vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: nuclear

116 articole
Internațional

Lukașenko pune armament nuclear pe avioane

Lukașenko pune armament nuclear pe avioane. Preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, a declarat vineri că avioanele de luptă SU-24 belaruse au fost reconfigurate pentru a putea transporta armament nuclear, relatează Reuters. Lukașenko pune armament nuclear pe avioane Într-o declaraţie pentru presă, Lukaşenko a explicat că această decizie a fost agreată anterior cu preşedintele rus Vladimir Putin. Belarusul nu are propriile arme nucleare, însă este un aliat al Rusiei şi a permis ca teritoriul său să fie folosit pentru invazia rusă din Ucraina. Potrivit agenției Belta, "Aleksandr Lukashenko said: Amenințări dure de la Minsk Aleksandr Lukashenko went on saying: "

Lukașenko pune armament nuclear pe avioane (sursa: kremlin.ru)
Accident nuclear grav la Zaporojie, posibil (sursa: Agerpres)
Internațional

Accident nuclear grav la Zaporojie, posibil

Accident nuclear grav la Zaporojie, posibil. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că lumea a evitat la limită un dezastru nuclear în contextul în care electricitatea la centrala atomică de la Zaporojie a fost întreruptă mai multe ore din cauza bombardamentelor ruse din zonă, acuzaţii pe care Moscova le respinge, potrivit Reuters. Accident nuclear grav la Zaporojie, posibil Zelenski a spus că bombardamentele de joi ale Rusiei au declanşat incendii în gropile de cenuşă ale unei staţii electrice pe cărbuni din apropiere, ceea ce a dus la deconectarea complexului de reactoare nucleare, cel mai mare din Europa, de la reţeaua electrică. Generatoare de rezervă pe bază de diesel au asigurat alimentarea cu energie, care este vitală pentru sistemele de răcire şi de siguranţă ale centralei, a mai afirmat el, salutând efortul tehnicienilor ucraineni, care gestionează uzina sub supravegherea armatei ruse. "Dacă angajaţii noştri de la staţie nu ar fi reacţionat după întreruperea curentului, atunci am fi fost nevoiţi să facem faţă consecinţelor unui accident atomic", a declarat el într-un discurs de joi seară. "Rusia a pus Ucraina şi pe toţi europenii la un pas de un dezastru atomic", a mai afirmat Zelenski. Prima deconectare completă a centralei Vineri, Energoatom, compania de stat care gestionează centralele nucleare din Ucraina, a anunţat că lucrează la reconectarea a două blocuri de reactoare la reţeaua electrică din Ucraina, precizând totodată că toate cele şase reactoare de la Zaporojie sunt în continuare deconectate. Citește și: Putin construiește o armată din pix: a semnat un decret prin care crește efectivele cu 137.000 de soldați, dar nu se știe de unde vin aceștia Compania a mai precizat că electricitatea pentru nevoile centralei este în prezent asigurată printr-o linie electrică de la sistemul de electricitate ale Ucrainei. Conform Energoatom, este prima deconectare completă a centralei, care a devenit un punct sensibil în cele şase luni de război. Demilitarizarea zonei, refuzată de Rusia Vladimir Rogov, un oficial numit de Rusia în oraşul ocupat Enerhodar din apropiere de centrală, a acuzat forţele armate ucrainene pentru incendiul dintr-o pădure din apropierea centralei. El a spus că localităţile din zonă au rămas joi fără electricitate mai multe ore. ONU încearcă să obţină acces la centrală şi a cerut ca zona să fie demilitarizată. Oficiali ai Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică sunt "foarte aproape" să poată vizita centrala de la Zaporojie, a declarat joi directorul generat al AIEA, Rafael Grossi. Rusia şi Ucraina s-au acuzat reciproc de bombardarea zonei, alimentând temerile privind un dezastru nuclear.

"Iarna nucleară" ar ucide cinci miliarde de oameni (sursa: Shutterstock)
Internațional

"Iarna nucleară" ar ucide cinci miliarde

"Iarna nucleară" ar ucide cinci miliarde. Peste cinci miliarde de oameni - aproximativ 63% din populaţia planetei - ar muri de foame în cazul în care ar avea loc un război nuclear între SUA şi Rusia, conform unui nou studiu american publicat la 15 august în jurnalul Nature Food, informează Live Science. Rusia și SUA, 90% din focoasele nucleare Conform cercetătorilor, un conflict real ar genera incendii pe porţiuni vaste ale Terrei, care pot aduce în atmosfera planetei peste 150 de milioane de tone de cenuşă, fapt care va duce la distrugerea culturilor agricole pe întreg globul, rezultând o reducere de aproximativ 90% a producţiei mondiale de calorii. Din cele aproximativ 12.705 de focoase nucleare existente în lume, Rusia dispune de 5.977 iar SUA de 5.428, conform ultimului raport al International Peace Research Institute din Stockholm. Pe locul trei în clasamentul arsenalelor nucleare se află China, cu 350. India şi Pakistan dispun de 160 şi respectiv 165 de focoase. Un război nuclear la scară largă "ar produce o serie de schimbări climatice fără precedent în istoria omenirii", susţine unul dintre co-autorii studiului, Alan Robock, profesor de climatologie la Rutgers University din New Jersey. "În cazul unui război nuclear ruso-american, mai mulţi oameni ar muri de foame în India şi Pakistan decât în ţările implicate direct în conflict", a adăugat el. Hiroshima și Nagasaki Efectele imediate ale unui atac nuclear asupra unui oraş sunt cunoscute după bombardamentul atomic american asupra oraşului japonez Hiroshima, la 6 august 1945. La Hiroshima o singură bombă atomică a ucis un număr de aproximativ 140.000 de oameni într-un interval de cinci luni după detonarea sa. Pierderile materiale au fost şi ele enorme. Peste 60.000 din cele 90.000 de clădiri din Hiroshima au fost complet distruse sau grav afectate. Mărturiile a şase martori oculari, adunate de jurnalistul John Hersey şi publicate în 1946, vorbesc despre distrugerile imediate aduse de atac. În primul rând, lumina degajată de explozia nucleară a părut ca un flash orbitor şi complet mut, la fel de strălucitor ca şi Soarele. Apoi a lovit unda de şoc, care a distrus totul în calea ei, măturând cadavre omeneşti sub clădirile răsturnate. În urma exploziei, umbrele negre, vizibile clar, ale oamenilor vaporizaţi instant, au rămas pe pereţi şi pe asfalt, iar puţinii supravieţuitori din apropierea exploziei au apărut goi, cu pilea desprinsă de pe trup de căldura degajată în explozie, rătăcind năuci pe străzile oraşului ruinat până şi-au găsit şi ei moartea. Cancerele post-detonare Primele studii care documentau efectele atacurilor nucleare asupra celor două oraşe japoneze martir, Hiroshima şi Nagasaki, au apărut încă din 1947. Emisiile radioactive rezultate în urma reacţiei de fisiune nucleară, ce conferă uriaşa putere a acestui tip de armament, s-au răspândit în întreaga zonă. Citește și: VIDEO Mașina ideologului putinist Dughin a sărit în aer la Moscova, apoi a ars violent. În mașină era fiica lui Dughin, însă, care nu a supraviețuit La Hiroshima şi Nagasaki, (care a fost bombardat trei zile mai târziu) a crescut foarte mult numărul de îmbolnăviri oncologice, cataracte şi alte afecţiuni grave, situaţie care a continuat timp de mai mulţi ani, afectându-i în special pe cei care au fost aproape de epicentrele exploziilor. Cum se ajunge la "iarna nucleară" A fost nevoie însă să treacă aproximativ 40 de ani pentru ca oamenii de ştiinţă să înceapă să înţeleagă şi să dezbată despre cel mai letal şi înfricoşător efect al unui război nuclear - aşa-numita "iarnă nucleară". În acest scenariu apocaliptic, praful, cenuşa şi fumul radioactiv ajung în atmosferă de unde blochează o parte din lumina solară. Temperaturile încep să scadă şi recoltele agricole sunt distruse, rezultând o foamete globală care poate face miliarde de victime. Pentru a evalua modul în care un astfel de eveniment apocaliptic ar afecta capacitatea planetei de a susţine viaţa, cercetătorii au calculat nivelul de funingine ce ar rezulta în urma a şase potenţiale scenarii de război nuclear. Cinci dintre scenariile analizate vizau o confruntare nucleară limitată între India şi Pakistan pentru regiunea Kashmir, ce ar putea produce între cinci milioane şi 47 milioane de tone de funingine şi cenuşă, în funcţie de numărul de atacuri nucleare dintre cele două ţări. Cel de-al şaselea scenariu analizează efectele unui război nuclear total între SUA şi Rusia, care ar împinge în atmosferă 150 de milioane de tone de cenuşă şi funingine. Modelul computerizat Community Earth System Cercetătorii au introdus aceste date în modelul computerizat Community Earth System al Centrului Naţional pentru Cercetări Atmosferice din SUA (NCAR), un instrument de predicţie care simulează schimbările apărute în nivelul radiaţiei solare ce ajunge până la suprafaţa Terrei dar şi schimbările de temperatură şi precipitaţii. Datele obţinute au fost folosite pentru a evalua, folosind alte modele computerizate, efectele dramatice ale iernii nucleare asupra culturilor de porumb, orez, soia, grâu şi pentru pescuit. Pornind de la premisa că tranzacţiile comerciale internaţionale se opresc în acest caz, cercetătorii au calculat care ar fi reducerea caloriilor alimentare la nivel global, precum şi numărul de oameni care ar muri de foame. "Iarna nucleară" ar ucide cinci miliarde Conform concluziilor, în cazul unui război nuclear total ruso-american, temperatura medie la suprafaţa planetei ar scădea cu 16 grade Celsius (de trei ori mai mult decât diferenţa de temperatură dintre perioada prezentă şi ultima epocă de gheaţă) şi cinci miliarde de oameni ar muri. Pentru comparaţie, în cel mai grav scenariu al unei confruntări nucleare între India şi Pakistan, producţia globală de calorii alimentare ar scădea cu 50%, rezultând două miliarde de morţi prin înfometare. Cel mai puternic afectate regiuni ar fi ţările mari importatoare de alimente din Africa şi Orientul Mijlociu. Australia şi Noua Zeelandă ar face faţă cel mai bine unei astfel de crize, fiind departe de exploziile nucleare din emisfera nordică şi bazându-se pe recolte de grâu ce pot creşte în condiţii mai reci de climă. Marele pericol, incendiile de după explozii "Cel mai important lucru de ştiut este cantitatea de fum care ajunge în atmosferă", a comentat şi celălalt autor al studiului, Owen B. Toon, profesor de ştiinţe atmosferice la Laboratorul pentru Fizică Atmosferică şi Spaţială (Laboratory for Atmospheric and Space Physics), care a colaborat cu celebrul Carl Sagan la studiul din 1983 care a introdus pentru public conceptul de "iarnă nucleară". "Energia eliberată de incendiile izbucnite după exploziile nucleare este de 100 până la 1.000 de ori mai mare decât energia exploziilor nucleare propriu-zise. Iar în stratosferă nu plouă. Deci dacă o cantitate atât de mare de fum ajunge până acolo, va rămâne acolo ani la rând", a avertizat el.

Ucraina așteaptă "atac terorist" la Zaporojie (sursa: Bloomberg)
Internațional

Ucraina așteaptă "atac terorist" la Zaporojie

Ucraina așteaptă "atac terorist" la Zaporojie. Rusia ar putea pregăti o provocare pentru vineri la centrala nucleară din Zaporojie, situată în oraşul Energodar, în sudul Ucrainei, după ce în decursul zilei de joi Ministerul rus al Apărării a anunţat că Ucraina este cea care intenţionează să comită provocări la această centrală, vizată de numeroase bombardamente în ultima vreme, relatează agenţiile de presă Unian şi Reuters, citând Direcţia principală de informaţii (GUR) a Ministerului ucrainean al Apărării. Rosatom, "dezertare" în pripă "Ocupanţii au anunţat pe neaşteptate (pentru vineri) la centrala nucleară din Zaporojie. Astfel, la 19 august aici se va afla doar personalul operaţional. Intrarea va fi închisă pentru toţi ceilalţi angajaţi", a indicat serviciul de informaţii militare ucrainene pe aplicaţia Telegram, adăugând că, din informaţiile de care dispune, reprezentanţi ai Rosatom (agenţia nucleară rusă), care s-au aflat în ultimul timp permanent la centrală, au părăsit "urgent" teritoriul obiectivului. În cursul zilei, Ministerul rus al Apărării a declarat că Ucraina ar pregăti o "provocare răsunătoare" la centrală cu ocazia vizitei secretarului general al ONU, Antonio Guterres, în Ucraina. Potrivit Moscovei, unităţi de artilerie ucrainene plănuiesc să tragă asupra centralei şi apoi să acuze Rusia că a provocat un accident nuclear, notează AFP. Ucraina așteaptă "atac terorist" la Zaporojie În acelaşi timp, responsabilii GUR nu exclud ca, după un bombardament puternic asupra centralei, inamicul să ridice miza şi să organizeze un adevărat atac terorist la cea mai mare centrală nucleară din Europa, chiar dacă acesta ar coincide cu vizita lui Guterres în Ucraina. De la sfârşitul lunii iulie, Rusia şi Ucraina îşi pasează una alteia responsabilitatea pentru tirurile care au vizat centrala, ceea ce a suscitat temeri privind posibilitatea producerii unei catastrofe. ONU trebuie "să asigure securitatea acestui obiectiv strategic, demilitarizarea sa şi eliberarea sa completă de trupele ruse", a apreciat joi după-amiază preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în finalul întrevederii cu secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres. El a denunţat "teroarea deliberată" provocată de Rusia, care "poate avea consecinţe castastrofale majore pentru lumea întreagă", potrivit AFP. Rusia respinge demilitarizarea zonei Anterior, Ministerul rus de Externe a respins propunerea ONU privind instituirea unei zone demilitarizate în jurul centralei nucleare din Zaporojie, calificând-o drept "inacceptabilă". Secretarul general al Naţiunilor Unite a cerut joi demilitarizarea centralei nucleare din Zaporojie, cea mai mare din Europa, declarându-se profund îngrijorat de situaţia din interiorul şi din afara centralei. Citește și: Sistemele americane de rachete HIMARS de mare precizie și rază medie de acțiune schimbă jocul în Ucraina: o bază rusească din Herson a fost făcută una cu pământul. Panică în Crimeea Vorbind în faţa presei după convorbirea cu Zelenski, Antonio Guterres a afirmat că echipamentele şi personalul militar trebuie retrase de la această centrală şi a pledat să se depună eforturi pentru a asigura ca obiectivul să nu fie ţinta operaţiunilor militare. Secretarul general ONU a pledat pentru liniște "Centrala nu trebuie utilizată în cadrul unei operaţiuni militare. În schimb, este nevoie urgent de un acord pentru a restabili infrastructura pur civilă a centralei din Zaporojie şi pentru a asigura securitatea zonei", a spus el, avertizând că orice daune aduse centralei ar fi un act de "sinucidere". La rândul său, ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a anunţat pe Twitter că directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, i-a spus că este pregătit să se deplaseze la centrala din Zaporojie în fruntea unei delegaţii. "Mi-a comunicat că este pregătit, la invitaţia Ucrainei, să conducă o delegaţie a AIEA la centrala nucleară din Zaporojie", a subliniat Kuleba.

Noi explozii lângă centrala nucleară Zaporojie (sursa: Facebook/Energoatom)
Internațional

Noi explozii lângă centrala nucleară Zaporojie

Noi explozii lângă centrala nucleară Zaporojie. Acestea s-au auzit luni seară în jurul sitului din sudul Ucrainei ocupat de ruşi, transmite dpa. Noi explozii lângă centrala nucleară Zaporojie Vladimir Rogov, un reprezentant al autorităţilor ruse de ocupaţie din zonă, a declarat luni seară pe Telegram că zone din apropierea centralei nucleare din oraşul Enerhodar au fost bombardate de 25 de ori cu artilerie grea. Potrivit lui Dmitro Orlov, primarul ucrainean care a fugit din Enerhodar după ce forţele ruse au ocupat zona la începutul războiului, exploziile au putut fi auzite în oraş. Ucraina acuză Rusia că provoacă "teroare nucleară" cu bombardamentele sale şi afirmă că trupele ruse folosesc centrala ca scut din care să tragă în oraşele Nikopol şi Marhanez de pe malul opus al lacului de acumulare Dnipro, deoarece ştiu că forţele ucrainene vor ezita să tragă în direcţia unui sit sensibil. Radioactivitatea, la nivel sigur, deocamdată Rogov a declarat, la rândul său, că "teroriştii" ucraineni sunt cei care au tras. Rusia susţine că Ucraina bombardează centrala cu drone, artilerie grea şi lansatoare de rachete, iar în cele mai multe cazuri, apărarea aeriană rusă interceptează proiectilele. Citește și: Lumea civilizată îi cere, în bloc, lui Putin să-și retragă trupele din incinta centralei nucleare de la Zaporojie pentru a permite AIEA să evalueze independent starea reactoarelor Infrastructura centralei a fost afectată anterior, inclusiv zona din jurul instalaţiei de depozitare a deşeurilor nucleare. Experţii nucleari monitorizează îndeaproape situaţia şi spun că până acum nu s-a înregistrat o creştere a radioactivităţii.

Occidentul cere plecarea rușilor din Zaporojie (sursa: Facebook/Energoatom)
Internațional

Occidentul cere plecarea rușilor din Zaporojie

Occidentul cere plecarea rușilor din Zaporojie. Zeci de ţări, precum şi UE, au cerut retragerea imediată a trupelor ruseşti de la centrala nucleară ocupată Zaporojie din Ucraina. "Staţionarea personalului militar şi a armelor ruseşti la instalaţia nucleară este inacceptabilă", se arată într-o declaraţie citată duminică de agenţia germană de presă DPA. Occidentul cere plecarea rușilor din Zaporojie "Desfăşurarea de personal militar şi armament rusesc la instalaţia nucleară este inacceptabilă şi nu respectă principiile de siguranţă, securitate şi garanţii pe care toţi membrii AIEA (Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică) s-au angajat să le respecte", a afirmat grupul într-o declaraţie comună. Cererea a fost făcută în numele UE, precum şi al SUA, al Marii Britanii, al Norvegiei, al Australiei, al Japoniei, al Noii Zeelande şi al multor alte ţări. "Cerem Federaţiei Ruse să îşi retragă imediat forţele militare şi tot personalul neautorizat de la centrala nucleară Zaporojie, din împrejurimile sale imediate şi din întreaga Ucraină, astfel încât operatorul şi autorităţile ucrainene să îşi poată relua responsabilităţile suverane în cadrul graniţelor Ucrainei recunoscute la nivel internaţional. Acest lucru va permite, de asemenea, AIEA să îşi desfăşoare verificările în conformitate cu obligaţiile de garanţii ale Ucrainei în condiţii de siguranţă şi securitate şi în timp util", se arată în declaraţie. Noi bombardamente lângă centrală Obuze de artilerie au lovit din nou duminică oraşul ucrainean Energodar, în apropiere de centrala nucleară Zaporojie ocupată de Rusia, în contextul în care Rusia a cerut ONU să asigure securitatea sitului, relatează DPA. Fiecare parte a acuzat-o pe cealaltă pentru bombardamentele de duminică şi ambele au raportat că un civil a fost ucis. Autorităţile ruse au declarat că "naţionaliştii din Ucraina" au lovit zona, în timp ce primarul ucrainean al oraşului, Dmitro Orlov, a vorbit despre o "provocare criminală" din partea Rusiei. Nu a existat nicio confirmare independentă a incidentului. Pe unde să meargă experții AIEA către centrală? Cea mai mare centrală nucleară din Europa, care este ocupată de trupele ruseşti din martie, este supusă bombardamentelor de mai multe săptămâni. Experţi ai Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) urmează să inspecteze situl. Cu toate acestea, Naţiunile Unite, Rusia şi Ucraina nu pot ajunge la un acord cu privire la planificarea vizitei. Diplomatul rus Mihail Ulianov a cerut Naţiunilor Unite să intervină pentru a asigura siguranţa centralei. Secretariatul ONU are sarcina de a "da undă verde pentru o vizită la centrala nucleară a experţilor de la Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică", a declarat Ulianov pentru agenţia rusă de presă de stat TASS într-un interviu publicat duminică. Acuzații reciproce de atacuri Potrivit unor rapoarte, ONU nu i-a permis până acum şefului AIEA, Rafael Grossi, să meargă în Ucraina, nu doar din motive de securitate, ci şi din cauza unei dispute privind itinerariul. Grossi ar putea să călătorească sub protecţia Rusiei prin peninsula Crimeea de la Marea Neagră, care a fost anexată de Moscova în 2014, dar acest lucru ar fi perceput ca un afront de către Kiev. Ucraina acuză trupele ruseşti că folosesc centrala nucleară ca pe o fortăreaţă din care trag asupra micilor oraşe Nikopol şi Marganeţ, care se află pe celălalt mal al lacului de acumulare Nipru. Rusia, pe de altă parte, susţine că Ucraina bombardează uzina cu drone, artilerie grea şi lansatoare de rachete. Iad în Donețk Între timp, Kremlinul a anunţat că a lovit ţinte în zeci de locuri din estul Ucrainei cu rachete şi artilerie. Atacurile s-au concentrat în regiunea Doneţk, a precizat Ministerul rus al Apărării. În regiunea învecinată Harkov, satul Udî a fost capturat, a precizat Moscova, iar un depozit de combustibil de lângă Sloviansk a fost distrus. Citește și: Zelenski, amenințare fățișă pentru militarii ruși de la centrala nucleară de la Zaporojie: Sunt ținte speciale pentru armata noastră Statul major ucrainean de la Kiev a raportat atacuri intense în estul şi sudul ţării. În regiunea Doneţk, o tentativă a forţelor ruseşti de a pătrunde în Sloviansk a fost respinsă, a precizat acesta. În general, Kievul a menţionat că situaţia a rămas în mare parte neschimbată.

Centrala nucleară Zaporojie, lovită de rachete (sursa: Agerpres)
Internațional

Centrala nucleară Zaporojie, lovită de rachete

Centrala nucleară Zaporojie, lovită de rachete. Kievul şi Moscova s-au acuzat reciproc din nou pentru atacurile asupra centralei atomoelectrice din Zaporojie, ocupată de trupele ruse şi în direcţia căreia au fost efectuate sâmbătă noi bombardamente de artilerie, relatează agenţiile AFP şi EFE. Centrala nucleară Zaporojie, lovită de rachete "Limitaţi-vă prezenţa pe străzile din Energodar! Am primit informaţii despre noi provocări din partea ocupanţilor ruşi", a indicat pe Telegram agenţia nucleară ucraineană Energoatom, redistribuind un mesaj al liderului local din Energodar - oraşul unde se află centrala - rămas loial Kievului. "Potrivit declaraţiilor localnicilor, bombardamente sunt din nou în desfăşurare în direcţia centralei nucleare", se mai menţionează în acelaşi mesaj. La rândul lor, autorităţile proruse instalate în zonele controlate de armata rusă în regiunea Zaporojie au acuzat armata ucraineană că au executat aceste noi bombardamente. "Energodar şi centrala nucleară din Zaporojie sunt din nou sub focul militanţilor (preşedintelui ucrainean Volodimir) Zelenski", a transmis tot pe Telegram un membru al administraţiei proruse, Vladimir Rogov. Proiectilele au căzut "în zonele situate pe malul Niprului şi în centrală", a adăugat acesta. Fluviul Nipru separă în acea zonă teritoriile pe care le controlează trupele ucrainene şi cele ruse. Hidrocentrala Kahovskaia, în pericol Autorităţile proruse au mai transmis că din cauza atacurilor au fost nevoite să oprească una dintre turbinele hidrocentralei de la Kahovskaia, în regiunea Herson limitrofă cu Zaporojie, ceea ce ar putea avea consecinţe grave pentru funcţionarea centralei nucleare. Mai multe bombardamente de artilerie despre care nu se ştie cine le-a lansat, dar pentru care cele două tabere s-au acuzat reciproc, au vizat începând de săptămâna trecută această centrală atomică ce se află sub controlul trupelor ruse, stârnind temeri faţă de un posibil nou Cernobîl. Primele lovituri, cele din 5 august, au avariat în special un transformator al unei linii electrice de înaltă tensiune, antrenând oprirea reactorului trei al centralei şi activarea grupurilor electrogene de avarie. Protecție mai bună decât la Cernobîl Ultimele tiruri de dinaintea celor de sâmbătă au avariat joi o staţie de măsurare a nivelului radioactivităţii. Ucraina, susţinută de aliaţii săi occidentali, cere demilitarizarea acelei zone a centralei şi retragerea trupelor ruse de acolo. Citește și: Putin, disperat să ocupe cât mai mult din Donbas după ce un aerodrom militar rusesc din Crimeea a fost făcut terci de un atac-surpriză. Forțele Moscovei, atacuri aeriene furibunde Experţi în domeniu afirmă că, în comparaţie cu centralele Cernobîl sau Fukushima, cea de la Zaporojie este mai bine protejată datorită unui circuit de răcire separat şi a unui înveliş special de protecţie, deşi probabil că nu ar rezista în cazul unui atac militar ţintit.

Documente despre arme nucleare la Trump (sursa: usatoday.com)
Internațional

Documente despre arme nucleare la Trump

Documente despre arme nucleare la Trump. Agenţii federali americani care au percheziţionat săptămâna aceasta locuinţa fostului preşedinte Donald Trump din Florida căutau documente legate de arme nucleare, a relatat joi Washington Post, conform Reuters. Documente despre arme nucleare la Trump Nu este clar dacă astfel de documente au fost găsite la complexul Mar-a-Lago al fostului preşedinte din Palm Beach, a precizat Post. Reuters nu a putut confirma imediat această informaţie. Departamentul american de Justiţie a cerut joi unui judecător să facă public mandatul care a autorizat percheziţia FBI la Mar-a-Lago, despre care Trump spune că a fost nejustificată şi motivată politic. Această cerere înseamnă că publicul ar putea afla în curând mai multe despre ceea ce au căutat anchetatorii în timpul acestei percheziţii fără precedent în casa unui fost preşedinte. Percheziţia a făcut parte dintr-o investigaţie care urmăreşte să stabilească dacă Trump a scos în mod ilegal documente de la Casa Albă în momentul în care a părăsit funcţia în ianuarie 2021, unele dintre acestea fiind considerate clasificate de către Departamentul de Justiţie. Mandatul de percheziție va fi făcut public Procurorul general Merrick Garland, cel mai înalt responsabil cu aplicarea legii şi care a fost numit de preşedintele democrat Joe Biden, a declarat într-o conferinţă de presă că a aprobat personal percheziţia. El nu a dezvăluit motivele şi rezultatele operaţiunii, dar a anunţat - în mod neobişnuit - că a cerut ca mandatul de percheziţie să fie făcut public. Departamentul de Justiţie doreşte, de asemenea, să facă publică o listă a obiectelor confiscate. "Departamentul nu ia o astfel de decizie cu uşurinţă. Atunci când este posibil, o practică standard este să se caute mijloace mai puţin intruzive ca alternativă la o percheziţie şi să se restrângă domeniul de aplicare a oricărei percheziţii care este efectuată", a declarat Garland. Decizia sa de a confirma public percheziţia a fost extrem de neobişnuită. De obicei, oficialii responsabili cu aplicarea legii în SUA nu discută despre investigaţiile în curs pentru a proteja drepturile persoanelor. În acest caz, Trump însuşi a anunţat percheziţia într-o declaraţie luni seara. Garland a declarat că Departamentul de Justiţie a cerut ca mandatul să fie făcut public "în lumina confirmării publice a fostului preşedinte cu privire la percheziţie, a circumstanţelor şi a interesului public semnificativ în această chestiune". Zece cutii au fost ridicate de agenți O sursă familiarizată cu cazul a declarat că FBI a recuperat aproximativ zece cutii de pe proprietatea lui Trump în timpul căutărilor. Percheziţia fără precedent a FBI la domiciliul unui fost preşedinte american a avut loc luni la reşedinţa de lux a lui Donald Trump de la Mar-a-Lago, în Florida. Indignat, cel de-al 45-lea preşedinte american a scris joi pe reţeaua sa de socializare Truth Social că avocaţii săi cooperau "pe deplin" cu autorităţile când "brusc şi fără avertisment, Mar-a-Lago a fost percheziţionat, la 06:30 dimineaţa, de un număr FOARTE mare de agenţi", relatează AFP. Citește și: Efectul Trump: un extremist a încercat să intre înarmat în clădirea FBI din Cincinnati. A sfârșit ciuruit, după o urmărire spectaculoasă El s-a plâns că agenţii au "percheziţionat dulapurile (fostei) primei doamne, hainele şi bunurile sale", lăsându-le într-o "relativă dezordine". Cu o zi înainte, miercuri, el sugerase că FBI ar fi putut "planta" probe împotriva sa în această operaţiune. Primul ex-președinte percheziționat de FBI Niciodată până acum un fost ocupant al Casei Albe nu a fost supus unui asemenea control judiciar. Susţinătorii republicani ai fostului preşedinte, cunoscuţi pentru sprijinul lor faţă de forţele de ordine, au criticat vehement FBI-ul. Trump nu se afla în Florida în momentul percheziţiei. La sfârşitul zilei de joi, el a cerut publicarea imediată a documentelor legate de operaţiune. "Nu numai că nu mă voi opune publicării documentelor legate de raidul şi spargerea neamericană, nejustificată şi inutilă a casei mele din Palm Beach, Florida, Mar-a-Lago, dar voi face un pas mai departe, cerând publicarea imediată a acestor documente, chiar dacă au fost scrise de democraţi radicali de stânga şi de posibili viitori adversari politici care au un interes puternic şi foarte direct în a mă ataca, aşa cum au făcut-o în ultimii şase ani", a declarat el pe platforma sa, Truth Social. Avocații lui Trump nu comentează Trump, care a primit o copie a mandatului, dar nu a dezvăluit-o, are termen până vineri la ora 15.00 (19.00 GMT) să conteste cererea. Cazul se află în faţa judecătorului magistrat al Statelor Unite Bruce Reinhart, care a analizat mandatul pentru a se asigura că Departamentul de Justiţie a avut suficiente motive probabile pentru percheziţie. Deşi a solicitat desecretizarea mandatului, Departamentul de Justiţie nu a cerut judecătorului să desecretizeze declaraţia sub jurământ în sprijinul mandatului, al cărei conţinut ar putea include informaţii clasificate. Doi dintre avocaţii lui Trump, Evan Corcoran şi John Rowley, nu au răspuns la o solicitare de comentarii, scrie Reuters. Documente clasificate Percheziţia fără precedent reprezintă o escaladare semnificativă a uneia dintre numeroasele investigaţii federale şi statale cu care se confruntă Trump, legate de perioada în care a fost preşedinte şi de afacerile sale private. Aceasta include o investigaţie separată a Departamentului de Justiţie privind o tentativă eşuată a aliaţilor lui Trump de a influenţa alegerile prezidenţiale din 2020 prin prezentarea unor liste electorale frauduloase. Ancheta privind eliminarea de către Trump a unor documente a început anul acesta, după ce Arhivele Naţionale au făcut o sesizare către departament. Fostul arhivist David Ferriero a declarat anterior că Trump a returnat guvernului 15 cutii în ianuarie 2022. Arhivele au descoperit ulterior că unele dintre articole erau "marcate ca fiind informaţii clasificate de securitate naţională". Cu câteva luni înainte de percheziţie, agenţii FBI au vizitat proprietatea lui Trump pentru a cerceta cutiile dintr-o cameră de depozitare încuiată, potrivit unei persoane familiare cu vizita.

Rusia și SUA, "război rece" nuclear (sursa: kermlin.ru)
Internațional

Rusia și SUA, "război rece" nuclear

Rusia și SUA, "război rece" nuclear. Rusia a anunţat luni suspendarea inspecţiilor americane prevăzute la siturile sale militare în cadrul tratatului New Start. MAE rus a asigurat că a luat această măsură în răspuns la obstacolele puse de SUA inspecţiilor similare ruse la instalaţii din Statele Unite. Rusia și SUA, "război rece" nuclear Rusia a "informat oficial" luni SUA că toate instalaţiile sale supuse inspecţiilor în cadrul acestui tratat vor fi "temporar exceptate" , a arătat diplomaţia rusă într-un comunicat. Este vorba mai ales de baze de lansare a rachetelor, precum şi de baze aeriene şi navale unde sunt desfăşurate rachete nucleare. "Federaţia Rusă este obligată să recurgă la această măsură (...) din cauza realităţilor existente, ce creează avantaje unilaterale pentru SUA şi privează Rusia de dreptul său de a efectua inspecţii pe teritoriul american", a adăugat MAE rus. Diplomaţia rusă menţionează în special dificultăţile legate de deplasările inspectorilor ruşi şi de eliberare a vizelor provocate de sancţiunile occidentale impuse Moscovei din cauza conflictului ucrainean. New Start, valabil până în 2026 Anunţul intervine în plină ofensivă rusă în Ucraina, lansată pe 24 februarie şi despre care Moscova afirmă că este o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei. "Inspectorii americani şi membri de echipaj ai avioanelor lor nu au dificultăţi similare", susţine comunicatul, asigurând că Rusia "apreciază în mare măsură rolul unic" al tratatului Noul Start în relaţiile dintre Moscova şi Washington în domeniul nuclear şi că odată reglementate problemele legate de inspecţii îşi va anula "imediat" decizia anunţată luni. Citește și: Sistemele rusești de armament se bazează puternic pe tehnologia occidentală – raport institut Londra Noul Tratat START, încheiat în 2011 şi prelungit în 2021 pe o perioadă de cinci ani până la 4 februarie 2026, obligă SUA şi Rusia la limite verificabile pentru ICBM (rachete balistice intercontinentale), SLBM (rachete balistice lansate de pe submarine) şi bombardiere grele, dotate cu arme nucleare.

Putin joacă iar cartea responsabilității nucleare (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin joacă iar cartea responsabilității nucleare

Putin joacă iar cartea responsabilității nucleare. Preşedintele rus a afirmat că nu pot exista câştigători într-un război nuclear şi că un asemenea război nu trebuie pornit niciodată, relatează luni Reuters. Putin joacă iar cartea responsabilității nucleare Putin a făcut aceste comentarii într-o scrisoare către participanţii la conferinţa ONU privind Tratatul de Neproliferare Nucleară (NPT), la peste cinci luni de la declanşarea războiului din Ucraina. "Plecăm de la faptul că nu pot exista câştigători într-un război nuclear şi că acesta nu trebuie niciodată dezlănţuit, şi suntem pentru securitate egală şi indivizibilă pentru toţi membrii comunităţii mondiale", afirmă liderul de la Kremlin. Preocuparea internaţională privind riscul confruntării nucleare a crescut de la invadarea Ucrainei de către Rusia, la 24 februarie. Într-un discurs de la acea vreme, Putin a făcut referire la arsenalul nuclear al Rusiei şi a avertizat orice posibile puteri externe ostile să se abţină de la orice tentativă de a interveni. "Oricine încearcă să ne obstrucţioneze ar trebui să ştie că răspunsul Rusiei va fi imediat. Şi asta va duce la consecinţe cu care nu v-aţi întâlnit niciodată în istoria voastră", a spus el. Rusia a ridicat miza la nivel nuclear Câteva zile mai târziu, el a ordonat ca forţele nucleare ale Rusiei să fie plasate în stare de alertă. Războiul din Ucraina a ridicat tensiunile geopolitice la un nivel fără precedent din 1962, de la criza rachetelor din Cuba. Citește și: Încordare maximă după ce unele media americane au anunțat că Nancy Pelosi va vizita Taiwanul. „Armata Populară de Eliberare nu va sta fără să facă nimic”, amenință MAE chinez Atât politicienii din Rusia, cât şi cei din SUA, au vorbit public despre riscul unui al treilea război mondial. Directorul CIA, William Burns, a declarat în aprilie că date fiind eşecurile suferite de Rusia în Ucraina, "nimeni nu poate să nu trateze serios ameninţarea reprezentată de o potenţială recurgere la arme nucleare tactice". Rusia, a cărei doctrină militară permite utilizarea armelor nucleare în eventualitatea unei ameninţări existenţiale la adresa statului rus, a acuzat Occidentul că duce un "război prin intermediari" împotriva sa, înarmând Ucraina şi impunând sancţiuni Moscovei.

Vestul, război nuclear cu Rusia, China (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Vestul, război nuclear cu Rusia, China

Vestul, război nuclear cu Rusia, China. Occidentul riscă să se poticnească într-un conflict nuclear cu China sau Rusia, deoarece canalele neoficiale dintre puterile rivale s-au prăbușit, a avertizat consilierul pentru securitate națională al guvernului britanic, Sir Stephen Lovegrove, potrivit The Times. SUA reia dialogul cu China Sir Stephen Lovegrove a spus că superputerile lumii s-au înțeles mai bine în timpul Războiului Rece și că de atunci s-a insinuat o întrerupere a comunicării care întreține un risc și mai mare al unei escaladări accidentale. Este așteptată joi o convorbire telefonică între președintele american Joe Biden și omologul său chinez Xi Jinping, în încercarea de a atenua tensiunile din Taiwan. Cei doi nu au mai vorbit din martie, deși Antony Blinken, secretarul de stat al SUA, s-a întâlnit luna aceasta cu Wang Yi, ministrul de externe al Chinei. Miercuri, la Washington, Lovegrove a lăudat decizia Casei Albe de a se angaja din nou într-un dialog cu China. Dar el a evidențiat și riscurile progreselor tehnologice care ar putea perturba echilibrul delicat dintre superputerile concurente. „Avem îngrijorări clare cu privire la programul de modernizare nucleară al Chinei, care va crește atât numărul, cât și tipurile de sisteme de arme nucleare din arsenalul său”, a spus Lovegrove. Vestul, război nuclear cu Rusia, China Rusia, China și SUA dezvoltă rachete hipersonice care pot evita sistemele de apărare aeriană. Pentagonul a anunțat luna aceasta că a testat cu succes două sisteme de rachete hipersonice. Există o îngrijorare tot mai mare în capitalele occidentale că China își continuă cursa pentru dezvoltarea următoarei generații de armament. Anul trecut, a testat o rachetă hipersonică care a înconjurat planeta înainte de a-și lovi ținta. Rusia a devenit prima țară care a folosit sisteme hipersonice într-un război, când Moscova și-a desfășurat rachetele Kinjal în Ucraina. Kremlinul susține că rachetele sunt capabile să transporte focoase nucleare. "Tsunami"-ul nuclear rusesc de TV Luna aceasta, Dmitri Medvedev, fostul președinte al Rusiei, a spus că sprijinul occidental pentru Ucraina a adus lumea în cel mai periculos moment de la criza rachetelor cubaneze din 1962. El a spus că, având în vedere dimensiunea arsenalului său nuclear, este „absurdă” și „reprezintă o amenințare la adresa existenței umanității” pedepsirea Rusiei pentru acțiunile sale în Ucraina. Televiziunea de stat rusă a avertizat Londra că Vladimir Putin ar putea șterge Marea Britanie de pe fața pământului cu un „tsunami” nuclear ca răzbunare pentru sprijinirea Ucrainei. Citește și: O nouă evaluare a dezastrului: peste 75.000 de ruși, morți sau răniți în agresiunea asupra Ucrainei, apreciază experții SUA Lovegrove a fost numit în cel mai înalt rol de apărare din Whitehall anul trecut. Într-un discurs la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, un think tank american, el a spus că întreruperea comunicării cu China și Rusia a creat un risc mai mare de „escaladare rapidă spre conflict strategic”. El a spus: „Cele două blocuri monolitice, URSS și NATO, ale Războiului Rece – deși nu fără denivelări alarmante – au reușit să ajungă la o înțelegere comună a doctrinei, care este astăzi absentă”, a spus el. „Doctrina este opacă la Moscova și Beijing, darămite la Phenian sau Teheran.” Apariția rachetelor hipersonice, schimbare de joc Lovegrove a continuat: „În timpul Războiului Rece, am beneficiat de o serie de negocieri și dialoguri care ne-au îmbunătățit înțelegerea doctrinei și capacităților sovietice și invers. Acest lucru ne-a oferit amândurora un nivel mai ridicat de încredere că nu vom calcula greșit drumul către războiul nuclear. Astăzi, nu avem aceleași fundații cu alții care ne pot amenința în viitor, în special cu China. Aici, Regatul Unit sprijină cu fermitate discuțiile propuse de președintele Biden cu China, un pas important.” Lovegrove a spus că în ultimii 20 de ani a existat o proliferare a numărului de țări cu arme de înaltă tehnologie. El a adăugat că, odată cu apariția rachetelor hipersonice, evoluțiile în tehnologia cibernetică, spațială și războiul genetic au făcut lumea mai puțin sigură, potrivit Știrilor TVR.

Germania poate reveni la energia nucleară (sursa: dw.com)
Internațional

Germania poate reveni la energia nucleară

Germania poate reveni la energia nucleară: ar putea prelungi durata de viaţă a ultimelor sale trei centrale nucleare, a anunţat luni Ministerul german al Economiei, pe măsură ce creşte sprijinul opiniei publice în favoarea acestei opţiuni în contextul unei posibile opriri a livrărilor de gaze naturale ruseşti, transmite Reuters. Germania poate reveni la energia nucleară Ultimele trei centrale nucleare care mai funcţionează în Germania sunt programate să fie închise până la finele acestui an, după ce fostul cancelar Angela Merkel a promis că va renunţa la energia nucleară ca urmare a accidentului de la centrala nucleară Fukushima din 2011. Aceste trei centrale nucleare au fost responsabile pentru 6% din producţia de electricitate a Germaniei în primul trimestru al acestui an. În prima evaluare, realizată în luna martie, specialiştii din ministerele Mediului şi Economiei nu au recomandat prelungirea duratei de viaţă a centralelor nucleare, citând obstacolele legale dar şi problemele legate de autorizaţii şi asigurări, necesitatea unor teste de siguranţă extinse şi posibil costisitoare, precum şi lipsa de combustibil nuclear necesar pentru ca centralele să poată funcţiona în continuare. Lipsa gazelor rusești a declanșat controversa Însă, diminuarea livrărilor de gaze naturale ruseşti spre Germania via conducta Nord Stream 1 a dat apă la moară susţinătorilor energiei nucleare, atât din Germania cât şi din Europa, pe fondul temerilor privind o criză în aprovizionarea cu electricitate la iarnă. Ministerul german al Economiei a dezvăluit că operatorii de reţea au cerut efectuarea unei a doua evaluări cu privire la viabilitatea energiei nucleare. "Vom face din nou calculele şi vom lua o decizie pe baza unor lucruri clare", a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului german al Economiei, adăugând că rezultatele noii evaluări sunt aşteptate peste câteva săptămâni. Energie ideologizată Opoziţia conservatoare CDU/CSU a dat vina pe partidul ecologist, al cărui reprezentat ocupă postul de ministru al Economiei, pentru rezistenţa Guvernului de la Berlin faţă de dosarul energiei nucleare, subliniind că este vorba de o opoziţie de natură ideologică. În replică, purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Berlin, Christiane Hoffmann, a spus că problema prelungirii duratei de viaţă a centralelor nucleare este una de natură tehnică pentru guvern, şi nu una ideologică. Citește și: Fabuloasa experiență Blue Air: ANPC a dat o amendă de două milioane de euro, compania amenință cu dosare penale, mii de zboruri plătite au fost anulate Noua evaluare va avea în vedere impactul potenţial al preţurilor mai mari la gaze asupra preţurilor la electricitate, posibilitatea unor întreruperi mai serioase în aprovizionare cu gaze şi oprirea producţiei la centralele nucleare din Franţa, arată un document al Ministerului german al Economiei consultat de Reuters. În plus, testele de stres vor analiza situaţia specială existentă în sudul Germaniei şi în landul Bavaria, unde centrala nucleară de la Isar II este programată să fie închisă la finele acestui an. Acest land depinde de centralele pe gaze şi are puţine termocentrale pe cărbune precum şi o producţie mică de energie electrică eoliană, se mai arată în documentul menţionat.

Iranul, arogant: Putem produce bomba nucleară (sursa: Al Jazeera)
Internațional

Iranul, arogant: Putem produce bomba nucleară

Iranul, arogant: Putem produce bomba nucleară. Iranul are capacitatea tehnică de a produce o bombă atomică, însă nu a decis deocamdată să facă acest pas, a declarat duminică un consilier de rang înalt al ayatollahului Ali Khamenei, liderul religios de la Teheran. Iranul, arogant: Putem produce bomba nucleară Kamal Kharrazi a susţinut, într-un dialog cu serviciul în limba arabă al televiziunii Al Jazeera, preluată de Reuters, că "în câteva zile am reuşit să îmbogăţim uraniul până la 60% şi putem cu uşurinţă produce uraniu îmbogăţit la 90%" şi a precizat că "Iranul are mijloacele tehnice de a produce o bombă nucleară, însă Iranul nu a luat deocamdată vreo decizie de a construi aşa ceva". Fostul preşedinte american Donald Trump a retras în 2018 Statele Unite din acordul nuclear încheiat în 2015 de puterile internaţionale cu regimul de la Teheran. Înţelegerea prevedea limitarea programului iranian de îmbogăţire a uraniului, în schimbul suspendării sancţiunilor economice împotriva Iranului. După circa un an de la implementarea politicii americane de "presiune maximă" asupra Iranului, republica islamică a început să încalce restricţiile asumate prin acord. Dialogul cu SUA, blocat Teheranul a dezminţit în repetate rânduri orice intenţie de a produce arme nucleare, susţinând că îmbogăţeşte uraniul exclusiv în scopuri civile, pentru sectorul energetic, şi a afirmat că încălcările acordului sunt reversibile, dacă SUA renunţă la sancţiuni şi se alătură din nou celorlalte puteri semnatare. Citește și: Ca să elimine petrolul rusesc de pe piață, Biden acceptă „albirea” prințului saudit Mohamad bin Salman. Externele de la Riad au criticat arogant SUA chiar după vizita președintelui american Dialogul indirect cu Washingtonul pe această temă este în impas din martie. Kharrazi a afirmat că Iranul nu va negocia niciodată programul de înarmare cu rachete şi politica regională, aşa cum solicită americanii şi aliaţii lor occidentali şi din Orientul Mijlociu.

Rachete rusești, la centrala nucleară Zaporojie (sursa: dw.com)
Internațional

Rachete rusești la centrala nucleară Zaporojie

Rachete rusești la centrala nucleară Zaporojie. Armata rusă a desfăşurat lansatoare de rachete pe situl centralei nucleare Zaporojie (sud), aflată sub control ruşilor de la începutul lui martie, şi cu care loveşte în special raionul Nikopol, a afirmat vineri şeful Energoatom, operatorul ucrainean, scrie AFP. Rachete rusești, la centrala nucleară Zaporojie "Ocupanţii ruşi au instalat sisteme de tiruri de rachete pe teritoriul centralei nucleare Zaporojie şi de acolo lovesc raionul Nikipol", a declarat preşedintele Energoatom, Petro Kotin, pe Telegram, după un interviu televizat pe postul ucrainean United News. "Situaţia (la centrală) este extrem de tensionată şi tensiunea creşte pe zi ce trece. Ocupanţii îşi aduc acolo maşinăriile, inclusiv sistemele de rachete cu care au lovit deja peste râul Nipru şi pe teritoriul Nikopol", la 80 km sud-vest de Zaporojie, a indicat el. Potrivit acestuia, până la 500 de soldaţi ruşi sunt încă pe locul centralei. Ei "controlează situl", a spus Petro Kotin. Ucraina critică AIEA pentru ineficiență "Echipamente grele (tancuri, vehicule blindate), ocupanţi şi camioane încărcate cu armament şi explozivi rămân staţionate pe situl centralei", a subliniat el, considerând "insuficientă" presiunea pentru a îi face să plece şi criticând în special Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA). Directorul general al acesteia, Rafael Grossi, a insistat joi, potrivit unui comunicat, asupra "importanţei" ca AIEA să poată vizita centrala pentru a efectua "operaţiuni esenţiale de securitate, siguranţă şi protecţie la cea mai mare centrală nucleară din Ucraina". Agenţia nu a mai putut merge la centrala atomică de la invazia rusă a Ucrainei pe 24 februarie. Centrala, ocupată de ruși, operată de ucraineni Situl este ocupat de forţele ruse, dar personalul ucrainean continuă să îl opereze, a precizat comunicatul, evocând o situaţie "extrem de dificilă" din cauza "presiunii constante asupra personalului". Rafael Grossi şi-a reiterat "temerile tot mai mari" privind condiţiile în care se află aceşti angajaţi şi "impactul acestor condiţii asupra siguranţei şi securităţii centralei". Citește și: Lumea occidentală poate da un semnal mai clar ca niciodată că Rusia trebuie să plătească pentru invadarea Ucrainei dacă aprobă cererea lui Zelenski de creare a unui tribunal special În 2021, centrala a furnizat 20% din producţia anuală de energie electrică a Ucrainei şi 47% din cea produsă de parcul nuclear ucrainean, mai scrie AFP.

Medvedev, șantaj nuclear versus sancțiuni penale (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Medvedev, șantaj nuclear versus sancțiuni penale

Medvedev, șantaj nuclear versus sancțiuni penale. Fostul preşedinte al Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev, s-a referit miercuri la recurgerea la arme nucleare, excluzând de asemenea în avans eventualitatea ca justiţia internaţională să decidă sancţiuni împotriva Moscovei, într-un moment în care Curtea Penală Internaţională (CPI) anchetează asupra unor presupuse crime de război comise în Ucraina, informează AFP. Medvedev, șantaj nuclear versus sancțiuni penale "Numai ideea de a pedepsi o ţară care are cel mai mare arsenal nuclear din lume este în sine una absurdă. Şi aceasta creează în mod potenţial o ameninţare pentru existenţa umanităţii", a scris pe contul său de Telegram actualul vicepreşedinte al puternicului Consiliu de Securitate al Rusiei. Totodată, Dmitri Medvedev a acuzat SUA că vor să aducă Rusia în faţa jurisdicţiilor internaţionale, în condiţiile în care Washingtonul nu a fost niciodată pedepsit pentru războaiele sale duse în lume şi care, potrivit lui Medvedev, au dus la moartea a 20 de milioane de oameni. Dmitri Medvedev a fost preşedinte din 2008 până în 2012, când Vladimir Putin a părăsit pentru o perioadă Kremlinul, din cauza limitei privind numărul de mandate prezidenţiale consecutive, pentru a conduce guvernul. Agresivitate la cote maxime Considerat altădată o figură politică moderată, Dmitri Medvedev, care a fost premier din 2012 până în 2020, s-a impus de la începutul ofensivei ruse în Ucraina drept unul dintre detractorii cei mai vehemenţi ai ţărilor occidentale. Autorul a numeroase declaraţii răsunătoare, el i-a calificat de exemplu pe adversarii Rusiei drept "nenorociţi" şi "degeneraţi". Citește și: Boris Johnson, mesaj foarte important în favoarea Ucrainei: Teritoriul capturat de Rusia poate fi recuperat. Întreaga comunitate internațională sprijină Kievul Curtea Penală Internaţională (CPI) anchetează în prezent asupra presupuselor crime comise de trupele ruse în Ucraina. Rusia neagă sistematic toate abuzurile de care sunt acuzate forţele ruse - bombardamente asupra civililor, executări sumare, violuri - acuzând la rândul său Ucraina de crime de război.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră