artă, aruncată la gunoi

Operă de artă, aruncată la gunoi. O operă de artă modernă, care seamănă cu două cutii de bere goale, a fost găsită într-un coş de gunoi dintr-un muzeu olandez, după ce un membru al personajului acestuia a aruncat-o crezând că era vorba despre deşeuri. Operă de artă, aruncată la gunoi Lucrarea, intitulată "All The Good Times We Spent Together", a fost realizată de artistul francez Alexandre Lavet şi seamănă la prima vedere cu două cutii de bere goale, una dintre ele fiind strivită. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol În realitate, este vorba despre două cutii ce au fost pictate meticulos, de mână, în acril. "Mult timp şi multe eforturi au fost necesare pentru a le crea", a transmis muzeul olandez. Însă valoarea lor artistică i-a scăpat unui tehnician, care le-a aruncat la coşul de gunoi atunci când erau expuse într-un ascensor cu pereţi din sticlă. Cutiile, expuse în ascensor Froukje Budding, purtătoarea de cuvânt a Muzeului LAM din Lisse, un oraş din vestul Ţării de Jos, a declarat că cele două creaţii artistice erau adeseori plasate în locuri neobişnuite, de aici şi expunerea lor într-un ascensor. "Am încercat să îi surprindem pe vizitatori de fiecare dată", a explicat ea. Curatoarea Elisah van den Bergh s-a întors în muzeu după o scurtă pauză şi a observat că cele două cutii de bere au dispărut. Ea le-a recuperat dintr-un sac de gunoi chiar înainte ca acesta să fie aruncat la pubelă. "Acum am plasat opera de artă într-un loc mai tradiţional, pe un soclu, pentru ca ea să se poată 'odihni' după această aventură", a precizat Elisah van den Bergh. Tehnicianul, "doar își făcea treaba" Ea a precizat că nu îi poartă "nici un fel de ranchiună" tehnicianului, care tocmai începuse să lucreze pentru acest muzeu. "El doar îşi făcea treaba. Arta noastră îi încurajează pe vizitatori să vadă obiectele din viaţa de zi cu zi sub o lumină diferită", a explicat Sietske van Zanten, directoarea muzeului. "Expunând opere de artă în locuri neaşteptate, amplificăm această experienţă şi menţinem treaz interesul vizitatorilor", a adăugat ea. Din această perspectivă, este puţin probabil ca cele două cutii să rămână mult timp pe soclul lor tradiţional. "Trebuie să ne gândim serios la un loc prudent în care să le plasăm după aceea", a declarat purtătoarea de cuvânt Froukje Budding.

Olanda abandonează colaboratorii afgani din Kabul (sursa: X/Dick Schoof)
Internațional

Olanda abandonează colaboratorii afgani din Kabul

Olanda abandonează colaboratorii afgani din Kabul. Guvernul olandez, în care se regăseşte şi dreapta radicală, a renunţat la încercările de a aduce în ţară un grup de colaboratori afgani care au protejat ambasada Ţărilor de Jos (Olanda) din Kabul din 2002 până în 2021, decizie care a provocat indignare în parlamentul de la Haga, întrucât respectivii angajaţi ar putea fi ţinta represaliilor regimului taliban, care îi consideră trădători. Olanda abandonează colaboratorii afgani din Kabul Fostul guvern olandez, condus de actualul secretar general al NATO, liberalul Mark Rutte, hotărâse să efectueze demersurile pentru primirea unui "grup restrâns" de foşti colaboratori afgani care timp de două decenii au protejat personalul olandez în perioada prezenţei militare străine în Afganistan, pentru a-i apăra în faţa riscului de represalii din partea talibanilor, care consideră că aceştia au lucrat pentru "inamicul" occidental. Citește și: Surse politice: candidatura lui Șoșoacă, eliminată pe considerente pur politice de o majoritate de cinci judecători PSD-UDMR din CCR Dar în iulie a fost instalat un nou guvern olandez, format din patru partide, printre care se numără şi formaţiunea de extremă dreapta Partidul Libertăţii (PVV) a lui Geert Wilders. Acest nou guvern, condus de Dick Schoof, un funcţionar provenit din serviciile de informaţii, a anulat decizia guvernului precedent, motivând că acei colaboratori afgani din dispozitivul de protecţie nu au fost angajaţi direct de statul olandez, ci de o companie externă de securitate. Decizia iniţială de aducere a acestora în Ţările de Jos privea 145 de angajaţi ai dispozitivului de securitate, care, împreună cu familiile lor, însumau 965 de persoane. Premierul Schoof invocă probleme financiare Dar guvernul condus de Dick Schoof afirmă că, potrivit documentelor Ministerului Apărării, numărul s-ar putea ridica de fapt la aproape 1.000 de colaboratori, care, însoţiţi de familii, ar fi aproximativ 4.500 de persoane, ceea ce ar presupune costuri foarte mari pentru statul olandez, care chiar în scenariul grupului cel mai restrâns avansat de fostul guvern ar fi fost de circa 30 de milioane de euro. Într-o dezbatere parlamentară după anunţarea deciziei luate de noul guvern, un grup de nouă partide de opoziţie au lansat critici dure la adresa acestuia, acuzându-l că "a semnat o sentinţă de condamnare la moarte" pentru foştii colaboratori afgani. Nu este prima dată când în Olanda are loc un scandal pe acest subiect, guvernul lui Rutte fiind la rândul său criticat pentru reacţia sa după ce talibanii au preluat puterea la Kabul în august 2021 şi Statele Unite s-au retras haotic din Afganistan. Angajaţii olandezi ai ambasadei au fost atunci evacuaţi imediat, lăsând în urmă afganii şi interpreţii care lucrau pentru armata olandeză, cu riscul ca aceştia să fie ţinta represaliilor din partea talibanilor. Ministrul apărării de la acea vreme, Ank Bijleveld, şi ministrul de externe, Sigrid Kaag, au demisionat ulterior în urma unei moţiuni privind gestionarea evacuărilor din Afganistan, însă premierul Mark Rutte a supravieţuit politic.

România - Olanda, meciul unei noi generații (sursa: Inquam Photos/Ștefan Constantin)
Eveniment

România - Olanda, meciul unei noi generații

România - Olanda, meciul unei noi generații. Meciul din optimile Campionatului European de Fotbal din Germania între România și Olanda stă să înceapă. România - Olanda, meciul unei noi generații Vasile Mogoş a fost titularizat ca fundaş stânga în locul lui Nicuşor Bancu (suspendat), în naţionala României pentru meciul cu Olanda, care are loc marţi (19.00), pe Football Arena din Munchen, în optimile de finală ale Campionatului European de fotbal - EURO 2024, găzduit de Germania. Citește și: EXCLUSIV Pacient cu infarct lăsat să vomite pe trotuar, sedat și oxigenat defectuos la „Sf. Pantelimon”, în final ucis de încă un infarct. La plângerea fiului, s-a deschis dosar penalCa şi în ultimul meci, cel cu Slovacia (1-), Ianis Hagi joacă din primul minut.La olandezi, revine în primul "unsprezece" Denzel Dumfries, iar Steven Bergwijn va juca în premieră în atac. Echipa de start a lui Iordănescu România: 1. Florin Niţă, 2. Andrei Raţiu, 3. Radu Drăguşin, 15. Andrei Burcă, 22. Vasile Mogoş, 6. Marius Marin, 20. Dennis Man, 21. Nicolae Stanciu (căpitan), 18. Răzvan Marin, 10. Ianis Hagi, 19. Denis Drăguş. Selecţioner: Edward Iordănescu. Rezerve: 12. Horaţiu Moldovan, 16. Ştefan Târnovanu, 4. Adrian Rus, 5. Ionuţ Nedelcearu, 24. Bogdan Racoviţan, 8. Alexandru Cicâldău, 14. Darius Olaru, 23. Deian Sorescu, 26. Adrian Şut, 7. Denis Alibec, 9. George Puşcaş, 13. Valentin Mihăilă, 25. Daniel Bîrligea. Vedetele Olandei Olanda: 1. Bart Verbruggen, 22. Denzel Dumfries, 6. Stefan de Vrij, 4. Virgil van Dijk (căpitan), 5. Nathan Ake, 24. Jerdy Schouten, 7. Xavi Simons, 14. Tijani Reijnders, 25. Steven Bergwijn, 10. Memphis Depay, 11. Cody Gakpo. Selecţioner: Ronald Koeman. Rezerve: 13. Justin Bijlow, 23. Mark Flekken, 2. Lusharel Geertruida, 3. Matthijs de Ligt, 15. Micky van de Ven, 17. Daley Blind, 20. Ian Maatsen, 8. Georginio Wijnaldum, 16. Joey Veerman, 21. Joshua Zirkzee, 26. Ryan Gravenberch, 9. Wout Weghorst, 12. Jeremie Frimpong, 18. Donyell Malen, 19. Brianm Brobbey.Arbitru: Felix Zwayer; arbitri asistenţi: Stefan Lupp, Marco Achmuller; al patrulea oficial: Daniel Siebert (toţi din Germania) Arbitru video: Bastian Dankert (Germania); arbitri asistenţi video: Christian Dingert (Germania), Jerome Brisard (Franţa)

Primul avion F-16, donat de Olanda, ar fi sosit în Ucraina Foto: Twitter
Eveniment

Primul avion F-16, donat de Olanda, ar fi sosit în Ucraina

Primul avion american F-16, donat de Olanda, ar fi sosit în Ucraina,susține un anunț neoficial de pe rețelele sociale, anunț însoțit de o filmare. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat vineri, 22 decembrie, că au început pregătirile pentru transferul primelor 18 avioane F-16. F-16’s are in Ukraine! ?? ✈️ ? ? pic.twitter.com/zlOZfxWZlz— Sytheruk ?? ?? (@SythUK) December 25, 2023 Primul avion F-16, donat de Olanda, ar fi sosit în Ucraina Premierul Mark Rutte a anunţat, tot vineri, că Olanda va livra Ucrainei 18 avioane de luptă F-16. Citește și: VIDEO+FOTO Militarii ucraineni sărbătoresc, pe front, Crăciunul. Pentru prima oară, din 1917, Ucraina celebrează această sărbătoare concomitent cu Europa de Vest, nu cu Rusia „Astăzi l-am informat pe preşedintele Zelenski despre decizia guvernului nostru de a pregăti un număr iniţial de 18 avioane de luptă F-16 pentru a fi livrate Ucrainei. Livrarea de avioane F-16 este unul dintre cele mai importante elemente ale acordurilor încheiate cu privire la sprijinul militar pentru Ucraina”, a precizat Rutte. „Piloții ucraineni au fost în România pentru a învăța să piloteze agilul F-16. Probabil că nu există niciun motiv pentru care primul lot de F-16 al Ucrainei să nu înceapă să sosească în câteva săptămâni, dacă nu chiar zile. Olanda, Danemarca și Norvegia s-au angajat să ofere Ucrainei surplusul lor de F-16. Este posibil ca Ucraina să primească mai mult de 60 de avioane de vânătoare supersonice monomotor, cu un singur loc, pentru a întări avioanele de luptă existente - și mult mai puțin sofisticate - MiG și Sukhoi”, scria Forbes. How was F-16 center born in record time: actually it was moved to Romania from the USA. Ukraine’s luck was Netherlands had its own facility in Tucson, Arizona and didnt need it anymore since they switch to the F-35 pic.twitter.com/0fp01qR1Cy— Dacian Draco???? (@RealDacianDraco) December 25, 2023 Pistele din Ucraina, nesigure O amplă analiză a celor de la Reuters, care s-au consultat cu experți militari, atrage atenția asupra F-16 și a infrastructurii, avioanele de producție americană fiind pe atât de performante, dar pe atât de fragile. Kelly A. Grieco, Senior Fellow with the Reimagining US Grand Strategy Program în cadrul Stimson Cente, precizează că F-16 vor putea transporta un tip mai diversificat de armament în comparație MiG-29, Su-27 și Su-25 de producție sovietică, iar versiunile pe care le va primi Ucraina vor beneficia și de radare mai performante decât cele montate pe avioanele sovietice. Problemele, atrage atenția expertul, vor fi de infrastructură, nu neapărat de pregătirea piloților. În fond avioanele F-16 au nevoie de o „pistă curată” pentru decolare și aterizare. Pe pistele actuale din Ucraina, utilizarea F-16 în momentul actual e una riscantă.

Parlamentarii olandezi, undă verde aderării Bulgariei la Schengen Foto: Facebook
Internațional

Parlamentarii olandezi, undă verde aderării Bulgariei la Schengen

Parlamentarii olandezi dau undă verde aderării Bulgariei la Schengen. Extremiştii s-au abţinut, în timp ce deputaţii premierului Rutte au votat „pentru”, arată news.ro. Citește și: Primă de Crăciun de 24.000 de lei pentru obscurul director al unui institut „de cercetare”care câștigă, lunar, 30.000 lei, brut. Directorul a candidat pentru PSD Potrivit ministrului bulgar de Interne, Kalin Stoianov, poziţia Austriei este acum singurul obstacol rămas în ceea ce priveşte candidatura Sofiei la Schengen. Parlamentarii olandezi, undă verde aderării Bulgariei la Schengen Discuţii foarte intense sunt în curs de desfăşurare între Bulgaria şi Austria, precum şi între România şi Austria, a spus Stoianov. La negocieri participă şi instituţiile UE implicate în acest proces. Ministrul şi-a exprimat speranţa că Austria va lua o decizie în zilele următoare. "E greu de spus dacă acest lucru se va întâmpla înainte de Anul Nou. Ceea ce contează pentru noi este să avem o decizie din partea Austriei, este mai puţin important dacă aceasta vine înainte sau după Anul Nou", a comentat el. După o noapte de dezbateri intense în Parlamentul olandez, intrarea deplină a Bulgariei în spaţiul Schengen a primit undă verde, a relatat Novinite.com. Guvernul condus de prim-ministrul Mark Rutte a confirmat săptămâna trecută îndeplinirea de către Bulgaria a cerinţelor Schengen şi a transmis decizia sa parlamentului. Acces deplin, nu doar pe frontiera aeriană Joi, în timpul dezbaterilor din parlament, s-a propus ca Bulgaria să fie admisă în Schengen doar pe calea aerului - aşa cum doreşte şi Austria. Rezoluţia a fost înaintată de partidul Noul Contract Social (NOD), o forţă politică nou înfiinţată în Ţările de Jos, care a devenit a patra forţă politică la Haga. Rezoluţia a întrunit însă 59 de voturi "pentru" faţă de 49 "împotrivă". Şi, deşi susţinătorii intrării parţiale a Bulgariei în Schengen au fost mai mulţi, propunerea a fost respinsă deoarece nu a întrunit majoritatea absolută necesară, care era de 76 de voturi. Presa bulgară scrie că în mod surprinzător, deputaţii partidului premierului Mark Rutte au votat în favoarea rezoluţiei, în timp ce parlamentarii Partidului pentru Libertate (PVV) al lui Geert Wilders, de extremă dreapta, care a obţinut recent cele mai multe voturi la alegerile parlamentare, s-au abţinut de la vot. Dacă ar fi votat în favoarea rezoluţiei, aceasta ar fi trecut cu 86 de voturi faţă de cele 76 necesare şi Bulgaria ar fi urmat să adere la Schengen doar pe cale aeriană. Astfel, acum, în practică, înseamnă că cererea de a intra doar pe calea aerului a fost respinsă, ceea ce dă undă verde Bulgariei pentru aderarea deplină, au explicat diplomaţii.

F-16 olandeze pentru antrenarea piloților ucraineni (sursa: CNN)
Eveniment

F-16 olandeze pentru antrenarea piloților ucraineni

F-16 olandeze pentru antrenarea piloților ucraineni. Olanda a trimis cinci avioane de luptă F-16, destinate Centrului European de Instruire, la Baza 86 Aeriană „Locotenent Aviator Gheorghe Mociorniță” din Fetești. Centrul European de Instruire de la Fetești va fi un hub internațional de instruire a piloților de F-16, inclusiv pentru piloții din Ucraina. Citește și: Cea mai importantă misiune a României pentru Kiev: antrenarea piloților ucraineni pe F-16, avioanele de vânătoare care pot crește major șansele împotriva trupelor rusești Consiliul Suprem de Apărare a Țării, condus de președintele Klaus Iohannis, și-a dat acordul pentru înființarea acestui hub regional în România la data de 6 iulie 2023. O săptămână mai târziu, la summit-ul NATO de la Vilnius, a fost semnată „declarația comună privind formalizarea Coaliției de antrenare a forțelor aeriene ale Ucrainei, în vederea operării aeronavelor F-16”. Documentul a fost semnat de 11 state NATO, inclusiv de România, și Ucraina. F-16 olandeze pentru antrenarea piloților ucraineni Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că cinci avioane de luptă F-16 ale Forțelor Aeriene Regale Olandeze au aterizat la Baza 86 Aeriană „Locotenent Aviator Gheorghe Mociorniță” din Fetești. „Aeronavele vor deservi Centrul European de Instruire F-16 (European F-16 training center - EFTC), înființat ca urmare a colaborării dintre Ministerul Apărării Naționale, prin Forțele Aeriene Române, și Ministerul Apărării din Țările de Jos, prin Forțele Aeriene Regale, în parteneriat cu compania Lockheed Martin și cu sprijinul Regatului Danemarcei, stat coordonator alături de Țările de Jos, a Coaliției internaționale F-16”, potrivit MApN. Centrul European de Instruire va fi un hub internațional pentru instruirea piloților de aeronave F-16 și va avea rolul de a facilitate creșterea interoperabilității dintre aliați. Instructori de la Lockheed Martin Totodată, acest centru de antrenament va contribui la crearea unor standarde operaționale comune care au ca scop întărirea capacității NATO de a face față provocărilor din regiunea Mării Negre și din Europa de Est. Conform acordului de colaborare, Ministerul român al Apărării pune la dispoziție Baza 86 Aeriană, facilitățile de instruire și sprijinul națiunii-gazdă, Forțele Aeriene Regale ale Țărilor de Jos pun la dispoziție aeronave F-16, iar compania Lockheed Martin asigură instructorii și mentenanța. „Prin înființarea Centrului European de Instruire F-16, România se angajează să ofere un mediu de pregătire de înaltă calitate, cu acces la resurse tehnice și know-how de ultimă generație, nu doar pentru piloții români, ci și pentru cei din statele aliate și partenere, inclusiv Ucraina”, a mai transmis MApN. Hub operaționalizat de urgență Consiliul Suprem de Apărare a Țării, sub conducerea președintelui Klaus Iohannis, s-a reunit la data de 6 iulie 2023. Președintele Klaus Iohannis declara, conform unui comunicat al Administrației Prezidențiale, că „a fost analizată și implicarea României într-un proiect transatlantic nou, și anume crearea în țara noastră a unei facilități de instruire a piloților pentru operarea avioanelor F-16. Împreună cu alți aliați și cu compania care proiectează acest avion de luptă, va fi creat, în România, un hub regional pentru antrenamentul piloților care vor zbura pe aceste avioane. Aici vor fi pregătiți piloții români care operează aeronave F-16, urmând ca facilitatea să fie deschisă ulterior și participării piloților din statele aliate și partenere NATO, inclusiv din Ucraina”. O săptămână mai târziu, la summit-ul NATO de la Vilnius, a fost semnată „declarația comună privind formalizarea Coaliției de antrenare a forțelor aeriene ale Ucrainei, în vederea operării aeronavelor F-16”. Documentul a fost asumat de 11 state NATO: România, Belgia, Canada, Danemarca, Luxemburg, Norvegia, Polonia, Portugalia, Regatul Țărilor de Jos, Suedia și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, plus Ucraina.

Tânărul șofer drogat, dus în Olanda, la dezintoxicare Foto: Instagram
Eveniment

Tânărul șofer drogat, dus în Olanda, la dezintoxicare

Tânărul șofer drogat care a provocat accidentul de la 2 Mai fusese dus în Olanda, la dezintoxicare, de tatăl său, arată Digi 24. Potrivit acestui post de televiziune, tatăl tânărului îl dusese în Olanda și ca să-l separe de grupul amicilor săi, consumatori de droguri. Citește și: Tatăl fetei omorâte în accidentul de la 2 Mai: Mulţumim Poliţiei Române. Nu m-a contactat nimeni să ne spună ”Fata dumneavoastră a păţit ceva” Tânărul șofer drogat, dus în Olanda, la dezintoxicare „Suspectul se mutase alături de tatăl lui în Olanda. Tată a vrut să îl separe de grupul de tineri cu care consuma droguri. Mutarea în străinătate nu l-a ajutat însă, așa că după ce s-au întors în România au reapărut problemele. Zilele acestea, tânărul venise la Constanța cu tatăl lui care trebuia să își facă niște analize medicale. Bărbatul își rugase fiul să stea departe de probleme. Citește și: Mama tânărului drogat care a ucis alți doi tineri lovindu-i cu mașina la 2 Mai, poze pe Instagram cu fiul său în care acesta se uita în gol și fuma După accidentul din 2 Mai, tânărul a ieșit pozitiv pentru trei tipuri de droguri”, arată Digi 24. Șoferul drogat a fost prins cu cannabis de DIICOT anul trecut. Procurorii, însă, au renunțat la urmărirea penală invocând cantitatea mică. În plus, procurorii au susținut că ar fi o cheltuială prea mare pentru a continua acel dosar penal în care era vorba despre o cantitate mică de droguri, așa că ancheta a fost oprită. Judecătorii Tribunalului București au confirmat hotărârea de închidere a dosarului la începutul anului. De asemenea, băiatul a mai avut reclamații la Poliție din cauza petrecerilor zgomotoase pe care le organiza în București.

Un medic și-a cusut pacientul cu tot cu frâna de la bicicletă Foto: Twitter
Eveniment

Un medic și-a cusut pacientul cu frâna de la bicicletă

Un medic din Urlați și-a cusut pacientul cu tot cu frâna de la bicicletă. Obiectul, o bucată de fier de opt centimetri, a fost descoperit de medicii din Olanda, unde pacientul lucra și avea asigurare. La spital se va face o anchetă în legătură cu acest caz. Un medic și-a cusut pacientul cu tot cu frâna de la bicicletă „S-a uitat la rana de la picior, mi-a făcut un antitetanos, apoi m-a cusut și pansat. Mi-a spus să mă duc acasă și să revin a doua zi pentru schimbarea pansamentului. Când am ajuns acasă mă simțeam rău, iar prin pansament curgea sânge. Amețeam, nu puteam sta în picioare. A doua zi am fost la spital, unde m-a văzut alt medic. Acesta mi-a schimbat pansamentul și mi-a spus că nu-i place umflătura din zona rănii și să pun gheață. Apoi, o dată la două zile am fost la spital să mă panseze, iar pe 18 iulie mi-au scos firele. Mi-au dat rețetă să cumpăr Nurofen și să iau antibiotic timp de 7 zile”, a povestit pacientul. Incidentul a avut loc pe 7 iulie. El a ajuns în Olanda, unde lucra la un abator, pe data de 20 iulie. Însă piciorul era atât de umflat și dureros încât nu se mai putea deplasa. „Pe 28 iulie am fost la o clinică, în Herpen, localitatea cea mai apropiată de locul în care avem cazarea, iar când am urcat treptele pur și simplu a pleznit pielea din jurul cusăturii. Medicul care m-a consultat mi-a spus că am un obiect străin în picior și că trebuie să mă deschidă, cum se spune popular. Mi-a făcut imediat anestezie locală, iar după ce m-a tăiat a scos un fier lung de vreo 8 cm. Era chiar mânerul de la frâna de mână de la bicicletă! Atât eu, cât și doctorul am fost șocați. Ne uitam la bucata de metal și nu ne vedeam să credem. Am stat cu acel corp străin în picior trei săptămâni!” povestește tânărul, potrivit observatorph.ro. Victima așteaptă acum rezultatul unor investigații complexe, are dureri și se teme că va rămâne cu sechele. Citește și: Valentina Saygo, fost secretar de stat și consultant fiscal, desființează proiectul lui Ciolacu de a majora birurile: „60 de pagini pline de ură viscerală, nu rămâi decât cu greață!” „Mi-au spus că este posibil să fiu operat din nou dacă se constată că mi-a mai rămas vreun fragment de metal în picior. În fiecare zi merg la control, urmează să fac și recuperare medicală. Am avut noroc cu asigurarea medicală. Operația, tratamentul, toate au fost gratuite, altfel m-ar fi costat o avere”, a relatat el.

Românii, ultimii din UE în ceea ce privește educația financiară Foto: Guvernul României
Economie

Românii, ultimii UE în educația financiară

Românii sunt ultimii din UE în ceea ce privește educația financiară, arată un studiu de tip Eurobarometru publicat la 18 iulie 2023. Aproape o treime dintre cetățenii români chestionați au fost incapabili să răspundă corect la mai mult de una din cinci întrebări. Românii, ultimii din UE în ceea ce privește educația financiară Din cele 5 întrebări folosite pentru a stabili nivelul educaţiei financiare din ţările membre UE, în cazul României, doar 13% au răspuns corect la patru sau cinci întrebări, 57% au răspuns corect la 2 sau 3 întrebări, iar 30% au răspuns corect la o întrebare sau la niciuna. Un pic mai bine decât România stau Portugalia și Cipru, penultimul și, respectiv, antepenultimul loc în clasament. Citește și: Pandele se plânge în direct la RTV că Sebastian Ghiță îl jupoaie pentru aparițiile la acest post TV. El spune că a fost „o glumă” după lamentările lui Ciutacu „Doar în patru state membre, mai mult de un sfert dintre cetățeni au un scor ridicat în ceea ce privește cultura financiară (Olanda, Suedia, Danemarca și Slovenia). Rezultatele indică, de asemenea, necesitatea ca educația financiară să vizeze în special femeile, persoanele tinere, persoanele cu venituri mai mici și cu un nivel mai scăzut de educație generală, care tind să fie, în medie, mai puțin alfabetizate financiar decât alte grupuri. Doar aproximativ un sfert dintre respondenți au răspuns corect la cel puțin patru din cinci întrebări privind cunoștințele financiare. Aproximativ jumătate dintre ei au răspuns corect la doar două sau trei întrebări, iar un alt sfert a găsit întrebările deosebit de dificile (fie nu au putut răspunde corect la nicio întrebare, fie au reușit să răspundă doar la una din cinci). Printre cele mai bune performanțe se numără Țările de Jos, Danemarca, Finlanda și Estonia, unde aproximativ patru din zece respondenți prezintă un nivel ridicat de cunoștințe financiare (43%, 40%, 40%, 40% și, respectiv, 39%)”, explică Eurobarometrul. Economiile românilor, pentru situații de criză, printre cele mai restrânse Majoritatea respondenților (65%) înțeleg impactul inflației și consecințele potențiale ale acesteia asupra puterii de cumpărare. Doar 45% dintre respondenți înțeleg cum funcționează dobânda compusă, în ciuda importanței acestui concept pentru gestionarea finanțelor personale și pentru atingerea obiectivelor de economisire pe termen lung. În ceea ce privește înțelegerea riscurilor legate de investiții, 66% dintre respondenți asociază în mod corect randamentele mai mari cu riscuri mai mari, în timp ce 56% identifică în mod corect faptul că investiția într-o gamă diversă de companii este probabil să fie mai puțin riscantă decât investiția într-o singură companie. În cele din urmă, doar 20% dintre respondenți demonstrează o înțelegere a modului în care ratele dobânzilor afectează prețurile obligațiunilor, arată studiul. Întrebați cât timp ar putea continua să își acopere cheltuielile de trai, fără a se împrumuta sau a se muta, în cazul în care și-ar pierde principala sursă de venit, o treime dintre respondenți (33%) au răspuns că ar fi vorba de șase luni sau mai mult, urmați de 18% care au declarat că ar fi vorba de cel puțin trei luni (dar nu de șase luni). Circa 16% dintre respondenți declară că nu au economii de urgență. Majoritatea respondenților din întreaga UE se simt "nu prea încrezători" (32%) sau "deloc încrezători" (22%) că vor avea suficienți bani pentru a trăi confortabil în anii de pensionare.

România, "cimitirul" autobuzelor vechi din Europa (sursa: ebihoreanul.ro)
Mediu

România, "cimitirul" autobuzelor vechi din Europa

România, "cimitirul" autobuzelor vechi din Europa. Aradul tocmai a cumpărat autobuze second-hand olandeze. Compania de Transport Public Arad, deținută de Primăria și Consiliul Județean Arad, a cumpărat un nou lot de zece autobuze second-hand, vechi de aproape 17 de ani, de la o firmă specializată în lucrări de construcții din Urziceni. Firma Riviera Install, patronată de familia Vlădărău, este abonată la contractele publice ale administrațiilor locale cărora le vinde autobuze second-hand exploatate în Olanda. Zece autobuze, 1,24 milioane lei România și-a asumat reducerea poluării aerului pentru a combate efectele schimbărilor climatice. Autoritățile locale din Arad, însă, au altă viziune asupra problemei: vor să transforme orașul într-un "cimitir" al autobuzelor. Compania de Transport Public Local, deținută de Consiliul Local Arad și Consiliul Județean Arad, și-a făcut un obicei din a cumpăra autobuze second-hand pentru a asigura transportul local. La data de 7 iunie 2023, Compania de Transport Public Arad a anunțat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice că a cumpărat zece autobuze second-hand pentru a asigura transportul public local. Conform anunțului de atribuire, au fost achiziționate cinci autobuze urbane tip standard și cinci autobuze articulate de capacitate mare. Pentru prima categorie de autobuze s-a plătit 545.000 lei. Celelalte cinci autobuze au costat 695.000 lei. În total 1,24 milioane lei. Intermediarul: Să dea 300.000 de euro pe un autobuz Toate cele zece autobuze second-hand au fost cumpărate de la firma Riviera Install, o firmă specializată în construcții din Urziceni. Datele de la Registrul Comerțului arată că societate este deținută în mod egal de Raul Florian Vlădărău și Ecaterina Vlădărău. La solicitarea Defapt.ro, Raul Florian Vlădărău a declarat că "autobuzele sunt aduse din Olanda. Au fost în exploatare în mare parte acolo, în Olanda. Sunt din anul 2006. Au normă de poluare Euro 4 și Euro 5. Mai pot fi folosite minim zece ani”. Întrebat dacă nu i se pare ciudat faptul că se cumpără autobuze second-hand, Raul Florian Vlădărău a spus: "Atunci, să dea 300.000 de euro pe un autobuz nou și s-a rezolvat problema.". Am încercat să obținem un punct de vedere de la primarul municipiului Arad, liberalul Călin Bibarț, dar acesta a refuzat să răspundă. În schimb, viceprimarul pesedist Ilie Cheșa a spus că se va interesa despre acest contract și va reveni cu un punct de vedere. Nu a revenit. Firma din Urziceni a mai vândut autobuze Aradului Compania de Transport Public Arad, condusă în prezent de juristul Claudiu Petru Godja, nu este la prima achiziție de autobuze second-hand. Culmea, chiar de la aceeași firmă din Urziceni. De exemplu, la data de 17 septembrie 2021, au fost cumpărate patru autobuze de tip urban cu suma de 325.000 lei. Tot atunci au mai fost cumpărate două autobuze articulate de capacitate mare în valoare de 200.000 lei. Valoarea cumulată a contractului a fost 525.000 lei. În octombrie 2022, au mai fost cumpărate alte două autobuze de tip urban cu suma de 199.800 lei. Plus patru autobuze articulate cu 480.000 lei. Contractul a fost atribuit în urma unei licitații cu un singur ofertant firmei Riviera Install. Un România, "cimitirul" autobuzelor vechi din Europa Firma lui Vlădărău a mai vândut autobuze second-hand autorităților locale din Oradea, Slobozia, Buzău și Târgu Jiu. Sport Club Municipal Buzău a cumpărat două autobuze second-hand cu aproape 700.000 de lei în urma unei licitații cu un singur ofertant. Serviciul Public de Transport Local Slobozia a achiziționat, tot în urma unei licitații cu un singur ofertant, cinci autobuze urbane cu podea joasă pentru care a plătit 485.000 lei. Oradea Transport Local, condusă în prezent de Adrian Revnic, a cumpărat două autobuze second hand de capacitate mare cu puțin peste 353.000 lei. Contractul a fost atribuit în februarie 2020. Ulterior, în decembrie 2020, au mai fost cumpărate alte trei trei autobuze second-hand cu o sumă totală de 99.000 de euro. Citește și: PSD dă României al doilea premier cu studii superioare absolvite la 28 de ani, la o universitate privată. Biografia oficială a lui Ciolacu, de pe site-ul Parlamentului: fără slujbă până la 38 de ani La Târgu Jiu, la fel ca și în celelalte localități, a fost organizată o licitație pentru achiziția a zece autobuze second-hand. Condițiile impuse în caietul de sarcini prevedeau ca autobuzele să nu fie mai vechi de 2002, normă de poluare minim Euro 3, rulaj maxim 800.000 km și o capacitate de 85 de locuri. Într-un final, au fost cumpărate doar opt autobuze second-hand cu suma de 400.000 lei. Contractul a fost atribuit firmei Womy Equipment Supply România, deținută de Mobilift International B.V. (75%) și Raul Florian Vlădărău (25%). Întrebat despre această achiziție, Vlădărău a spus că autobuzele second-hand sunt din 2006 și au normă de poluare euro 4. La Voluntari, au fost luate autobuze vechi și din 2002.

Rutte vrea evaluare MCV pentru Bulgaria (sursa: EU Council Newsroom)
Internațional

Rutte vrea evaluare MCV pentru Bulgaria

Rutte vrea evaluare MCV pentru Bulgaria. Premierul olandez Mark Rutte a declarat joi pentru Euractiv că Bulgaria mai are nevoie de o evaluare prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare al Comisiei (MCV) înainte de a intra în spaţiul Schengen. Rutte vrea evaluare MCV pentru Bulgaria "Avem nevoie de două lucruri de la Bulgaria, în primul rând un mecanism de monitorizare încheiat pentru aderarea la Schengen şi, în al doilea rând, o evaluare nouă în baza MCV. Pot fi făcute în perioada verii. Şi dacă este posibil, Bulgaria poate adera. Nu este un , este un ", a declarat Rutte. Încetarea monitorizării Bulgariei prin MCV a fost anunţată în octombrie 2019 de comisia Juncker. Pentru România, monitorizarea a continuat până în noiembrie acest an. Citește și: De ce s-a răzgândit Austria în privința Croației în Schengen: a primit acces la un terminal de gaze lichefiate și a fost amenințată că nu va primi contracte de infrastructură (IntelliNews) Între timp, preşedintele bulgar Rumen Radev a spus pe marginea summit-ului UE că termenul-limită pentru aderarea ţării sale la Schengen trebuie să fie octombrie 2023, exprimându-şi însă speranţa că acest lucru s-ar putea petrece chiar mai devreme. Aderarea Bulgariei şi României la zona Schengen a fost blocată de Austria şi de Olanda pe 8 decembrie, în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne. "Avem tot mai mult sprijin şi sunt convins că vom fi acceptaţi până în octombrie cel mai târziu. Bineînţeles, vom face tot posibilul să accelerăm acest termen-limită", a mai spus Radev.

Olanda și Suedia vor susține aderarea României la Schengen Foto: Facebook MAE
Politică

Olanda Suedia susține aderarea României Schengen

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, anunță, pe Twitter că Olanda și Suedia vor susține aderarea României la Schengen. În consecință, în acest moment doar Austria se mai opune acestei extinderi a spațiului Schengen. Olanda și Suedia vor susține aderarea României la Schengen O decizie se va lua la reuniunea Justiție și Afaceri Europene din cadrul Consiliului UE, la 8 decembrie. Glad to welcome today’s positive evaluation&position of Dutch Government in support of ??’s #Schengen accession. The very close political dialogue with ?? partners at all levels contributed to substantiating a favourable approach. I thank @WBHoekstra for all his support!— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) December 2, 2022 „Mă bucur să salut evaluarea și poziția pozitivă de astăzi a guvernului olandez în sprijinul aderării RO la #Schengen. Dialogul politic foarte strâns cu partenerii NL de la toate nivelurile a contribuit la fundamentarea unei abordări favorabile”, a scris Aurescu pe Twitter. El i-a mulțumit lui Wopke Hoekstra, ministrul olandez de Externe, pentru sprijin. I warmly welcome today’s positive result of the debate in ??Riksdag Committee on EU Affairs,which supports ?? #Schengen accession. Glad that my open&comprehensive dialogue with my ??colleague @TobiasBillstrom, as well as with Social-Democrat leadership @shekarabi was successfull.— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) December 2, 2022 Tot azi, șeful diplomației române a anunțat pe Twitter poziția Suediei: „Salut cu căldură rezultatul pozitiv de astăzi al dezbaterii din Comisia Riksdag pentru afaceri UE, care sprijină aderarea RO #Schengen. Mă bucur că dialogul meu deschis și cuprinzător cu colegul meu Tobias Billstrom, precum și cu conducerea social-democrată Ardalan Shekarabi a fost un succes”. Puțin timp după anunțul lui Aurescu, premierul Ciucă a salutat, pe Twitter, poziția Olandei. Welcoming the ?? Government’s recognition of ??’s readiness to join #Schengen as a key step towards achieving this goal, made possible through dialogue&cooperation. NL is a valued partner of our country. We are determined to continue working together. @MinPres— Nicolae Ionel Ciucă (@NicolaeCiuca) December 2, 2022 Iohannis încearcă să-l convingă pe Nehammer În ce privește Austria, sunt de așteptat două evenimente de la care România speră la schimbarea poziției acestei țări. Citește și: Documente rusești: Kremlinul plănuia să supună Ucraina în zece zile și avea liste cu cei care trebuiau executați imediat – Royal United Services Institute Primul eveniment se va consuma în 2 și 3 decembrie, în Grecia, atunci când se va desfășura reuniunea de lucru, la nivel de lideri, a Partidului Popular European, eveniment la care va participa și cancelarul Austriei, Karl Nehammer. Este programată o întâlnire între președintele Klaus Iohannis și Karl Nehammer, iar unul dintre subiectele de pe agendă este și aderarea României la Schengen, a aratat G4Media. Al doilea eveniment se referă la un proiect al Comisiei Europene care va fi prezentat cel mai probabil pe 6 decembrie, cu o zi înainte de reuniunea Coreper. Acesta se referă la un plan comun al comunității europene privind migrația ilegală. Prin acest proiect, Comisia Europeană oferă liderilor austrieci o oportunitate pentru a explica electoratului un eventual vot pozitiv aderării României la spațiul Schengen.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră