vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: nobel

15 articole
Internațional

Controversele premiului Nobel pentru Pace continuă: Institutul suspectează un caz de spionaj

Institutul Nobel a anunțat sâmbătă că o posibilă scurgere de informații privind laureata Premiului Nobel pentru Pace, lidera opoziției venezuelene Maria Corina Machado, ar putea fi legată „foarte probabil de spionaj”. Scurgere de informații Pe platforma de pariuri predictive Polymarket, șansele ca Machado să câștige premiul au crescut cu 3,75%, ajungând la aproape 73%, în doar câteva ore, în noaptea de joi spre vineri – cu puțin timp înainte de anunțul oficial de la Oslo. Citește și: Șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, spune că și-ar dori ca fiecare cetățean să știe să tragă cu arma, ca în Israel sau Elveția „Este vorba foarte probabil de spionaj”, a declarat Kristian Berg Harpviken, directorul Institutului Nobel, pentru postul norvegian TV2. Acesta a precizat că instituția a fost vizată de acțiuni similare de-a lungul anilor: „Nu este un secret pentru nimeni că Institutul este victima spionajului. Acest lucru durează de decenii. Este evident că instituția interesează actori dornici să obțină informații, fie că este vorba de state sau de alte organizații.  Motivațiile pot fi atât politice, cât și economice.” Ancheta este în curs; securitatea va fi consolidată Harpviken a anunțat că Institutul Nobel va deschide o anchetă internă pentru a verifica sursa scurgerii și nu exclude măsuri suplimentare de securitate. Doar un număr foarte restrâns de persoane cunoșteau numele laureatului înainte de anunțul oficial, fapt care ridică suspiciuni privind o eventuală infiltrare informatică. Precedente și reacții De-a lungul anilor, presa norvegiană a speculat ocazional despre posibile scurgeri de informații privind laureații Premiului Nobel, însă în ultimii ani astfel de incidente nu au mai fost semnalate. De această dată, schimbările bruște de pe platformele de pariuri au atras atenția comunității internaționale. Maria Corina Machado, premiată pentru lupta democratică Lidera opoziției din Venezuela, Maria Corina Machado, a fost exclusă din cursa prezidențială din 2024, însă a fost recompensată de Comitetul Nobel „pentru munca sa neobosită în favoarea drepturilor democratice ale poporului venezuelean și pentru lupta sa pentru o tranziție pașnică de la dictatură la democrație”. Alegerea Comitetului Nobel a fost privită critic de Casa Albă, care a considerat că prin această decizie, „politica a fost pusă înaintea păcii” — o aluzie la faptul că Donald Trump aspirase de mai mult timp la Premiul Nobel pentru Pace.

Nobelul pentru Pace, suspiciuni de spionaj (sursa: nobelprize.qbank.se)
Machado, Nobelul și ego-ul lui Trump (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump susține că Maria Corina Machado i-ar fi dedicat Premiul Nobel pentru Pace

Președintele american Donald Trump a declarat că a fost sunat de lidera opoziției venezuelene Maria Corina Machado, laureata Premiului Nobel pentru Pace 2025. Machado, Nobelul și ego-ul lui Trump Potrivit afirmațiilor sale, Machado i-ar fi spus că acceptă premiul „în onoarea ta, pentru că tu îl meritai cu adevărat”. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Trump a făcut declarația în fața reporterilor din Biroul Oval, fără a-i menționa numele, dar a adăugat cu umor că „nu i-am spus să mi-l dea mie, dar cred că ar fi făcut-o”. Nobel pentru „lupta neobosită pentru democrație în Venezuela” Comitetul Norvegian pentru Nobel a anunțat că Maria Corina Machado a fost recompensată pentru „munca sa neobosită de promovare a drepturilor democratice pentru poporul Venezuelei”. În reacția sa, Machado a dedicat premiul „poporului suferind din Venezuela” și a mulțumit lui Donald Trump pentru „sprijinul său decisiv” acordat cauzei democratice. Trump: „Am ajutat-o pe parcurs. Venezuela este un dezastru” Donald Trump a subliniat că a sprijinit-o pe Machado de-a lungul luptei sale politice și a comentat situația dificilă din Venezuela, pe care a numit-o „un dezastru”. Fosta candidată la președinție, în vârstă de 58 de ani, este considerată o figură unificatoare a opoziției și una dintre cele mai ferme adversare ale președintelui Nicolas Maduro, aflat la putere din 2013. Machado a fost exclusă din alegerile din 2024, după ce autoritățile i-au invocat presupuse nereguli.

Laureat Nobel pentru Medicină, de negăsit (sursa: Facebook/Nobel Prize)
Eveniment

Tocmai a luat Nobel pentru Medicină, dar habar n-are: hălăduiește în sălbăticie

Laureat Nobel pentru Medicină, de negăsit. Unul dintre câștigătorii Premiului Nobel pentru Medicină din 2025, cercetătorul american Fred Ramsdell, nu a putut fi contactat luni, după ce a plecat într-o drumeție. Laureat Nobel pentru Medicină, de negăsit Potrivit colegilor săi, savantul „se bucură de viață” și nu era la curent cu vestea cea mare. Citește și: EXCLUSIV Cum a primit ministrul Nazare două apartamente nedeclarate de la soția unui fost client al DNA. Schema creditării firmei de către acționarul insignifiant Reprezentanții companiei Sonoma Biotherapeutics, pe care Ramsdell a cofondat-o, au declarat că acesta este „total imposibil de contactat” după plecarea sa în natură. „Dr. Ramsdell se bucură de viață și este complet deconectat de la orice mijloc de comunicare”, a precizat un purtător de cuvânt al firmei. Premiul Nobel, acordat pentru descoperiri despre sistemul imunitar Comitetul Nobel a anunțat luni acordarea Premiului pentru Medicină lui Fred Ramsdell, Mary E. Brunkow (SUA) și Shimon Sakaguchi (Japonia), pentru cercetările care au elucidat mecanismele prin care organismul uman își controlează sistemul imunitar. Ramsdell, care nu se aștepta la o asemenea distincție, plecase deja într-o excursie în zonele rurale din Idaho, potrivit companiei sale. Nici ceilalți laureați nu au răspuns apelurilor Comitetul Nobel a încercat să îi contacteze pe laureați imediat după anunț, făcut la ora 11:30 în Suedia (2:30 pe Coasta de Vest a SUA), însă fără succes. „Avem numerele lor de telefon, dar probabil că telefoanele sunt pe silențios”, a glumit Thomas Perlmann, secretarul general al Comitetului Nobel. Cercetătoarea Mary E. Brunkow a povestit ulterior că a respins apelul, crezând că este un spam: „Am văzut un număr suedez, am închis și m-am culcat la loc.”

Trump, nominalizat pentru Nobel de Netanyahu (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, nominalizat la Premiul Nobel pentru Pace de către premierul israelian Benjamin Netanyahu

Trump, nominalizat pentru Nobel de Netanyahu. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a sosit luni la Casa Albă cu un gest simbolic de susținere pentru președintele american Donald Trump: o scrisoare de nominalizare la Premiul Nobel pentru Pace. Acest premiu a devenit o obsesie declarată a lui Trump, care susține că îl merită pentru eforturile sale de a pune capăt conflictelor globale, inclusiv războiului dintre Israel și Hamas în Gaza. Trump, nominalizat pentru Nobel de Netanyahu O rezolvare durabilă a conflictului, care durează de 21 de luni, depinde în mare parte de disponibilitatea lui Netanyahu de a accepta o înțelegere care să oprească complet luptele. Citește și: Cum conducea Coldea rețeaua acuzată de procurori de trafic de influență în justiție. Dezvăluiri din rechizitoriul cazului Hideg Trump intenționa să-l convingă în acest sens în cadrul cinei oficiale de la Casa Albă. Chiar înainte de masă, Netanyahu l-a lăudat pe Trump pentru rolul său de pacificator: „Construiește pace, chiar acum, în regiune după regiune. De aceea, domnule președinte, vă ofer această scrisoare de nominalizare pentru Premiul Nobel pentru Pace. Este pe deplin meritat.” Vizibil emoționat, Trump a răspuns: „Nu știam asta. Wow. Venind din partea ta, înseamnă foarte mult.” Trump vrea oprirea războaielor Pentru Trump, un acord de încetare a războiului din Gaza ar constitui un nou pas în direcția obținerii Premiului Nobel și consolidarea moștenirii sale de lider al păcii în Orientul Mijlociu. „Oprirea războaielor este scopul meu. Urăsc să văd oameni uciși”, a spus el în timpul cinei. Deși îl consideră un aliat important, Trump a criticat uneori dur deciziile lui Netanyahu, mai ales atunci când i-au încurcat planurile. În prezent, are nevoie ca atât Hamas, cât și Netanyahu să accepte termeni respinși anterior, în special cu privire la formularea care ar consacra sfârșitul definitiv al războiului. Presiune asupra lui Netanyahu Trump l-a invitat pe Netanyahu la cină, l-a susținut în războiul cu Iranul și chiar a cerut anularea procesului său pentru corupție, dar și-a exprimat clar așteptările: încetarea conflictului din Gaza. „Am avut rezultate excelente recent”, a spus Trump, făcând aluzie la bombardamentele recente asupra unor situri nucleare iraniene. El speră să obțină alte succese în urma întâlnirii cu Netanyahu. Michael Oren, fost ambasador israelian în SUA, a comentat: „Președintele poate exercita presiune, dar și să ofere stimulente, cum ar fi menținerea unei opțiuni militare împotriva Iranului.” Acest scenariu este totuși delicat, având în vedere opoziția opiniei publice americane față de o implicare militară extinsă. Negocieri intense în Qatar Negociatorii din Israel și Hamas s-au reunit la Doha pentru a pune la punct o încetare a focului de 60 de zile, care include eliberarea treptată a ostaticilor și deschiderea accesului pentru ajutoare umanitare. Emisarul american Steve Witkoff urmează să se alăture discuțiilor în cursul săptămânii. Planul propus de Qatar a fost acceptat rapid de Israel. Deși Hamas a cerut unele modificări, considerate „inacceptabile” de partea israeliană, negocierile continuă, iar ambele părți par dispuse să participe la discuții indirecte, pas decisiv către un acord final. „Vor să ajungă la o încetare a focului”, a spus Trump, exprimând optimismul în legătură cu procesul de pace. Dinamică regională schimbată Conflictul de 12 zile dintre Israel și Iran a modificat echilibrul de forțe în regiune și a oferit ambilor lideri o poziție mai favorabilă. „Netanyahu vine întărit de victoria militară asupra Iranului, iar Trump vine la rândul lui cu un câștig politic clar”, a declarat Michael Oren. Trump speră că un acord cu Hamas va fi finalizat chiar în această săptămână. „Cred că avem o șansă bună să încheiem un acord cu Hamas zilele următoare, privind mai mulți ostatici”, a spus el înainte de a pleca spre Washington. Normalizarea relațiilor Israel – Arabia Saudită Pentru Trump, oprirea războiului din Gaza este un pas esențial în direcția unui obiectiv mai ambițios: integrarea Arabiei Saudite în Acordurile Abraham. Acest demers ar putea deschide calea pentru alte state arabe sau musulmane să recunoască Israelul. Prințul moștenitor Mohammed bin Salman a declarat că normalizarea relațiilor nu este posibilă cât timp conflictul din Gaza continuă, motiv pentru care încetarea focului este crucială. După război: ce se va întâmpla cu Gaza? O altă temă-cheie pentru Trump și Netanyahu este viitorul Gazei după război. Israelul insistă că Hamas nu mai poate conduce teritoriul. Rămâne incert ce rol ar putea juca Autoritatea Palestiniană, dar implicarea sa ar putea fi esențială pentru obținerea sprijinului financiar din partea statelor din Golf. Una dintre propunerile controversate ale lui Trump, prezentată în februarie, viza transformarea Gazei într-o „Riviera a Orientului Mijlociu”, după evacuarea populației palestiniene. Deși ideea a fost ulterior trecută sub tăcere, a fost menționată din nou la Casa Albă. Întrebat luni dacă planul mai este valabil, Trump a pasat răspunsul către Netanyahu. Premierul israelian a replicat: „Președintele Trump are o viziune genială. Se numește alegere liberă. Cine vrea să plece, poate pleca. Gaza nu ar trebui să fie o închisoare.”

Mario Vargas Llosa, final de drum (sursa: X/Álvaro Vargas Llosa)
Eveniment

Mario Vargas Llosa a murit la Lima. Scriitorul peruan, premiat cu Nobel, avea 89 de ani

Mario Vargas Llosa, final de drum. Mario Vargas Llosa, laureatul Premiului Nobel pentru Literatură din 2010, a murit la vârsta de 89 de ani. Viața și opera sa au fost marcate de controverse, luări de poziție curajoase și o libertate de gândire care a deranjat atât conservatorii, cât și progresiștii. Mario Vargas Llosa a fost primit în Academia Franceză în 2023, deși nu scria în limba franceză. Mario Vargas Llosa, final de drum Anunțul morții scriitorului a fost făcut de fiul acestuia, Álvaro Vargas Llosa. Citește și: Șoferi, mare atenție: au apărut sute de radare fixe, amenda e trimisă prin poștă, autoturismul nu mai e oprit de polițiști Încă de la începutul carierei, Vargas Llosa a scandalizat establishmentul militar peruan cu romanul „Orașul și câinii”, în care denunța brutalitatea sistemului militar. Cartea a fost arsă public în Lima , un gest ce amintea de epoca Inchiziției. Criticat de stânga pentru pozițiile sale anticomuniste și de dreapta pentru susținerea drepturilor individuale, scriitorul s-a aflat constant între două focuri. Romanul „Povestea lui Mayta” (1989) a fost considerat o disecție lucidă a derivei ideologice a revoluționarilor latino-americani. Membru al Academiei Franceze Mario Vargas Llosa a fost primit în Academia Franceză în 2023, deși nu scria în limba franceză și avea peste limita oficială de vârstă, 85 de ani, față de plafonul teoretic de 75. Ceremonia de recepție, din februarie 2023, a fost puternic mediatizată, dar mai degrabă din cauza despărțirii recente a autorului de Isabel Preysler, fost model și fosta soție a lui Julio Iglesias. Între literatură și glamour Relația sa publică cu Isabel Preysler, fosta soție a lui Julio Iglesias, a aprins tabloidele spaniole, mai ales că Vargas Llosa era încă căsătorit. Televiziunile din Peru i-au dedicat emisiuni speciale, iar conservatorii religioși au reacționat vehement împotriva liberalului secular. Însă Vargas Llosa și-a văzut de scris, lansând „Revelația”, un roman despre corupția regimului Fujimori. În ciuda etichetei de „mare scriitor” rostită uneori cu dispreț, el a rămas un intelectual modest, atent la realitățile contemporane. Realism critic vs erotism baroc Opera sa s-a remarcat prin stilul complex și abordarea subiectelor incomode. De la romanele erotice („Elogiul mamei vitrege”, „Caietele lui Don Rigoberto”) până la capodopere narative, precum „Conversație la Catedrală” sau „Casa verde”, Vargas Llosa a explorat contradicțiile umane fără pudori sau clișee. A respins ideea de „literatură cu teză”, preferând subtilitatea morală și estetică. Împotriva populismului și a nivelării culturale În „Totul este spectacol”, Vargas Llosa a criticat vulgarizarea societății și transformarea culturii în divertisment ieftin. A avertizat că o societate care se reduce la „show” devine vulnerabilă în fața extremismelor politice. Cu toate acestea, discursul său pro-piață liberă și anti-populist a fost deturnat uneori de elitele pseudo-liberale care nu-i înțeleseseră cu adevărat opera. În romanele sale târzii („Visul celtului”, „Paradisul e în celălalt loc”, „Anii grei”), Vargas Llosa a arătat o empatie profundă pentru luptătorii sociali, victimele colonialismului și cei care nu renunță la idealuri. A investigat ororile regimurilor, a omagiat spirite libere și a rămas fidel ideii că literatura poate spune adevăruri profunde, dar nu le poate impune cu forța.

Trump vrea premiul Nobel pentru pace (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump vrea premiul Nobel pentru pace

Trump vrea premiul Nobel pentru pace. Fostul președinte al SUA, Donald Trump, a declarat marți că, deși consideră că ar merita Premiul Nobel pentru Pace, nu crede că i se va acorda vreodată această distincție. Trump vrea premiul Nobel pentru pace Declarația a fost făcută în Biroul Oval, înainte de întâlnirea sa cu premierul israelian Benjamin Netanyahu. Citește și: Panică în Franța după manipularea pro-Georgescu: un raport al serviciului împotriva ingerințelor digitale străine arată că rețeta poate fi extinsă În 2021, parlamentarul norvegian Christian Tybring-Gjedde l-a propus pe Donald Trump pentru Premiul Nobel pentru Pace, datorită rolului său în negocierile Acordurilor Avraam. Aceste acorduri au facilitat normalizarea relațiilor dintre Emiratele Arabe Unite și Israel, un pas considerat istoric în diplomația Orientului Mijlociu. Cine a câștigat Premiul Nobel în 2021? În acel an, Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat jurnaliștilor Maria Ressa (Filipine) și Dmitri Muratov (Rusia). Premiul a fost decernat în semn de recunoaștere pentru lupta lor pentru libertatea presei în fața regimurilor autoritare.

Laureatul Nobel, Martin Chalfie, la Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Laureatul Nobel, Martin Chalfie, la Iași

Laureatul Nobel, Martin Chalfie, la Iași. Marți, 10 decembrie 2024, Colegiul Național „Costache Negruzzi” din Iași a găzduit un eveniment special în cadrul Zilelor Universității de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” din Iași. Laureatul Nobel, Martin Chalfie, la Iași Invitatul de onoare a fost Martin Chalfie, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în 2008. Citește și: Ciolacu a cheltuit, din pixul său, fără nici un fel de control al Parlamentului, aproape 18 miliarde de lei, doar în primele opt luni din 2024 Evenimentul, desfășurat în amfiteatrul colegiului, a adus împreună elevi și profesori dornici să interacționeze cu celebrul cercetător. Această întâlnire a oferit participanților oportunitatea unică de a învăța direct de la unul dintre cei mai importanți oameni de știință din lume. Continuarea, în Ziarul de Iași

Controversele Premiului Nobel pentru pace (sursa: NHK World-japan)
Eveniment

Controversele Premiului Nobel pentru pace

Controversele Premiului Nobel pentru pace. Premiul Nobel pentru Pace din 2024 a fost acordat organizației japoneze Nihon Hidankyo, care reunește supraviețuitorii bombelor atomice de la Hiroshima și Nagasaki. Premiul nu a fost scutit de controverse. Organizația premiată, Nihon Hidankyo Nihon Hidankyo, cunoscută oficial sub denumirea de „Confederația Japoneză a Supraviețuitorilor Bombelor A și H”, este o organizație fondată în 1956 și reprezintă supraviețuitorii bombardamentelor atomice din Hiroshima și Nagasaki. Citește și: EXCLUSIV În timp ce se judeca cu clienți care nu primiseră apartamentele plătite, Nordis a cumpărat cu banii jos un Ferrari F8 Tributo de 300.000 de euro Aceștia sunt cunoscuți sub numele de „Hibakusha”. Supraviețuitorii au fost expuși radiațiilor devastatoare în urma atacurilor nucleare din 1945 și, de atunci, luptă pentru abolirea armelor nucleare la nivel global. Nihon Hidankyo își dedică activitatea în principal educării publicului cu privire la pericolele armelor nucleare și la suferințele cauzate de acestea, precum și încurajării dezarmării nucleare totale. Controversele Premiului Nobel pentru pace Ambasadorul Israelului în Japonia, Gilad Cohen, a criticat dur paralela făcută de Toshiyuki Mimaki, co-președintele grupului Nihon Hidankyo, între distrugerile suferite de Japonia în 1945 și situația actuală din Fâșia Gaza. Mimaki făcuse referire la faptul că, la fel ca în Hiroshima, și în Gaza copiii sunt victime ale conflictului, menționând că „dacă armele nucleare sunt folosite, lucrurile nu se vor opri aici”. "S-a spus că, graţie armelor nucleare, pacea va fi menţinută în întreaga lume. Dar armele nucleare pot fi folosite şi de terorişti. Şi, de exemplu, dacă Rusia le foloseşte împotriva Ucrainei, iar Israelul împotriva Gazei, lucrurile nu se vor opri aici. În Gaza, copii sângerând sunt ţinuţi (în braţe de părinţii lor). Este ca în Japonia de acum 80 de ani", a declarat vineri Mimaki după anunţarea câştigătorului premiului Nobel pentru Pace. Cohen a felicitat organizația Nihon Hidankyo, pentru obținerea Premiului Nobel pentru Pace, însă a considerat declarația lui Mimaki drept „scandaloasă și nefondată”. Premiul Nobel pune în dificultate guvernul japonez Deși, oficial, guvernul japonez a primit cu entuziasm vestea că organizația Nihon Hidankyo a fost distinsă cu Premiul Nobel, această recompensă încurcă politica niponă. Premiul dă vizibilitate și greutate cererilor hibakusha, în timp ce guvernul japonez nu a fost niciodată alături de ei. În repetate rânduri, supraviețuitorii hibakusha au adus critici guvernului nipon pentru modul în care a gestionat problema armelor nucleare și pentru faptul că nu a sprijinit în mod activ tratatele internaționale privind interzicerea acestora. De-a lungul anilor, hibakusha au subliniat lipsa de implicare a Japoniei în Tratatul privind Interzicerea Armelor Nucleare (TPNW), deși țara este singura care a fost victima unor atacuri nucleare. Criticile s-au intensificat mai ales după ce Japonia a refuzat să ratifice TPNW în 2017, guvernul argumentând că securitatea națională depinde de alianțele sale cu Statele Unite și de umbrela nucleară oferită de acestea. Supraviețuitorii consideră acest argument drept o trădare a memoriei lor și a celor care au murit în urma bombardamentelor de la Hiroshima și Nagasaki. De asemenea, aceștia au cerut în repetate rânduri o poziție mai fermă din partea Japoniei împotriva proliferării nucleare și au solicitat ca guvernul să adopte o politică de neproliferare mai coerentă și să se alăture în mod activ mișcărilor globale pentru dezarmare.

Laureații premiului Nobel pentru chimie, 2024
Eveniment

Laureații premiului Nobel pentru chimie, 2024

Laureații premiului Nobel pentru chimie, 2024. Cercetătorul american David Baker de la Universitatea din Washington și britanicii Demis Hassabis și John Jumper de la Google Deepmind au fost distinși cu Premiul Nobel pentru Chimie 2024. Laureații premiului Nobel pentru chimie, 2024 Premiul Nobel pentru Chimie în 2024 a fost atribuit lui David Baker, cercetător american de la Universitatea din Washington, și britanicilor Demis Hassabis și John Jumper, cercetători în cadrul Google Deepmind. Citește și: Selly, influencerul favorit al lui Ciolacu, a promovat masiv țeapa Nordis: „Foarte special este modelul de business” David Baker a fost premiat pentru contribuțiile sale în designul computațional al proteinelor, în timp ce Demis Hassabis și John Jumper au fost recunoscuți pentru dezvoltarea unui model de inteligență artificială capabil să prezică structura tridimensională a proteinelor, rezolvând o problemă de lungă durată în biologie și chimie. Baker a primit jumătate din premiu, iar Hassabis și Jumper și-au împărțit cealaltă jumătate. Proteinele: instrumente chimice ale vieții Premiul Nobel din acest an subliniază importanța proteinelor, molecule esențiale în susținerea vieții. Proteinele sunt formate din 20 de aminoacizi care se pot combina în moduri infinite, folosind informațiile din ADN pentru a crea catene complexe ce se pliază în structuri tridimensionale. Această formă unică determină funcțiile proteinelor, de la producerea de țesut muscular la formarea enzimelor care catalizează reacțiile chimice esențiale. David Baker a făcut pași importanți în designul proteinelor, reușind să creeze tipuri complet noi, cu funcții inovatoare. Demis Hassabis și John Jumper au dezvoltat un model de inteligență artificială (AI) capabil să prezică structurile tridimensionale ale proteinelor pe baza secvențelor de aminoacizi, rezolvând o problemă veche de peste 50 de ani. Aceste descoperiri au implicații majore pentru știință și industrii diverse. Nobel pentru chimie Premiul Nobel pentru Chimie a fost decernat de 116 ori începând din 1901 până în 2024. Au existat câțiva ani în care premiul nu a fost acordat, în special în timpul Primului și celui de-Al Doilea Război Mondial. Până în 2024, 197 de laureați au fost recompensați pentru contribuțiile lor semnificative în chimie, cu doi dintre aceștia primind premiul de două ori: Frederick Sanger și Barry Sharpless. Anul acesta Premiul Nobel va fi înmânat laureaților în cadrul unei ceremonii speciale pe 10 decembrie, marcând aniversarea morții lui Alfred Nobel. Fiecare premiu este însoțit de o recompensă financiară de 11 milioane de coroane suedeze (echivalentul a puțin peste 1 milion de dolari).

Hinton a avertizat asupra pericolelor AI (sursa: utoronto.ca)
Eveniment

Hinton a avertizat asupra pericolelor AI

Hinton a avertizat asupra pericolelor AI. Geoffrey Hinton, cercetător canadiano-britanic și pionier al inteligenței artificiale, a fost recompensat marți cu Premiul Nobel pentru fizică pe 2024, alături de John Hopfield, pentru descoperirile lor în domeniul "machine learning". Recent, Hinton a atras atenția asupra pericolelor tehnologiei AI. Hinton a avertizat asupra pericolelor AI În martie 2023, întrebat despre riscurile pe care le-ar putea prezenta inteligența artificială pentru omenire, Hinton și-a exprimat îngrijorarea, afirmând că „nu este ceva de neimaginat”. Citește și: Actorul Mihai Bobonete, afaceri de milioane de lei pe an. Numai profitul, aproape două milioane de lei net. Despărțirea de „Celentano” nu i-a priit Ulterior, el a părăsit Google, unde lucra de zeci de ani, pentru a avertiza publicul despre pericolele AI prin intermediul platformelor mass-media. Născut la Londra și crescut în Bristol, Hinton a studiat la Edinburgh și Universitatea Cambridge. Provenind dintr-o familie cu o tradiție academică notabilă, cu un tată membru al Royal Society, el a simțit presiunea de a se ridica la aceleași standarde. De-a lungul vieții sale, a fost marcat de episoade de depresie, despre care a vorbit deschis în revista Toronto Life. După decesul celei de-a doua soții la începutul anilor ’90, Hinton a devenit tată singur. Mai târziu, s-a căsătorit pentru a treia oară, însă și aceasta a murit de cancer în 2018. El a declarat că, în contextul familiei și al copiilor, menținerea unei cariere academice devine extrem de dificilă. Socialist, autoproclamat Geoffrey Hinton, socialist autoproclamat, a lucrat la mai multe universități americane din anii '70, refuzând finanțările militare ale armatei americane. În 1987, s-a mutat definitiv în Toronto, datorită sprijinului guvernului canadian pentru cercetările sale în rețele neuronale. Deși inițial marginalizat în lumea academică, ideile sale au câștigat treptat influență. Recrutat de Google În 2013, a fost recrutat de Google, devenind o figură centrală în Silicon Valley, iar unii dintre foștii săi elevi s-au alăturat altor companii importante din industrie. Ilya Sutskever, cofondator OpenAI, a considerat colaborarea sa cu Hinton drept esențială în dezvoltarea sa profesională. Ambii au devenit figuri importante în criticile emergente asupra AI, Sutskever părăsind OpenAI la un an după Hinton. În iunie 2023, Hinton a declarat că, înainte ca AI să devină mai inteligentă decât oamenii, cercetătorii ar trebui să se gândească serios la riscul ca aceste sisteme să încerce să preia controlul. Marți, dintr-un hotel modest din California, el a transmis un mesaj de prudență, susținând că, deși ar face aceleași alegeri, este îngrijorat că AI ar putea deveni mai inteligentă decât noi și ar putea prelua controlul.

Nobel pentru Fizică, dezvoltarea Inteligenței Artificiale (sursa: nobelprize.org)
Eveniment

Nobel pentru Fizică, dezvoltarea Inteligenței Artificiale

Nobel pentru Fizică, dezvoltarea Inteligenței Artificiale. Premiul Nobel pentru Fizică din 2024 a fost acordat cercetătorului american John Hopfield și canadianului Geoffrey Hinton pentru invențiile și descoperirile legate de procesul de învățare automată (machine learning) prin rețele neuronale artificiale, conform comunicatului emis marți de Comitetul Nobel din Stockholm. Nobel pentru Fizică, dezvoltarea Inteligenței Artificiale Cei doi laureați ai acestui an au utilizat concepte din fizică pentru a dezvolta metode fundamentale în procesul de învățare automată. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol John Hopfield a creat o memorie asociativă capabilă să stocheze și să reconstruiască imagini, precum și alte tipuri de modele din date. La rândul său, Geoffrey Hinton a inventat o tehnică de identificare autonomă a caracteristicilor datelor, permițând astfel sarcini precum recunoașterea anumitor elemente specifice în imagini. Tehnologia rețelelor neuronale artificiale Inteligența artificială (AI) se bazează în mare parte pe învățarea automată prin rețele neuronale artificiale, inspirate inițial de structura creierului uman. În astfel de rețele, neuronii sunt reprezentați de noduri care pot avea diverse valori și care interacționează prin conexiuni similare sinapselor, acestea putând fi ajustate pentru a deveni mai puternice sau mai slabe. Rețeaua este antrenată prin întărirea conexiunilor între nodurile cu valori simultan ridicate. Cercetările laureaților în domeniul rețelelor neuronale artificiale au început încă din anii 1980 și au avut un impact semnificativ în dezvoltarea AI moderne. Nobel pentru fizică și recompensare financiară În 2023, premiul a fost acordat cercetătorilor Pierre Agostini, Ferenc Krausz și Anne L'Huillier pentru "metode experimentale care generează impulsuri luminoase de attosecunde, utilizate pentru studierea dinamicii electronilor în materie". Premiile vor fi înmânate în cadrul unei ceremonii speciale pe 10 decembrie, data comemorării morții lui Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei. Anul acesta, fiecare premiu este însoțit de o recompensă financiară de 11 milioane de coroane suedeze (echivalentul a puțin peste 1 milion de dolari).

Nobel pentru Medicină, acordat descoperirii microARN-ului (sursa: nobelprize.org)
Eveniment

Nobel pentru Medicină, acordat descoperirii microARN-ului

Nobel pentru Medicină, acordat descoperirii microARN-ului. Premiul Nobel pentru Fiziologie și Medicină din 2024 a fost acordat cercetătorilor Victor Ambros și Gary Ruvkun pentru descoperirea microARN-ului, o descoperire care a revoluționat înțelegerea proceselor genetice. Nobel pentru Medicină, acordat descoperirii microARN-ului Această recunoaștere internațională subliniază contribuția lor esențială în domeniul biologiei moleculare, mai exact în reglarea genelor post-transcripționale. Citește și: Firma care-i plătește BMW-ul lui Exarhu, profit net de peste un milion de lei în 2023. SRL-ul, deținut integral de realizatorul radio Comunicatul Comitetului Nobel, emis luni la Stockholm, menționează că cercetările lor au dezvăluit un mecanism de bază care controlează modul în care activitatea genelor este reglată, având implicații majore pentru sănătatea și dezvoltarea organismelor multicelulare. Ce reprezintă microARN-ul și de ce este important? MicroARN-ul este o clasă de molecule de ARN care joacă un rol crucial în reglarea genelor, având capacitatea de a suprima sau stimula expresia anumitor gene. Astfel, aceste mici molecule acționează ca un „comutator” genetic, asigurându-se că genele corespunzătoare sunt active în tipurile specifice de celule, cum ar fi cele musculare sau nervoase. Descoperirea microARN-ului de către Victor Ambros și Gary Ruvkun a deschis noi perspective în înțelegerea biologiei celulare, având un impact major asupra studiilor privind dezvoltarea organismelor și tratarea unor afecțiuni complexe. Impactul cercetărilor asupra biologiei și medicinei Informațiile conținute în cromozomii fiecărei celule umane pot fi comparate cu un manual de instrucțiuni. Deși toate celulele conțin aceleași gene, ele se diferențiază în funcție de activitatea specifică a genelor. Aceasta se datorează procesului de reglare a genelor, care permite fiecărei celule să își îndeplinească rolul unic în organism. Studiile celor doi cercetători au arătat cum microARN-ul joacă un rol esențial în acest proces de selecție, asigurând o funcționare corectă și coordonată a genelor în diverse tipuri de celule. Importanța microARN-ului în biologia moleculară Cercetările lui Victor Ambros și Gary Ruvkun au dus la identificarea unui principiu nou în reglarea genelor, cu implicații majore în înțelegerea bolilor genetice și dezvoltarea tratamentelor inovative. MicroARN-ul nu doar că a revoluționat studiul geneticii, dar a devenit și o componentă fundamentală în dezvoltarea terapiilor genetice și înțelegerii mecanismelor de apariție a cancerului și altor boli complexe. Premiul Nobel pentru Medicină 2024: Recunoaștere și ceremonie Ceremonia oficială de înmânare a premiilor va avea loc pe 10 decembrie, ziua comemorării lui Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei și fondatorul premiilor care îi poartă numele. Laureații vor primi o recompensă financiară în valoare de 11 milioane de coroane suedeze (echivalentul a peste 1 milion de dolari), sumă care subliniază recunoașterea globală a muncii și a contribuțiilor lor științifice excepționale. Contextul decernării premiilor Nobel Anul trecut, Premiul Nobel pentru Medicină a fost acordat biochimistului de origine maghiară Katalin Karikó și imunologului american Drew Weissman pentru cercetările lor inovative în dezvoltarea vaccinurilor mARN, care au jucat un rol crucial în combaterea pandemiei de COVID-19. Descoperirea microARN-ului de către Victor Ambros și Gary Ruvkun reprezintă un progres major în înțelegerea mecanismelor moleculare care stau la baza vieții. Această descoperire nu doar că a redefinit biologia moleculară, dar a deschis și calea către noi abordări terapeutice pentru bolile genetice și alte afecțiuni complexe. Premiul Nobel pentru Medicină din 2024 este o recunoaștere meritată a contribuției lor la dezvoltarea științei și la îmbunătățirea sănătății umane la nivel global.

Barabási, românul care poate primi Nobel (sursa: Ruby Wallau/Northeastern University)
Eveniment

Barabási, românul care poate primi Nobel

Albert-László Barabási este absolvent al Facultății de Fizică a Universității din București. S-a născut la Cârța, în județul Harghita. Realizările sale științifice remarcabile în domeniul rețelelor fără scară îi pot aduce o recunoaștere internațională foarte importantă în viitorul foarte apropiat: Barabási, românul care poate primi Nobel. Membru și al Academiei Române, și al celei Maghiare Este membru de onoare al Academiei Române, dar și al Academiei Maghiare de Științe. Profesor la Northeastern University (Boston), Barabási este cunoscut pentru cercetarea rețelelor fără scară (scale-free networks). Citește și: Universitatea „Transilvania” din Brașov, mai valoroasă decât Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, potrivit Ministerului Educației În 2005, Consiliul Național de Cercetare - "ramura operațională și principala ramură programatică a Academiei de Științe a SUA (NAS)", conform site-ului NAS - a publicat un raport intitulat, pur și simplu, "Știința rețelelor", arată site-ul Northeastern University. În acesta, Barabási spune că "Academia a definit oficial știința rețelelor ca fiind un domeniu independent de investigație care nu este doar o simplă parte a matematicii sau a fizicii", ci o arenă cu propriul set de întrebări care justifică o urmărire specifică și metode unice. Barabási, profesor Robert Gray Dodge de știința rețelelor și distins profesor universitar de fizică la Northeastern University, urmează această linie de cercetare din 1995. Acum, el devine primul membru al Northeastern care a fost ales la NAS în timp ce era angajat la Northeastern. Herbert Levine, distins profesor de fizică la universitate și care este, de asemenea, membru al Academiei, a fost ales în această organizație înainte de a se alătura Northeastern. Ce este știința rețelelor Știința rețelelor, spune Barabási, examinează modul în care rețelele "ne determină viața". În cadrul Laboratorului Barabási, el și cercetătorii săi au studiat modul în care rețelele afectează totul, de la interacțiunile subcelulare, genetice, la modul în care conexiunile profesionale pot contribui la succes, până la modul în care filantropii de artă donează în cadrul comunităților lor. Societatea însăși, spune Barabási, "nu este de fapt altceva decât o sumă de multe legături sociale și profesionale". Știința rețelelor, continuă el, se concentrează pe modul în care "să înțelegem modelele și legile [matematice] de bază care guvernează aceste rețele reale". Barabási, românul care poate primi Nobel Deși este membru al altor cinci academii, inclusiv al Academiei de Științe din Massachusetts și al Academiei Europene de Științe și Arte, Barabási spune că "Academia Națională este foarte specială, deoarece este stakeholder oficial a ceea ce înseamnă știința în Statele Unite". "Membrii săi", continuă el, "au posibilitatea de a se pronunța în multe chestiuni legate de politica națională și științifică - și chiar și la nivel internațional." Barabási vede această distincție ca pe o recunoaștere a științei rețelelor în ansamblu. "Știința rețelelor este un domeniu nou", spune el, "care abia recent și-a găsit poziția în canonul științific." "În special, acest lucru este important pentru Northeastern, deoarece avem cel mai important institut de știință a rețelelor din lume", continuă el. "Iar acum, membrii Academiei Naționale au recunoscut că urmărirea științei rețelelor merită un loc în canonul academic - cred că este o mare onoare pentru întregul domeniu."

Războiul lui Putin, denunțat la Nobel (sursa: Facebook/Nobel Prize)
Eveniment

Războiul lui Putin, denunțat la Nobel

Războiul lui Putin, denunțat la Nobel. Laureaţii ucrainean, rus şi belarus ai Premiului Nobel pentru Pace au denunţat la unison, în timp ce au primit prestigioasa recompensă sâmbătă, la Oslo, războiul "nebunesc şi criminal" pe care preşedintele rus Vladimir Putin l-a declanşat în Ucraina. Războiul lui Putin, denunțat la Nobel Cetăţeni ai celor trei principale state protagoniste ale conflictului, militantul belarus Ales Beliaţki, aflat în detenţie în ţara sa, ONG-ul rus Memorial, dizolvat la ordinul justiţiei din Rusia, şi Centrul ucrainean pentru Libertăţi Civile (CCL) au fost premiate pentru angajamentul lor în favoarea "drepturilor omului, democraţiei şi coexistenţei paşnice" în faţa forţelor autoritare. "Poporul Ucrainei vrea pace mai mult ca oricine în lume", a declarat preşedinta CCL, Oleksandra Matviiciuk. "Însă, pentru o ţară atacată, pacea nu poate fi obţinută depunând armele. Aceasta nu ar fi pace, ci ocupaţie", a spus ea. Înfiinţat în 2007, CCL documentează în prezent crimele de război comise de trupele ruse în Ucraina: distrugerile de imobile rezidenţiale, de biserici, şcoli şi spitale, bombardamentele asupra culoarelor de evacuare, strămutarea forţată a populaţiei, torturile şi crimele. Discurs scris la lumina lumânării Consecinţă a bombardamentelor asupra infrastructurilor energetice ucrainene, Matviiciuk şi-a scris discursul de mulţumire pentru Premiul Nobel la lumina unei lumânări, a mărturisit ea pentru AFP, cu puţin timp înainte de ceremonia de premiere. În nouă luni de invazie rusă, CCL a numărat "peste 27.000 de episoade" de crime de război şi "acesta este doar vârful aisbergului", potrivit Oleksandrei Matviiciuk. "Războiul transformă oamenii în cifre. Trebuie să redăm numele tuturor victimelor crimelor de război", a subliniat ea. Cu vocea gâtuită de emoţie în timpul discursului său susţinut la Grand Hotel din Oslo, Maitviiciuk a îndemnat din nou la înfiinţarea unui tribunal internaţional care să-i judece pe (Vladimir) "Putin, (pe aliatul său belarus Aleksandr) Lukaşenko şi alţi criminali de război". "Ambiţiile imperiale" ale URSS Colaureatul rus, preşedintele Memorial, Ian Ratcinski, a denunţat "ambiţiile imperiale" moştenite de la Uniunea Sovietică şi care "încă sunt în floare astăzi". Rusia lui Vladimir Putin a deturnat sensul istoric al luptei antifasciste "în folosul propriilor interese politice", a spus el. De acum, "a rezista Rusiei echivalează cu a rezista fascismului", a deplâns el. O denaturare ce furnizează "justificarea ideologică a războiului de agresiune nebunesc şi criminal împotriva Ucrainei", a afirmat Ratcinski, în pofida interdicţiilor impuse de Moscova de a critica public invazia. Fondat în 1989, Memorial a lucrat timp de decenii pentru a face lumină asupra crimelor comise în timpul regimului totalitar al lui Stalin şi pentru a păstra vie memoria victimelor sale, apoi pentru a strânge informaţii cu privire la încălcarea libertăţilor şi drepturilor în Rusia. În contextul în care opoziţia şi media sunt reduse la tăcere în Rusia, ONG-ul a fost dizolvat la sfârşitul lui 2021 de justiţia rusă, care a ordonat de asemenea confiscarea birourilor sale din Moscova, pe 7 octombrie, chiar în seara în care organizaţiei i-a fost acordat Premiul Nobel pentru Pace. "Astăzi, numărul de deţinuţi politici din Rusia este mai mare decât numărul lor total din întreaga Uniune Sovietică la începutul perioadei de perestroika, în anii 1980", a subliniat Ratcinski. Beliațki, închis în Belarus Al treilea laureat al Premiului Nobel pentru Pace, Ales Beliaţki, părintele ONG-ului de apărare a drepturilor omului Viasna, se află în detenţie din iulie 2021. În aşteptarea unui proces în urma căruia el riscă 12 ani de închisoare pentru "contrabandă" de bancnote în folosul opoziţiei faţă de regimul represiv al lui Lukaşenko, militantul de 60 de ani nu a fost autorizat să transmită un discurs de mulţumire pentru Nobel. Reprezentându-l la ceremonie, soţia sa, Natalia Pintciuk, a fost nevoită să se rezume la a repeta unele dintre declaraţiile lui, printre care cea în care el îndeamnă la o contracarare a "internaţionalei dictatorilor". Citește și: VIDEO Putin, cu un pahar de șampanie în mână, promite că va continua să atace rețelele de utilități ucrainene În Ucraina, Rusia vrea să stabilească o "dictatură vasală, acelaşi lucru cum este Belarus astăzi, unde vocea poporului oprimat este ignorată, cu baze militare ruse, o enormă dependenţă economică, o rusificare culturală şi lingvistică", a spus Ales Beliaţki prin vocea soţiei sale. "Bunătatea şi adevărul trebuie să se poată proteja", a mai afirmat el. La Stockholm, unde sunt decernate alte Premii Nobel (medicină, fizică, literatură, chimie şi economie) sunt nu mai puţin de 26 de câştigători ce vor participa anul acesta la festivităţi. Pandemia de COVID-19 i-a împiedicat în 2020 şi 2021 pe laureaţi să vină în capitala suedeză pentru a-şi primi recompensa şi cecul lor de zece milioane de coroane (circa 900.000 de euro).

Frustrare patologică la Kremlin: Memorial, confiscat (sursa: Darya Krotova)
Eveniment

Frustrare patologică la Kremlin: Memorial, confiscat

Frustrare patologică la Kremlin: Memorial, confiscat. Un tribunal de la Moscova a dispus vineri confiscarea birourilor în capitala rusă ale organizaţiei neguvernamentale ruse Memorial, interzisă în Rusia, la câteva ore după ce ONG-ul a câştigat Premiul Nobel pentru Pace alături de un militant belarus şi un ONG ucrainean, relatează AFP. Frustrare patologică la Kremlin: Memorial, confiscat Principalele spații ale Memorial în Rusia "au fost transformate în bunuri publice", a declarat tribunalul Tverskoi agenţiei de presă Interfax, la încheierea unui proces împotriva ONG-ului. Birourile Memorial din centrul Moscovei au găzduit în special serviciile administrative ale organizaţiei şi în acelaşi timp expoziţii deschise publicului. Un reprezentant al tribunalului Tverskoi a afirmat că Memorial "şi-a marcat implicarea în reabilitarea criminalilor nazişti, a discreditat autorităţile şi a creat o imagine falsă a URSS", potrivit agenţiei de presă Ria Novosti. Interzisă în Rusia din decembrie 2021, Memorial este o referinţă în lupta pentru libertăţi şi memoria represiunilor politice din ţară şi din fosta URSS. Dreptul de a critica puterea Comitetul Nobel din Norvegia a anunţat vineri că militantul belarus Ales Beliaţki, organizaţia rusă pentru apărarea drepturilor omului Memorial şi organizaţia ucraineană Centrul pentru Libertăţi Civile sunt laureaţii Premiului Nobel pentru Pace din 2022, pentru eforturile lor de a documenta abuzurile asupra drepturilor omului. Acest Premiu Nobel pentru Pace, acordat unor organizaţii care au cercetat abuzurile asupra drepturilor omului, survine în contextul în care Ucraina luptă împotriva unei invazii ruse ce a atras acuzaţii că au fost comise numeroase crime de război. "Laureaţii Premiului pentru Pace reprezintă societatea civilă din ţările lor de origine. Ei promovează de mulţi ani dreptul de a critica puterea şi de a proteja drepturile fundamentale ale cetăţenilor", a explicat Comitetul Nobel din Norvegia în motivaţia sa. Legătura lui Putin cu premiul "Au depus eforturi remarcabile pentru a documenta crimele de război, abuzurile asupra drepturilor omului şi abuzul de putere. Împreună demonstrează importanţa societăţii civile pentru pace şi democraţie", se mai arată în motivaţie. "Comitetul Nobel din Norvegia vrea să onoreze trei campioni remarcabili ai drepturilor omului, democraţiei şi coexistenţei paşnice între cele trei ţări vecine - Belarus, Rusia şi Ucraina", a declarat preşedinta sa, Berit Reiss-Andersen. Citește și: VIDEO Propagandistul rus, trist și fără răspunsuri. „Unde este armata? Ce o să facem?”, se întreabă Vladimir Soloviov Reprezentanţii Biroului Memorial din Berlin au mai precizat că premiul le întăreşte hotărârea de a-i sprijini pe colegii lor din Rusia. Preşedinta Comitetului Nobel din Norvegia a mai declarat că premiul "nu este îndreptat împotriva (preşedintelui rus Vladimir) Putin, de ziua sa (care este vineri - n.r.) sau de oricare altă zi, cu excepţia faptului că guvernul său, ca şi cel din Belarus, este unul autoritar şi îi atacă pe activiştii pentru drepturile omului". În Rusia, "societatea civilă şi apărătorii drepturilor omului sunt reprimaţi, iar asta vrem să transmitem prin acest premiu".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră