miercuri 29 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

oana gheorghiu

60 articole
Politică

Oana Gheorghiu pare surprinsă: „Chiar şi oamenii din ministere își doresc să facă treabă”

Oana Gheorghiu pare surprinsă: „Sincer vă spun, chiar şi oamenii din ministere, din Guvern, funcţionarii chiar îşi doresc să facă treabă”, a spus vicepremierul, la conferinţa "RBL Capitalul românesc 360°.  Citește și: DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc: „Suntem în faza de strângere de probe” Însă ea a sugerat că ritmul în care se lucrează lasă de dorit. Oana Gheorghiu pare surprinsă: „Chiar şi oamenii din ministere își doresc să facă treabă” „Pentru mine e o mare provocare, că sunt învăţată într-un alt ritm, dar există dorinţă şi oamenii chiar vor să facă. Cred că le trebuie exact un pic de leadership, sper să pun umărul la asta. Am simţit, cum ziceam, susţinere, n-am simţit obstacole şi refuz să mă gândesc la obstacole”, a arătat Gheorghiu. Vicepremierul a arătat, pe de altă parte, că nu este clar cum își va exercita mandatul.  „Nu vă ascund că încă n-am claritate completă pe ce urmează, pentru că am în portofoliu reforma companiilor de stat, debirocratizare, digitalizare. În reforma companiilor de stat multe dintre companiile care trebuie restructurate şi reorganizate sunt în portofoliile ministerelor de resort. Deci, trebuie să clarificăm cum colaborăm. Sunt altele care sunt la SGG şi sunt altele care îmi vor reveni. Suntem în curs de a clarifica rolurile, pentru că, din nou, dacă rolurile sunt duplicate, o să apară probleme. Ceea ce îmi doresc foarte mult este să eliminăm suprapunerea de roluri, dar să mărim impactul, că asta ne dorim", a explicat ea.  „Eu le-am propus unor oameni să-şi ia un an sabatic pentru ţară. Vă asigur că o să fie foarte provocator şi în acelaşi timp cred că la final, dacă simţi că ai pus o cărămidă cât de mică, dar una de-aia care nu mai poate fi dărâmată - că eu cu gândul ăsta am venit - cred că pleci de acolo şi cu mulţumire că ai reuşit să faci ceva", a mai spus Gheorghiu.

Oana Gheorghiu pare surprinsă: „Chiar şi oamenii din ministere își doresc să facă treabă”
Cum a decis CSM să-i facă plângere lui Gheorghiu: 3 voturi contra, tovarășul lui Savonea, judecătorul Grădinaru - instigator (surse)
Justiție

Cum a decis CSM să-i facă plângere lui Gheorghiu: 3 voturi contra, tovarășul lui Savonea, judecătorul Grădinaru - instigator (surse)

Cum a decis CSM să-i facă plângere penală lui Oana Gheorgiu: s-a votat „pentru” cu o majoritate zdrobitoare, au fost 3 voturi contra, iar tovarășul Liei Savonea, judecătorul Daniel Grădinaru ar fi fost „capul răutăților”, susțin surse din acest consiliu.  Citește și: Carmen Uscatu: „Oana va fi cel mai bun Viceprim-Ministru al României. Dar...” Azi, procurorul Claudiu Sandu a susținut, la Digi 24: „În cursul zilei de ieri (n.r. luni) a avut loc o discuție între membrii aleși ai secțiilor de judecători și de procurori. Au fost exprimate mai multe opinii, dar nu a fost niciun vot”. Cum a decis CSM să-i facă plângere lui Gheorgiu Însă sursele DeFapt.ro îl contrazic, ar fi fost un vot al celor 14 membri aleși ai CSM. Membrii de drept - ministrul Justiției, Radu Marinescu, președinta ICCJ, Lia Savonea, și procurorul general, Alex Florența - nu ar fi participat. Marinescu a declarat public că nu a semnat plângerea penală împotriva vicepremierului Gheorghiu.  Între cei 14 membri aleși ai CSM, trei ar fi votat contra: vicepreședintele CSM Claudiu Sandu, procuror, Daniel Horodniceanu - procuror și judecătoarea Grațiela Milu.  Totuși, la Digi 24, Sandu a părut că apără decizia CSM: „S-a decis formularea acestei plângeri, întrucât s-a considerat că, totuși, campania care nu este întâmplătoare împotriva magistraților a plecat dintr-un punct în care se putea discuta și a ajuns la o instigare la ură împotriva acestei profesii, ceea ce este, cred eu, anormal într-un stat de drept și într-o societate democratică”.  În schimb, judecătorul ICCJ Daniel Grădinaru, fost președinte al CSM, ar fi argumentat, la reuniunea CSM, pentru plângerea penală. Grădinaru este amicul Liei Savonea, alături de care a dat mai multe sentințe controversate, și co-autor a unor decizii în serie în favoarea corupților și interlopilor. O serie de publicații îl definesc și drept „judecătorul lui Dragnea”, după ce presa a scris că „s-ar fi implicat masiv în stabilirea completului care să-l judece pe Liviu Dragnea în 2019”. Grădinaru este co-autor, alături chiar de Savonea, al sentinței prin care un bărbat de 41 de ani, care a agresat sexual o minoră de 13 ani, nepoata prădătorului, a fost condamnat la doar opt luni de închisoare cu suspendare. În sentință, Savonea și Grădinaru sugerează că minora are partea ei de vină, întrucât „nu a înțeles să inițieze vreun demers împotriva comportamentului avut de inculpat” și nu le-a spus părinților.

Carmen Uscatu: „Oana va fi cel mai bun Viceprim-Ministru al României. Dar...”
Politică

Carmen Uscatu: „Oana va fi cel mai bun Viceprim-Ministru al României. Dar...”

„Oana va fi cel mai bun Viceprim-Ministru al României. Dar, în același timp, sper să aibă înțelepciunea de a asculta interesul legitim al organizației noastre”, a scris Carmen Uscatu pe Facebook, în această seară. Uscatu i-a cerut, azi, fostei ei colege de la Asociația Dăruiește Viața, să demisioneze și din adunarea generală, unde are drept de vot. Citește și: Cine ar fi dat-o pe Gheorghiu pe mâna procurorilor: tatăl unui vicepreședinte PSD, pensionar special Potrivit explicațiilor anterioare oferite de Uscatu, unii sponsori s-au retras fiindcă nu pot oferi bani unei structuri asociate cu membri ai Guvernului.  „Oana va fi cel mai bun Viceprim-Ministru al României. Dar...” „Tot ce am facut în Daruieste Viata a fost public. Acum, sunt supusă unor presiuni arbitrare de a nu vorbi în public despre momentul în care ne aflăm, deși mai mult ca oricând avem nevoie de curaj, claritate și transparență. Am promis un spital. L-am făcut. Am rămas mereu consecventă și loială acestei misiuni a Asociației Dăruiește Viață.   Acum suntem o organizație non-guvernamentală confruntată cu o situație fără precedent în România: o incompatibilitate de roluri pe care Oana le indeplineste simultan, ca membru în organizația non-guvernamentală Dăruieste Viață și membru în Guvernul Romaniei. Despre acest adevăr am vorbit transparent în ultimele zile, înfruntând ostilitatea din jurul nostru.   Oana va fi cel mai bun Viceprim-Ministru al României. Dar, în același timp, sper să aibă înțelepciunea de a asculta interesul legitim al organizației noastre. Dăruiește Viată trebuie să rămână o asociație independentă și o voce legitimă în societatea civilă, o organizație complet decuplată de exercitarea puterii pe care ea a ales-o”, a scris Uscatu. 

Cine ar fi dat-o pe Gheorghiu pe mâna procurorilor: tatăl unui vicepreședinte PSD, pensionar special
Politică

Cine ar fi dat-o pe Gheorghiu pe mâna procurorilor: tatăl unui vicepreședinte PSD, pensionar special

Cine ar fi dat-o pe Oana Gheorghiu pe mâna procurorilor: tatăl unui vicepreședinte PSD, pensionar special cu trei mașini de lux, fost procuror în regimul comunist și benefiar a numeroase sinecuri. Este vorba de Fănel Mihalcea, care, la propunerea PSD, reprezintă societatea civilă în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Citește și: Disputa Uscatu-Gheorghiu, fondatoarele ONG-ului „Dăruiește Viața”, ia amploare Cine ar fi dat-o pe Gheorghiu pe mâna procurorilor: tatăl unui vicepreședinte PSD, pensionar special În comunicatul de luni al CSM nu se precizează cum s-a decis, în interiorul acestui consiliu, ca Oanei Gheorghiu să i se facă plângere penală. Comunicatul arată: „Consiliul Superior al Magistraturii a decis sesizarea organelor abilitate pentru efectuarea de cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de incitare la violenţă, ură sau discriminare prevăzută de dispoziţiile art. 369 din Codul Penal”. Nu este clar dacă a fost un vot și cum s-a votat. Ministrul Justiției, de exemplu, care este membru de drept al CSM, a spus că s-a opus.  Cum a votat Fănel Mihalcea, procuror din 1975 în 2016 și vorbitor de rusă și franceză, nu se știe, dar presa nu consemenază vreo desolidarizare de decizia CSM, la ora redactării acestei știri. Fănel Mihalcea este tatăl Silviei Mihalcea, iubita vicepremierulu penal Marian Neacșu. Silvia Mihalcea a fost recent aleasă vicepreședinte al PSD. Ultima declarație de avere a lui Fănel Mihalcea arată că acesta primea: indemnizație de membru CSM - peste 406.000 lei, diurne - 107.732 de lei și pensie specială de 328.704 lei, net, în anul fiscal 2023. În total, peste 835.000 lei, net, anual, de la statul român, circa 14.000 de euro lunar. Doar diurnele sale sunt de aproape 9.000 de lei lunar.  În declarația de avere, el consemenază trei mașini de lux: Porsche, BMW 530D și Range Rover Evoque.  În 2022, Fănel Mihalcea a fost plasat în consiliul de administrație al Administrației Fluviale a Dunării de Jos - companie subordonată ministrului PSD al Transporturilor Sorin Grindeanu. El a făcut parte și din consiliul de supraveghere al Transelectrica. 

Oana Gheorghiu, acuzație voalată la adresa partenerei de ONG: Sper că nu vrea să mă înlăture
Eveniment

Oana Gheorghiu, acuzație voalată la adresa partenerei de ONG: Sper că nu vrea să mă înlăture

Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat marți că respectă întru totul legislația privind regimul incompatibilităților aplicabil membrilor Guvernului și că nu există nicio interferență între activitatea sa guvernamentală și cea din cadrul asociației „Dăruiește Viață”, al cărei membru fondator rămâne. Autosuspendare înainte de numirea în Guvern Într-un punct de vedere transmis presei, Oana Gheorghiu a explicat că s-a autosuspendat din funcțiile executive și din Consiliul Director al asociației „Dăruiește Viață” înainte de a prelua mandatul de vicepremier. Citește și: Carmen Uscatu: „Oana va fi cel mai bun Viceprim-Ministru al României. Dar...” „Am respectat întocmai prevederile Legii nr. 161/2003. Am comunicat această decizie în interiorul Asociației, înainte ca informația privind numirea mea să devină publică, și am transmis toate documentele necesare pentru formalizarea deciziei”, a precizat vicepremierul. Ea a adăugat că fiecare pas a fost făcut în consultare cu avocații, pentru a garanta respectarea legii și a principiilor de integritate publică. Calitatea de membru fondator nu implică o funcție executivă Oana Gheorghiu a subliniat că a rămas doar membru fondator, calitate care, potrivit statutului asociației, presupune apartenența la Adunarea Generală, fără rol decizional în activitatea curentă. „Atribuțiile de gestionare a activității curente revin Consiliului Director, din care nu mai fac parte. Prin urmare, nu există nicio incompatibilitate legală, iar statutul meu este 100% conform legii”, a afirmat ea. Vicepremierul a amintit că legislația românească nu obligă membrii Guvernului să renunțe la calitatea de membri fondatori ai unei organizații neguvernamentale, menționând că există și alte persoane din Executiv aflate în situații similare. „Sunt mândră de ce am construit” Fondatoarea asociației „Dăruiește Viață” a amintit că proiectul a fost creat în urmă cu 13 ani și că este sprijinit de peste 350.000 de oameni și 8.000 de companii. „Rămân mândră de tot ce am construit – o organizație independentă care a demonstrat că solidaritatea poate schimba sistemul de sănătate din România. Nu există nicio interferență între atribuțiile mele guvernamentale și activitatea Asociației ‘Dăruiește Viață’. Orice afirmație contrară este falsă și neîntemeiată”, a transmis vicepremierul. Reacția la declarațiile lui Carmen Uscatu Oana Gheorghiu s-a declarat surprinsă de afirmațiile cofondatoarei „Dăruiește Viață”, Carmen Uscatu, care a susținut că decizia de a rămâne membru cu drept de vot plasează asociația într-o „situație vulnerabilă” în raport cu sponsorii și susținătorii. „Sper că este vorba despre o neînțelegere a cadrului legal și nu despre o intenție de a genera confuzie sau presiune publică. Rămân deschisă unei discuții directe, între noi, așa cum am procedat întotdeauna”, a declarat Gheorghiu. Poziția lui Carmen Uscatu: o problemă de etică, nu de legalitate Într-o intervenție la Digi24, Carmen Uscatu a precizat că nu consideră situația o incompatibilitate legală, dar o vede ca o problemă etică în raport cu valorile promovate de asociație. „Decizia Oanei a pus ‘Dăruiește Viață’ într-o situație vulnerabilă față de susținători și sponsori. În societățile democratice, un membru de ONG care intră în Guvern se retrage din toate rolurile din organizație, pentru a evita orice percepție de conflict de interese”, a afirmat Uscatu.

Disputa Uscatu-Gheorghiu, fondatoarele ONG-ului Dăruiește Viața, ia amploare
Politică

Disputa Uscatu-Gheorghiu, fondatoarele ONG-ului Dăruiește Viața, ia amploare

Disputa Uscatu-Gheorghiu, fondatoarele ONG-ului Dăruiește Viața, ia amploare: Carmen Uscatu a insistat, la Digi 24, ca fosta ei colegă, acum vicepremier, să se retragă din adunarea generală a asociației. În replică, Oana Gheorghiu a afirmat că s-a autosuspendat, că s-a consultat cu avocații și a comunicat în interiorul asociației. Citește și: Fost ministru al Justiției: „Poate chiar a venit momentul ca acest CSM să fie desființat” Disputa Uscatu-Gheorghiu, fondatoarele ONG-ului Dăruiește Viața, ia amploare Ce a spus Uscatu, potrivit transcrierii Digi 24: „Au fost sponsori care, după anunțul făcut de Oana, ne-au scris să ne întrebe dacă mai are drept de decizie în Asociația Dăruiește Viață. Și da, Oana are drept de decizie – Adunarea Generală este organul suprem de decizie al asociației. A trebuit să spun sponsorilor acest lucru. Nu e ilegal, dar e posibil ca sponsorii să nu mai sponsorizeze în viitor, din cauza riscului pe care și-l asumă. (...) Acest lucru nu e etic. Întotdeauna, când un membru al unui ONG devine membru al Guvernului, devine ministru, el se retrage. În societățile democratice, acest lucru se întâmplă implicit, pentru că e considerat un conflict de interese”.  Ce a spus Gheorghiu, potrivit transcrierii site-ului stiripesurse.ro: „Respect întru totul legislația. M-am autosuspendat înainte să preiau funcția de vicepremier. Am comunicat în interiorul asociației. Am transmis toate documentele înainte. Fiecare pas a fost făcut în consultare cu avocații. Am rămas doar membru fondator, care potrivit statutului oferă apartenența la forma generală, nu la chestiuni de conducere. Nu există intererență între activitatea mea de acum”. Despre remarcile lui Uscatu, Gheorghiu a afirmat: „Sunt surprinsă. Sper că e vorba de o neînțelegere”. 

Fost ministru al Justiției: „Poate chiar a venit momentul ca acest CSM să fie desființat”
Politică

Fost ministru al Justiției: „Poate chiar a venit momentul ca acest CSM să fie desființat”

„Poate chiar a venit momentul ca acest CSM să fie desființat — nu din răzbunare, ci pentru a reconstrui, de la zero, o instituție care să redea sensul cuvântului «justiție»”, a scris, pe Facebook, Ana Birchall, fost ministru PSD al Justiției.  Citește și: AUR apără pensiile speciale ale magistraților și pe Savonea, cere cercetarea lui Gheorghiu Ea a arătat și că „se impune o reformă a modului în care sunt aleși membrii și conducerea CSM, cu participarea tuturor magistraților la alegeri”. Reacția lui Birchall vine după ce CSM a făcut plângere penală împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu.  „Poate chiar a venit momentul ca acest CSM să fie desființat” „În 2025, un alt președinte al CSM, dna Elena Costache, își folosește funcția pentru a hărțui, cu plângeri penale, un vicepremier al României, doar pentru că acesta și-a exprimat o opinie ( care cu uşurință poate fi încadrată la opinie politică) despre sistemul de justiție și regimul privilegiilor din interiorul lui. CSM știe foarte bine că a critica derapaje sau a-ți exprima o opinie despre modul în care funcționează sistemul judiciar nu reprezintă o infracțiune.   Și totuși, de ce au sesizat Parchetul? De ce au decis să-i roage pe colegii lor procurori — pe care vor probabil sa îi și controleze — să deschidă o anchetă împotriva unui membru al Guvernului? Răspunsul e simplu și trist: se pare că pentru a presăra frică.   Este profund îngrijorător și regretabil că anumite persoane din conducerea instituțiilor din justiție au ajuns să se comporte ca niște instrumente de intimidare, semn clar al unui stat în regres, al unui sistem care a uitat sensul cuvântului independență.   Ceea ce vedem astăzi este mai degraba o imagine a unei justiții de castă, autoprotectivă, ruptă complet de cetățean, deși justiția este un serviciu public, nu? Un sistem care confundă independența cu impunitatea și respectul cu frica.   Dacă președinții CSM se folosesc de instituție pentru a hărțui demnitari, a intimida colegi magistrați și a înăbuși orice critică legitimă despre teme importante așteptate de societate , atunci da — poate a venit momentul să ne întrebăm dacă acest CSM mai trebuie să existe în formula actuală.   Evident că se impune o reformă a modului în care sunt aleși membrii și conducerea CSM, cu participarea tuturor magistraților la alegeri.   Dar când o instituție care trebuia să fie garantul independenței justiției pare să devină garantul abuzului, nu mai e loc de cosmetizări.   Poate chiar a venit momentul ca acest CSM să fie desființat — nu din răzbunare, ci pentru a reconstrui, de la zero, o instituție care să redea sensul cuvântului «justiție»”, a scris fostul ministru și candidat la președinția României.    Ea a mai afirmat că este nevoie de o „justiție care să recupereze fiecare leu furat statului român, nu să elibereze pe bandă rulantă condamnați pentru corupție, lăsându-i și cu banii furați”.

Uscatu, co-fondatoare "Dăruiește Viața", explică problemele după ce Gheorghiu a ajuns vicepremier: „Am semnat contracte în care am spus că nu avem membri în guvern”
Eveniment

Uscatu, co-fondatoare "Dăruiește Viața", explică problemele după ce Gheorghiu a ajuns vicepremier: „Am semnat contracte în care am spus că nu avem membri în guvern”

Carmen Uscatu, co-fondatoare Dăruiește Viața, explică problemele ONG-ului după ce Oana Gheorghiu a ajuns vicepremier: „Am semnat contracte de sponsorizare în care am spus că nu avem membri în guvern”, a arătat ea. Uscatu a spus că Gheorghiu a rămas între cei trei fondatori ai ONG-ului Dăruiște Viața, ceea ce generează probleme pentru unii sponsori, care nu au voie să finanțeze o organizație asociată unui membru al Executivului. Citește și: AUR apără pensiile speciale ale magistraților și pe Savonea, cere cercetarea lui Gheorghiu Actualul vicepremier s-a autosuspendat doar din poziția de angajat al asociației şi de co-preşedinte al Consiliului Director, dar este în Adunarea Generală.  Uscatu, co-fondatoare Dăruiește Viața, explică problemele după ce Gheorghiu a ajuns vicepremier  „Ne sună pentru că nu își doresc să fie susceptibili că ar influența politicile guvernului printr-o sponsorizare pentru «Dăruiește Viață», având în vedere acest dublu rol pe care Oana îl are în acest moment”, a declarat Carmen Uscatu, într-un interviu pentru HotNews. În plus, Carmen Uscatu a arătat că plecarea lui Gheorghiu în Guvern a luat organizația prin surprindere.  „E regretabil pentru noi că s-a întâmplat acest lucru și că nu am știut din timp, am aflat și noi, la fel ca opinia publică, în același moment. Ne-a luat pe nepregătite. Dar vreau să-i asigur pe toți sponsorii și pe toţi donatorii că lucrăm la un plan prin care să separăm aceste roluri ale Oanei Gheorghiu, care în acest moment are drept de vot în Adunarea Generală a Asociaţiei «Dăruieşte Viaţă» şi are şi un rol în Guvernul României”, a explicat Uscatu.  Potrivit co-fondatoarei Dăruiește Viața, unii sponsori s-au retras în ziua anunţului.  Însă Uscatu a încurajat-o pe Gheorghiu: „Eu cred că Oana s-a dus să facă un bine mai mare țării decât binele pe care «Dăruiește Viață» a reușit și reușește să-l facă societății”.  În plus, ea a apărat-o pe fosta ei colegă de criticile privind salariul mare încasat de la Dăruiește Viața: „Salariile noastre sunt transparente! Noi avem un raport anual pe site în care declarăm că 3,4% din veniturile asociației sunt cheltuite pe salarii. Există de asemenea și un audit pe care noi îl facem anual cu o companie mare de audit. Există transparență, există trasabilitatea banilor pe care oamenii sau companiile ni-i donează”. 

Până și Grindeanu critică CSM în cazul Oana Gheorghiu: Orice om politic are dreptul la opinie
Politică

Până și Grindeanu critică CSM în cazul Oana Gheorghiu: Orice om politic are dreptul la opinie

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a comentat marți scandalul legat de declarațiile vicepremierului Oana Gheorghiu despre pensiile magistraților, afirmând că acestea fac parte din categoria „declarațiilor politice populiste și iresponsabile”. Totuși, liderul social-democrat a subliniat că populismul „nu se sancționează penal” și a calificat reacția Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) drept „exagerată”. Sorin Grindeanu critică reacția CSM-ului Într-un mesaj publicat pe Facebook, Sorin Grindeanu a salutat inițiativa președintelui Nicușor Dan de a convoca o consultare între partidele din coaliție pe tema pensiilor magistraților, considerând-o un pas necesar pentru restabilirea dialogului. Citește și: AUR apără pensiile speciale ale magistraților și pe Savonea, cere cercetarea lui Gheorghiu „Declarațiile vicepremierului Oana Gheorghiu se înscriu în registrul declarațiilor politice populiste și iresponsabile, însă populismul nu se sancționează penal în România. De aceea, consider drept o reacție exagerată demersul CSM. Orice om politic are dreptul la opinie, indiferent că este la putere sau în opoziție”, a scris liderul PSD. „Avem nevoie de o lege constituțională” Sorin Grindeanu a precizat că își dorește ca discuțiile din coaliție să ducă rapid la o formă constituțională a legii pensiilor magistraților, pentru a evita blocaje instituționale. „Dincolo de retorica politică, obiectivul PSD a fost mereu acela de a îndeplini jalonul și de a atrage banii din PNRR, în loc să creștem taxe”, a transmis fostul premier. Apel la maturitate politică și responsabilitate Liderul social-democrat a îndemnat partidele din coaliție să depășească disputele publice și să demonstreze maturitate politică. „Trebuie să depășim tensiunile și nivelul declarațiilor populiste. Răspunderea este mare: nu ne putem juca cu astfel de subiecte, chiar dacă unii cred că acest lucru este aplaudat pe rețelele de socializare. PSD este pregătit să deblocheze situația pentru a identifica o soluție instituțională care să ne permită să luăm cele 231 de milioane de euro din PNRR”, a conchis Sorin Grindeanu.

BREAKING Nicușor Dan nu va permite urmărirea penală a Oanei Gheorghiu: O declarație nefericită, nu o faptă penală
Politică

BREAKING Nicușor Dan nu va permite urmărirea penală a Oanei Gheorghiu: O declarație nefericită, nu o faptă penală

Președintele Nicușor Dan a declarat marți că nu va semna o eventuală cerere de urmărire penală pentru vicepremierul Oana Gheorghiu, aflată în centrul unui scandal public după afirmațiile despre pensiile speciale ale magistraților. „O opinie nu poate constitui faptă penală” Șeful statului a calificat declarația vicepremierului drept „nefericită”, dar a considerat că reacția Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) este „exagerată”. Citește și: AUR apără pensiile speciale ale magistraților și pe Savonea, cere cercetarea lui Gheorghiu „Nu poate o opinie să constituie faptă penală și, în momentul în care va veni, dacă va veni, cererea de avizare a urmăririi penale, eu n-o voi semna. Nu este nicidecum o faptă penală”, a afirmat Nicușor Dan. Acesta a adăugat că Oana Gheorghiu ar trebui să rămână în funcție: „Desigur, toată lumea greșește și nu e o greșeală așa de mare.” CSM cere anchetarea Oanei Gheorghiu Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat luni că a decis sesizarea organelor abilitate pentru efectuarea de cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de incitare la violență, ură sau discriminare, în legătură cu declarațiile vicepremierului despre pensiile magistraților. Într-un comunicat oficial, CSM a acuzat-o pe Gheorghiu că a „încălcat independența justiției și statutul magistraților într-un mod iresponsabil și populist.” Declarațiile controversate despre pensiile magistraților Sâmbătă, într-o emisiune la Digi24, Oana Gheorghiu a fost întrebată cum ar rezolva problema pensiilor speciale ale magistraților. „Eu le-aș transmite magistraților un mesaj – îi înțeleg. Este foarte greu să renunți la un lucru care ți s-a dat. (...) Dar cred că a fost un fel de Caritas acest lucru. Ei au fost prinși într-un Caritas, care nu putea să dureze la nesfârșit. România nu își permite să mai plătească acești bani, nu își permite să mai aibă pensionari speciali. (...) Dacă banii aceia trebuie să se ducă la ei pentru că dau sentințe, îi iau de undeva – poate de la gura unui copil care se culcă flămând sau de la un spital care nu are medicamente”, a spus vicepremierul. Declarațiile au fost imediat criticate de reprezentanți ai sistemului judiciar, care le-au considerat jignitoare și incitatoare la ură.

O fostă judecătoare la CEDO desființează, indirect, atacul CSM împotriva Oanei Gheorghiu: „Discursul politic, fundamentul unei societăți democratice”
Justiție

O fostă judecătoare la CEDO desființează, indirect, atacul CSM împotriva Oanei Gheorghiu: „Discursul politic, fundamentul unei societăți democratice”

O fostă judecătoare la CEDO, Iulia Motoc, desființează, indirect, atacul CSM împotriva Oanei Gheorghiu: „Jurisprudența constantă a Curții statuează că discursul politic constituie fundamentul unei societăți democratice”, a scris ea pe Facebook. Citește și: ANALIZĂ Plângerea penală a CSM împotriva lui Gheorghiu: toți care cârtim putem fi băgați la pușcărie Motoc, care acum este judecătoare la Curtea Penală Internațională, nu a menționat vreodată CSM sau pe Oana Gheorghiu, în postarea ei, dar a scris: „Pentru ca am fost judecător CEDO aproape zece ani, am datoria sa clarific anumite aspecte legate de libertatea de expresie a politicienilor, având in vedere ca toate cazurile pot ajunge potențial la CEDO”.  O fostă judecătoare la CEDO desființează, indirect, atacul CSM împotriva Oanei Gheorghiu „1) Jurisprudența constantă a Curții statuează că discursul politic constituie fundamentul unei societăți democratice. 2) Marja largă a criticii acceptabile: Politicienii, prin natura funcției lor publice, acceptă implicit să fie supuși unui nivel superior de scrutin și critică. Limitele criticii acceptabile sunt considerabil mai extinse în cazul figurilor publice decât în cazul cetățenilor privați.   3 )Toleranța față de limbajul incisiv: Curtea a decis în mod repetat că exprimarea politică poate include termeni care «șochează, ofensează sau deranjează». Un limbaj hiperbolic, polemic sau satiric, chiar și cel perceput ca fiind exagerat sau imoderat, beneficiază de protecția Articolului 10, cu condiția să nu degenereze în discurs ilicit.   4) Importanța dezbaterii de interes public: Protecția este maximă atunci când discursul vizează chestiuni de interes general, guvernanță, transparență sau potențiale conflicte de interese.   Delimitările și Limitele Admisibile:   Protecția excepțională nu este absolută. Restricțiile sunt justificate atunci când discursul depășește sfera dezbaterii democratice legitime și aduce atingere valorilor fundamentale ale Convenției: Excluderea discursului instigator la ură (hate speech): Conform jurisprudenței (cazurile Féret și Le Pen), discursul care incită la ură rasială, discriminare, xenofobie nu se bucură de protecție”, a scris Motoc.   Ulterior, ea a precizat, într-un răspuns la un comentariu: „Cazurile CEDO se referă la ura rasiala, etnică, cazuri foarte grave”. 

PNL și USR critică plângerea penală a CSM împotriva Oanei Gheorghiu: O acțiune de intimidare
Politică

PNL și USR critică plângerea penală a CSM împotriva Oanei Gheorghiu: O acțiune de intimidare

Tensiunile dintre puterea politică și sistemul judiciar s-au amplificat după ce Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat că sesizează organele abilitate în urma declarațiilor vicepremierului Oana Gheorghiu despre pensiile speciale ale magistraților. Decizia a stârnit un val de critici din partea clasei politice, fiind considerată de unii lideri o tentativă de intimidare și o abatere de la rolul constituțional al CSM. Raluca Turcan acuză CSM de intimidare politică Deputatul PNL Raluca Turcan a reacționat dur după ce Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis să sesizeze organele abilitate pentru cercetarea vicepremierului Oana Gheorghiu, acuzând-o de incitare la ură în legătură cu declarațiile despre pensiile speciale ale magistraților. Citește și: ANALIZĂ Plângerea penală a CSM împotriva Oanei Gheorghiu: toți cei care cârtim putem fi băgați la pușcărie Într-o postare pe Facebook, Raluca Turcan a calificat acțiunea CSM drept „un fapt grav” și „o tentativă de intimidare” care depășește rolul constituțional al instituției. „CSM a tergiversat să dea un aviz pe pensiile speciale, dar s-a autosesizat imediat pentru o declarație politică. Practică un dublu standard îngrijorător, care subminează încrederea publică într-o instituție-cheie pentru democrația românească”, a scris deputata liberală. Turcan a subliniat că justiția are prin Constituție rolul de a apăra libertatea de exprimare, nu de a o limita: „Este grav și faptul că CSM a ajuns să vorbească la unison cu PSD. Reacția instituției pare să urmeze linia de comunicare a PSD și a lui Sorin Grindeanu – o confuzie periculoasă între actul de justiție și interesul politic.” Precedent periculos Turcan a avertizat că demersul CSM poate crea un precedent periculos: „România are nevoie de instituții ferme, dar și de discernământ – nu de reacții comandate și reflexe politice. Gestul CSM reprezintă un precedent periculos, iar ministrul Justiției, membru al Consiliului, este dator să clarifice cum a fost posibil ca acest organism să intimideze prin plângeri penale un membru al Guvernului.” Turcan a concluzionat că atunci „când justiția devine instrument de intimidare pentru opinii, pierdem tocmai esența libertății pe care Constituția o garantează”. USR reacționează: „Pensiile speciale nu sunt stat de drept” Purtătorul de cuvânt al USR, Cristian Seidler, a criticat la rândul său decizia CSM, considerând-o o exagerare periculoasă. „Când cineva spune că nu e de acord cu pensiile speciale, nu atacă statul de drept, nici independența justiției, nici magistrații, ci un privilegiu. Pensiile luate la 48 de ani, egale cu salariul magistratului care muncește, sunt un privilegiu. Arestați-mă că am scris asta”, a scris Seidler pe Facebook. „Statul de drept nu e pensie specială” Reprezentantul USR a adăugat că în țări precum Suedia, statul de drept funcționează fără pensii speciale: „Are Suedia probleme cu independența justiției? Nu! Nu se duce de râpă statul de drept dacă magistrații se vor pensiona la 65 de ani. Justiția nu va fi mai puțin independentă dacă pensia va fi 70% din ultimul salariu.” El a atras atenția că plângerea penală împotriva Oanei Gheorghiu transmite un mesaj periculos către cetățeni: „Când un reprezentant al magistraților depune plângere penală pentru o declarație politică despre pensii speciale, e ca și cum ar spune: ‘dai în pensia specială, dai în mine’. Țara în care un om ar face închisoare pentru că se exprimă împotriva pensiilor speciale s-ar numi dictatură.”

AUR apără pensiile speciale ale magistraților și pe Savonea, cere cercetarea lui Gheorghiu
Politică

AUR apără pensiile speciale ale magistraților și pe Savonea, cere cercetarea lui Gheorghiu

AUR apără pensiile speciale ale magistraților și, indirect, și pe Lia Savonea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție: europarlamentarul acestui partid Gheorghe Piperea a declarat, azi, că pensiile speciale ale magistraților nu sunt un privilegiu. Mai mult, el a apreciat „beneficiile patrimoniale” ale acestora trebuie să fie „consolidate”.  Citește și: ANALIZĂ Plângerea penală a CSM împotriva lui Gheorghiu: toți care cârtim putem fi băgați la pușcărie AUR apără pensiile speciale ale magistraților și pe Savonea Piperea a mai afirmat că „asistăm la un tir neîntrerupt de torpile la adresa Curții de Casație în principal”, ceea ce „este extrem de periculos”.  „În primul rând, pentru că nu este vorba despre un privilegiu aici, ca să-i poți spune pensie specială. Privilegiu ar fi, de exemplu, pentru cine știe ce personaj care a lucrat prin aparatul de stat 5-6 ani de zile și pentru acest motiv primește o casă, de exemplu, cum ar fi cazul ex-președinților. Ăsta ar fi un privilegiu, ăsta ar fi un tip de pensie specială. Magistrații, și vă vorbesc, cum să spun, ca un participant la ceea ce înseamnă lupta judiciară, business-ul judiciar, sistemul judiciar, magistrații plătesc un CAS și un CASS, la fel ca noi.  Atâta doar că banii aceștia nu se duc către casa de pensii, așa cum se duc banii noștri, ci se duc direct în bugetul de stat și de acolo li se plătesc și salariile, și după aceea, și pensiile, și celelalte indemnizații. Deci, diferența este doar de denumire. În consecință, și salariile, și pensiile magistraților sunt, cel puțin în parte, contributive, la fel cum sunt și ale noastre. Asta este unu la mână. În al doilea rând, dacă vrem să avem o independență reală a justiției, și nu una, cum să-i spun, teatrală, și nu una care se apără cu mânuțele alea în mână, pe care scrie «Luați laba de pe justiție», în stradă sau pe treptele de la Palatul Justiției, atunci trebuie ca ceea ce s-a consolidat în ani de zile, ca parte a beneficiilor patrimoniale pe care le aduce această funcție, demnitate în stat plină de toate restricțiile și complicațiile din lume, trebuie să rămână consolidat”, a spus Piperea, într-un interviu pentru site-ul stiripesurse.ro. Ulterior, într-o postare pe Facebook, el a spus că Gheorghiu ar trebui anchetată pentru modul în care a gestionat fondurile pentru spitalul „Dăruiește Viața”. „Poate că, în cazul concret al acestei doamne vicepremier, se verifică și onestitatea colectării de fonduri pentru spitalul «privat», cine știe…”, a scris, plin de speranță, europarlamentarul AUR. 

ANALIZĂ Plângerea penală a CSM împotriva lui Gheorghiu:  toți care cârtim putem fi băgați la pușcărie
Opinii

ANALIZĂ Plângerea penală a CSM împotriva lui Gheorghiu: toți care cârtim putem fi băgați la pușcărie

Gruparea procurorilor și judecătorilor îmbuibați cu pensii speciale a trecut la un nou nivel: îi amenință cu pușcăria pe toți cei care cârtesc împotriva lor. Nu-i vorba de Oana Gheorghiu, ci de un precedent. Un precedent care deschide calea condamnării la pușcărie tuturor celor care își permit să conteste pensiile speciale.  CSM va fi susținut de toți beneficiarii acestor pensii - milițieni, securiști, diplomați...- și de PSD, partid hipercorupt care a mituit Justiția cu aceste privilegii.  În primul rând, trebuie spus că CSM minte fără rușine când scrie: „Afirmaţiile formulate deliberat într-o notă caracterizată de vector emoţional, cu referire la fonduri alocate pentru minori afectaţi de patologii grave, şi comparaţia între situaţia acestora şi garanţiile financiare de independenţă a justiţiei nu pot fi simple opinii personale atunci când provin de la un reprezentant al puterii executive”. Nu mai reiau declarațiile lui Gheorghiu, dar ea a vorbit despre copiii flămânzi, nu cu „patologii grave”.  De ce consider că este un atac cu iz mafiot ce a făcut CSM? Este un gest de intimidare - și, ca ziarist, am trecut prin asta de nenumărate ori - care vrea să o sperie și pe ea, și pe cei tentați să o urmeze. Până acum, CSM trimitea astfel de declarații la Inspecția Judiciară. În acest caz, procurorii și judecătorii CSM s-au adresat Parchetului.  Ce credibilitate va avea ancheta și eventuala judecare a lui Gheorghiu? Toți procurorii și judecătorii ar trebui să se recuze, atâta vreme cât nu declară că renunță la pensia specială.  De ce gestul CSM este la limita unei lovituri de stat? A) Este un atac la un drept fundamental, libertatea de exprimare. Tehnic, ce a spus Gheorghiu este 100% corect, câtă vreme pensiile speciale ale magistraților sunt masiv subvenționate de la buget. De când au ajuns „afirmaţiile formulate deliberat într-o notă caracterizată de vector emoţional” o instigare? O bătrână care protestează plângând câți ani de închisoare ar trebui să primească, în viziunea procurorilor și judecătorilor din CSM?  B) Este o tentativă de schimbare a componenței Guvernului: dacă împotriva lui Gheorghiu va începe urmărirarea penală, ea poate fi suspendată din funcție.  C) Dacă Gheorgiu este condamnată, se deschide calea prin care orice critic al beneficiarilor de pensii speciale poate fi condamnat penal, inclusiv la închisoare cu executare. Pe baza precedentului, procesele se vor desfășura rapid și condamnările vor fi tot mai dure.  CSM, în complicitate cu CCR, a anulat sistemul de „check and balances”, iar puterea judecătorească controlează celelalte puteri - legislativă și judecătorească - este deasupra lor. Putem numi un astfel de sistem o dictatură? În mare măsură, da.  Ne aflăm în fața unui război fără precedent declanșat de magistrați împotriva majorității societății. Ca să-și apere privilegiile și ca să-i aducă la tăcere pe cei care vorbesc despre ele. Nu trebuie să cedăm, fiindcă urmările unei capitulări vor fi catastrofale. 

Încă un judecător din CSM, absolvent al facultății de educație fizică, s-a supărat pe Oana Gheorghiu
Politică

Încă un judecător din CSM, absolvent al facultății de educație fizică, s-a supărat pe Oana Gheorghiu

Încă un judecător din CSM, absolvent al facultății de educație fizică, s-a supărat pe Oana Gheorghiu: el a scris, pe Facebook, că afirmațiile vicepremierului sunt „manipulare ieftină, de cea mai joasă factură, e instigarea conștientă la linșaj față de o categorie fundamentală a oricărei democrații”. Citește și: Șeful DIICOT Sălaj, care câștigă 32.000 de lei net lunar, se declară "jignit" de Oana Gheorghiu Sâmbătă, polițistul Alin Ene, acum judecător la CSM, o ataca pe Oana Gheorghiu: „O incitare la ura de clasă”, a scris el, pe Facebook, după ce vicepremierul a spus că magistrații iau banii de la gura copiilor flămânzi, prin salariile și pensiile lor speciale uriașe. Încă un judecător din CSM, absolvent al facultății de educație fizică, s-a supărat pe Oana Gheorghiu Claudiu Drăgușin, născut în noiembrie 1978, a absolvit, în 2003, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport din cadrul Academiei Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport. În paralel, el a făcut Dreptul, din 1998 în 2002, la o universitate privată, ”Nicolae Titulescu” din Bucureşti. Drăgușin a ajuns angajat la Guvern din 2003, iar din 2011 este judecător. În anul fiscal 2023 a câștigat circa 560.000 de lei de la CSM, dar a primit și aproape 100.000 de lei pentru că a câștigat procesele cu statul pentru un salariu mai mare. Acum, el o ceartă pe Oana Gheorghiu.  „Să disprețuiești justiția într-o propoziție, iar în cealaltă să o evoci ca ultim arbitru al drepturilor tale fundamentale, asta da ipocrizie! Când ai o problemă, când simți ca drepturile nu îți sunt respectate, tot la justiție te întorci ca ultim resort al drepturilor tale fundamentale.   În rest, e manipulare ieftină, de cea mai joasă factură, e instigarea conștientă la linșaj față de o categorie fundamentală a oricărei democrații, e asmuțirea intenționată a unor categorii sociale împotriva altora.   În ultimă instanță, e o ipocrizie fără margini.   Dublul standard (cel puțin în materie de justiție) a devenit politica oficială a statului român: «Principiile sunt acele reguli inamovibile care se aplică ori de câte ori îmi sunt favorabile. În rest, nu».    Altfel spus: caritatea se face cu bani (22.000), iar serviciul public se face fără (pentru a rămâne bani copiilor flamanzi)”, a scris el pe Facebook. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră