luni 24 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: nato

306 articole
Internațional

Noul șef forțelor NATO vorbește rusă

Noul șef al forțelor NATO, generalul american Cristopher Cavoli, vorbește fluent rusă și are studii la Princeton și Yale. Cavoli conduce acum forțele americane în Europa, urmând să fie promovat comandant suprem al forțelor NATO în Europa. Senatul SUA a confirmat, joi, numirea sa la conducerea forțelor NATO. Potrivit presei din SUA, pregătirea sa în chestiuni rusești i-a impresionat pe legislatorii americani. „Aș spune că ești cel mai rău coșmar al lui Putin”, i-a spus lui Cavoli senatorul republican Dan Sullivan, citat de Stars and Stripes. Numirea sa are loc pe fondul progresului făcut de trupele rusești în Donețk. Numărul forțelor americane de pe continentul european s-a dublat, de la începutul invaziei rusești în Ucraina. Noul șef al forțelor NATO vorbește fluent rusă Generalul de patru stele vorbește fluent rusă, dar și franceză și italiană, și are un masterat la Yale, în studii rusești. El fost director pentru Rusia în cadrul Statului Major de la Pentagon. Cavoli a participat la două turnee în Afganistan. Cavoli an impressive SACEUR. “The four-star general is fluent in Russian and received a master’s degree from Yale in Russian studies. He served as a Russia director on the Joint Staff at the Pentagon and also led troops in two tours in Afghanistan.” https://t.co/rjBzFdCNNw— Shashank Joshi (@shashj) June 25, 2022 Cavoli și-a început însă studiile la Princeton, unde a studiat biologia. Comandantul Suprem al forțelor aliate din Europa (SACEUR) este unul dintre cei doi comandanți strategici ai NATO. Adjunctul său este un ofițer european. Fostul președinte american Dwight D. Eisenhower a fost primul care și-a asumat această comandă până în 1952. SACEUR este responsabil de comanda generală a operațiunilor militare ale NATO și conduce planificarea militară a operațiunilor. Cavoli a spus, în mai, că susține aderarea Suediei și Finlandei la NATO. Citește și: O rețea de comando-uri coordonează transportul armamentului vestic în Ucraina – New York Times În urma eforturilor Suediei și Finlandei de a adera la NATO, nu va fi nevoie de adăugarea de forțe terestre americane în niciuna dintre aceste țări, a declarat, în mai, generalul american nominalizat pentru a prelua Comandamentul European.

Noul șef al forțelor NATO, generalul american Cavoli, vorbește fluent rusă Foto: US Army
Mircea Geoană, VIP la Bruxelles Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Mircea Geoană, VIP la Bruxelles

Mircea Geoană, VIP la Bruxelles: secretarul general adjunct al NATO a fost adus cu BMW-ul la scara avionului Tarom care pleca spre București și îmbarcat peste rând. Sosirea sa a provocat un mic ambuteiaj la îmbarcare. Pasagerii au fost blocați pe culoarul care ducea spre burduful de îmbarcare. Cursa Tarom Bruxelles - București a decolat cu circa o oră întârziere, dar nu este clar dacă această situație a avut vreo legătură cu sosirea târzie a lui Geoană. Secretarul general adjunct al NATO a fost adus cu un BMW direct în zona de îmbarcare și apoi strecurat printr-o ieșire laterală direct în burduful care ducea la avion. Sosirea sa a provocat ironiile pasagerilor care stăteau în așteptare pe culoarul de îmbarcare. „A vorbit cu Putin, de aceea a întârziat”, a comentat un pasager, iar publicul a reacționat încântat la această glumă, care a atras altele. „De ce nu ia Mig-ul?”, a spus altul. Din grup s-au mai auzit strigăte precum „Mihaela, dragostea mea!” - aluzie la momentul în care ex-președintele PSD a anunțat că a câștigat președinția României, în 2009 - sau „Vîntu!”, fostul mogul media, la care Geoană și-a petrecut una din serile de dinaintea turului doi al alegerilor prezidențiale din 2009. În noiembrie 2009, în plină campanie electorală, Traian Băsescu a dezvăluit faptul că Geoană s-a dus la Moscova, în aprilie, fără să anunțe CSAT-ul, din care liderul PSD de la acel moment făcea parte. „Privată, da. Eu cred că s-a dus la băi”, a comentat, ironic, fostul șef al statului. Vizita lui Geoană la Moscova este prezentată într-o telegramă a ambasadei SUA la București, dezvăluită de WikiLeaks. Citește și: Ucraina va căpăta un statut foarte important, deși neoficial, de partener al NATO. În limbaj diplomatic, Stoltenberg se referă la „un pachet exhaustiv de asistenţă” În avion, secretarul general adjunct al NATO a stat cu privirea în pământ, a evitat contactul cu orice alt pasager și s-a instalat la calasa business.

Ucraina, parteneriat foarte important cu NATO (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Ucraina, parteneriat foarte important cu NATO

Ucraina, parteneriat foarte important cu NATO. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi că la summitul NATO care va avea loc săptămâna viitoare la Madrid vor fi luate "decizii importante" la cinci capitole "cheie", printre care sprijinul pentru Ucraina, consolidarea prezenţei militare şi aprobarea noului Concept Strategic, documentul care va orienta strategiile Alianţei în anii următori, relatează agenţia EFE. Un nou concept strategic al Alianței Vorbind la o conferinţă de presă comună cu premierul ceh Petr Fiala, secretarul general al NATO a amintit despre acest Concept Strategic că reprezintă "planul cardinal pentru viitorul Alianţei noastre" şi "va stabili poziţia noastră comună faţă de Rusia, provocările emergente şi China, precum şi asocierea noastră cu UE, care a atins niveluri fără precedent". Acest document, revizuit ultima dată în anul 2010, descrie obiectivele NATO, identifică trăsăturile esenţiale ale mediului de securitate şi oferă orientări pentru adaptarea forţelor armate. Ucraina, parteneriat foarte important cu NATO "Intensificăm descurajarea şi apărarea, ne consolidăm prezenţa, capacităţile şi disponibilitatea, în special în partea estică a Alianţei", a adăugat Stoltenberg. Vor fi de asemenea adoptate măsuri de susţinere a Ucrainei şi a "altor parteneri în situaţie de risc", NATO având prevăzut să aprobe pentru Ucraina "un pachet exhaustiv de asistenţă". La summitul NATO va participa şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care va interveni prin legătură video. Liderii statelor NATO vor aborda de asemenea la summit problema bugetelor alocate apărării şi "vor ameliora repartizarea cheltuielilor, cu mai multe investiţii în apărare care să fie făcute împreună". Disputa Finlanda & Suedia vs Turcia Summit-ul de la Madrid va lua în discuţie şi cererile Finlandei şi Suediei de aderare la Alianţă, blocate însă de veto-ul Turciei, care solicită celor două ţări să-şi schimbe radical atitudinea faţă de organizaţiile politice kurde. "Turcia are preocupări legitime pentru securitatea sa şi lucrăm la soluţionarea lor împreună cu Suedia şi Finlanda", a declarat Stoltenberg despre acest subiect. Summit-ul de săptămâna viitoare, a mai spus el, este "o oportunitate de a ne angaja din nou faţă de legătura vitală între Europa şi America de Nord". Consiliul UE, alături de NATO La rândul său, premierul ceh Petr Fiala a subliniat că războiul rus împotriva Ucrainei va fi în centrul summit-ului de la Madrid şi al preşedinţiei semestriale a Consiliului UE care va fi preluată de Republica Cehă pe 1 iulie. Citește și: Kaliningrad poate declanșa un conflict direct între Rusia și NATO, dacă Moscova decide să atace Lituania. SUA: Un atac împotriva unui membru e un atac împotriva tuturor El şi-a manifestat speranţa că în timpul acestei preşedinţii va fi semnată la Praga o nouă declaraţie comună asupra cooperării între UE şi NATO.

Rusia versus NATO, un scenariu posibil (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Rusia versus NATO, un scenariu posibil

Rusia versus NATO, un scenariu posibil. Viceministrul rus de externe Serghei Riabkov a cerut miercuri UE şi în special NATO să nu alimenteze tensiunile prin blocada parţială asupra enclavei Kaliningrad, în timp ce Comisia Europeană a apreciat că nu este vorba despre o blocadă, ci despre inspecţii "specifice" şi "proporţionale" efectuate de Lituania, care nu mai permite tranzitul pe teritoriul său a unor mărfuri supuse sancţiunilor europene adoptate împotriva Rusiei după agresiunea acesteia împotriva Ucrainei, relatează agenţia EFE. Rusia versus NATO, un scenariu posibil "Aş dori să atenţionez membrii NATO şi politicienii din UE în faţa acestor retorici periculoase cu privire la conflict", a declarat diplomatul rus, răspunzând unei declaraţii a purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, care a asigurat că, dacă va fi nevoie, NATO ar putea pune în aplicare în Lituania articolul 5 din tratatul Alianţei. "Un atac împotriva unui membru (al NATO) ar constitui un atac împotriva tuturor", aşa cum este menţionat în respectivul articol, a amintit reprezentantul diplomaţiei americane. Rusia amenință cu un "răspuns practic" "Din nefericire, în Occident există forţe cu multă influenţă şi cu acces la putere care fac tot posibilul pentru a continua să alimenteze tensiunile cu Rusia. Este un lucru alarmant", a declarat vice-ministrul rus de externe. "Noi ne asumăm toate circumstanţele cu un grad extrem de responsabilitate", a mai spus Riabkov, insistând că prioritatea Rusiei este de a "evita un conflict direct între puterile nucleare". Citește și: Ministerul Apărării va cumpăra blindate 4X4 de 750 milioane de euro. Americanii de la Oshkosh și francezii de la Arquus, favoriți "Ne garantăm interesele noastre, vor exista măsuri de răspuns care acum sunt în proces de evaluare", a menţionat el, după ce purtătoarea de cuvânt a MAE rus Maria Zaharova declarase că răspunsul Moscovei faţă de restricţiile impuse de Lituania tranzitului către Kaliningrad "nu va avea caracter diplomatic, ci practic". CE: Nu e o blocadă, sunt inspecții În acest timp, Comisia Europeană a apreciat că aceste restricţii "nu sunt o blocadă" asupra exporturilor ruseşti, ci inspecţii "specifice" şi "proporţionale". "Lituania aplică măsuri restrictive pe care Uniunea Europeană le-a impus în mod unanim Rusiei (...) în ultimele luni, ca răspuns faţă de război", a scris pe Twitter purtătorul de cuvânt comunitar Eric Mamer. Aceasta "nu este o blocadă", întrucât "furnizarea de produse esenţiale către Kaliningrad continuă fără obstacole", Lituania efectuând controale doar "asupra exporturilor ruse specifice", precum produsele din oţel sau materialele de construcţie, a mai motivat reprezentantul Comisiei Europene.

Lituania are încredere în NATO (sursa: lithuaniatribune.com)
Internațional

Lituania are încredere în NATO

Lituania are încredere în NATO. Amenințarea Rusiei de a pedepsi Lituania pentru că a blocat transporturile feroviare către enclava Kaliningrad, aflată sub controlul Moscovei, a dat emoții marți rezidenților care locuiesc de cealaltă parte a graniței și care au încredere în apartenența la NATO pentru a contracara orice potențială acțiune militară. Lituania are încredere în NATO Lituania a închis ruta pentru transportul de oțel și alte metale feroase, ceea ce spune că este obligată să facă în conformitate cu sancțiunile UE care au intrat în vigoare sâmbătă, stârnind furia oficialilor ruși care au amenințat cu un "impact negativ grav". "Nu se va întâmpla nimic rău… pentru că Lituania este în NATO și în Uniunea Europeană", a declarat el pentru Reuters. "Nu cred că ne vor ataca în mod agresiv", spune un localnic. Citește și: Lupte feroce pentru Insula Șerpilor: Ucraina încearcă să recucerească minuscula stâncă din Marea Neagră care are o importanță strategică uriașă Alți locuitori din orașul de frontieră de aproape 6.000 de locuitori au declarat că amenințările din partea Rusiei au umbrit alte probleme, cum ar fi inflația foarte mare care a afectat buzunarele multor lituanieni. "Lucrăm în apropiere de graniță, iar împușcăturile și manevrele sunt un pic îngrijorătoare", a declarat Galina Mateikuniene, o croitoreasă în vârstă de 52 de ani. "Ne este probabil mai mult teamă de război, de o invazie. Economia este economia". Kaliningrad, fostul port Koenigsberg, capitala Prusiei Orientale, a fost capturat de la Germania nazistă de către Armata Roșie în aprilie 1945 și cedat Uniunii Sovietice după cel de-al Doilea Război Mondial. Se află între Polonia și Lituania, membre NATO, potrivit Reuters. După ce Rusia a invadat Ucraina, Statele Unite și aliații săi au impus unele dintre cele mai severe sancțiuni din istoria modernă, o măsură pe care Kremlinul a catalogat-o ca fiind similară unei declarații de război economic.

Aderarea Suediei și Finlandei la NATO în așteptare (sursa: dw.com)
Internațional

Aderarea Suediei și Finlandei la NATO, în așteptare

Turcia nu va da undă verde ofertei Suediei și Finlandei de a adera la NATO la summitul de la Madrid al blocului, stabilit pentru sfârșitul lunii iunie, a declarat luni pentru TASS șeful Institutului de Politică Externă din Ankara. "Nu se poate aștepta ca Turcia să dea undă verde la summitul de la Madrid. Mai devreme sau mai târziu, Suedia și Finlanda vor adera la NATO. Este foarte puțin probabil să se întâmple în acest an și ar putea fi nevoie ca alianța să organizeze un alt summit", a subliniat Huseyin Bagci. Aderarea Suediei și Finlandei la NATO, în așteptare El a subliniat că Turcia nu se opune în principiu aderării la NATO a celor două țări nordice, dar este interesată în primul rând să obțină garanții scrise care să răspundă preocupărilor legate de legăturile acestora cu organizațiile teroriste, și anume Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), așa-numitele Forțe Democratice Siriene (FDS) și organizația FETO. Potrivit expertului, din cauza poziției de neclintit a Turciei față de Suedia și Finlanda, oferta lor de aderare la NATO a devenit mai complicată decât era atunci când și-au anunțat pentru prima dată planurile de aderare la bloc. "A venit timpul pentru o diplomație cu ușile închise", a precizat el. Citește și: Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată Directorul Institutului de Politică Externă a negat acuzațiile potrivit cărora Ankara ar fi intensificat presiunile asupra celor două țări nordice în încercarea de a face jocul Rusiei și de a obține, de asemenea, anumite concesii din partea Statelor Unite, în special în ceea ce privește furnizarea de arme, potrivit TASS. La 18 mai, trimișii suedez și finlandez la NATO au înaintat secretarului general Jens Stoltenberg cererile de aderare a țărilor lor la alianță. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat atunci că Ankara nu va sprijini aderarea Suediei și Finlandei la NATO până când cele două țări nu-și vor stabili poziția față de organizațiile menționate, considerate grupuri teroriste de către Ankara.

Ucraina, parteneriat foarte important cu NATO (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Războiul din Ucraina, "ani de zile"

Războiul din Ucraina, "ani de zile", a avertizat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un interviu publicat duminică de cotidianul german Bild am Sonntag, preluat de AFP şi Reuters. Războiul din Ucraina, "ani de zile" "Trebuie să fim pregătiţi ca acest lucru să dureze ani de zile", a spus Jens Stoltenberg, îndemnând ţările occidentale să acorde Kievului sprijin pe termen lung, ''chiar dacă costurile sunt ridicate'', nu numai în ceea ce priveşte sprijinul militar, ci şi din cauza creşterii preţurilor la energie şi alimente". Aceste costuri nu reprezintă nimic în comparaţie cu ceea ce ucrainenii trebuie să plătească în fiecare zi pe linia frontului, a declarat liderul Alianţei Atlantice. În cazul în care preşedintele rus Vladimir Putin îşi va atinge obiectivele în Ucraina, aşa cum a făcut-o cu anexarea Crimeei în 2014, "atunci va trebui să plătim un preţ şi mai mare", a apreciat Stoltenberg. Armele Occidentului, cruciale În acest context, el a îndemnat ţările din alianţă să continue livrările de arme către Kiev. "Cu arme moderne suplimentare, probabilitatea ca Ucraina să fie capabilă să împingă trupele lui Putin afară din Donbas ar creşte", a spus el. Această regiune din estul Ucrainei se află acum parţial sub controlul soldaţilor ruşi. Premierul britanic, Boris Johnson, care a vizitat vineri Kievul, a vorbit şi el despre necesitatea pregătirii pentru un război de lungă durată. "Aceasta însemna să ne asigurăm că Ucraina primeşte arme, echipamente, muniţii şi instruire mai rapid decât invadatorul", a scris Johnson într-un articol de opinie în Sunday Times, din Londra. Boris Johnson: "Timpul este factorul vital" "Timpul este factorul vital. Totul va depinde de faptul dacă Ucraina îşi poate consolida capacitatea de a-şi apăra solul mai repede decât îşi poate reînnoi Rusia capacitatea de atac", a adăugat Johnson. Citește și: Putin, „generos” în timp ce ține degetul pe butonul nuclear: Nu avem nimic împotrivă ca Ucraina să adere la UE și nici să exporte cereale. Vom folosi arme nucleare dacă va fi necesar Atacurile ruseşti s-au intensificat pe câmpurile de luptă din Ucraina, relatează Reuters. Oraşul industrial Severodoneţk, o ţintă principală în ofensiva Moscovei pentru a prelua controlul total asupra Lugansk - una dintre cele două provincii care alcătuiesc Donbas - s-a confruntat din nou sâmbătă cu tiruri intense de artilerie şi rachete, în timp ce forţele ruseşti au atacat zonele din jurul său, a comunicat armata ucraineană.

România are încredere în NATO(sursa: Facebook/KlausIohannis)
Eveniment

România are încredere în NATO

România are încredere în NATO. Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, vineri, că Alianţa Nord Atlantică are capacitatea de a face faţă oricăror ameninţări şi provocări, prezente sau viitoare. România are încredere în NATO "Dragi militari, voi sunteţi expresia concretă a hotărârii noastre, ca aliaţi, de a colabora şi de a ne coordona pentru a îmbunătăţi securitatea noastră comună. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină Avem deplină încredere în dumneavoastră şi în capacitatea Alianţei de a face faţă oricăror ameninţări şi provocări, prezente sau viitoare!", a spus Iohannis, la Baza 57 Aeriană "Mihail Kogălniceanu", unde l-a primit pe regele Belgiei, Philippe. https://www.youtube.com/watch?v=7WJtcsWvOwE&feature=emb_imp_woyt&ab_channel=Administra%C8%9BiaPreziden%C8%9Bial%C4%83 Şeful statului a mulţumit pentru contribuţia importantă a militarilor belgieni la prezenţa NATO din România. "Împreună suntem mai puternici şi mai eficienţi în efortul nostru comun de a consolida securitatea spaţiului euroatlantic şi siguranţa cetăţenilor noştri!", a afirmat Iohannis.

Regele Belgiei a ajuns în România (sursa: Captura video)
Internațional

Regele Belgiei a ajuns în România

Regele Belgiei a ajuns în România. Regele Belgiei, Philippe, a fost primit, vineri, de preşedintele Klaus Iohannis la Baza 57 Aeriană "Mihail Kogălniceanu". Cei doi oficiali vor avea convorbiri oficiale, se vor întâlni cu militarii dislocaţi la bază şi vor susţine alocuţiuni. Regele Belgiei a ajuns în România Preşedintele României şi regele Belgiei vor discuta despre temele prioritare ale agendei bilaterale şi modalităţile de aprofundare a cooperării în plan european şi internaţional. Va fi acordată o atenţie deosebită crizei din Ucraina şi impactului său multidimensional, menţionează sursa citată. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină https://www.youtube.com/watch?v=2hid7hk7h_Q&ab_channel=Administra%C8%9BiaPreziden%C8%9Bial%C4%83 "În contextul crizei umanitare provocate de agresiunea armată a Federaţiei Ruse, se va discuta şi despre măsurile de asistenţă pentru Ucraina şi sprijinirea refugiaţilor ucraineni, inclusiv prin hub-ul umanitar de la Suceava. Cei doi şefi de stat vor aborda şi întărirea sprijinului pentru Republica Moldova, în condiţiile în care aceasta se confruntă cu provocări multiple generate de efectele agresiunii ruse împotriva Ucrainei, inclusiv găzduirea unui număr foarte mare de refugiaţi", a transmis Administraţia Prezidenţială. Vizita Majestăţii Sale Philippe, Regele Belgienilor se desfăşoară pe fondul unui dialog bilateral consolidat la nivel înalt şi al cooperării strânse româno-belgiene în domeniul apărării, mai ales în contextul participării Regatului Belgiei cu un contingent la Grupul de luptă NATO din România, precizează Administraţia Prezidenţială, potrivit Agerpres.

România are o vocație masivă în zona Mării Negre Foto: Facebook
Internațional

România are o vocație masivă în zona Mării Negre

România are o vocație masivă în zona Mării Negre. România este o ancoră strategică pentru NATO. Sunt absolut convins că această transformare strategică a zonei noastre și a României va atrage și efecte economice pe măsură, a spus Mircea Geoană, secretarul general adjunct al Alianţei Nord-Atlantice. România are o vocație masivă în zona Mării Negre „România este în mod evident o ancoră strategică, într-o zonă foarte complexă a Europei. România are o vocație masivă în zona Mării Negre, dar este o vocație multiregională și ceea ce România oferă ca geografie, ca densitate strategică și ca nivel de loialitate față de Alianță, sunt ingrediente extrem de apreciate aici, la NATO. Şi este evident faptul că în acest moment, în care integrarea NATO începută în urmă cu câțiva ani de zile se desăvârșește într-un fel, vom avea acum prezență NATO și apărare și descurajare la nivelul Europei de Vest. Se întâmplă și la noi. Sunt absolut convins că această transformare strategică a zonei noastre și a României va atrage și efecte economice pe măsură. Întotdeauna strategicul este precursorul economicului. Biden i-a trimis lui Zelenski arme de încă un miliard de dolari, în special piese de artilerie şi obuze, precum şi rachete anti-navă. Macron și Scholz ajută mai degrabă din vorbe Când ai pace, stabilitate, securitate, este mai ușor să ai investiții, dezvoltare, locuri de muncă și un trai mai prosper. Deci, aceasta este, de fapt, rolul României de ancoră strategică și sunt convins că cei de acasă, indiferent de politică, indiferent de momentul sau de poziția în care ne aflăm, vom contribui cu toții la acest binom: securitate, prosperitate - este ceea ce face ca NATO să fie atât de important și de relevant pentru noi toți", a spus Mircea Geoană. Secretarul NATO a dezvăluit și ce se va întâmpla astăzi la Bruxelles, dar şi cum se desfăşoară pregătirile pentru Summitul de la Madrid. „Această întâlnire ministerială este ultimul moment politic înainte de summit-ul NATO de la Madrid, care este peste câteva zile deci este, dacă vreți, ultima bornă pe un drum către un summit pe care noi numim Transformator, cel care va produce schimbări în ceea ce face NATO pe foarte multe fronturi. Războiul pe care Rusia l-a declanșat împotriva Ucrainei a zguduit din temelii sistemul de securitate european. E normal să ne pregătim, vom continua să sprijinim Ucraina, vom continua să întărim flancul estic al NATO, vom întări zona Mării Negre, care este astăzi sub o presiune crescândă datorită evoluțiilor din această zonă, dar vom continua să ne adaptăm tehnologic. Vom invita în premieră liderii din zona Asia-Pacific la un summit NATO, pentru pentru prima dată în istoria noastră, premierii Japoniei, Australiei, președintele Coreei de Sud, premierul Noii Zeelande. (...) Asistăm la o schimbare profundă a modului în care NATO vede apărarea aliaților de pe flancul estic și faptul că Rusia este un actor agresiv și imprevizibil, ne face să ne luăm măsuri în consecință. Până recent, până la invazia din 2014, NATO nu avea nicio prezență pe flancul estic. Nu era nevoie. Înțelegerea noastră cu Rusia în actul fondator NATO-Rusia din 1997 indica că Rusia, pe de o parte, își lua angajamentul, atunci că nu-și atacă vecinii, că nu are pretenții teritoriale și că permite de fapt țărilor din Europa să-și aleagă propriul destin. Iată cum și-a încălcat propriul cuvânt Federația Rusă. Și atunci, evident, nu era nevoie de prezență NATO în est. După ocuparea ilegală a Crimeei, a început o prezență NATO relativ lejeră, grupul de luptă în zona Mării Baltice și în Polonia, o prezență și în România, în zona Mării Negre. Dar noua realitate strategică ne conduce către decizie că e nevoie să schimbăm în mod fundamental modul în care imaginăm apărarea și descurajarea pe flancul estic. Deci, va fi mai multe din întreg meniul de apărare și descurajare, mai multe trupe terestre, mai multă vigilență și aeriană, mai multe active în zona maritimă, mai multe active în zona cyber, în zona de spațiu, mai multe exerciții, mai multă repoziționare de echipamente, o nouă arhitectură de sisteme de apărare antirachetă. Deci este, dacă vreți, o o abordare holistică a ceea ce înseamnă apărare și descurajarea e de făcută pe cu anumit grad de flexibilitate, pentru că nu fiecare țară, fiecare geografie de pe flancul estic sunt identice”, a spus Geoană.

Zelenski va fi prezent la summiturile NATO și G7(sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski va fi prezent la summiturile NATO și G7

Zelenski va fi prezent la summiturile NATO și G7. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat miercuri seară pe Twitter că a acceptat invitaţiile la summiturile G7 şi NATO care vor avea loc la sfârşitul acestei luni în sudul Germaniei şi, respectiv, la Madrid, transmite dpa. Zelenski va fi prezent la summiturile NATO și G7 Preşedintele Zelenski a scris că a "acceptat cu recunoştinţă invitaţia" cancelarului german Olaf Scholz, care îi va găzdui pe liderii G7 la castelul Elmau din Bavaria în perioada 26-28 iunie, precum şi invitaţia secretarului general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, la summitul care va avea loc în capitala Spaniei în perioada 29 iunie - 30 iunie. Biden i-a trimis lui Zelenski arme de încă un miliard de dolari, în special piese de artilerie şi obuze, precum şi rachete anti-navă. Macron și Scholz ajută mai degrabă din vorbe Şeful statului ucrainean nu a precizat dacă va participa personal la aceste reuniuni la nivel înalt sau se va adresa participanţilor prin videoconferinţă, aşa cum a mai procedat anterior. Secretarul general al NATO anunţase miercuri că preşedintele Ucrainei este invitat să ia parte la summitul Alianţei. El a anunţat, de asemenea, că se aşteaptă ca liderii NATO să decidă la reuniunea de la Madrid cu privire la un sprijin suplimentar pentru armata Ucrainei, care să o ajute să treacă de la echipamentele din epoca sovietică la armele moderne. Volodimir Zelenski s-a adresat deja celor 30 de şefi de stat şi de guvern din cadrul NATO prin intermediul unei legături video la ultimul summit care a avut loc în luna martie, la Bruxelles, potrivit Agerpres.

NATO va ajuta la modernizarea armatei ucrainene (sursa: nato.int)
Internațional

NATO va ajuta la modernizarea armatei ucrainene

NATO va ajuta la modernizarea armatei ucrainene. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat miercuri că alianța va continua să sprijine Ucraina, furnizându-i un pachet de sprijin militar care să ajute armata ucraineană să treacă de la artileria din epoca sovietică la arme mai moderne. NATO va ajuta la modernizarea armatei ucrainene "Suntem extrem de concentrați să intensificăm, să oferim mai mult sprijin, arme mai avansate… pentru că îi susținem în lupta lor dreaptă împotriva invaziei brutale a Rusiei", a declarat Stoltenberg la o conferință de presă la Bruxelles, înaintea unei reuniuni a miniștrilor apărării din NATO. EXCLUSIV Ministrul Sorin Grindeanu a mințit când a spus public că va sesiza DNA în legătură cu Complexul Astoria din Snagov al CFR. Consilierul ministrului: A sesizat pe Facebook Ucraina va continua să primească "sprijin practic, sprijin letal și non-letal din partea aliaților NATO și a NATO", care ar permite Ucrainei "să continue să-și modernizeze forțele armate, un lucru la care aliații NATO au lucrat mulți ani, dar pe care l-au intensificat acum", a spus el. "Acesta este obiectivul nostru și cea mai urgentă nevoie a Ucrainei în momentul în care vorbim", a adăugat el. Stoltenberg a mai spus că președintele ucrainean Volodimir Zelenski va fi invitat la summitul NATO de la Madrid, care va avea loc peste două săptămâni, potrivit CNN.

Zelenski invitat la summitul NATO Sursă: Facebook
Internațional

Zelenski, invitat la summitul NATO

Zelenski, invitat la summitul NATO. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat miercuri că preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, este invitat să ia parte la summitul liderilor Alianţei, ce va avea loc la sfârşitul lunii iunie la Madrid, informează DPA. Zelenski, invitat la summitul NATO "Zelenksy este, desigur, binevenit să vină personal. Dacă acest lucru nu este posibil pentru el, atunci ni se va adresa prin videoconferinţă", a declarat Stoltenberg într-o conferinţă de presă la Bruxelles. EXCLUSIV Ministrul Sorin Grindeanu a mințit când a spus public că va sesiza DNA în legătură cu Complexul Astoria din Snagov al CFR. Consilierul ministrului: A sesizat pe Facebook "Liderii NATO sunt extrem de angajaţi să susţină Ucraina", a continuat Stoltenberg, şi să "demonstreze această solidaritate nu doar în cuvinte, ci şi în fapte". Zelenski s-a adresat deja celor 30 de şefi de stat şi de guvern din cadrul NATO prin intermediul unei legături video la ultimul summit din martie, de la Bruxelles, după invazia Rusiei în Ucraina. Stoltenberg a anunţat, de asemenea, că se aşteaptă ca liderii NATO să decidă la reuniunea de la Madrid cu privire la un sprijin suplimentar pentru Ucraina, pentru a ajuta armata acestei ţări să treacă de la echipamente din epoca sovietică la arme moderne, potrivit Agerpres.

Escaladarea războiului din Ucraina îngrijorează Ungaria (sursa: Facebook/Magyar Honvédség)
Internațional

Escaladarea războiului din Ucraina îngrijorează Ungaria

Escaladarea războiului din Ucraina îngrijorează Ungaria. Poziţia NATO cu privire la războiul din Ucraina coincide cu interesul naţional al Ungariei, potrivit căruia trebuie depuse toate eforturile pentru a împiedica extinderea conflictului dincolo de graniţele Ucrainei, a declarat miercuri ministrul ungar al apărării, Kristof Szalay-Bobrovniczky, după ce s-a întâlnit cu soldaţii sosiţi pentru un exerciţiu militar la o bază de antrenament din Hajduhadhaz, în estul Ungariei, informează MTI. Escaladarea războiului din Ucraina îngrijorează Ungaria Potrivit ministrului, soldaţii din regiune au o dublă sarcină - să desfăşoare activităţi umanitare şi să protejeze graniţele Ungariei. Ungaria, în calitate de membru NATO, se poate baza pe aliaţii săi în îndeplinirea acestor sarcini. EXCLUSIV Ministrul Sorin Grindeanu a mințit când a spus public că va sesiza DNA în legătură cu Complexul Astoria din Snagov al CFR. Consilierul ministrului: A sesizat pe Facebook Szalay-Bobrovniczky a spus că, în fiecare an, au avut loc exerciţii interne şi internaţionale, evenimente şi acţiuni de pregătire şi instruire comună, la care au participat soldaţi din ţările membre NATO care au sosit în Ungaria. Protejarea securităţii ungurilor este o prioritate pentru guvern, iar soldaţii ungari şi americani care efectuează patrule comune în cadrul acordurilor NATO servesc, de asemenea, acestui scop, a spus el, menţionând că soldaţi din Ungaria şi SUA execută împreună misiuni în Afganistan şi Irak, potrivit Agerpres.

Franța cere evitarea unui conflict militar cu Rusia (sursa: Facebook/Administratiaprezidentiala)
Eveniment

Franța cere evitarea unui conflict militar cu Rusia

Declarație "fricoasă" a lui Macron în România. Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a declarat miercuri, la baza Mihail Kogălniceanu, că Rusia este o putere de temut şi noi nu dorim să avem un război cu poporul rus. Pentru ca Ucraina să câştige şi focul să înceteze, preşedintele ucrainean va trebui să negocieze cu Rusia. Despre afirmaţia că Rusia nu trebuie umilită, făcută de preşedintele francez, preşedintele Emmanuel Macron a afirmat că "în faţa războiului decis de Rusia împotriva Ucrainei şi a poporului ucrainean, poziţia Franţei şi a Europei este clară din prima zi". Franța cere evitarea unui conflict militar cu Rusia "Mai întâi să facem totul pentru a împiedica acest război şi am acţionat în acest sens, şi apoi să sancţionăm în mod unitar Rusia şi am acţionat încă din prima zi, pe care am desemnat-o încă din prima zi ca reponsabilă pentru acest război şi pentru această greşeală politică, morală şi istorică", a spus Macron. Preşedintele Franţei a arătat că au ştiut, sub preşedinţia pranceză, să menţină unitatea europenilor şi să decidă cât mai repede primul pachet de sancţiuni. EXCLUSIV Ministrul Sorin Grindeanu a mințit când a spus public că va sesiza DNA în legătură cu Complexul Astoria din Snagov al CFR. Consilierul ministrului: A sesizat pe Facebook "Încă de la începutul conflictului am luate şase serii de sancţiuni, până la ultima, care sancţionează aproape în întregime aprovizionarea cu petrol rusesc. În mod foarte clar, vom continua să susţinem Ucraina, pentru a o ajuta să se apere, să se lupte, pe plan economic şi financiar, pe plan umanitar şi vom continua să primim pe pământ european aceşti refugiaţi care fug din calea războiului. Aceasta este poziţia Franţei, fără niciun fel de complezenţă şi fără niciun fel de compromis, dar dorim să construim şi pacea, ceea ce înseamnă că la un moment dat focul trebuie să înceteze şi discuţiile să se reia", a spus Emmanuel Macron. El a precizat că a reafirmat că ”europenii împărtăţesc acelaşi continent, şi geografia este încăpăţânată”. "Rusia va rămâne aceolo unde a fost şi ieri şi va fi şi mâine. Rusia este o putere de temut şi noi nu dorim să avem un război cu poporul rus şi că dorim să îl nimicim mâine, cum s-a spus în unele ocazii, de către alţii. Noi nu am spus acest lucru dar, pentru ca Ucaina să câştige şi focul să înceteze, trebuie să negociem. Preşedintele ucrainean va trebui să negocieze cu Rusia şi noi, europenii, vom fi şi noi prezenţi la această masă aducând garanţii de securitate şi elemente ce ţin de resortul nostru. Aceasta este realitatea, va trebui să se întâmple la un moment dat şi niciun discurs excesiv nu trebuie să ne umbrească viitorul", a mai spus Macron, potrivit Agerpres.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră