vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: nuclear

116 articole
Internațional

Putin, cu degetul pe butonul nuclear

Putin, cu degetul pe butonul nuclear. Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat vineri că Rusia nu are obiecţii faţă de aderarea Ucrainei la UE, întrucât aceasta din urmă nu este o alianţă militară, spre deosebire de NATO, relatează agenţiile AFP şi Reuters. Ucraina în UE, "semi-colonie" a Vestului "Nu avem nimic împotrivă, este decizia lor suverană să adere sau nu la uniuni economice (...) Este treaba lor, a poporului ucrainean", a declarat preşedintele rus în timpul Forumului economic de la Sankt Petersburg. "Spre deosebire de NATO, UE nu este o alianţă militară", aşadar "în ce priveşte integrarea lor economică, alegerea le aparţine" ucrainenilor, a lămurit Putin poziţia Rusiei pe acest subiect. Citește și: Putin, nevoit să-şi amâne discursul la Forumul de la Sankt Petersburg, din cauza unui atac cibernetic Totuşi, preşedintele rus a estimat că "Ucraina se va transforma într-o semi-colonie" a ţărilor occidentale dacă aderă la UE. "Este părerea mea", a adăugat el. Pe de altă parte, Putin a apreciat că după încheierea "operaţiunii militare speciale", adică a războiului declanşat de Rusia prin agresiunea asupra Ucrainei, relaţiile ruso-ucrainene se vor normaliza. "Mai devreme sau mai târziu, situaţia va reveni la normal", crede el. Companiile occidentale, dorite în Rusia Liderul de la Kremlin s-a arătat încrezător şi faţă de revenirea pe piaţa rusească a companiilor occidentale, mai ales europene, care s-au retras în urma sancţiunilor impuse Rusiei după agresiunea asupra Ucrainei. El a insistat pe de altă parte că ofensiva militară rusă în Ucraina nu este cauza dificultăţilor economice mondiale, în special a creşterii preţurilor la energie, acestea fiind provocate de "erorile sistemice" ale Occidentului, care și-ar provoca singur inflaţie prin "tipărirea de bani". "Îi auzim pe toţi vorbind despre o pretinsă (...). Acesta este rezultatul erorilor sistemice ale administraţiei americane şi ale birocraţiei europene (...). Pentru ei, operaţiunea noastră este un colac de salvare care le permite să pună totul pe seama noastră", a opinat Putin. Kremlinul vrea porturi ucrainene fără mine Liderul rus a adăugat că țara sa nu va împiedica exporturile de cereale din Ucraina şi este dispusă să garanteze securitatea navelor care le transportă, dar Ucraina trebuie să-şi demineze porturile de la Marea Neagră, a declarat vineri preşedintele rus Vladimir Putin, potrivit agenţiilor DPA şi EFE. "Nu noi am minat porturile", a spus el la Forumul economic de la Sankt Petersburg, reafirmând o condiţie a Moscovei deja respinsă de Kiev, care se teme că, dacă-şi deminează zona de coastă, devine şi mai vulnerabilă în faţa unui eventual atac rusesc de pe mare, deşi Rusia a promis că nu va profita de o eliminare a minelor pentru a porni un astfel de atac în agresiunea sa militară intrată vineri în cea de-a 114-a zi. Putin, cu degetul pe butonul nuclear Putin a dat asigurat că ţara sa va recurge la folosirea armelor nucleare doar "dacă este necesar" pentru a-şi apăra suveranitatea, relatează agenţia EFE. "Nu suntem o ameninţare, dar toţi trebuie să ştie ce avem noi şi ce vom folosi dacă este necesar pentru apărarea suveranităţii noastre", a spus Putin în timpul Forumului economic de la Sankt Petersburg. El a catalogat drept "iresponsabile" declaraţiile unor oficiali occidentali conform cărora Rusia ameninţă omenirea cu armele sale nucleare. Cât despre o posibilă confruntare militară directă a Rusiei cu Occidentul ca urmare a războiului pornit de Moscova în Ucraina, Putin a răspuns că ţările occidentale au declarat de fapt în trecut "război pe scară extinsă" unor ţări precum Irak, Libia, Afganistan sau Iugoslavia.

Putin, cu degetul pe butonul nuclear (sursa: kremlin.ru)
Rusia cheamă SUA la masa discuțiilor (sursa: TASS.com/ Dmitri Peskov)
Internațional

Rusia cheamă SUA la masa discuțiilor

Rusia cheamă SUA la masa discuțiilor. Rusia și Statele Unite trebuie să discute prelungirea tratatului de reducere a armelor nucleare START, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Peskov a declarat că discuțiile privind prelungirea ar fi trebuit să înceapă deja, deoarece această chestiune este importantă pentru securitatea globală. Discuțiile de orice fel dintre SUA și Rusia au fost tensionate în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Rusia cheamă SUA la masa discuțiilor "Acesta este un subiect care nu poate fi evitat", a declarat Peskov într-un interviu acordat joi agenției ruse de știri de stat RIA Novosti. "Această discuție este importantă nu doar pentru popoarele celor două țări, ci și pentru întreaga lume, pentru securitatea globală", a adăugat el. Biden i-a trimis lui Zelenski arme de încă un miliard de dolari, în special piese de artilerie şi obuze, precum şi rachete anti-navă. Macron și Scholz ajută mai degrabă din vorbe SUA și Rusia au convenit anterior să prelungească până la 4 februarie 2026 tratatul istoric New START, care limitează numărul de arme strategice ofensive pe care ambele țări le pot avea, până la 4 februarie 2026. Acordul istoric a fost semnat pentru prima dată pentru o perioadă de 10 ani de către fostul președinte american Barack Obama și fostul președinte rus Dmitri Medvedev în 2010. Acesta este ultimul tratat dintre SUA și Rusia care impune limite privind creșterea celor mai mari două arsenale nucleare din lume, după ce SUA s-au retras dintr-un acord separat de control al armelor nucleare cu Rusia, Tratatul privind forțele nucleare cu rază intermediară de acțiune (INF), sub administrația Trump, în 2019, potrivit CNN.

Kim Jong-un de neoprit în demersul nuclear (sursa: almayadeen.net)
Internațional

Kim Jong-un, de neoprit în demersul nuclear

Kim Jong-un, de neoprit în demersul nuclear. Coreea de Nord pare să extindă lucrările la situl său de testare nucleară pentru a include un al doilea tunel, a declarat joi un grup de reflecție cu sediul în SUA, în timp ce oficialii sud-coreeni și americani afirmă că Coreea de Nord ar putea efectua un test nuclear în orice zi. Lucrările de pregătire la tunelul nr. 3 al instalației de testare nucleară de la Punggye-ri erau aparent finalizate și pregătite pentru un posibil test nuclear, a declarat Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale într-un raport, citând imagini din satelit comercial. Kim Jong-un, de neoprit în demersul nuclear Coreea de Nord a efectuat șase teste nucleare subterane la acest sit între 2006 și 2017. Grupul de cercetare a precizat că, pentru prima dată, analiștii au observat o nouă activitate de construcție la Tunelul nr. 4 al instalației, "sugerând cu tărie un efort de a-l reactiva pentru potențiale teste viitoare".În afara Tunelului nr. 3, imaginile au arătat un zid de sprijin și unele amenajări minore cu copaci mici sau arbuști, probabil în anticiparea unei vizite a unor oficiali de rang înalt, a precizat grupul. Biden i-a trimis lui Zelenski arme de încă un miliard de dolari, în special piese de artilerie şi obuze, precum şi rachete anti-navă. Macron și Scholz ajută mai degrabă din vorbe Cele două tuneluri nu au fost niciodată folosite anterior pentru teste nucleare, iar intrările lor au fost demolate în 2018, când Coreea de Nord a declarat un moratoriu autoimpus privind testarea armelor nucleare și a rachetelor sale balistice intercontinentale (ICBM). Liderul Kim Jong Un a declarat că nu mai este obligat să respecte acel moratoriu din cauza lipsei de măsuri reciproce din partea Statelor Unite în timpul negocierilor de denuclearizare, iar Coreea de Nord a reluat testele cu rachete balistice intercontinentale în acest an. Oficialii sud-coreeni au declarat săptămâna aceasta că Coreea de Nord este pregătită să efectueze un test nuclear "în orice moment" și că momentul va fi decis de Kim, potrivit CNN.

Planul inițial a lui Putin a eșuat încă de la început (sursa: Facebook/AntonyBlinken)
Internațional

SUA amenință Coreea de Nord

SUA amenință Coreea de Nord. Șeful diplomaţiei americane, Antony Blinken avertizează Coreea de Nord că un test nuclear ar trage un răspuns rapid al SUA și al aliaților lor. „Coreea de Nord a finalizat pregătirile pentru un alt test nuclear şi cred că mai are nevoie doar de o decizie politică” pentru a trece la acţiune, a spus Blinken alături de omologul său sud-coreean, Park Jin, într-o conferinţă de presă la Washington, estimând, de asemenea, că acest lucru ar atrage noi „sancţiuni internaţionale”. SUA amenință Coreea de Nord „Continuăm să fim preocupaţi de perspectiva a ceea ce ar fi al şaptelea test nuclear,” dar primul din 2017, a mai spus Blinken. „Suntem în contact foarte strâns cu aliaţii şi partenerii noştri cei mai apropiaţi, începând cu Coreea de Sud, precum şi cu Japonia şi cu alţii, pentru a fi în măsură să răspundem rapid,” a adăugat el. Citește și: Putin nu doar că împiedică exporturile ucrainene de cereale pe mare, dar a și furat de la țara invadată, cu tancurile și rachetele, peste un sfert din terenurile agricole „Ne pregătim pentru toate scenariile (...) şi suntem gata să ne adaptăm postura militară pe termen scurt şi lung, atât cât este necesar,” a avertizat secretarul de stat american. Washington-ul şi-a exprimat opinia încă de luna trecută că Phenianul, care şi-a multiplicat deja lansările de rachete balistice, inclusiv intercontinentale, este pe cale să rupă moratoriul asupra testelor nucleare, potrivit Reuters. Antony Blinken a promis că va menţine „presiunea” până când liderul nord-coreean Kim Jong Un îşi va schimba atitudinea dar, în acelaşi timp, a dat asigurări că Statele Unite rămân pregătite pentru un dialog direct „fără condiţii prealabile”.

Test nuclear pregătit de Phenian (sursa: presstv.ir)
Internațional

Test nuclear, pregătit de Phenian

Test nuclear, pregătit de Phenian. Coreea de Nord a încheiat pregătirile în vederea unui test nuclear şi aşteaptă cel mai bun moment pentru a-l declanşa, a declarat joi un deputat sud-coreean, citând informaţii furnizate de serviciul secret sud-coreean (NIS), transmit AFP şi Kyodo. 'Pregătirile pentru un test nuclear sunt acum încheiate şi (Phenianul) caută acum momentul potrivit' pentru a-l efectua, a declarat presei deputatul Ha Tae-keung, membru al comisiei pentru informaţii a Adunării Naţionale. Test nuclear, pregătit de Phenian În pofida extinderii rapide a epidemiei de COVID-19, au fost detectate de asemenea semne ale unei lansări de rachete, a prevenit NIS într-un briefing cu membrii comisiei. Preşedintele american Joe Biden soseşte vineri la Seul pentru o serie de summituri, în prima sa deplasare în Asia în calitate de preşedinte. Citește și: Bețele puse de Erdoğan în roatele aderării Finlandei și Suediei la NATO nu-l ajută pe Putin, liderul de la Ankara doar își negociază o relație mai bună cu Occidentul 'Informaţiile noastre reflectă posibilitatea reală' a unui test cu rachete cu capacitate nucleară sau a unui test cu armă nucleară în timpul vizitei preşedintelui Biden, a declarat miercuri consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan, potrivit Agerpres. Tot miercuri, preşedinţia de la Seul a transmis că liderii Coreei de Sud şi Statelor Unite au un 'plan B' pregătit pentru forţele combinate ale celor două ţări pentru situaţia în care va avea loc o provocare majoră. În briefingul de joi, NIS a mai menţionat că Phenianul pare să fi refuzat neoficial să primească ajutor medical din Coreea de Sud în contextul epidemiei de COVID-19. Coreea de Nord a anunţat primele sale cazuri de COVID-19 săptămâna trecută, iar de atunci semnalează câteva sute de mii de cazuri de 'febră' zilnic.

Vizita lui Biden în Asia în pericol (sursa: japantimes.co.jp)
Internațional

Vizita lui Biden în Asia, în pericol

Vizita lui Biden în Asia, în pericol. Statele Unite consideră că există o "posibilitate reală" ca regimul nord-coreean să efectueze "o altă lansare de rachetă" sau "un test nuclear" în timpul turneului preşedintelui Joe Biden în Asia, conform declaraţiei făcute miercuri de un consilier al Casei Albe, informează AFP. În ajunul plecării preşedintelui american într-un turneu diplomatic mult aşteptat în regiune,"suntem pregătiţi pentru toate eventualităţile, inclusiv pentru o astfel de provocare în timp ce ne aflăm în Coreea de Sud sau Japonia", a declarat Jake Sullivan, consilier pentru securitate naţională. Vizita lui Biden în Asia, în pericol "Ne coordonăm îndeaproape cu aliaţii noştri din Coreea de Sud şi Japonia", a adăugat el, indicând că a menţionat acest risc în cadrul discuţiei avute miercuri cu omologul său chinez, Yang Jiechi. "Suntem, evident, pregătiţi să ne adaptăm poziţia militară, dacă este necesar, pentru a garanta că asigurăm apărarea şi descurajarea pentru aliaţii noştri din regiune", a asigurat consilierul preşedintelui Biden. Citește și: Bețele puse de Erdoğan în roatele aderării Finlandei și Suediei la NATO nu-l ajută pe Putin, liderul de la Ankara doar își negociază o relație mai bună cu Occidentul Sub impactul sancţiunilor internaţionale, Coreea de Nord a intensificat dramatic testarea rachetelor în acest an, ignorând în acelaşi timp propunerile de negociere ale SUA, potrivit Agerpres. Regimul liderului nord-coreean Kim Jong Un a încetat să efectueze teste cu rachete balistice intercontinentale şi teste nucleare din 2017. Acest moratoriu a fost deja încălcat parţial la sfârşitul lunii martie prin testarea unei rachete intercontinentale. Regimul de la Phenian a testat arme nucleare de şase ori între 2006 şi 2017.

Putin, tot mai disperat, amenință nuclear (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, tot mai disperat, amenință nuclear

Putin, tot mai disperat, amenință nuclear. Moscova va lua măsuri de precauţie corespunzătoare dacă NATO desfăşoară forţe şi infrastructuri nucleare mai aproape de frontierele Rusiei, a declarat sâmbătă viceministrul rus de externe Aleksandr Gruşko. Putin, tot mai disperat, amenință nuclear Agenţiile de presă ruse, preluate de Reuters, citează avertismentul lui Gruşko: "Va fi necesar să reacţionăm (...) luând măsuri de precauţie adecvate care să asigure viabilitatea descurajării". Oficialul a susţinut că Rusia nu are intenţii ostile faţă de Finlanda şi Suedia şi nu consideră că există motive "reale" pentru aderarea acestor ţări la NATO. El a reluat şi declaraţia anterioară a Kremlinului, conform căreia reacţia Rusiei la o eventuală extindere a NATO va depinde de apropierea forţelor militare aliate şi de infrastructurile desfăşurat. Reuters arată că intenţia Finlandei de a adera la NATO, anunţată joi, şi probabilitatea ca Suedia să facă acelaşi pas ar extinde Alianţa Nord-Atlantică - exact ceea ce preşedintele rus Vladimir Putin a încercat să împiedice, prin invadarea Ucrainei. Președintele Finlandei l-a sunat pe Putin Preşedintele finlandez, Sauli Niinisto, l-a sunat sâmbătă pe omologul său rus, Vladimir Putin, pentru a discuta despre iminenta candidatură a ţării nordice la NATO, a anunţat Helsinki, conform France Presse. "Conversaţia a fost directă şi la obiect şi a decurs fără probleme. Evitarea tensiunilor a fost considerată importantă", a declarat şeful statului finlandez într-un comunicat al preşedinţiei. Citește și: Palatul de un miliard de dolari și un yacht de peste 600 de milioane de euro ale lui Putin, vizate de sancțiuni britanice Ţara nordică "doreşte să se ocupe de probleme practice legate de faptul că este o ţară vecină a Rusiei într-un mod adecvat şi profesionist", a dat asigurări Helsinki. Preşedintele şi premierul Finlandei, Sanna Marin, au anunţat joi că se vor alătura "fără întârziere" alianţei militare conduse de SUA, un anunţ al candidaturii fiind aşteptat duminică. Mesajul către Kremlin: a extins NATO Se aşteaptă ca şi Suedia să îşi anunţe cererea de aderare la NATO în zilele următoare. Potrivit Helsinki, Sauli Niinisto i-a spus lui Vladimir Putin că cererile Moscovei, de la sfârşitul lui 2021, de îngheţare a extinderii NATO şi apoi invazia Ucrainei la sfârşitul lui februarie au schimbat "fundamental mediul de securitate al Finlandei". Miercuri, preşedintele finlandez a declarat că Moscova este responsabilă pentru proiectul de aderare a ţării sale, istoric nealiniată. Preşedintele şi premierul Finlandei urmează să oficializeze duminică decizia ţării de a adera la NATO, o reuniune parlamentară fiind programată pentru luni. Putin califică aderarea Finlandei drept o "greșeală" Sfârşitul neutralităţii militare a Finlandei ar fi o "greşeală", a declarat sâmbătă preşedintele rus, Vladimir Putin, în conversaţia telefonică cu omologul său finlandez Sauli Niinisto, potrivit unui comunicat al Kremlinului. "Vladimir Putin a subliniat că încetarea politicii tradiţionale de neutralitate militară ar fi o greşeală, deoarece nu există nicio ameninţare la adresa securităţii Finlandei", se arată în comunicat. "O astfel de schimbare în orientarea politică a ţării poate avea un impact negativ asupra relaţiilor ruso-finlandeze, care s-au dezvoltat de ani de zile în spiritul bunei vecinătăţi şi al cooperării între parteneri, fiind reciproc avantajoase", se arată în comunicatul Kremlinului. Cei doi lideri au discutat, de asemenea, despre situaţia din Ucraina, unde Rusia duce o ofensivă din 24 februarie, Putin informându-l pe omologul său finlandez despre "stadiul discuţiilor ruso-ucrainene, practic suspendate de Kiev, care nu manifestă niciun interes pentru un dialog constructiv şi serios", potrivit aceleiaşi surse. G7 promite să continue să sprijine Ucraina Miniştrii de externe din G7, grupul celor mai industrializate economii ale lumii, cer continuarea presiunilor economice asupra Rusiei, prin izolarea pe plan internaţional, înarmarea Ucrainei şi sunt împotriva recunoaşterii frontierelor impuse prin forţă de ruşi, transmit agenţiile internaţionale de presă. Reuniţi la Wangels, în landul Schleswig-Holstein din nordul Germaniei, şefii diplomaţiilor din G7 au adoptat sâmbătă o declaraţie în care arată: "Nu vom recunoaşte niciodată frontierele pe care Rusia a încercat să le schimbe prin intervenţia sa militară" în Ucraina. "Ne reafirmăm hotărârea de a duce mai departe presiunile economice şi politice asupra Rusiei, continuând să acţionăm uniţi", au mai comunicat miniştrii în document. "Vom continua asistenţa militară şi de apărare în curs pentru Ucraina atâta timp cât este necesar", s-au angajat înalţii oficiali. Apel la Belarus să-și respecte angajamentele internaționale Consemnând că atacul Rusiei împotriva Ucrainei a fost neprovocat şi că ucrainenii sunt în legitimă apărare, ei au cerut Chinei să nu sprijine Rusia prin subminarea sancţiunilor economice internaţionale. Totodată, ei au făcut un nou apel la Belarus "să înceteze facilitarea intervenţiei Rusiei şi să îşi respecte angajamentele internaţionale". Miniştrii de externe doresc accelerarea eforturilor de eliminare a dependenţei de energia din Rusia. G7 mai cere ca Rusia să înceteze blocada împotriva exporturilor ucrainene de cereale, pentru a evita o criză umanitară majoră. Reprezentanţii grupului au arătat că războiul a înrăutăţit perspectivele economice mondiale, provocând creşterea preţurilor energiei, combustibililor şi alimentelor, care afectează populaţiile cele mai vulnerabile.

Putin pregătește o paradă moscovită nucleară (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin pregătește o paradă moscovită nucleară

Putin pregătește o paradă moscovită nucleară. Statul Major ucrainean a avertizat duminică asupra a ceea ce a calificat drept "pregătiri pentru intrarea iminentă în luptă" a grupurilor armate şi a trupelor ruse din Transnistria, regiune separatistă a Republicii Moldova. Putin pregătește o paradă moscovită nucleară Forţele concentrate în acest teritoriu se găsesc "în plină pregătire" de luptă, potrivit comunicatului Statului Major ucrainean, difuzat de portalul de informaţii Unian. De săptămâni bune, autorităţile ucrainene avertizează cu privire la o posibilă extindere a conflictului către acest teritoriu prorus al Republicii Moldova. Transnistria a denunţat la rândul său atacuri cu drone neidentificate asupra acestei regiuni. De cealaltă parte, reprezentanţii regimului de la Tiraspol au negat anterior faptul că s-ar pregăti să atace Ucraina. Liderul separatiştilor transnistreni, Vadim Krasnoselski, declara zilele trecute că Transnistria "nu reprezintă un pericol pentru ţările vecine", relatează Deschide.md. "Timp de 30 de ani noi am creat un popor transnistrean multinaţional şi paşnic care nu doreşte rău nici Ucrainei, nici Moldovei", a spus acesta. Ucraina acuză o operaţiune "sub steag fals" a Rusiei Deschide.md menţionează că pregătirea pentru luptă "plină" reprezintă cel mai înalt grad de pregătire a trupelor, în care acestea sunt capabile să înceapă să execute misiuni de luptă. Situaţia din Transnistria a început să se tensioneze la finele lunii aprilie, după o serie de tiruri şi explozii la edificii şi infrastructuri guvernamentale care, potrivit autorităţilor locale, proveneau de pe teritoriul ucrainean. Citește și: Marcarea sfârșitului celui de-al doilea război mondial trimite Rusia și SUA în plin război rece: șeful Dumei de la Moscova acuză Washingtonul de implicare directă în războiul din Ucraina Kievul a dat atunci asigurări că este vorba despre o operaţiune "sub steag fals" a Rusiei pentru a da vina pe Ucraina pentru acele atacuri şi a acuzat Moscova că se pregăteşte să lanseze o ofensivă împotriva Republicii Moldova, în timp ce Rusia a calificat aceste incidente drept o încercare de a atrage acest teritoriu în conflictul armat din Ucraina. "Avionul Apocalipsei", scos la paradă Un avion Il-80, numit și "avionul Apocalipsei", care va servi ca post strategic de comandă într-un eventual război nuclear a participat miercuri la repetiţiile de la Moscova pentru apropiata celebrare a Zilei Victoriei la 9 mai, transmite Xinhua. Aparatul Il-80, escortat de două MiG-29, a zburat împreună cu bombardiere strategice şi avioane de luptă deasupra Moscovei. Rusia organizează parade militare la 9 mai în fiecare an pentru a marca victoria Uniunii Sovietice în Marele Război Patriotic împotriva Germaniei naziste. În acest an, la parada principală din Piaţa Roşie de la Moscova vor lua parte în jur de 11.000 de militari, 131 tipuri de arme şi echipament militar, 77 de avioane, a precizat miercuri ministrul apărării Serghei Şoigu. În total, în acest an vor avea loc parade militare în 28 de oraşe, cu participarea a aproape 65.000 de militari, circa 2.400 de tipuri de arme şi echipament militar şi peste 460 de avioane, a mai spus Şoigu.

Putin și amenințarea nucleară (sursa: Pixabay)
Internațional

Putin și amenințarea nucleară

Putin și amenințarea nucleară. La începutul invaziei Rusiei în Ucraina, președintele rus Vladimir Putin a evocat, în mod indirect, posibilitatea unui atac nuclear împotriva oricărei persoane care ar interveni în conflict. Putin și amenințarea nucleară Într-un discurs în care a anunțat invazia Ucrainei la 24 februarie, Putin a dat un avertisment voalat, dar fără echivoc, că dacă Occidentul intervine în ceea ce el a numit o "operațiune militară specială", ar putea folosi arme nucleare ca răspuns. "Indiferent cine încearcă să ne stea în cale sau … să creeze amenințări pentru țara noastră și poporul nostru, trebuie să știe că Rusia va răspunde imediat, iar consecințele vor fi așa cum nu ați mai văzut niciodată în întreaga voastră istorie", a spus el. Citește și: Decizie comună extrem de importantă a Germaniei și SUA: cele două țări nu vor recunoaște nici un câștig teritorial al Rusiei în Ucraina, vor susține țara invadată până la capăt Trei zile mai târziu, pe 27 februarie, Putin a ordonat comandamentului său militar să pună forțele de descurajare nucleară ale Rusiei în stare de alertă maximă, citând ceea ce el a numit declarații agresive ale liderilor NATO și sancțiuni economice occidentale împotriva Moscovei, potrivit Reuters. Lavrov vorbește despre un război nuclear Ministrul rus de externe Serghei Lavrov, un diplomat veteran, a vorbit, de asemenea, despre riscul unui război nuclear, deși a declarat că Moscova face tot posibilul pentru a-l preveni. "Nu aș vrea să ridic aceste riscuri în mod artificial. Mulți și-ar dori acest lucru. Pericolul este serios, real. Și nu trebuie să îl subestimăm", a declarat el săptămâna trecută, determinând Departamentul de Stat al SUA să califice remarcile sale drept "culmea iresponsabilității". În timp ce Washingtonul nu a văzut nicio acțiune care să sugereze că forțele nucleare rusești sunt în stare de alertă maximă, experții și oficialii occidentali au avertizat împotriva respingerii comentariilor ca fiind fanfaronadă, având în vedere riscul ca Putin să folosească arme nucleare dacă se simte încolțit în Ucraina sau dacă NATO intră în război. Oficialii americani au calificat rapid comentariile lui Putin privind punerea forțelor nucleare rusești în stare de alertă maximă drept periculoase, escalatorii și total inacceptabile, în timp ce secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, le-a criticat ca fiind agresive și iresponsabile. Amenințarea nucleară - doar pe vorbe? Cu toate acestea, oficialii americani au precizat, de asemenea, imediat că nu au văzut niciun semn că forțele rusești și-ar fi schimbat poziția nucleară, iar armata americană a declarat că nu vede necesitatea de a o modifica pe a sa. La 28 februarie, președintele american Joe Biden le-a spus americanilor că nu trebuie să se îngrijoreze de un război nuclear cu Rusia. Răspunzând la o întrebare strigată dacă cetățenii americani ar trebui să fie îngrijorați de izbucnirea unui război nuclear, Biden a spus "nu". citiți mai departe Comentariul lui Biden a părut să reflecte o opinie larg răspândită printre experții americani și oficialii occidentali, potrivit căreia șansele ca Rusia să folosească arme nucleare în războiul din Ucraina sunt extrem de scăzute. "Din 1945, fiecare lider al unei puteri nucleare … a respins utilizarea armelor nucleare în luptă din motive excelente", a scris săptămâna trecută Gideon Rose, fostul editor al revistei Foreign Affairs. "Putin nu va fi o excepție, acționând nu dintr-o inimă moale, ci dintr-un cap tare. El știe că ar urma represalii extraordinare și oprobriu universal, fără avantaje strategice nici pe departe comparabile care să le justifice", a adăugat el. Scopul principal al amenințărilor eliptice ale Rusiei cu un atac nuclear pare să fie acela de a descuraja Washingtonul și aliații săi din NATO de la implicarea directă în război, au declarat experți și diplomați occidentali. "Ele nu sunt credibile", a declarat un diplomat occidental care, ca și alții, a vorbit sub rezerva anonimatului din cauza sensibilității problemei. "Încearcă să sperie Occidentul". Statele Unite și aliații săi nu doresc să intre într-un război de focuri convențional cu Rusia, cu atât mai puțin să facă ceva care ar putea declanșa un schimb nuclear. În cazul în care Rusia ar folosi arme nucleare, experții au văzut o serie de posibilități, de la o detonare deasupra Mării Negre sau a unei părți nelocuite a Ucrainei pentru a-și demonstra capacitățile până la o lovitură împotriva unei ținte militare ucrainene sau asupra unui oraș.

Iulian Fruntașu
Opinii

Există o metodă în nebunia lui Putin și alta – în tratamentul de rigoare

Două editoriale recente, în The Guardian și Bloomberg, scot în evidență dilema pe care o are Occidentul în raport cu amenințările nucleare ale Rusiei în contextul războiului declanșat împotriva Ucrainei, iar proiectul rezoluției introdus în Congresul american arată direcția în care se mișcă establishmentul politic american – documentul reprezintă, de fapt, autorizarea utilizării forțelor armate americane pentru a apăra Ucraina dacă Rusia va folosi împotriva ei armele chimice, biologice sau nucleare. În România subiectul a fost abordat mai puțin, inclusiv din cauza faptului că ar fi periculos, chipurile, să apară în spațiul public, îmbinând cumva paradoxal, dar perfect balcanic, frica struțului cu capul băgat în nisip și aroganța jupânului de mass media care își imaginează că poate seta parametrii dezbaterilor. Însă logica războiului rus-ucrainean implică, prin definiție, ideea de exacerbare a conflictului și acest fapt ar trebui să fie acceptat pentru a oferi descurajării credibilitatea necesară prin elaborarea și implementarea politicilor necesare pentru realizarea obiectivului în cauză. Voi aborda subiectul din perspectiva istoriei politice și militare, precum și a diplomației, inclusiv prin prisma experienței profesionale proprii. Autocrația, imperialismul și național-șovinismul rus: câteva repere Este imposibil de prezentat succint esența autocrației, a imperialismului și național-șovinismului rus fără a simplifica lucrurile, dar câteva repere ar fi totuși utile. Rusia în trecut a avut ocazii să meargă pe calea autonomiei instituțiilor, fie a aristocrației, fie a bisericii ortodoxe, sau a republicilor comerciale precum Novgorodul, însă de fiecare dată lucrurile au luat o întorsătură proastă, un exemplu notoriu fiind domnia lui Ivan cel Groaznic, care a instituit opricinina. Teroarea acesteia poate fi considerată un exemplu medieval al poliției politice care a contribuit la consolidarea tradiției de represalii. O problemă majoră au reprezentat invaziile de anvergură, de la cele tătare-mongole, până la războiul lui Carol al XII, Napoleon sau cel de-al Doilea Război Mondial. Războaiele defensive s-au intercalat organic cu cele ofensive, în mentalul colectiv rus instaurându-se ideea că toate acțiunile militare sunt necesare pentru a apăra Rusia. Teritoriul enorm și spațiile deschise au contribuit nu doar la fobiile rușilor legate de pământurile pe care trebuie să le apere, ci și la „deprecierea” vieții umane. Într-un fel, geografia și războaiele permanente au determinat desensibilizarea la nivelul întregii societăți, instaurând un mesianism de stat cu scopul raționalizării sacrificiilor făcute de ruși pe parcursul istoriei, inclusiv cele absurde. Într-un asemenea context afirmația lui Putin că, dacă va fi un război nuclear total, rușii vor merge în rai, iar restul „vor zdohni, pur și simplu”, nu este una pe care ar trebui să o trecem ușor cu vederea. De asemenea, un lucru important este și caracterul terestru al imperiului, spre deosebire de coloniile de peste mări ale imperiilor europene, rușii nu au știut niciodată unde se termină țara lor și unde încep coloniile pe care au încercat să le integreze, cu un grad variat de succes, perioada sovietică fiind probabil cea mai însemnată reușită din cauza promovării unei ideologii comuniste supra-naționale, dar cu supremația administrativă a rușilor, bineînțeles. După destrămarea URSS-ului nu a existat un Nurenberg pentru judecarea comunismului, asigurând o reconciliere cu trecutul și un viitor în care orori similare să nu se repete. Un asemenea proces nu a avut loc, nici chiar o lustrație pentru ca foștii agenți KGB să nu ajungă la putere vreodată. SUA și Europa s-au grăbit să declare „sfârșitul istoriei”, pierzând în mare parte interesul față de Rusia și statele succesoare ale Uniunii Sovietice. Aceasta în situații în care a fost necesară intervenția hotărâtă a Occidentului, prima fiind războiul de pe Nistru, când Republica Moldova a luptat de una singură împotriva Armatei a 14-cea rusă și a cazacilor ruși organizați inclusiv de actualul șef al „Roskosmos”, Dmitri Rogozin, fost vice-premier. A două situație semnificativă a ținut de utilizarea tancurilor de către președintele Elțin împotriva Dumei și constituția autoritară pe care și-a tras-o în 1993, speriindu-i pe occidentali cu restaurarea comunismului. Însă regimul lui Elțin, cu autoritarismul, corupția și oligarhii săi, a născut Rusia actuală sub Putin, tot mai belicos, de la campaniile în Cecenia, până la războaiele în Georgia, Siria și Ucraina, mercenari trimiși în Libia, Republica Centrafricană, Sudan. Putin a mai reușit performanța divizării și coruperii occidentalilor, fie cu livrările de gaz și conducte, fie cu finanțarea partidelor de extremă dreaptă sau nominalizarea foștilor oficiali de rang înalt în posturi prin consiliile companiilor energetice rusești. Pe parcursul domniei lui Putin, țara s-a transformat într-un regim care se bazează mai mult pe manipulare și dezinformare, spre deosebire de teroare, deși vedem că în ultimele două luni regimul devine tot mai opresiv – proces accelerat după realizarea faptului că războiul cu Ucraina nu va fi o anexare relativ ușoară, cum a fost în cazul Crimeii. Atunci au fost închise instituțiile mass media independente, câte au mai rămas, și introduse modificări în legislație pentru a bloca orice tentativă de opoziție față de regim. Evident, cele menționate mai sus nu reprezintă o justificare a culturii politice ruse, deoarece rușii înșiși sunt responsabili de aceasta. La fel, nu cred că este corect să susținem ideea unui determinism istoric prin care să afirm că rușii tot timpul au fost așa. Istoria, bineînțeles, are efecte care modelează într-o măsură oarecare comportamentul societății, dar aceasta nu înseamnă că la un moment dat Rusia nu poate deveni o democrație autentică, în pofida unei tradiții a violenței de stat. Este Putin suficient de nebun să moară? Rusia poate fi mare din punct de vedere teritorial, dar este totuși o putere de mărime medie care mai râvnește să devină o supraputere. În ce privește populația, se află undeva între Bangladesh și Mexic (însă într-un declin demografic pronunțat), economic vorbind poziția sa este undeva între Brazilia și Coreea de Sud, iar exporturile sunt la nivelul Taiwanului sau ale Elveției. Simpatia de care se bucura pe unele meleaguri se risipește datorită incompetenței și barbariei sale în Ucraina. Însă două arme pe care le are, resursele energetice și rachetele nucleare, fac dintr-o țară de mâna a doua, dar cu frustrări menținute artificial, un inamic periculos în imprevizibilitatea sa. Dacă în privința gazului și petrolului lucrurile par a fi cumva mai clare, Uniunea Europeană încercând să se debaraseze de acestea prin intermediul unui embargou, în privința armelor nucleare politicile și atitudinile sunt mai complicate deoarece Putin a încălcat un tabu instalat după criza cubaneză privind amenințarea nucleară. Cutia Pandorei a fost deschisă și cât nu ne-am liniști că Putin este dependent de poker, că declarațiile sale periculoase nu vor culmina în utilizarea de facto a armelor nucleare, nu mai putem fi siguri. Dar să încercăm, totuși, să răspundem la întrebarea: este Putin suficient de nebun să moară? Am să încep de departe. Mulți ani în urmă, după războiul din fosta Iugoslavie, am fost membru al Misiunii OSCE în Bosnia, oficiul din Srebrenica și în această calitate am avut întrevederi de serviciu cu interlocutori dintre cei mai neaoși, inclusiv veterani sârbi al acestui conflict sângeros. De la ei am auzit despre voluntarii din Orientul Mijlociu, veniți să lupte de partea bosniacilor musulmani. Determinați în Jihadul lor, mergeau la moarte fără a clinti. Prost înarmați, dar cu o cheie de aramă legată de gât – pentru a deschide poarta în grădina edenului unde pe martiri îi așteptau câte 72 de virgine pentru fiecare, nu altfel. Și acum comparați-i pe tinerii arabi, spălați pe creieri de mici să meargă în atacuri sinucigașe, dar chiar și pe liderii Hamas sau al Statul islamic care preferă moartea arestului, cu Vladimir Putin, cel cu palate de miliarde, iahturi de sute de milioane, amante, un stil de viață al cărui lux este comparabil cu cel mai bogat nabab dintre toți nababii, din toate timpurile. Comparați-l, la el acasă, cu Serghei Neceaev, autorul „Catehismului radical al unui revoluționar” din sec. XIX și cu teroriștii din „Наро́дная во́ля” („Voința Populară” – din limba rusă) și nu doar, care s-au inspirat din lucrarea respectivă. Vladimir Putin amenință Occidentul cu utilizarea armelor nucleare, dar ar fi dispus el însuși să moară într-o conflagrație de acest gen? Are el, un KGB-ist de rangul doi în Germania Democrată, un băiat pe aranjamente cu mafia la începutul anilor ‘90 la primăria Sankt-Petersburg pe lângă Sobciak, credința nestrămutată, puritatea ideologică, ascetismul și devotamentul față de o cauză și, nu în ultimul rând, e cuprins el oare de nebunia teroriștilor ruși din sec. XIX sau a jihadiștilor actuali? Fără a romantiza calitățile acestor oameni pentru un obiectiv totalmente greșit, nu putem să observăm caracterul oportunist, banditesc și impertinent al actualului președinte rus. Însă Putin nu este nebun, să fie clar. Doar că aici survine momentul „catch-22” – impunerea întregii lumi a jocului de-a ruleta rusească (există temei de ce e numită așa). Când, de fapt, un risc de a muri devine sinucidere și, prin definiție, expresia unei nebunii? Care e procentul matematic ca un glonț din șase butoiașe (cinci goale) să omoare o persoană? Cât timp poate fi practicat „jocul” respectiv astfel încât jucătorii să rămână în viață? Armele nucleare – un scurt istoric selectiv Ușurința cu care Putin amenință cu utilizarea armelor nucleare arată că Rusia pierde în Ucraina. Însă tendința în cauză e de mai mult timp și aici este necesară o trecere succintă în revistă a problemei. În perioada războiului rece, echilibrul strategic a fost asigurat de Distrugerea Reciprocă Asigurată (Mutually Assured Destruction, MAD), în urma crizei Caraibe din 1962, când s-a încercat obținerea unei superiorități în ce privește un război nuclear potențial, și doar după depășirea momentului critic respectiv s-a ajuns la înțelegerea necesității unui echilibru strategic care se referă implicit la forțele nucleare cu rază de acțiune intercontinentală - adică cele care sunt capabile să parcurgă o distanță de peste 5.500 de kilometri. Ele au fost obiectul negocierilor sovietice-americane codificate de tratatele respective, atât între două părți, cât și la nivel global. Armele nucleare cu o rază mai mică de acțiune sunt considerate tactice (ANT) și nu sunt atât de bine reglementate, având în vedere faptul că obiectivele utilizării acestora este unul de intimidare într-un teatru local de război. Totodată, este necesar că statele occidentale nu fac deosebire prea mare între armele nucleare strategice și tactice deoarece utilizarea lor ar distruge consensul internațional despre inacceptabilitatea unor instrumente de acest fel, securitatea globală fiind compromisă în mod ireversibil. În 1991, Statele Unite și fosta Uniune Sovietică și-au luat angajamente reciproce, conform cărora desfășurarea de arme nucleare tactice în marină și flotele terestre „în circumstanțe normale” a fost oprită. O parte semnificativă a armelor nucleare tactice a fost eliminată, restul - redusă și plasată în arsenalele centrale, îndepărtate de locația forțelor armate. Unele dintre focoasele pentru rachete maritime și terestre au fost păstrate. Desfășurarea de bombe nucleare și focoase pentru rachete de aviație tactică nu este reglementată în mod oficial, dar problema cea mare este că nu este clar ce ar însemna circumstanțe care sunt „normale” și care sunt „extraordinare”. Este pierderea războiului convențional cu Ucraina o circumstanță „extraordinară”? Altfel, Federația Rusă întotdeauna a considerat că SUA și NATO au subminat MAD prin instalarea scutului anti-rachetă, inclusiv la Deveselu și aici a avut dreptate, descoperind, spre surprinderea sa, că este tratată în continuare cu frică și suspiciune din cauza trecutului său nu atât de îndepărtat. Probabil, pentru o țară democratică o asemenea atitudine ar fi fost doar neplăcută, însă în mentalitatea colectivă a rușilor care nu s-au desprins de trecutul totalitar a revenit și narațiunea războiului rece. Scăderea pragului de utilizare a armelor nucleare și mobilizarea internă în jurul ideii de „paradis nuclear” a permis Rusiei să obțină anumite rezultate în războiul cu Ucraina. Amenințarea nucleară stă la baza refuzului Statelor Unite și a NATO de a participa direct la război de partea Ucrainei. Dar efectele sunt limitate – asistența către partea ucraineană doar crește. De asemenea, Ucraina a primit mijloace de protecție chimică, biologică și împotriva radiației, dacă Rusia ar folosi arme nucleare tactice. În plus, s-a afirmat că, în cazul utilizării oricăror arme de distrugere în masă, Rusia va primi un răspuns colectiv din partea NATO și Ucraina nu va fi lăsată de una singură. De asemenea, a fost anunțat că atacurile asupra convoaielor de ajutor militar către Ucraina de către țări individuale NATO vor fi considerate un atac asupra Alianței. Comportamentul Kremlinului este cu atât mai sfidător cu cât a încălcat Memorandumul de la Budapesta din 1994, care conținea asigurări date Ucrainei privind respectarea suveranității și integrității teritoriale în legătură cu renunțarea sa la armele nucleare. După care a urmat anexarea Crimeii din 2014 și ocuparea Donbasului, iar acum – războiul împotriva întregii țări cu amenințări nucleare, mult sau mai puțin voalate, la adresa Occidentului, cum ar fi lansarea recentă a rachetei ICBM „Sarmat” – supranumit „Satana II” în Occident și capabil să livreze mai multe focoase nucleare până în SUA, Putin susținând că acest lucru va „da de gândit la cei care încearcă să amenințe Rusia." Totodată, avioanele guvernamentale rusești au zburat demonstrativ spre buncărele din munții Ural și Orientul Îndepărtat. Dar chiar înainte de introducerea trupelor în Ucraina, Rusia a efectuat exerciții ale forțelor sale strategice de descurajare și, la scurt timp după izbucnirea războiului, și-a plasat forțele nucleare într-un „regim special”, trimițând un semnal complet transparent către restul lumii că ar fi hotărât să meargă până la capăt. Revenind la ANT, deoarece ele nu sunt acoperite de tratate, nici SUA, nici Rusia nu oferă cifre exacte, putem vorbi doar despre estimările aproximative ale experților. Pentru Statele Unite, această estimare astăzi este de 230 de bombe în cădere liberă, dintre care 100 sunt amplasate la bazele americane din Europa. În ce privește Rusia, ea are o gamă largă de ANT, estimările variind foarte mult: de la 860-1040 la 1912 unități. Însă analizând modalitățile de transportarea către țintă (bombardiere Tu-22M3, bombardiere Su-34, avioane antisubmarin Il-38 și Tu-142, submarine cu rachete de croazieră și crucișătoare cu rachete Proiect 949A Ante, precum și sisteme de rachete Iskander), atunci este puțin probabil ca numărul de unități utilizabile ale ANT să depășească 520-550 de unități. Întrebarea este dacă Rusia ar fi gata să folosească ANT. Cadrul juridic există – axat în jurul conceptului paradoxal de „tensionare pentru de-escaladare”, menționat anterior. Acesta a apărut în planificarea militară rusă la începutul anilor 2010, apărând mai târziu în documente oficiale. De exemplu Articolul 37 din „Bazele politicii de stat a Federației Ruse în domeniul activităților navale până în 2030”, adoptat la 20 iulie 2017, prevede: „În contextul tensionării unui conflict militar, o demonstrație de pregătire și determinarea de a folosi forța folosind armele nucleare tactice este un factor de descurajare eficient.” Alt document relevant este intitulat: „Bazele politicii de stat a Federației Ruse în domeniul descurajării nucleare”. Adoptat în iunie 2020, numește agresiunea „împotriva Federației Ruse folosind arme convenționale, atunci când însăși existența statului este pusă în pericol” drept una dintre condițiile de utilizare a armelor nucleare (articolul 17 și articolul 18 litera „d”). În plus, descurajarea nucleară se aplică nu numai statelor sau coalițiilor de state care dețin arme nucleare, ci și statelor care posedă pur și simplu „capacitate semnificativă de luptă cu scop general” (articolul 13). Prin acest demers, „detensionarea nucleară” a conflictului presupune, în primul rând, posibilitatea utilizării demonstrative a armelor nucleare ne-strategice în zone nelocuite sau în apele inamice nenavigabile pentru a-l demoraliza și a-l induce să accepte termenii de pace ai Rusiei. Nu este clar de ce Kremlinul consideră că este capabil să controleze tensionarea și să-și dicteze voința politică în orice stadiu al conflictului, statele occidentale făcând puține diferențe între gravitatea ANT și cele strategice, iar ucrainenii devenind poate chiar mai implacabili în urma unei asemenea lovituri. Deficiențele acestei abordări ale strategilor ruși au fost semnalate de experții militari. Chiar dacă am presupune că Putin a decis să folosească ANT, spre deosebire de Forțele Nucleare Strategice (în special forțele de rachete și submarinele strategice), care sunt în serviciu de luptă în timp de pace, au la dispoziție focoasele nucleare iar bazele de reparație și întreținere tehnică sunt pe teritoriul lor, lanțul logistic de transportare a încărcăturii nucleare de la depozitele din Ural către districtul militar și unitatea concretă implică un număr prea mare de persoane pentru a putea asigura atât confidențialitatea ordinului, cât și eficiența executării. Negocierile cu Rusia Negocierile cu rușii sunt întotdeauna dificile. În special, acceptă cu greu compromisul cu părțile pe care le consideră inferioare. Aici iarăși fac referință la experiența proprie, fiind implicat în negocierile de la sfârșitul anilor ‘90 de la Viena cu privire la adaptarea Tratatului Forțelor Armate Convenționale din Europa. La Summit-ul OSCE de la Istanbul din decembrie 1999, Delegația Republicii Moldova a fost ultima care a finalizat negocierile cu Delegația Federației Ruse în primele ore ale dimineții, cu doar trei ore înainte de semnarea oficială a documentului de către statele-membre. Nici faptul că violau prevederile Tratatului în flancul de sud cu privire la deținerile de armamente în cele cinci categorii în legătură cu războiul împotriva cecenilor nu i-a făcut pe ruși mai maleabili decât atunci când s-a ajuns la limita unui eșec al regimului de control al armamentelor convenționale. Care altfel le era convenabil în multe alte aspecte, în special în Caucaz și în raport cu Turcia. Grație acestor decizii, în 2000-2001 au fost evacuate mai multe garnituri de tren, Republica Moldova debarasându-se de prezența tancurilor, artileriei grele și altor echipamente amplasate pe malul stâng al Nistrului. Nu în totalitate, evident, unele fiind transmise către regimul de la Tiraspol, dar în cea mai mare parte – un lucru extrem de important în contextul actualului război declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. În ciuda dificultăților în cadrul procesului de negocieri trebuie menționat faptul că ofițerii din școala veche a serviciului de contraspionaj militar sovietic și a KGB-ului (din jurul lui Primakov) aveau totuși un anumit cod de comportament care permitea să ai încredere într-un proces rațional al negocierilor și în respectarea acordurilor încheiate. În ultimii douăzeci de ani, însă, stilul regimului axat pe manipulare și propagandă orwelliană, deșănțată și absurdă totodată, cu extazul gopnikului, scuipând peste norme, cutume și convenții, s-a răspândit, din păcate, și asupra diplomației. Cu toate acestea, relația cu Moscova este indispensabil pentru a-i transmite mesajele lumii civilizate și pentru a-i insufla necesitatea unui comportament rațional. Însă Putin trebuie să înțeleagă că tensionarea situației s-ar putea să conducă la dispariția Rusiei fără ca întreaga lume să sufere. În 2013, de exemplu, Dmitri Rogozin, pe atunci vicepremier rus, a susținut că SUA cu ajutorul a 3,5-4 mii de unități de arme ghidate de precizie, pot distruge principalele facilități de infrastructură ale inamicului în șase ore. Dacă o astfel de lovitură ar fi aplicată Rusiei, atunci principalele ținte vor fi forțele de descurajare nucleară strategică, distrugând 80-90% din potențialul nuclear rusesc. Finlanda cu Suedia planifică să adere la NATO. Polonia și-a exprimat disponibilitatea să găzduiască rachete balistice nucleare ale SUA, sancțiunile economice afectează drastic economia Rusiei, iar un accident nuclear la vreo centrală ucraineană poate avea efecte grave asupra vecinilor, inclusiv Rusia. Nu sunt motive necesare pentru oprirea războiului și revenirea la status-quo, cel puțin? Singura abordare realistă a Președintelui Putin care susține, candid, „De ce ne-ar trebui lumea dacă în ea nu este loc pentru Rusia?”, este acceptarea ruletei rusești prin care revolverul îi este dat înapoi încărcat cu gloanțe în toate butoiașele, ca să înțeleagă că indiferent de șantajul lui, viața va continua fără el și, dacă va fi necesar, fără Rusia. Să sperăm că scenariile de rigoare există la Washington. _____________________________ Iulian Fruntașu este istoric, politolog și scriitor. Fost Ambasador al Republicii Moldova în Marea Britanie. Cărți publicate: volumul de poeme Beata în marsupiu, Editura Cartier, 1996; antologia bilingvă engleză-română God’s Ear, Editura Slow Dancer Press, Londra, 1998; studiul O istorie etnopolitică a Basarabiei. 1812-2002, Editura Cartier, 2002; volumul de poeme bilingv român-englez St. Bosnia Blues, Editura Cartier, 2006; antologia de versuri Să fi fost totul o mare păcăleală, Editura Cartier, 2016; Eseu asupra încremenirii. O istorie subiectivă a Republicii Moldova, Editura Cartier, 2019; precum și volumul de proză scurtă Uneori trebuie să fii prost pentru a fi deștept, Editura Arc, 2022.

Putin sugerează o nouă amenințare nucleară (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin sugerează o nouă amenințare nucleară

Putin sugerează o nouă amenințare nucleară. Rusia crede că riscurile unui război nuclear trebuie menţinute la minimum şi că orice conflict armat între puteri nucleare trebuie prevenit, a declarat sâmbătă un oficial rus din Ministerul de Externe, citat de agenţia TASS, relatează Reuters. Putin sugerează o nouă amenințare nucleară Vladimir Iermakov, şeful departamentului de neproliferare nucleară, a declarat că toate puterile nucleare trebuie să rămână la o logică prezentată în documentele oficiale menite să prevină războiul nuclear. Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a declarat luni că Occidentul nu ar trebui să subestimeze riscurile ridicate ale unui conflict nuclear din cauza Ucrainei, dar ulterior SUA au precizat că nu cred că există o ameninţare ca Rusia să folosească arme nucleare, în pofida unei escaladări în retorica Moscovei. Iermakov a mai spus sâmbătă că principalele puteri nucleare trebuie să adere la logica instituită de documentele pe care le-au creat în comun. Rusia, ca de obicei, se vede ca fiind jucătorul onest El s-a referit la declaraţia comună publicată în ianuarie de Rusia, China, Regatul Unit, SUA şi Franţa - care sunt membre permanente ale Consiliului de Securitate al ONU - în care cele cinci ţări afirmă că o răspândire a armelor nucleare şi un război nuclear trebuie evitate. Citește și: Soldații ucraineni au găsit într-un transport cu aruncătoare de grenade, din Spania, cârnați și mesajul: „Vă urez victoria”. De la cine era mesajul "Riscurile unui război nuclear, care nu ar trebui niciodată declanşat, trebuie menţinute la minimum, în special prin prevenirea oricărui conflict armat între puteri nucleare. Rusia urmează în mod clar această înţelegere", a maia spus Iermakov sâmbătă, potrivit TASS. Dialogul privind stabilitatea strategică, înghețat Dialogul între Moscova şi Washington privind stabilitatea strategică este oficial "îngheţat", a adăugat Vladimir Iermakov. Potrivit acestuia, acele contacte ar putea fi reluate odată ce Rusia încheie ceea ce numeşte "operaţiunea militară specială" în Ucraina. Iermakov a mai spus că Moscova crede că SUA intenţionează să finalizeze proiecte pentru desfăşurarea de rachete cu rază scurtă şi medie în Europa şi în regiunea Asia-Pacific. El nu a prezentat dovezi pentru a-şi susţine afirmaţia, notează Reuters. "Apariţia unor astfel de arme în acele regiuni va înrăutăţi şi mai mult situaţia şi va alimenta cursa înarmării", a mai spus el, potrivit TASS.

Arma nucleară, folosită preventiv de Kim (sursa: elpais.com)
Internațional

Arma nucleară, folosită preventiv de Kim

Arma nucleară, folosită preventiv de Kim. Liderul nord-coreean Kim Jong Un a reiterat că Phenianul ar putea folosi "preventiv" arma nucleară pentru a contracara forţe ostile, au relatat sâmbătă media oficiale, citate de AFP. Arma nucleară, folosită preventiv de Kim Pentru "a menţiune superioritatea absolută" a forţelor armate nord-coreene, ţara trebuie să fie capabilă "să controleze şi să contracareze preventiv orice încercări periculoase şi ameninţări, dacă va fi necesar", le-a spus liderul unor ofiţeri superiori, conform agenţiei oficiale de presă KCNA. Phenianul trebuie să continue să îşi dezvolte arsenalul pentru a dispune de o "forţă militară zdrobitoare pe care să nu o poată provoca nicio putere din lume", a afirmat Kim Jong Un. Citește și: Relația dintre Moscova și Washington, în pragul ruperii: Pentagonul îl acuză de Putin de corupție morală și depravare criminală, Lavrov cere SUA și NATO să nu trimită arme în Ucraina Este "colacul de salvare care garantează securitatea ţării noastre", a spus el. În timpul unei impozante defilări militare la 25 aprilie, el a afirmat că ar putea recurge la arsenalul nuclear dacă "interesele fundamentale" ale Coreii de Nord sunt ameninţate. Cele mai puternice rachete balistice intercontinentale Kim Jong Un a reiterat afirmaţiile cu ocazia unei întâlniri cu militari de rang înalt în cadrul căreia a ţinut să salute munca depusă la parada militară de la 25 aprilie, organizată cu ocazia marcării a 90 de ani de la crearea Armatei Populare Revoluţionare a Coreii. Cu această ocazie, au fost prezentate cele mai puternice rachete balistice intercontinentale (ICBM). În ciuda sancţiunilor internaţionale severe, Coreea de Nord îşi continuă modernizarea armatei. De la începutul anului, Phenianului e efectuat cel puţin zece teste, lansând în special o rachetă balistică intercontinentală (ICBM) cu rază lungă de acţiune, pentru prima dată după 2017. Coreea de Nord continuă să ignore propunerile de reluare a negocierilor lansate de Washington.

Rusia amenință omenirea cu un război nuclear (sursa: mid.ru)
Internațional

Rusia amenință omenirea cu un război nuclear

Ministrul rus al afacerilor externe, Serghei Lavrov, susține că există posibilitatea ca războiul din Ucraina să escaladeze înspre folosirea armamentului nuclear. Pe de altă parte, șeful diplomației ruse a adoptat un ton optimist în ceea ce privește perspectiva unui acord de pace, transmite BBC. Rusia amenință omenirea cu un război nuclear Într-un interviu difuzat luni de televiziunea rusă de stat, oficialul rus a declarat că Moscova vrea să evite riscurile sporite „artificial” ale unui astfel de conflict. Citește și: Indiferent de soarta războiului din Ucraina, Putin e din ce în ce mai aproape de a fi inculpat pentru crime de război: procurorul Curții Penale Internaționale va coopera cu Eurojust Potrivit acestuia, riscul unui război nuclear este real, iar acest pericol "nu poate fi subestimat". "Atunci când riscurile (de a folosi arme nucleare - n.r.) sunt foarte, foarte substanțiale, nu aș dori ca aceste riscuri să fie umflate în mod artificial și există mulți oameni dispuși să facă acest lucru. Riscul este grav, este real, nu poate fi subestimat", a declarat Serghei Lavrov. El l-a acuzat pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, că „se preface” că negociază, numindu-l „un bun actor”. „Dacă urmăriți cu atenție și citiți cu atenție ceea ce spune, veți găsi o mie de contradicții”, a mai spus principalul diplomat al Rusiei.

Rusia, amenințări nucleare și în Arctica (sursa: Facebook/NATO)
Eveniment

Rusia, amenințări nucleare și în Arctica

Rusia, amenințări nucleare și în Arctica. Kremlinul a avertizat duminică împotriva activităţii în creştere a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) în Arctica şi a atenţionat asupra producerii de "incidente neintenţionate" în regiune, informează TASS şi Reuters. Rusia, amenințări nucleare și în Arctica "Recenta amplificare a activităţii NATO în Arctica constituie un motiv de îngrijorare. Un alt exerciţiu militar la scară largă al alianţei a avut loc recent în Norvegia. În opinia noastră, aceasta nu contribuie la securitatea regiunii", a declarat ambasadorul rus pentru misiuni speciale al Ministerului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, Nikolai Korciunov, reprezentantul Rusiei în Consiliul Arctic. Citește și: Rusia nu va renunța la a impune Ucrainei abandonarea integrării euro-atlantice, potrivit Marii Britanii. Pentru acest scop, Putin va lansa atacuri nucleare, spune Zelenski Potrivit lui Korciunov, o astfel de activitate sporeşte riscul de "incidente neintenţionate", care, alături de riscurile la adresa securităţii, ar putea aduce de asemenea prejudicii grave ecosistemului zonei arctice. Korciunov nu a precizat la ce tip de incident se referă. Finlanda și Suedia ar vrea în NATO În martie, Finlanda şi Suedia, care iau amândouă în calcul posibilitatea de a adera la NATO, au participat în Norvegia la amplul exerciţiu militar al acestei organizaţii militare conduse de SUA, Cold Response 2022, alături de 25 de ţări membre ale organizaţiei. Programat cu multă vreme în urmă, exerciţiul a vizat testarea capacităţii aliaţilor de a se apăra în caz de agresiune, în condiţii de frig accentuat şi într-un mediu dificil, o capacitate a cărei relevanţă a fost evidenţiată de ofensiva militară rusă împotriva Ucrainei. Medvedev, nebunul atomic al lui Putin Dmitri Medvedev, vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse şi unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai preşedintelui rus Vladimir Putin, a avertizat săptămâna aceasta NATO că, dacă Suedia şi Finlanda vor adera la organizaţia militară, Rusia va trebui să-şi consolideze apărarea în regiune, inclusiv prin desfăşurarea de arme nucleare în regiunea baltică. Medvedev s-a referit în mod explicit la ameninţarea nucleară, afirmând că ar putea să nu mai fie vorba de o regiune baltică "liberă de nuclear", regiune unde se află exclava rusă Kaliningrad, situată între Polonia şi Lituania.

Rusia: Ucraina, fără NATO și UE (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia: Ucraina, fără NATO și UE

Rusia: Ucraina, fără NATO și UE. Kremlinul este hotărât să forţeze Ucraina să îşi abandoneze cursul euro-atlantic şi vrea să îşi impună propria dominaţie în regiune, chiar dacă Moscova îşi concentrează acum operaţiunile în estul ţării vecine, au atenţionat duminică serviciile de informaţii ale armatei britanice, informează Reuters. Rusia: Ucraina, fără NATO și UE Forţele ruse continuă să-şi redesfăşoare echipamentele de luptă şi de sprijin din Belarus spre estul Ucrainei, inclusiv spre locaţii în apropiere de Harkov şi de Severodoneţk, a notat Ministerul Apărării al Regatului Unit într-un raport regulat pe Twitter. Artileria rusă continuă să lovească poziţii în tot estul Ucrainei, unde Rusia plănuieşte să-şi reia activitatea de ofensivă, se spune în raport. Al doilea oraş al Ucrainei cu aproape 1,5 milioane de locuitori înainte de război, Harkov a fost ţinta unor lupte violente mai multe zile la începutul ofensivei, dar a rămas mereu sub controlul forţelor ucrainene. Zelenski: Să ne pregătim toți pentru un atac nuclear Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut sâmbătă lumii să se pregătească pentru o eventuală utilizare de către Rusia a armelor sale nucleare într-un interviu acordat mai multor mass-media ucrainene, transmite AFP. "Nu ar trebui să aşteptăm momentul în care Rusia decide să îşi folosească armele nucleare. Trebuie să ne pregătim pentru asta", a spus preşedintele Zelenski în interviul difuzat de şase site-uri de ştiri ucrainene, precum şi de preşedinţia ucraineană pe Telegram. Citește și: VIDEO Cel puțin o parte din echipajul crucișătorului „Moskva”, scufundat în Marea Neagră, ar fi fost salvat Este nevoie de "medicamente (împotriva radiaţiilor), de adăposturi antiaeriene", a spus el, apoi a adăugat: "Trebuie să vorbim cu ei, să semnăm tratate, să fim duri din punct de vedere economic. (Ruşii) pot folosi orice armă, sunt convins de asta". https://www.youtube.com/watch?v=l7ap_EoNPNE Volodimir Zelenski estimase deja vineri că lumea întreagă ar trebui să fie îngrijorată de riscul ca preşedintele Vladimir Putin, încolţit de eşecurile sale militare în Ucraina, să poată recurge la o armă nucleară tactică. "Nu numai eu, cred că toată lumea, toate ţările trebuie să fie îngrijorate", declarase preşedintele ucrainean pentru CNN. CIA nu a văzut încă semne concrete în teren Joi, şeful serviciilor de informaţii externe americane, William Burns, estimase că o astfel de ameninţare nu trebuie tratată cu uşurinţă. "Nu am văzut cu adevărat niciun semn concret, cum ar fi desfăşurari sau măsuri militare care să ne agraveze îngrijorările", a nuanţat totuşi şeful CIA. După începerea invaziei ruse în Ucraina pe 24 februarie, Kremlinul a menţionat punerea în alertă a forţelor nucleare. Moscova va folosi arme nucleare în Ucraina doar în cazul unei ameninţări existenţiale la adresa Rusiei, a declarat ulterior pentru CNN purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, fără a furniza alte detalii. Potrivit ONG-ului Buletinul Oamenilor de Ştiinţă din Domeniul Atomic, Rusia deţine "1.588 de focoase nucleare desfăşurate", dintre care 812 pe rachete aflat la sol, 576 pe submarine şi 200 pe bombardiere.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră