joi 30 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

nato

390 articole
Mediu

Norvegia, furnizor major de energie pentru Europa, îngrijorată de vulnerabilitatea infrastructurilor sale submarine strategice

Norvegia, furnizor major de energie pentru Europa, este îngrijorată de vulnerabilitatea infrastructurilor sale submarine strategice, scrie AFP care citează un raport al unei agenții norvegiene de securitate. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Experienţele din perioada de după declanşarea invaziei (ruse asupra Ucrainei) arată că infrastructurile submarine ce transportă gaz, electricitate şi comunicaţii electronice pot fi cu precădere expuse şi vulnerabile sabotajului", scrie NSM într-un raport. Norvegia, îngrijorată de vulnerabilitatea infrastructurilor Pentru infrastructurile submarine, la fel ca pentru alte instalaţii esenţiale ale ţării, "trebuie să fie puse în aplicare măsuri de securitate pentru a fi atins un nivel de siguranţă", notează agenţia norvegiană. Acest raport, care identifică peste 50 de breşe în securitatea naţională norvegiană, este publicat la câteva luni după sabotarea, în septembrie 2022, a gazoductelor Nord Stream în Marea Baltică vecină, prin explozii spectaculoase cu autori nici până în ziua de azi identificaţi. După ce Rusia a declanşat războiul din Ucraina, Norvegia a devenit principalul furnizor de gaz natural pentru continentul european, pe care ea îl aprovizionează în principal printr-o amplă reţea de gazoducte submarine. Regatul scandinav este de asemenea un mare exportator de petrol, în parte prin oleoducte, şi un important furnizor de electricitate prin cabluri lungi care leagă mai multe ţări ale Europei. Semn al vulnerabilităţii acestor instalaţii strategice, o porţiune dintr-un cablu ce monitoriza activităţile submarine în largul Norvegiei a dispărut în mod misterios la începutul lui 2021. Apoi, un alt cablu de comunicare între continent şi arhipelagul Svalbard, în Marele Nord, a fost rupt în ianuarie 2022. În ambele cazuri, nu s-au putut stabili vinovaţii, însă media norvegiene au arătat spre Rusia vecină, subliniind prezenţa de traulere ruse în zonele vizate în acele perioade. Citește și: FOTO Ziua Victoriei, la Moscova: parada unei dictaturi de mâna a III-a. Prin Piața Roșie a defilat un tanc vechi, avioanele au rămas la sol. Prigojin, semne ale lipsei de respect față de Putin "Guvernul apreciază că este nevoie de măsuri ofensive şi ţintite pentru a răspunde provocărilor cu care ne confruntăm", a comentat ministrul norvegian al justiţiei, Emilie Enger Mahl, primind marţi raportul NSM.

Norvegia, furnizor major de energie pentru Europa, îngrijorată de vulnerabilitatea infrastructurilor sale submarine strategice
Finlanda se izolează de Rusia, după intrarea în NATO, cu un gard de 200 de kilometri. Granița, însă, are 1.340 de kilometri
Internațional

Finlanda se izolează de Rusia, după intrarea în NATO, cu un gard de 200 de kilometri. Granița, însă, are 1.340 de kilometri

Finlanda, gard la granița cu Rusia. Poliţiştii de frontieră finlandezi au dezvăluit traseul şantierului viitoarei cortine de fier care va acoperi o parte din imensa sa graniţă de 1.340 de kilometri cu Rusia, o consecinţă a războiului din Ucraina. Finlanda, gard la granița cu Rusia Poliția de Frontieră oferit presei un tur al şantierului primului tronson pilot de trei kilometri pe frontieră, lângă Imatra, în sud-estul ţării, la câteva zile după aderarea Finlandei la NATO. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În total, vor fi ridicaţi 200 de kilometri de garduri de sârmă ghimpată, de trei metri înălţime şi mărginiţi de un drum, pentru un buget prevăzut de 380 de milioane de euro. Esenţialul (70%) se va afla pe frontiera de sud-est, cea mai densă a liniei de graniţă cu Rusia, potrivit unui traseu încă incomplet prezentat vineri. Dar alte garduri vor fi ridicate mai la nord, pe lunga frontieră, în mare parte nelocuită, care urcă spre Laponia şi graniţa norvegiană din Arctica. "Vor fi câteva zeci de secţiuni pentru gard. Exemplul tipic vor fi punctele de trecere a frontierei şi împrejurimile acestora, drumurile care traversează graniţa, dar şi zonele uşor accesibile oamenilor cu mijloace de transport", a explicat generalul de brigadă Jari Tolppanen în cursul unui briefing de presă. Finalizare în 2026 În prezent, pe amplasamentul pilot, aflat la şase kilometri de Imatra, excavatoarele sunt ocupate cu defrişarea şi copacii au fost doborâţi, dar gardul în sine nu este încă ridicat. Şantierul a început la sfârşitul lui februarie, iar ultima fază de ridicare a gardului urmează să se încheie în 2026. Aproximativ 70 de kilometri urmează să fie finalizaţi până în 2025. Frontierele finlandeze sunt în prezent securizate în principal de bariere uşoare din lemn, concepute în principal pentru a împiedica animalele să se deplaseze. Carelia finlandeză, la URSS Aşa a fost şi în timpul Războiului Rece, când ţara nordică a fost constrânsă la neutralitate de către Moscova, după cel de-Al Doilea Război Mondial. Frontiera de sud-est a fost trasată în 1940 şi apoi oficializată în 1947 după anexarea unei mari părţi a Careliei finlandeze de către URSS, ceea ce a dus la deplasarea a sute de mii de locuitori. De atunci, ea a rămas foarte slab locuită. La trei decenii de la încheierea Războiului Rece, Helsinki a luat anul trecut decizia de a ridica un gard după invadarea Ucrainei. Autorităţile l-au prezentat ca pe o modalitate de a evita instrumentarea unor fluxuri migratorii, ca recent în Belarus, dar fără funcţie militară. "Acesta este singurul mod eficient şi sigur de a controla intrările de mare amploare", a subliniat generalul Tolppanen. "Trebuie să reducem dependenţa noastră de eficienţa controlul de pe partea rusă a frontierei", a explicat el. Fără comerț cu Rusia la graniță Această nouă cortină de fier marchează sfârşitul unei perioade în care regiunea de graniţă a Finlandei se baza pe comerţul cu Rusia pentru a-şi asigura prosperitatea. Majoritatea locuitorilor spun că ţara lor întoarce spatele puternicului său vecin, dar părerile sunt mai împărţite cu privire la utilitatea gardului. Citește și: Prigojin (Wagner) vrea încheierea „operațiunii militare speciale” în Ucraina de către Rusia și consolidarea pozițiilor în teritoriile câștigate deja. Mulți se întreabă dacă nu e vocea lui Putin "Cred că este un lucru foarte bun", a declarat pentru AFP Sinikka Rautsiala, un locuitor din Imatra. "Ar fi trebuit să-l construim cu mult timp în urmă", a adăugat el. "Nu cred că este foarte necesar", judecă la rândul ei Pirjo Pänkäläinen, o altă locuitoare a oraşului cu 25.000 de locuitori. "Dar cu siguranţă, deoarece există multă frică provocată de situaţie, mulţi oameni cred că este important să fie construit", a adăugat ea.

Conferința "Platforma Crimeea" de la București a provocat o reacție la Kremlin: purtătorul de cuvânt al lui Putin spune că Rusia nu va permite ca Marea Neagră să fie controlată de NATO
Internațional

Conferința "Platforma Crimeea" de la București a provocat o reacție la Kremlin: purtătorul de cuvânt al lui Putin spune că Rusia nu va permite ca Marea Neagră să fie controlată de NATO

Kremlinul, reacție pentru Kiev, via București. Rusia a răspuns joi Ucrainei că Marea Neagră, unde are staţionată o flotă navală, nu va fi niciodată marea NATO, după ce un înalt oficial de la Kiev a folosit acest termen în denunţarea politicilor imperialiste ale Rusiei. Kremlinul, reacție pentru Kiev, via București "Marea Neagră nu va fi niciodată o "mare NATO", este o mare comună", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în briefingul său de presă telefonic zilnic. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online El a adăugat că pentru toate statele riverane trebuie să fie o mare a "cooperării, interacţiunii şi securităţii. De asemenea, ar trebui să aibă o securitate indivizibilă". Peskov a subliniat că însăşi declaraţia Kievului se bazează pe contradicţii, întrucât afirmaţia că Marea Neagră ar trebui să fie demilitarizată şi să devină o mare NATO "sunt concepte care se exclud reciproc". "Platforma Crimeea", la București Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a subliniat joi la Conferinţa privind securitatea regiunii Mării Negre, care are loc la Bucureşti, că "este momentul ca Marea Neagră să devină ceea ce a devenit Marea Baltică - o mare NATO". Kuleba a adăugat că, în timp ce Occidentul nu a avut niciodată strategii coerente privind Marea Neagră, Rusia a avut mereu "un plan agresiv". Citește și: Presupusul autor al scurgerii de documente de la Pentagon, arestat de FBI. Este vorba de un tânăr de 21 de ani Marea Neagră are o importanţă deosebită pentru asigurarea păcii în Europa, a arătat Kuleba, susţinând că ocuparea peninsulei Crimeea de către Rusia reprezintă o ameninţare pentru întreaga lume. În acest sens, şeful diplomaţiei ucrainene a adăugat că pacea trebuie să însemne restabilirea graniţelor Ucrainei recunoscute internaţional.

Financial Times: SUA se împotriveşte ca Ucrainei să i se ofere o "foaie de parcurs" pentru aderarea la NATO
Eveniment

Financial Times: SUA se împotriveşte ca Ucrainei să i se ofere o "foaie de parcurs" pentru aderarea la NATO

SUA se împotriveşte ca Ucrainei să i se ofere o "foaie de parcurs" pentru aderarea la NATO, la summitul din iulie al Alianţei, ceea ce arată că există diviziuni în Occident cu privire la statutul postbelic al Kievului, scrie Financial Times, citat de news.ro. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online US opposes offering Ukraine a ‘road map’ to Nato membership https://t.co/pZFEprhCRS— Financial Times (@FT) April 6, 2023 SUA se împotriveşte ca Ucrainei să i se ofere o "foaie de parcurs" pentru aderarea la NATO SUA, Germania, dar şi Ungaria se opun eforturilor unor ţări precum Polonia şi statele baltice de a oferi Kievului legături mai strânse cu NATO şi declaraţii clare de sprijin pentru viitoarea sa aderare, au declarat pentru FT patru oficiali implicaţi în discuţii. Diviziunile au ieşit la iveală la reuniunea miniştrilor de externe ai NATO care a avut loc în această săptămână la Bruxelles, iar oficialii statelor membre îşi vor petrece următoarele două luni încercând prin negocieri să deblocheze impasul, înainte de summitul de la Vilnius din iulie. The #Lithuanian parliament passed a resolution calling for #Ukraine to be invited to #NATO at the summit in #Vilnius on July 11-12.The resolution was passed unanimously. pic.twitter.com/MaYZAgcUcL— NEXTA (@nexta_tv) April 6, 2023 Negocierile au loc în contextul în care preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avertizat că va participa la summit doar dacă i se vor prezenta paşi concreţi în vederea aderării ţării sale la NATO, cum ar fi garanţii de securitate postbelică din partea membrilor NATO sau o colaborare mai strânsă cu Alianţa. Citește și: Cei care conduc Avioane Craiova și Romaero: un agent de vânzări, un silvicultor, un lăcătuș mecanic, un fin al Gabrielei Firea, un șef de la Piețe și niște pensionari speciali din MApN, SRI În 2008, la summitul de la Bucureşti, NATO a convenit că Ucraina va deveni la un moment dat membră a Alianţei Nord-Atlantice, dar de atunci lucurile nu au mai avansat în acest sens. La acea vreme, SUA au fost cele care au cerut ca NATO să acorde Ucrainei un calendar concret de aderare, aşa-numitul Plan de acţiune pentru aderare, dar Franţa şi Germania au respins această solicitare, pe fondul temerilor că demersul ar putea provoca Rusia. Ukraine should become NATO's 33rd member, while Sweden will become the 32nd. Ukrainians are the best at using NATO-style weapons to destroy the russian army. Such expertise is critical for the Alliance. pic.twitter.com/iRmfbcKCWe— Oleksii Reznikov (@oleksiireznikov) April 6, 2023 Ucraina a solicitat în mod oficial aderarea la NATO anul trecut, după invazia rusă. La fel au făcut şi Finlanda şi Suedia, iar Helsinki s-a alăturat deja NATO la începutul acestei săptămâni.

Renunță Geoană la a candida la prezidențiale? I-a fost prelungit mandatul de secretar adjunct al NATO cu încă un an, până în octombrie 2024
Politică

Renunță Geoană la a candida la prezidențiale? I-a fost prelungit mandatul de secretar adjunct al NATO cu încă un an, până în octombrie 2024

Candidatura lui Geoană la prezidențiale, incertă. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, i-a prelungit lui Mircea Geoană cu un an mandatul în postul de secretar general adjunct al Alianţei, a anunţat vineri pe Twitter purtătoarea de cuvânt a NATO, Oana Lungescu. Candidatura lui Geoană la prezidențiale, incertă "Mircea Geoană a fost un secretar general adjunct al NATO remarcabil şi un mare sprijin pentru mine personal într-o perioadă critică pentru securitatea euro-atlantică", a transmis Stoltenberg în mesajul difuzat de purtătoarea de cuvânt. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Competenţa sa politică, expertiza şi echilibrul în lucrul sub presiune continuă să fie atuuri puternice pentru Alianţa noastră transatlantică. Recunoscând serviciile sale, i-am prelungit mandatul de secretar general adjunct cu un an, până la jumătatea lunii octombrie 2024. Îi mulţumesc lui Mircea pentru dedicarea sa şi aştept cu nerăbdare să ne continuăm activitatea împreună", mai afirmă secretarul general al NATO. Citește și: FOTO Maia Sandu, la Bucha, alături de Volodimir Zelenski, la un an de la masacrul comis de forțele rusești invadatoare Mircea Geoană a fost numit secretar general adjunct al NATO în octombrie 2019.

Sondaj R. Moldova: Maia Sandu și PAS ar câștiga alegerile, însă opiniile favorabile Rusiei sunt în ușoară creștere. Moldovenii vor în UE, nu în NATO, și nu cred că Rusia ar invada țara
Politică

Sondaj R. Moldova: Maia Sandu și PAS ar câștiga alegerile, însă opiniile favorabile Rusiei sunt în ușoară creștere. Moldovenii vor în UE, nu în NATO, și nu cred că Rusia ar invada țara

Un sondaj efectuat în Republica Moldova de către CBS-Research pentru WatchDog arată că Maia Sandu și PAS ar câștiga alegerile. Cercetarea sociologică arată însă că opiniile favorabile Rusiei sunt în ușoară creștere. Sondajul a avut un eșantion de 1000 de persoane cu vârsta de 18 ani și mai mult și a fost realizat prin interviu telefonic moderat de intervievator. Perioada de culegere a datelor a fost 24 februarie – 3 martie 2023, iar marja de eroare de 3,1%. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Maia Sandu și PAS ar câștiga alegerile Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri, 46,5% dintre cei deciși să meargă la vot ar alege PAS, pe locul II fiind blocul comuniștilor, BECS, cu 31,7% din voturi, iar pe locul III s-ar situa partidul lui Ilan Șor, cu 10,4%. Alte formațiuni nu ar trecede pragul electoral, deci PAS ar putea păstra majoritatea parlamentară. Intenția de vot pentru PAS a crescut cu 5%, față de ianuarie. În ceea ce privește votul pentru funcția de președinte, Maia Sandu este preferată de 41,7% dintre cei deciși să se prezinte la urne, Igor Dodon - 25,1%, iar Ion Ceban - 6,7%. Citește și: Joe Biden cere, de la Varșovia, aplauze pentru Maia Sandu și Republica Moldova: „Doamnă preşedinte Sandu, suntem mândri astăzi să stăm alături de dvs” Moldovenii vor în UE, nu în NATO Însă cetățenii Republicii Moldova nu vor în NATO - circa 56% sunt împotriva aderării la alianța militară - iar circa 45% nu cred nici că Rusia ar fi atacat Moldova dacă ocupa Ucraina și nici că Moscova ar organiza diversiuni în această țară. Cei chestionați au fost întrebați: „Cum credeți, cine poartă cea mai mare vină pentru provocarea războiului din Ucraina?”. Dintre aceștia, 21% au spus că „Putin personal”, 19,5% au menționat că Federația Rusă, 19,2% – SUA, 11,7% – conducerea Ucrainei, 9,9% – NATO. Totodată, 4,5% din respondenții sondajului au spus că de vină sunt ambele țări, pe când 1,6% au indicat UE, iar 12,2% nu au avut un răspuns. Față de ianuarie 2023, a scăzut ponderea celor care dau vina pe Vladimir Putin – cu 4,1%. A crescut însă răspunderea Federației Ruse (+1,5%) și a SUA (+2,5%). Aproape 52% consideră că „Rusia a fost ameninţată de faptul că Ucraina dorea să devină membră NATO și să aibă astfel baze militare” și „Rusia de fapt luptă cu NATO în Ucraina”. Circa 26% dintre cei chestionați cred că Rusia apără republicile „populare” din Donbas - procent în ușoară creștere - iar 13% spun că Rusia desfășoară o acțiune de eliberare a Ucrainei de nazism. Peste 63% din cei chestionați cred că Maia Sandu ar trebui să meargă în Rusia pentru a negocia prețurile la gaz, însă procentul este în scădere față de ianuarie. Aproape 12% spun că Moldova ar trebui să susțină Rusia „în schimbul gazului ieftin”. Sondajul arată că 51,9% dintre cetățenii moldoveni ar vota pentru aderarea la UE și doar 21,6% pentru aderarea la Uniunea Economică Euroasiatică.

Geoană, atac la Ucraina: derusificarea trebuie să se facă, asta nu înseamnă că trebuie să lucrezi către deromânizare
Eveniment

Geoană, atac la Ucraina: derusificarea trebuie să se facă, asta nu înseamnă că trebuie să lucrezi către deromânizare 

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, atac la Ucraina: derusificarea trebuie să se facă, asta nu înseamnă că trebuie să lucrezi către deromânizare, a spus el, la Prima TV. Citește și: Mircea Dinescu, zvonistică antiamericană și propagandă pro-rusă: „Se prefigurează o bază militară americană în Rezervația de Îngeri din Delta Dunării. Doamne, cu ce ți-am greșit!?” Geoană, atac la Ucraina „Dar le-am spus un lucru şi l-am spus cu foarte multă prietenie şi cu dorinţa de a fi siguri că păstrăm această relaţie bună şi această soliditate cu dânşii, că sunt câteva elemente care pot să devină iritante în chestiunea aceasta şi sper ca dialogul bilateral şi o discuţie directă şi francă, dacă este nevoie, trebuie făcută. Derusificarea Ucrainei este un lucru pe care liderii de acolo trebuie să îl facă. Pe de altă parte, asta nu înseamnă că trebuie să lucrezi către deromânizare sau către a lucra nediferenţiat pe comunităţi etnice, care nu au altceva decât că sunt cetăţeni loiali al Ucrainei, sunt pe front, se luptă şi ei, sunt şi etnici români ucraineni, care sunt şi ei pe front. E populaţie de limbă română. Problema religiei este importantă, deci cred că mai multă sensibilitate la chestiuni care pot să strice acest sprijin formidabil al românilor pentru Ucraina, cred că trebuie avut grijă şi din partea dânşilor şi cred şi partea română, nu e problema mea să dau sfaturi aliaţilor, trebuie să intre de o manieră directă într-o discuţie cu dânşii”, a explicat Mircea Geoană, citat de news.ro. El a mai spus că le-ar fi spus liderilor ucraineni că se „se întâmplă ceva în relația cu România”. „E păcat de Dumnezeu, pentru că românii au fost şi româncele am fost excepţional de solidari cu ei şi istoria României cu Ucraina nu a fost simplă istoric, nu a fost simplă niciodată. Şi e acolo o chestiune care trebuie tratată. Şi polonezii au avut cu ucrainenii probleme şi mai mari decât noi. Au avut bucăţi de sute de kilometri de ţară mutată către vest şi Prusia Orientală e astăzi Polonia, Ucraina de Vest şi Belarusul a fost Polonia. Deci au probleme alţii mai complicate”, a apreciat secretarul general adjunct al NATO.

NATO, parte în conflictul din Ucraina pentru că furnizează gratuit arme Kievului, nu le vinde, spune Putin
Internațional

NATO, parte în conflictul din Ucraina pentru că furnizează gratuit arme Kievului, nu le vinde, spune Putin

NATO, parte în conflict, spune Putin. Preşedintele rus a acuzat Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) că participă la conflictul din Ucraina prin furnizarea de arme forţelor Kievului. NATO, parte în conflict, spune Putin "Ei (ţările NATO) trimit Ucrainei arme în valoare de zeci de miliarde de dolari. Aceasta este cu adevărat participare" (la conflictul din Ucraina), a spus Putin într-un interviu pentru canalul Rossia-1, difuzat duminică și citat de TASS. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Și nu e vorba doar de o cooperare tehnico-militară, a explicat Putin, ci de o participare, fie și indirectă la război, pentru că armele sunt furnizate gratuit. Citește și: Un posibil ajutor militar chinez pentru Rusia, luat în calcul la Beijing, ar transforma războiul din Ucraina în conflict global. Biden și Zelenski îi trimit avertismente lui Xi Jinping Rusia a declanşat o invazie în Ucraina, de la începerea căreia a fost marcat vineri, 24 februarie, un an, prima agresiune de acest gen în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.

Orbán Viktor șantajează iar NATO: ratificarea de către Ungaria a aderării Suediei și Finlandei ar putea fi iar amânată
Internațional

Orbán Viktor șantajează iar NATO: ratificarea de către Ungaria a aderării Suediei și Finlandei ar putea fi iar amânată

Aderarea Suediei, Finlandei: Orbán șantajează NATO. Şeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban a semnalat sâmbătă o posibilă nouă amânare a ratificării de către parlamentul de la Budapesta a aderării Finlandei şi Suediei la NATO. Aderarea Suediei, Finlandei: Orbán șantajează NATO Procesul ratificării acestei aderări de către legislativul ungar a fost tergiversat din iulie anul trecut, iar vineri Viktor Orban a adresat critici celor două ţări, cărora le-a reproşat că, asemeni Bruxellesului, răspândesc "minciuni sfruntate" despre situaţia democraţiei şi a statului de drept în Ungaria, o temă perpetuă de conflict între guvernul său de orientare conservatoare şi oficiali europeni. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Deşi declarativ s-a arătat favorabil ratificarea aderării Finlandei şi Suediei la NATO, Orban a apreciat în ultima sa declaraţie că este nevoie de mai multe discuţii între grupurile parlamentare înainte ca legislativul ungar să lanseze dezbaterea pe acest subiect, programată să înceapă miercuri. Pretextul procedurilor parlamentare Conform agendei legislative publicate pe pagina web a parlamentului de la Budapesta votul final asupra ratificarea aderării Finlandei şi Suediei la NATO este programat pentru 6 martie. Totuşi, potrivit şefului de cabinet al premierului Viktor Orban, Gergely Gulyas, ar putea fi nevoie de mai mult timp. Citește și: Un posibil ajutor militar chinez pentru Rusia, luat în calcul la Beijing, ar transforma războiul din Ucraina în conflict global. Biden și Zelenski îi trimit avertismente lui Xi Jinping "Parlamentul va pune aceasta pe agendă luni şi începe dezbaterea legislaţiei săptămâna viitoare. Conform procedurii parlamentare ungare, adoptarea legislaţiei are nevoie de circa patru săptămâni, deci parlamentul poate avea un vot asupra acesteia cândva în a doua jumătate a lui martie, în săptămâna cu 21 martie", a indicat Gulyas. Însă anul trecut în luna iulie parlamentarii ungari au reuşit în numai două zile să adopte o legislaţie privind revizuirea impozitării micilor afaceri.

NATO anunță că vrea să ajute Moldova să-și crească „reziliența militară”. La București, fostul ministru al Apărării, Vasile Dîncu, nu crede că Rusia dorea să dea puci la Chișinău
Eveniment

NATO anunță că vrea să ajute Moldova să-și crească „reziliența militară”. La București, fostul ministru al Apărării, Vasile Dîncu, nu crede că Rusia dorea să dea puci la Chișinău

NATO anunță că vrea să ajute Moldova să-și crească „reziliența militară”, a anunțat secretarul general al alianței, Jens Stoltenberg. Însă, la București, un important lider PSD, Vasile Dîncu, sugerează că Maia Sandu a orchestrat o tentativă de puci organizată de Kremlin pentru a-și reface popularitatea. NATO anunță că vrea să ajute Moldova Pe 15 februarie, miniștrii Apărării ai țărilor NATO au avut o întrevedere pentru a discuta despre agresiunea rusă din Ucraina și acordarea unui nou pachet de asistență militară pentru țara vecină. După întrevedere, Jens Stoltenberg a susținut o conferință de presă, în cadrul căreia a declarat că miniștrii au convenit să acorde asistență și altor țări partenere „expuse pericolului”. ⚡ The Secretary General of NATO said that Sweden and Finland have fulfilled all the conditions of Turkey and should join NATO by the fall.✊ NATO defense ministers agreed to expand military aid to Georgia and Moldova and take into account threats from China in the security… https://t.co/FFQWXgh6tn pic.twitter.com/HVP1EVsiHA— Malinda ???????????????????? (@TreasChest) February 15, 2023 „Miniștrii apărării din NATO au discutat, de asemenea, despre angajamentele noastre față de țările partenere aflate în situații de risc, inclusiv Bosnia și Herțegovina, Georgia și Moldova. Am convenit să sporim sprijinul pe care îl acordăm acestor țări pentru a le consolida capacitățile de apărare, reziliența și angajamentul lor față de NATO”, a declarat Stoltenberg. Încă de luni, Stoltenberg a anunțat că Alianța Nord-Atlantică va analiza modalități de suplimentare a asistenței concrete pentru Republica Moldova, Bosnia-Herțegovina și Georgia, pe fondul amenințărilor ruse. Grafic: Twitter Președintele Consiliului Național al PSD, Vasile Dîncu, fost ministru al Apărării, a declarat, ieri, că nu crede că Rusia dorea să dea puci în Moldova. „Nu văd un pericol rusesc iminent în R.Moldova, ci o încercare de revigorare a simpatiei pentru Maia Sandu”, a spus el, într-un interviu pentru Europa Liberă. Citește și: Dîncu nu crede că Moscova dorea să dea puci în Moldova: „Nu văd un pericol rusesc iminent”. La ONU, Aurescu afirmă că „planurile ruseşti trebuie tratate cu toată seriozitatea” NATO countries agreed to intensify support for the defense potential of Georgia and Moldova, said NATO Secretary General Jens Stoltenberg pic.twitter.com/GrPGE9RwLj— skadefron (@skadefron) February 15, 2023

Ucraina ar trebui să intre în NATO imediat ce se termină războiul, spune noul președinte al Cehiei
Eveniment

Ucraina ar trebui să intre în NATO imediat ce se termină războiul, spune noul președinte al Cehiei

Ucraina ar trebui să intre în NATO imediat ce se termină războiul, spune noul președinte al Cehiei, generalul Petr Pavel, într-un interviu la BBC. Ucraina ar trebui să intre în NATO În primul interviu dat de Petr Pavel presei internaționale, după câștigarea președinției Cehiei, fostul general NATO a declarat pentru BBC că, odată ce conflictul se va termina, Ucraina va fi „gata din punct de vedere moral și practic” să se alăture alianței occidentale. „Armata ucraineană va fi probabil cea mai experimentată armată din Europa. Ucraina merită să facă parte dintr-o comunitate de țări democratice”, a spus Pavel. Pavel a spus că ar trebui să existe un sprijin militar „aproape fără limite” pentru Kiev. Președintele ales al Cehiei a spus că trimiterea de avioane de război occidentale, cum ar fi F-16, nu este „tabu”. Dar el s-a întrebat dacă ele ar putea fi livrate suficient de repede pentru a ajuta Kievul. Citește și: România, lăudată pentru sprijinul acordat Ucrainei de congresmani republicani și democrați Generalul a recunoscut criticile guvernului ucrainean cu privire la viteza livrărilor, în special a tancurilor, și a spus că ceea ce a fost furnizat „încă nu este suficient” pentru a contracara avantajul semnificativ al Rusiei. „Nu avem alternativă. Dacă lăsăm Ucraina fără asistență, cel mai probabil ar pierde acest război. Și dacă ei pierd, pierdem cu toții. Orașele noastre nu sunt distruse de artileria și rachetele rusești. Dar viitorul nostru ar putea fi distrus dacă nu sprijinim Ucraina pentru încheierea cu succes a acestui conflict”, a spus Pavel. Deși etichetat ca un războinic de către adversarii săi, în timpul campaniei, generalul a mai afirmat: „Odată ce există și cea mai mică șansă de discuții de pace, să o susținem. Dar nu există semne ale acesteia din partea rusă. Ceea ce trebuie spus este următorul: sfârșitul războiului este în întregime în mâinile Rusiei. Ar fi nevoie de o singură decizie a președintelui Putin de a-și retrage forțele din Ucraina și războiul s-a încheiat”.

Criza dintre Suedia și Turcia ia amploare, după ce un exemplar al Coranului a fost ars la un protest extremist la Stockholm. SUA acuză un act "respingător", "provocator" pentru NATO
Internațional

Criza dintre Suedia și Turcia ia amploare, după ce un exemplar al Coranului a fost ars la un protest extremist la Stockholm. SUA acuză un act "respingător", "provocator" pentru NATO

Criza dintre Suedia și Turcia crește. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a avertizat luni Suedia să nu se aştepte la sprijinul ţării sale pentru aderarea la NATO, după ce la Stockholm a avut loc o manifestaţie la care a fost ars un Coran. Criza dintre Suedia și Turcia crește "Dacă nu daţi dovadă de respect pentru Republica Turcă sau pentru convingerile religioase ale musulmanilor, nu puteţi obţine niciun sprijin de la noi în ceea ce priveşte NATO", a spus Erdogan. Aderarea Suediei la alianţa nord-atlantică trebuie ratificată de toate statele membre. Tensiunile între Ankara şi Stockholm s-au amplificat în ultimele săptămâni, blocând candidatura Suediei. Înrăutăţirea relaţiilor bilaterale a urmat unui protest organizat în urmă cu două săptămâni la Stockholm, unde un manechin care îl reprezenta pe Erdogan a fost spânzurat de picioare. Cel mai recent pas înapoi a fost o demonstraţie de amploare redusă în capitala suedeză a activistului anti-islamic danez de extremă dreaptă Rasmus Paludan, care are şi cetăţenie suedeză. Presa din Suedia a relatat că în apropierea ambasadei turce la Stockholm a fost incendiat un exemplar din Coran. Erdogan a calificat incidentul drept "o ruşine". Ankara vrea extrădarea unor "teroriști" Poliţia suedeză estimase vineri că Constituţia şi libertăţile de manifestare şi de exprimare din Suedia nu justifică interzicerea acestei manifestaţii în numele ordinii publice. Autorizaţia dată manifestaţiei anti-Islam a declanşat un incident diplomatic cu Turcia, care a denunţat o "crimă de ură evidentă" şi a anulat vizita unui ministru suedez programată săptămâna viitoare, complicând şi mai mult discuţiile legate de aderarea Suediei la NATO. Suedia şi Finlanda şi-au depus candidaturile la NATO în mai anul trecut, după ce Rusia a invadat Ucraina. Aderarea celor două ţări nordice la alianţă mai trebuie ratificată doar de Turcia şi Ungaria. Turcia acuză însă Suedia de susţinerea unor grupări considerate teroriste de guvernul de la Ankara, inclusiv a unor insurgenţi kurzi şi a unor participanţi la puciul nereuşit din 2016. Partea turcă solicită extrădarea mai multor suspecţi. SUA denunță provocări pentru NATO Statele Unite au apreciat luni drept "respingător" actul unui militant suedez de extremă-dreapta care a ars un exemplar din Coran în faţa ambasadei Turciei la Stockholm, numind-o o încercare "deliberată" de a obstrucţiona discuţiile privind extinderea NATO la ţara nordică şi vecina ei Finlanda. Citește și: Blocaj între Suedia și Turcia privind aderarea primei țări la NATO. Premierul suedez: Nu putem să dăm ce ni se cere "A arde cărţi care sunt sacre pentru mulţi este un act profund lipsit de respect. Este respingător", a declarat jurnaliştilor purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price. Referindu-se la un act de "provocare", purtătorul de cuvânt a sugerat că este o "dorinţă deliberată de a influenţa discuţiile în curs privind aderarea Suediei şi Finlandei la NATO" şi de a "slăbi" unitatea transatlantică.

Conflictul dintre Suedia și Turcia se acutizează: proteste cu arderea Coranului la Stockholm, Ankara refuză vizita ministrului Apărării suedez
Internațional

Conflictul dintre Suedia și Turcia se acutizează: proteste cu arderea Coranului la Stockholm, Ankara refuză vizita ministrului Apărării suedez

Conflictul dintre Suedia și Turcia, agravat. Proteste desfăşurate sâmbătă la Stockholm împotriva Turciei, inclusiv arderea unui exemplar al Coranului, dar şi împotriva aderării Suediei la NATO, au accentuat tensiunile cu Ankara, într-un moment în care ţara scandinavă are nevoie de votul Turciei pentru a adera la Alianţă. Conflictul dintre Suedia și Turcia, agravat "Condamnăm în termenii cei mai fermi atacul infam împotriva cărţii noastre sfinte (...). Permiterea acestui act anti-islam, care îi are ca ţintă pe musulmani şi ne insultă valorile sacre, sub masca libertăţii de exprimare, este complet inacceptabilă", a transmis Ministerul de Externe turc. Comunicatul a fost emis după ce un politician de extremă dreapta a dat foc unui exemplar al Coranului în apropierea ambasadei Turciei. Ministerul turc a cerut Suediei să întreprindă toate acţiunile necesare împotriva autorilor şi a invitat toate statele să ia măsuri concrete împotriva islamofobiei. Un protest separat a avut loc la Stockholm în sprijinul kurzilor şi împotriva candidaturii Suediei la NATO. Un grup de demonstranţi pro-turci au ţinut şi ei o adunare în faţa ambasadei. Toate cele trei evenimente au avut autorizaţie din partea poliţiei. Externele suedeze se delimitează de proteste Şeful diplomaţiei suedeze, Tobias Billstrom, a condamnat "o provocare islamofobă îngrozitoare" şi a subliniat că autorizarea manifestaţiei nu înseamnă că aceasta este susţinută de executiv. "Suedia are o libertate de exprimare foarte extinsă, dar aceasta nu implică faptul că guvernul sau eu însumi susţinem opiniile exprimate", a scris el pe Twitter. Autorul incendierii Coranului a fost Rasmus Paludan, liderul unui partid danez de extremă dreapta. Paludan, care are şi cetăţenie suedeză, a ţinut mai multe demonstranţii în trecut în care a dat foc Coranului. Câteva ţări arabe, printre care Arabia Saudită, Iordania şi Kuweit, au denunţat arderea Coranului. "Arabia Saudită cheamă la răspândirea valorilor dialogului, toleranţei şi coexistenţei, şi respinge ura şi extremismul", a transmis Ministerul de Externe într-un comunicat. Ankara anulează vizita ministrului suedez al Apărării La demonstraţia de protest în favoarea kurzilor, vorbitorii au stat în faţa unui mare banner roşu pe care scria "Toţi suntem PKK", cu referire la Partidul Muncitorilor din Kurdistan, scos în afara legii în Turcia, Suedia, SUA şi alte ţări. "Ne vom continua opoziţia faţă de candidatura Suediei la NATO", a declarat Thomas Pettersson, purtător de cuvânt al Alianţei împotriva NATO şi unul dintre organizatori. Citește și: Blocaj între Suedia și Turcia privind aderarea primei țări la NATO. Premierul suedez: Nu putem să dăm ce ni se cere Potrivit poliţiei, situaţia a fost calmă la toate cele demonstraţii. Anterior în cursul zilei, guvernul de la Ankara a anunţat că, dată fiind lipsa măsurilor de interzicere a protestelor, a anulat vizita pe care ministrul Apărării suedez urma să o desfăşoare în Turcia pe 27 ianuarie.

BREAKING Maia Sandu sugerează că Republica Moldova ar putea adera la NATO. Prin constituție, țara este neutră
Politică

BREAKING Maia Sandu sugerează că Republica Moldova ar putea adera la NATO. Prin constituție, țara este neutră

Maia Sandu sugerează, într-un interviu pentru Politico, că Republica Moldova ar putea adera la NATO. Însă Republica Moldova este stat neutru, prin Constituție, iar Maia Sandu a evitat să pronunțe numele alianței militare. Un sondaj efectuat în noiembrie de un institut al Academiei Române arăta că doar 22,4% dintre toți respondenții ar fi votat pentru aderarea la NATO. Sandu sugerează că Moldova ar putea adera la NATO „Acum, există o discuție serioasă despre capacitatea noastră de a ne apăra, dacă o putem face singuri sau dacă ar trebui să facem parte dintr-o alianță mai mare. Și dacă ajungem, la un moment dat ca națiune, la concluzia, că trebuie să schimbăm neutralitatea, acest lucru ar trebui să se întâmple printr-un proces democratic", a declarat Maia Sandu pentru Politico. Another Putin own goal. #Moldova is considering joining #NATO. President Maia Sandu said in an interview with POLITICO the country was still weighing its next step, and whether it would require a constitutional change to do so. https://t.co/xUw8kfbFUi— Glasnost Gone (@GlasnostGone) January 21, 2023 Publicația subliniază că Sandu a avut formulări prin care a evitat menționarea propriu-zisă a NATO, termenul fiind înlocuit cu „o formațiune mai mare”. Deși Moldova nu este membră a NATO, ea cooperează cu organizația și contribuie la forța de menținere a păcii condusă de NATO în Kosovo, mai explică Politico. Sandu, împreună cu alți lideri, s-au întâlnit cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la New York, în timpul Adunării Generale a Națiunilor Unite din septembrie anul trecut. Ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a participat la reuniunea NATO din decembrie de la București - prima oară când un ministru de externe al Republicii Moldova participă la o ședință ministerială NATO. La acea întâlnire, aliații au reconfirmat sprijinul pentru Moldova, inclusiv prin pregătirea forțelor de apărare moldovenești. Citește și: Reuniunea de la Ramstein s-a încheiat fără ca Germania să ofere vreun tanc Ucrainei. Cehia și Slovacia ar putea trimite către Kiev tancurile Leopard pe care urmau să le achiziționeze România, stat vecin și membru NATO, este, de asemenea, deosebit de dornică să sporească cooperarea militară. În noiembrie, în cadrul unui sondaj efectuat de LARICS, cetățenii moldoveni au fost întrebați dacă ar susține aderarea Republicii Moldova la NATO: 22,4% ar vota pentru; 54,5% ar vota împotrivă; 23,1% nu știu/nu răspund. Datele LARICS arată că, din 2007, susținerea pentru aderarea la NATO variază în jurul acestui procent. Însă, în perioada 2004-2006, ea era de 34-36%.

Șeful Externelor ruse, Serghei Lavrov, amenință de la Minsk cu acțiuni care să "trezească la realitate" NATO și UE. Putin încearcă totul ca Lukașenko să implice Belarus în război
Internațional

Șeful Externelor ruse, Serghei Lavrov, amenință de la Minsk cu acțiuni care să "trezească la realitate" NATO și UE. Putin încearcă totul ca Lukașenko să implice Belarus în război

Moscova promite "trezirea NATO-UE la realitate". Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat joi că Moscova va face tot posibilul pentru a "trezi la realitate" Uniunea Europeană şi NATO, pe care le acuză că vor să slăbească şi să învingă Rusia. Moscova promite "trezirea NATO-UE la realitate" Comentariile sale survin chiar în ziua în care fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a avertizat NATO că o înfrângere a Rusiei în Ucraina ar putea duce la declanşarea unui război nuclear. La aproape 11 luni de la invadarea Ucrainei, Rusia prezintă din ce în ce mai mult acest război propriului popor ca pe o luptă existenţială cu Occidentul. În comentarii televizate, Serghei Lavrov a declarat că Moscova va încerca să-i dezobişnuiască pe politicienii occidentali de atitudinea lor "încrezută" şi "colonială" faţă de Rusia. "Sperăm că se va produce o trezire la realitate", a spus Lavrov. "Vom face tot ce ne stă în putere astfel încât colegii noştri din NATO şi UE să-şi revină cât mai curând posibil", a adăugat el. Rusia ia Belarus la pachet Şeful diplomaţiei ruse a făcut aceste declaraţii în cursul unei vizite în Belarus, aliatul cel mai apropiat al Moscovei, care organizează exerciţii aeriene cu Rusia în această săptămână, parte a unei serii lungi de activităţi militare comune ce au stârnit îngrijorarea Ucrainei că preşedintele Vladimir Putin ar putea să încerce să atragă Belarus în război de partea Rusiei. Citește și: Estonia, Lituania și Danemarca, sprijin militar masiv pentru Ucraina. Danemarca a donat toate sistemele de tunuri autopropulsate tip Caesar. Ajutorul militar estonian a depășit 1% din PIB "Avem o poziţie comună cu privire la obiectivele care trebuie atinse şi cum să ne asigurăm că nici Rusia şi nici Belarus nu sunt ameninţate de vecinii noştri - fie că este vorba de Ucraina sau de oricine altcineva", a afirmat Lavrov într-o declaraţie după întâlnirea cu preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko. În acelaşi timp, Belarusul a anunţat că miniştrii Apărării din cele două ţări au vorbit la telefon. Exerciții aeriene ruso-belaruse Exerciţiile aeriene comune au început luni şi urmează să se desfăşoare până la 1 februarie, utilizând toate aeroporturile militare din Belarus, care susţine că aplicaţiile au un caracter pur defensiv. Ucraina a avertizat în repetate rânduri cu privire la posibile atacuri dinspre teritoriul Belarusului, iar preşedintele Volodimir Zelenski a declarat săptămâna trecută că forţele ucrainene trebuie să fie pregătite la frontieră. Relaţiile dintre Rusia şi Occident traversează în prezent o perioadă de "îngheţ" după invadarea Ucrainei de către armata rusă în februarie anul trecut, în ceea ce Moscova numeşte "operaţiune specială militară", iar Occidentul şi Ucraina - o agresiune nejustificată şi neprovocată împotriva unui stat suveran, prima de acest gen în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră