vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: nato

352 articole
Internațional

Aderarea Suediei, Finlandei: Orbán șantajează NATO

Aderarea Suediei, Finlandei: Orbán șantajează NATO. Şeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban a semnalat sâmbătă o posibilă nouă amânare a ratificării de către parlamentul de la Budapesta a aderării Finlandei şi Suediei la NATO. Aderarea Suediei, Finlandei: Orbán șantajează NATO Procesul ratificării acestei aderări de către legislativul ungar a fost tergiversat din iulie anul trecut, iar vineri Viktor Orban a adresat critici celor două ţări, cărora le-a reproşat că, asemeni Bruxellesului, răspândesc "minciuni sfruntate" despre situaţia democraţiei şi a statului de drept în Ungaria, o temă perpetuă de conflict între guvernul său de orientare conservatoare şi oficiali europeni. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Deşi declarativ s-a arătat favorabil ratificarea aderării Finlandei şi Suediei la NATO, Orban a apreciat în ultima sa declaraţie că este nevoie de mai multe discuţii între grupurile parlamentare înainte ca legislativul ungar să lanseze dezbaterea pe acest subiect, programată să înceapă miercuri. Pretextul procedurilor parlamentare Conform agendei legislative publicate pe pagina web a parlamentului de la Budapesta votul final asupra ratificarea aderării Finlandei şi Suediei la NATO este programat pentru 6 martie. Totuşi, potrivit şefului de cabinet al premierului Viktor Orban, Gergely Gulyas, ar putea fi nevoie de mai mult timp. Citește și: Un posibil ajutor militar chinez pentru Rusia, luat în calcul la Beijing, ar transforma războiul din Ucraina în conflict global. Biden și Zelenski îi trimit avertismente lui Xi Jinping "Parlamentul va pune aceasta pe agendă luni şi începe dezbaterea legislaţiei săptămâna viitoare. Conform procedurii parlamentare ungare, adoptarea legislaţiei are nevoie de circa patru săptămâni, deci parlamentul poate avea un vot asupra acesteia cândva în a doua jumătate a lui martie, în săptămâna cu 21 martie", a indicat Gulyas. Însă anul trecut în luna iulie parlamentarii ungari au reuşit în numai două zile să adopte o legislaţie privind revizuirea impozitării micilor afaceri.

Aderarea Suediei, Finlandei: Orbán șantajează NATO (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
NATO anunță că vrea să ajute Moldova Foto: Twitter
Eveniment

NATO anunță că vrea să ajute Moldova

NATO anunță că vrea să ajute Moldova să-și crească „reziliența militară”, a anunțat secretarul general al alianței, Jens Stoltenberg. Însă, la București, un important lider PSD, Vasile Dîncu, sugerează că Maia Sandu a orchestrat o tentativă de puci organizată de Kremlin pentru a-și reface popularitatea. NATO anunță că vrea să ajute Moldova Pe 15 februarie, miniștrii Apărării ai țărilor NATO au avut o întrevedere pentru a discuta despre agresiunea rusă din Ucraina și acordarea unui nou pachet de asistență militară pentru țara vecină. După întrevedere, Jens Stoltenberg a susținut o conferință de presă, în cadrul căreia a declarat că miniștrii au convenit să acorde asistență și altor țări partenere „expuse pericolului”. ⚡ The Secretary General of NATO said that Sweden and Finland have fulfilled all the conditions of Turkey and should join NATO by the fall.✊ NATO defense ministers agreed to expand military aid to Georgia and Moldova and take into account threats from China in the security… https://t.co/FFQWXgh6tn pic.twitter.com/HVP1EVsiHA— Malinda ???????????????????? (@TreasChest) February 15, 2023 „Miniștrii apărării din NATO au discutat, de asemenea, despre angajamentele noastre față de țările partenere aflate în situații de risc, inclusiv Bosnia și Herțegovina, Georgia și Moldova. Am convenit să sporim sprijinul pe care îl acordăm acestor țări pentru a le consolida capacitățile de apărare, reziliența și angajamentul lor față de NATO”, a declarat Stoltenberg. Încă de luni, Stoltenberg a anunțat că Alianța Nord-Atlantică va analiza modalități de suplimentare a asistenței concrete pentru Republica Moldova, Bosnia-Herțegovina și Georgia, pe fondul amenințărilor ruse. Grafic: Twitter Președintele Consiliului Național al PSD, Vasile Dîncu, fost ministru al Apărării, a declarat, ieri, că nu crede că Rusia dorea să dea puci în Moldova. „Nu văd un pericol rusesc iminent în R.Moldova, ci o încercare de revigorare a simpatiei pentru Maia Sandu”, a spus el, într-un interviu pentru Europa Liberă. Citește și: Dîncu nu crede că Moscova dorea să dea puci în Moldova: „Nu văd un pericol rusesc iminent”. La ONU, Aurescu afirmă că „planurile ruseşti trebuie tratate cu toată seriozitatea” NATO countries agreed to intensify support for the defense potential of Georgia and Moldova, said NATO Secretary General Jens Stoltenberg pic.twitter.com/GrPGE9RwLj— skadefron (@skadefron) February 15, 2023

Ucraina ar trebui să intre in NATO, spune generalul Pavel, noul președinte al Cehiei
Eveniment

Ucraina ar trebui intre în NATO

Ucraina ar trebui să intre în NATO imediat ce se termină războiul, spune noul președinte al Cehiei, generalul Petr Pavel, într-un interviu la BBC. Ucraina ar trebui să intre în NATO În primul interviu dat de Petr Pavel presei internaționale, după câștigarea președinției Cehiei, fostul general NATO a declarat pentru BBC că, odată ce conflictul se va termina, Ucraina va fi „gata din punct de vedere moral și practic” să se alăture alianței occidentale. „Armata ucraineană va fi probabil cea mai experimentată armată din Europa. Ucraina merită să facă parte dintr-o comunitate de țări democratice”, a spus Pavel. Pavel a spus că ar trebui să existe un sprijin militar „aproape fără limite” pentru Kiev. Președintele ales al Cehiei a spus că trimiterea de avioane de război occidentale, cum ar fi F-16, nu este „tabu”. Dar el s-a întrebat dacă ele ar putea fi livrate suficient de repede pentru a ajuta Kievul. Citește și: România, lăudată pentru sprijinul acordat Ucrainei de congresmani republicani și democrați Generalul a recunoscut criticile guvernului ucrainean cu privire la viteza livrărilor, în special a tancurilor, și a spus că ceea ce a fost furnizat „încă nu este suficient” pentru a contracara avantajul semnificativ al Rusiei. „Nu avem alternativă. Dacă lăsăm Ucraina fără asistență, cel mai probabil ar pierde acest război. Și dacă ei pierd, pierdem cu toții. Orașele noastre nu sunt distruse de artileria și rachetele rusești. Dar viitorul nostru ar putea fi distrus dacă nu sprijinim Ucraina pentru încheierea cu succes a acestui conflict”, a spus Pavel. Deși etichetat ca un războinic de către adversarii săi, în timpul campaniei, generalul a mai afirmat: „Odată ce există și cea mai mică șansă de discuții de pace, să o susținem. Dar nu există semne ale acesteia din partea rusă. Ceea ce trebuie spus este următorul: sfârșitul războiului este în întregime în mâinile Rusiei. Ar fi nevoie de o singură decizie a președintelui Putin de a-și retrage forțele din Ucraina și războiul s-a încheiat”.

Criza dintre Suedia și Turcia crește (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Criza dintre Suedia și Turcia crește

Criza dintre Suedia și Turcia crește. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a avertizat luni Suedia să nu se aştepte la sprijinul ţării sale pentru aderarea la NATO, după ce la Stockholm a avut loc o manifestaţie la care a fost ars un Coran. Criza dintre Suedia și Turcia crește "Dacă nu daţi dovadă de respect pentru Republica Turcă sau pentru convingerile religioase ale musulmanilor, nu puteţi obţine niciun sprijin de la noi în ceea ce priveşte NATO", a spus Erdogan. Aderarea Suediei la alianţa nord-atlantică trebuie ratificată de toate statele membre. Tensiunile între Ankara şi Stockholm s-au amplificat în ultimele săptămâni, blocând candidatura Suediei. Înrăutăţirea relaţiilor bilaterale a urmat unui protest organizat în urmă cu două săptămâni la Stockholm, unde un manechin care îl reprezenta pe Erdogan a fost spânzurat de picioare. Cel mai recent pas înapoi a fost o demonstraţie de amploare redusă în capitala suedeză a activistului anti-islamic danez de extremă dreaptă Rasmus Paludan, care are şi cetăţenie suedeză. Presa din Suedia a relatat că în apropierea ambasadei turce la Stockholm a fost incendiat un exemplar din Coran. Erdogan a calificat incidentul drept "o ruşine". Ankara vrea extrădarea unor "teroriști" Poliţia suedeză estimase vineri că Constituţia şi libertăţile de manifestare şi de exprimare din Suedia nu justifică interzicerea acestei manifestaţii în numele ordinii publice. Autorizaţia dată manifestaţiei anti-Islam a declanşat un incident diplomatic cu Turcia, care a denunţat o "crimă de ură evidentă" şi a anulat vizita unui ministru suedez programată săptămâna viitoare, complicând şi mai mult discuţiile legate de aderarea Suediei la NATO. Suedia şi Finlanda şi-au depus candidaturile la NATO în mai anul trecut, după ce Rusia a invadat Ucraina. Aderarea celor două ţări nordice la alianţă mai trebuie ratificată doar de Turcia şi Ungaria. Turcia acuză însă Suedia de susţinerea unor grupări considerate teroriste de guvernul de la Ankara, inclusiv a unor insurgenţi kurzi şi a unor participanţi la puciul nereuşit din 2016. Partea turcă solicită extrădarea mai multor suspecţi. SUA denunță provocări pentru NATO Statele Unite au apreciat luni drept "respingător" actul unui militant suedez de extremă-dreapta care a ars un exemplar din Coran în faţa ambasadei Turciei la Stockholm, numind-o o încercare "deliberată" de a obstrucţiona discuţiile privind extinderea NATO la ţara nordică şi vecina ei Finlanda. Citește și: Blocaj între Suedia și Turcia privind aderarea primei țări la NATO. Premierul suedez: Nu putem să dăm ce ni se cere "A arde cărţi care sunt sacre pentru mulţi este un act profund lipsit de respect. Este respingător", a declarat jurnaliştilor purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price. Referindu-se la un act de "provocare", purtătorul de cuvânt a sugerat că este o "dorinţă deliberată de a influenţa discuţiile în curs privind aderarea Suediei şi Finlandei la NATO" şi de a "slăbi" unitatea transatlantică.

Conflictul dintre Suedia și Turcia, agravat (sursa: Twitter/Achtung! Beide seiten)
Internațional

Conflictul dintre Suedia și Turcia, agravat

Conflictul dintre Suedia și Turcia, agravat. Proteste desfăşurate sâmbătă la Stockholm împotriva Turciei, inclusiv arderea unui exemplar al Coranului, dar şi împotriva aderării Suediei la NATO, au accentuat tensiunile cu Ankara, într-un moment în care ţara scandinavă are nevoie de votul Turciei pentru a adera la Alianţă. Conflictul dintre Suedia și Turcia, agravat "Condamnăm în termenii cei mai fermi atacul infam împotriva cărţii noastre sfinte (...). Permiterea acestui act anti-islam, care îi are ca ţintă pe musulmani şi ne insultă valorile sacre, sub masca libertăţii de exprimare, este complet inacceptabilă", a transmis Ministerul de Externe turc. Comunicatul a fost emis după ce un politician de extremă dreapta a dat foc unui exemplar al Coranului în apropierea ambasadei Turciei. Ministerul turc a cerut Suediei să întreprindă toate acţiunile necesare împotriva autorilor şi a invitat toate statele să ia măsuri concrete împotriva islamofobiei. Un protest separat a avut loc la Stockholm în sprijinul kurzilor şi împotriva candidaturii Suediei la NATO. Un grup de demonstranţi pro-turci au ţinut şi ei o adunare în faţa ambasadei. Toate cele trei evenimente au avut autorizaţie din partea poliţiei. Externele suedeze se delimitează de proteste Şeful diplomaţiei suedeze, Tobias Billstrom, a condamnat "o provocare islamofobă îngrozitoare" şi a subliniat că autorizarea manifestaţiei nu înseamnă că aceasta este susţinută de executiv. "Suedia are o libertate de exprimare foarte extinsă, dar aceasta nu implică faptul că guvernul sau eu însumi susţinem opiniile exprimate", a scris el pe Twitter. Autorul incendierii Coranului a fost Rasmus Paludan, liderul unui partid danez de extremă dreapta. Paludan, care are şi cetăţenie suedeză, a ţinut mai multe demonstranţii în trecut în care a dat foc Coranului. Câteva ţări arabe, printre care Arabia Saudită, Iordania şi Kuweit, au denunţat arderea Coranului. "Arabia Saudită cheamă la răspândirea valorilor dialogului, toleranţei şi coexistenţei, şi respinge ura şi extremismul", a transmis Ministerul de Externe într-un comunicat. Ankara anulează vizita ministrului suedez al Apărării La demonstraţia de protest în favoarea kurzilor, vorbitorii au stat în faţa unui mare banner roşu pe care scria "Toţi suntem PKK", cu referire la Partidul Muncitorilor din Kurdistan, scos în afara legii în Turcia, Suedia, SUA şi alte ţări. "Ne vom continua opoziţia faţă de candidatura Suediei la NATO", a declarat Thomas Pettersson, purtător de cuvânt al Alianţei împotriva NATO şi unul dintre organizatori. Citește și: Blocaj între Suedia și Turcia privind aderarea primei țări la NATO. Premierul suedez: Nu putem să dăm ce ni se cere Potrivit poliţiei, situaţia a fost calmă la toate cele demonstraţii. Anterior în cursul zilei, guvernul de la Ankara a anunţat că, dată fiind lipsa măsurilor de interzicere a protestelor, a anulat vizita pe care ministrul Apărării suedez urma să o desfăşoare în Turcia pe 27 ianuarie.

Sandu sugerează că Moldova ar putea adera la NATO În fotografie, alături de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în drum spre New York Foto: Twitter
Politică

Sandu sugerează că Moldova ar putea adera la NATO

Maia Sandu sugerează, într-un interviu pentru Politico, că Republica Moldova ar putea adera la NATO. Însă Republica Moldova este stat neutru, prin Constituție, iar Maia Sandu a evitat să pronunțe numele alianței militare. Un sondaj efectuat în noiembrie de un institut al Academiei Române arăta că doar 22,4% dintre toți respondenții ar fi votat pentru aderarea la NATO. Sandu sugerează că Moldova ar putea adera la NATO „Acum, există o discuție serioasă despre capacitatea noastră de a ne apăra, dacă o putem face singuri sau dacă ar trebui să facem parte dintr-o alianță mai mare. Și dacă ajungem, la un moment dat ca națiune, la concluzia, că trebuie să schimbăm neutralitatea, acest lucru ar trebui să se întâmple printr-un proces democratic", a declarat Maia Sandu pentru Politico. Another Putin own goal. #Moldova is considering joining #NATO. President Maia Sandu said in an interview with POLITICO the country was still weighing its next step, and whether it would require a constitutional change to do so. https://t.co/xUw8kfbFUi— Glasnost Gone (@GlasnostGone) January 21, 2023 Publicația subliniază că Sandu a avut formulări prin care a evitat menționarea propriu-zisă a NATO, termenul fiind înlocuit cu „o formațiune mai mare”. Deși Moldova nu este membră a NATO, ea cooperează cu organizația și contribuie la forța de menținere a păcii condusă de NATO în Kosovo, mai explică Politico. Sandu, împreună cu alți lideri, s-au întâlnit cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la New York, în timpul Adunării Generale a Națiunilor Unite din septembrie anul trecut. Ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a participat la reuniunea NATO din decembrie de la București - prima oară când un ministru de externe al Republicii Moldova participă la o ședință ministerială NATO. La acea întâlnire, aliații au reconfirmat sprijinul pentru Moldova, inclusiv prin pregătirea forțelor de apărare moldovenești. Citește și: Reuniunea de la Ramstein s-a încheiat fără ca Germania să ofere vreun tanc Ucrainei. Cehia și Slovacia ar putea trimite către Kiev tancurile Leopard pe care urmau să le achiziționeze România, stat vecin și membru NATO, este, de asemenea, deosebit de dornică să sporească cooperarea militară. În noiembrie, în cadrul unui sondaj efectuat de LARICS, cetățenii moldoveni au fost întrebați dacă ar susține aderarea Republicii Moldova la NATO: 22,4% ar vota pentru; 54,5% ar vota împotrivă; 23,1% nu știu/nu răspund. Datele LARICS arată că, din 2007, susținerea pentru aderarea la NATO variază în jurul acestui procent. Însă, în perioada 2004-2006, ea era de 34-36%.

Moscova promite "trezirea NATO-UE la realitate" (sursa: Twitter/МИД России)
Internațional

Moscova promite "trezirea NATO-UE la realitate"

Moscova promite "trezirea NATO-UE la realitate". Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat joi că Moscova va face tot posibilul pentru a "trezi la realitate" Uniunea Europeană şi NATO, pe care le acuză că vor să slăbească şi să învingă Rusia. Moscova promite "trezirea NATO-UE la realitate" Comentariile sale survin chiar în ziua în care fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a avertizat NATO că o înfrângere a Rusiei în Ucraina ar putea duce la declanşarea unui război nuclear. La aproape 11 luni de la invadarea Ucrainei, Rusia prezintă din ce în ce mai mult acest război propriului popor ca pe o luptă existenţială cu Occidentul. În comentarii televizate, Serghei Lavrov a declarat că Moscova va încerca să-i dezobişnuiască pe politicienii occidentali de atitudinea lor "încrezută" şi "colonială" faţă de Rusia. "Sperăm că se va produce o trezire la realitate", a spus Lavrov. "Vom face tot ce ne stă în putere astfel încât colegii noştri din NATO şi UE să-şi revină cât mai curând posibil", a adăugat el. Rusia ia Belarus la pachet Şeful diplomaţiei ruse a făcut aceste declaraţii în cursul unei vizite în Belarus, aliatul cel mai apropiat al Moscovei, care organizează exerciţii aeriene cu Rusia în această săptămână, parte a unei serii lungi de activităţi militare comune ce au stârnit îngrijorarea Ucrainei că preşedintele Vladimir Putin ar putea să încerce să atragă Belarus în război de partea Rusiei. Citește și: Estonia, Lituania și Danemarca, sprijin militar masiv pentru Ucraina. Danemarca a donat toate sistemele de tunuri autopropulsate tip Caesar. Ajutorul militar estonian a depășit 1% din PIB "Avem o poziţie comună cu privire la obiectivele care trebuie atinse şi cum să ne asigurăm că nici Rusia şi nici Belarus nu sunt ameninţate de vecinii noştri - fie că este vorba de Ucraina sau de oricine altcineva", a afirmat Lavrov într-o declaraţie după întâlnirea cu preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko. În acelaşi timp, Belarusul a anunţat că miniştrii Apărării din cele două ţări au vorbit la telefon. Exerciții aeriene ruso-belaruse Exerciţiile aeriene comune au început luni şi urmează să se desfăşoare până la 1 februarie, utilizând toate aeroporturile militare din Belarus, care susţine că aplicaţiile au un caracter pur defensiv. Ucraina a avertizat în repetate rânduri cu privire la posibile atacuri dinspre teritoriul Belarusului, iar preşedintele Volodimir Zelenski a declarat săptămâna trecută că forţele ucrainene trebuie să fie pregătite la frontieră. Relaţiile dintre Rusia şi Occident traversează în prezent o perioadă de "îngheţ" după invadarea Ucrainei de către armata rusă în februarie anul trecut, în ceea ce Moscova numeşte "operaţiune specială militară", iar Occidentul şi Ucraina - o agresiune nejustificată şi neprovocată împotriva unui stat suveran, prima de acest gen în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.

Țările NATO trimit arme grele Ucrainei (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Țările NATO trimit arme grele Ucrainei

Țările NATO trimit arme grele Ucrainei. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a pronunţat în favoarea furnizării de mai multe arme grele Ucrainei, înaintea unor noi discuţii la Ramstein privind ajutorul militar occidental pentru această ţară. Țările NATO trimit arme grele Ucrainei "Angajamentele recente pentru echipamente grele de război sunt importante - şi mă aştept la mai multe în viitorul apropiat", a declarat Stoltenberg duminică pentru ziarul german de afaceri Handelsblatt. "Suntem într-o fază decisivă a războiului. Ne confruntăm cu lupte crâncene. Prin urmare, este important să furnizăm Ucrainei armele de care are nevoie pentru a învinge şi pentru a continua ca naţiune independentă", a adăugat șecretarul general al NATO. Sprijinul militar pentru Ucraina este cea mai rapidă cale spre pace, a spus acesta. Şeful NATO a vorbit înaintea unei noi reuniuni de coordonare a ţărilor occidentale care oferă ajutor Ucrainei, care va avea loc pe 20 ianuarie la baza americană de la Ramstein, în Germania. Kievul cere de luni de zile mai multe arme grele. Naţiunile occidentale au fost mult timp reticente în a livra armament greu Ucrainei, invocând temeri de a fi atrase în război sau de a provoca Rusia. Moscova protestează Gama de arme furnizate s-a extins acum. La începutul acestei luni, Franţa, Germania şi Statele Unite au promis trimiterea de vehicule blindate care transportă tancuri de infanterie sau de recunoaştere - 40 de Marder germane, 50 de Bradley americane şi AMX-10 RC franceze. Marea Britanie a anunţat sâmbătă că va livra tancuri Challenger 2 Ucrainei, devenind astfel prima ţară care furnizează tancuri grele de producţie occidentală Kievului. Moscova a denunţat o decizie care nu ar face decât să "intensifice" conflictul. Citește și: Primele tancuri vestice vor ajunge în Ucraina: Marea Britanie donează tancuri Challenger II. Kievul așteaptă ofensiva de primăvară, când 500.000 de ruși vor fi aruncați în luptă Polonia şi Finlanda şi-au manifestat disponibilitatea de a furniza Ucrainei tancurile mai grele Leopard 2. Potrivit secretarului general al NATO, preşedintele rus Vladimir Putin a făcut o greşeală atacând Ucraina. "A supraestimat forţa propriilor sale forţe armate. Le vedem paşii greşiţi, lipsa de moral, problemele de comandament, echipamentul slab", a spus el. Dar ruşii "au demonstrat că sunt dispuşi să suporte pierderi grele pentru a-şi atinge obiectivul", a adăugat el.

Aeroportul Otopeni devine baza avioanelor AWACS Foto: NATO Airborne Early Warning and Control Force
Eveniment

Aeroportul Otopeni devine baza avioanelor AWACS

Aeroportul militar Otopeni devine de marți baza avioanelor AWACS (Airborne Early Warning and Control) ale NATO, care vor supraveghea manevrele Rusiei. Deocamdată, nu este clar câte aeronave se vor muta de lângă Geilenkirchen/ Aachen, unde sunt staționate în prezent, în România, unde vor rămâne „câteva săptămâni”. Aeroportul Otopeni devine baza avioanelor AWACS Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a anunţat că aeronave AWACS din cadrul Forţei Aeropurtate a NATO de Avertizare Timpurie şi Control vor ajunge, marţi, în România, în contextul aplicării măsurilor de întărire a posturii defensive a Alianţei în regiunea Mării Negre. ”Aeronave AWACS (Airborne Warning and Control System) din cadrul Forţei Aeropurtate a NATO de Avertizare Timpurie şi Control (NATO Airborne Early Warning & Control Force – NAEW&C) cu baza permanentă la Geilenkirchen, Germania, vor ateriza marţi, 17 ianuarie, în Baza 90 Transport Aerian din Otopeni, în contextul aplicării măsurilor de întărire a posturii defensive a Alianţei în regiunea Mării Negre”, a anunţat, vineri, MApN. Potrivit sursei citate, ca răspuns la agresiunea ilegală a Rusiei în Ucraina, NATO a sporit prezenţa aeriană în flancul estic al Alianţei cu avioane de luptă suplimentare, avioane de supraveghere şi avioane cisternă. #NATO is deploying Airborne Warning and Control System (AWACS) surveillance planes ✈️?️ to #Romania ?? The aircraft will support the Alliance’s reinforced presence in the region & monitor Russian military activityℹ️: https://t.co/DJ9ftBfrlX pic.twitter.com/LuQxlr8zPq— Oana Lungescu (@NATOpress) January 13, 2023 Avioanele AWACS vor începe zboruri de recunoaștere, exclusiv pe teritoriul Alianței, în zilele următoare. Misiunea este programată să dureze câteva săptămâni. Aeronavele aparțin unei flote de 14 avioane de supraveghere NATO cu sediul obișnuit în Geilenkirchen, Germania. Aproximativ 180 de militari vor desfășura baza Forțelor Aeriene Române de la Otopeni, lângă București, în sprijinul aeronavelor, arată un comunicat NATO. ”Nu trebuie să existe nicio îndoială cu privire la hotărârea NATO de a proteja și apăra fiecare centimetru de teritoriul aliat”, a declarat purtătorul de cuvânt al NATO, Oana Lungescu. „AWACS-ul nostru poate detecta aeronave la sute de kilometri distanță, făcându-le o capacitate cheie pentru descurajarea și postura de apărare a NATO. Mulțumesc României pentru găzduirea aeronavei, ceea ce aduce o contribuție importantă la avertizarea noastră timpurie”, a mai spus Oana Lungescu. Rusia a devenit, brusc, activă în Marea Neagră Acum două zile, site-ul Naval News a scris despre o intensificare bruscă a manevrelor marinei ruse în Marea Neagră. Cel puțin 3 submarine și o navă mare pentru desant litoral au plecat din portul Novorossiisk și se îndreaptă spre portul Sevastopol, arată acest site. Acesta apreciază că mișcarea este extrem de neobișnuită și nu se poate exclude o tentativă de debarcare pe teritoriul ucrainean. „O explicație ar fi o formă de debarcare cu amfibii. Aceasta ar putea viza sud-vestul Ucrainei pentru a stabili un cap de pod terestru spre Transnistria”, apreciază site-ul, dar spune că, totuși, ar fi o mișcare extrem de riscantă pentru Rusia. Citește și: Soledar nu a picat, susține Ucraina. Prigojin, înfuriat, aruncă mercenarii în luptă fără să-i pese de pierderi. „Rușii înaintează peste cadavrele propriilor trupe”, spune un demnitar de la Kiev Sistemele AEW&C moderne pot detecta un avion de la o distanță de 400 km, în afara razei rachetelor sol-aer. Un astfel de avion poate controla o suprafață de 312,000 km2.

UE și NATO, apropiere anti-Putin (sursa: NATO)
Internațional

UE și NATO, apropiere anti-Putin

UE și NATO, apropiere anti-Putin. NATO şi Uniunea Europeană se angajează să-şi consolideze cooperarea după invadarea Ucrainei de către Rusia care ameninţă securitatea în Europa, se arată într-o declaraţie comună consultată luni de AFP. UE și NATO, apropiere anti-Putin Cele două organizaţii cu sediul la Bruxelles încearcă să-şi amelioreze coordonarea de ani de zile şi vor să înlăture sentimentul că eforturile de consolidare a rolului UE în apărare subminează alianţa condusă de SUA. "NATO rămâne fundamentul apărării colective a aliaţilor săi şi este esenţială pentru securitatea euroatlantică. Recunoaştem valoarea unei apărări europene mai puternice şi mai performante, care contribuie pozitiv la securitatea globală şi transatlantică şi care este complementară şi interoperabilă cu NATO", se arată în declaraţia comună. Aceasta urmează să fie semnată marţi de secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, de preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi de preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen. "Aceasta este o declaraţie mult mai politică decât cea adoptată în 2018", a spus un oficial european. "Textul a fost scris înainte de conflictul din Ucraina şi a trebuit să fie complet rescris", a precizat el. "Un moment-cheie" Invazia Ucrainei în februarie 2022 a determinat apeluri de a valorifica mai bine influenţa combinată a puterii economice a Europei şi a puterii militare americane. "Este vorba despre un moment-cheie pentru securitatea şi stabilitatea euroatlantice. El cheamă la o cooperare mai strânsă între UE şi NATO", se arată în declaraţie. Citește și: Disperare la Moscova: guvernul jecmănește companiile rusești în 2023 ca să finanțeze războiul – ia mai multe dividende de la companii de stat, cere „plăți unice” de la privați Cele două organizaţii s-au angajat ca parteneriatul lor să ajungă "la un nivel superior" şi să mobilizeze "toate instrumentele combinate de care dispunem, fie ele politice, economice sau militare, pentru a ne urmări obiectivele comune în interesul miliardului nostru de cetăţeni". Un număr de 21 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene fac deja parte din NATO, iar alte două, Suedia şi Finlanda se vor alătura Alianţei odată ce nu vor mai exista rezerve din partea Turciei.

Suedia nu poate îndeplini cererile Turciei (sursa: Facebook/Ulf Kristersson)
Internațional

Suedia nu poate îndeplini cererile Turciei

Suedia nu poate îndeplini cererile Turciei. Ankara, care blochează din luna mai aderarea Suediei şi Finlandei la NATO, are exigenţe pe care Stockholmul nu poate şi nici nu vrea să le atingă, a declarat duminică premierul suedez, citat de presa locală. Suedia nu poate îndeplini cererile Turciei "Turcia confirmă în acelaşi timp că am făcut ceea ce am spus că vom face, dar susţine că vrea lucruri pe care nu putem şi nu vrem să i le dăm", a afirmat Ulf Kristersson despre procesul de aderare a ţării sale la Alianţa Nord-Atlantică în cadrul unei conferinţe privind apărarea şi securitatea în prezenţa secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg. "Suntem convinşi că Turcia va lua o decizie, nu ştim când. Decizia este în terenul Turciei", a mai spus el. Pe marginea conferinţei de duminică, şeful diplomaţiei finlandeze a reafirmat că ţara sa va intra în acelaşi timp cu statul vecin în Alianţa Nord-Atlantică. "Finlanda nu este atât de grăbită să intre în NATO încât să nu poată aştepta Suedia să obţină undă verde", a declarat Pekka Haavisto presei. Turcia cere inclusiv extrădarea unor jurnaliști Premierul suedez Ulf Kristersson a efectuat una din primele sale deplasări internaţionale la Ankara, la începutul lui noiembrie, pentru a încerca să obţină ridicarea veto-ului turc. Finlanda şi Suedia au semnat un acord în trei cu Turcia în 2022 menit să ducă la depăşirea obiecţiilor Ankarei la aderarea lor la NATO. Cele două state au depus cererea de aderare la NATO în mai anul trecut drept reacţie la invadarea Ucrainei de către Rusia, dar Turcia a obiectat şi a acuzat cele două ţări că adăpostesc militanţi, inclusiv din formaţiunea Partidul Muncitorilor din Kurdistan. Citește și: Suedia a preluat pentru șase luni președinția Consiliului Uniunii Europene, de la 1 ianuarie. Sunt șanse infime ca accesul României în Schengen să fie discutat în acest mandat Un punct de nemulţumire care rămâne este extrădarea unor persoane pe care Turcia le percepe drept teroriste. Ankara şi-a exprimat dezamăgirea privind o decizie de la sfârşitul anului trecut a celei mai înalte curţi din Suedia de a nu da curs unei cereri de extrădare a unui jurnalist, Bülent Kenes, despre care Turcia susţine că are legături cu Fetullah Gulen, pe care Ankara îl acuză de orchestrarea tentativei de lovitură de stat din 2016. Singurele parlamente care nu au ratificat intrarea Suediei şi Finlandei în NATO sunt cele din Turcia şi Ungaria.

NATO produce arme masiv pentru Ucraina (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

NATO produce arme masiv pentru Ucraina

NATO produce arme masiv pentru Ucraina. Alianța trebuie să crească producţia de arme în contextul în care războiul din Ucraina se prelungeşte, iar nevoia Kievului de materiale militare sporeşte, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un interviu difuzat duminică de BBC. NATO produce arme masiv pentru Ucraina "De exemplu, pentru artilerie avem nevoie de o enormă cantitate de muniţie, avem nevoie de piese de schimb", a declarat şeful alianţei militare de 30 de ţări pentru BBC. "Trebuie să accelerăm producţia şi este exact ceea ce fac aliaţii", a adăugat el. Mentenanţa sistemelor de arme livrate deja Ucrainei este cel puţin la fel de importantă ca dezbaterea privind furnizarea de noi arme, a spus Stoltenberg. NATO trebuie să fie pregătită să sprijine Ucraina pe termen lung. "Ceea ce am văzut este că Rusia nu dă semne că renunţă la scopul său general de a prelua controlul asupra Ucrainei. Forţele ucrainene au avut prim-planul timp de mai multe luni, dar ştim de asemenea că Rusia a mobilizat multe forţe, multe dintre ele sunt instruite acum", a mai spus Stoltenberg. Citește și: În jur de 400 de soldați ruși, uciși în câteva secunde cu câteva rachete HIMARS, alți aproape 300, răniți, în Donețk "Totul indică faptul că sunt gata să continue războiul şi potenţial să încerce să lanseze o nouă ofensivă", a adăugat secretarul general al NATO. Este probabil ca acest război să se încheie la masa negocierilor, dar crucială pentru rezultatul unor asemenea convorbiri este puterea Ucrainei pe câmpul de luptă, a subliniat el. Depinde de conducerea de la Kiev să decidă în ce termeni se va aşeza la masa de negociere, a mai spus Stoltenberg. NATO, Comitet Militar pe 18-19 ianuarie Comitetul Militar al NATO va avea o reuniune pe 18 şi 19 ianuarie la Bruxelles pentru a analiza evoluţia războiului pornit în februarie anul trecut de Rusia împotriva Ucrainei şi a lua în discuţie alte "chestiuni de importanţă strategică", a anunţat luni Alianţa Nord-Atlantică. Alcătuit din şefii de Stat Major ai armatelor celor 30 de ţări membre ale NATO şi condus de olandezul Rob Bauer, Comitetul Militar al Alianţei va discuta sprijinul pe care aceasta îl oferă Ucrainei şi provocări precum operaţiunile de apărare împotriva ameninţărilor hibride sau transformarea digitală, notează Alianţa într-un comunicat. La reuniunea din 18-19 ianuarie va participa de asemenea secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, urmând să ia parte ca invitaţi şi şefii de Stat Major din Finlanda şi Suedia, ţări viitoare membre ale Alianţei. În a doua zi a întâlnirii (19 ianuarie) va fi examinată situaţia pe teren în Kosovo - în urma recentelor tensiuni între sârbii kosovari şi autorităţile de la Pristina - în cadrul unei reuniuni cu KFOR, misiunea condusă de NATO pentru asigurarea stabilităţii în Kosovo.

Occidentul trebuie să sprijine militar Ucraina (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Occidentul trebuie să sprijine militar Ucraina

Occidentul trebuie să sprijine militar Ucraina. Ţările occidentale trebuie să fie pregătite să-i furnizeze Ucrainei sprijin în contextul în care Rusia nu dă semne că renunţă la intenţiile sale, a afirmat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, potrivit BBC. Occidentul trebuie să sprijine militar Ucraina Stoltenberg a declarat într-un interviu pentru BBC că sprijinul militar va asigura supravieţuirea Ucrainei ca ţară suverană şi va forţa Rusia să negocieze o încheiere a războiului. Potrivit înaltului oficial aliat, programul de mobilizare parţială adoptat de Rusia în septembrie a arătat că Moscova nu are nicio dorinţă de a pune capăt războiului. "Forţele ucrainene au avansat de câteva luni, dar ştim de asemenea că Rusia a mobilizat mult mai multe forţe, dintre care numeroase se antrenează acum. Toate acestea indică faptul că ruşii sunt pregătiţi să continue războiul şi pot încerca să lanseze o nouă ofensivă", a continuat Jens Stoltenberg. În opinia sa, NATO trebuie să se asigure că Ucraina este într-o poziţie solidă în cazul unor negocieri între cele două părţi beligerante. "Puterea de pe câmpul de luptă" "Trebuie să furnizăm sprijin Ucrainei acum, inclusiv sprijin militar, pentru că aceasta este singura modalitate de a convinge Rusia că trebuie să se aşeze la masă şi să negocieze cu bună credinţă şi cu respectarea Ucrainei ca ţară independentă din Europa. Ceea ce ştim este că ceea ce Ucraina poate realiza în jurul acelei mese depinde total de puterea de pe câmpul de luptă", a explicat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice. Citește și: Semnal foarte clar al NATO pentru 2023, prin vocea lui Jens Stoltenberg: Ucraina trebuie să primească mai multe arme, are toată legitimitatea să atace ținte militare din Rusia Anterior, Franţa şi-a reiterat sprijinul pentru Ucraina. "Vom fi alături de voi în mod sigur. Vă vom ajuta până când este obţinută victoria", a afirmat preşedintele francez Emmanuel Macron în mesajul său de Anul Noul, adresându-se ucrainenilor.

NATO, să continue să înarmeze Ucraina (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

NATO, să continue să înarmeze Ucraina

NATO, să continue să înarmeze Ucraina. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a pledat pentru trimiterea suplimentară de armament către Ucraina, transmite vineri dpa. NATO, să continue să înarmeze Ucraina "Poate părea un paradox, dar sprijinul militar pentru Ucraina este cea mai scurtă cale către pace", a declarat politicianul norvegian într-un interviu de sfârşit de an acordat dpa. Preşedintele rus Vladimir Putin trebuie convins că nu-şi va atinge obiectivul de a prelua controlul asupra Ucrainei, a apreciat el. Stoltenberg a continuat spunând că, apoi, ar putea exista "o soluţie de pace negociată, care să asigure că Ucraina se impune drept un stat democratic şi independent". Ucraina "are dreptul să se apere" Secretarul general al NATO nu s-a sfiit să spună că, în opinia sa, atacurile recente ale ucrainenilor asupra unor ţinte militare din Rusia sunt perfect legitime. "Fiecare ţară are dreptul să se apere - la fel şi Ucraina", a spus Stoltenberg, adăugând că atacurile ucrainene trebuie privite în context. Care context include atacuri ruse masive asupra infrastructurii civile, menite să-i priveze pe ucraineni de apă, căldură şi electricitate în plină iarnă, a explicat el. Citește și: Moment-cheie în războiul lui Putin împotriva Ucrainei: Minskul poate intra în conflict de partea Rusiei, după ce o rachetă anti-aeriană a Kievului a căzut în Belarus În privinţa oportunităţii de a furniza Ucrainei rachete cu rază medie de acţiune, Stoltenberg a declarat că există "un dialog în desfăşurare între aliaţi şi Ucraina cu privire la anumite tipuri de sisteme" de rachete. El a menţionat totodată că aliaţii NATO au furnizat Ucrainei în trecut sisteme de arme cu rază lungă de acţiune. De exemplu, lansatoarele de rachete HIMARS, artilerie cu rază lungă de acţiune şi drone, a declarat Stoltenberg.

România, în strategia Mării Negre SUA-NATO (sursa: nbcnews.com)
Internațional

România, în strategia Mării Negre SUA-NATO

România, în strategia Mării Negre SUA-NATO. Pentru prima dată, Administraţia americană va avea o strategie de lucru cu Aliaţii privind regiunea Mării Negre, a decis Congresul SUA, legea care conţine această prevedere mergând la promulgare la preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, informează sâmbătă un comunicat de presă al Ambasadei României în SUA. România, în strategia Mării Negre SUA-NATO Congresul SUA a adoptat Legea Omnibus privind alocările bugetare aferente anului fiscal 2023, printre prevederile acesteia căreia se regăseşte solicitarea legislativului american ca, în 6 luni de la promulgarea legii, Secretarul de Stat al SUA, împreună cu şefii altor agenţii federale relevante, să prezinte Congresului o strategie de lucru cu aliaţii NATO din regiunea Mării Negre, pentru aprofundarea relaţiilor economice, consolidarea asistenţei economice şi de securitate pentru statele din regiune, inclusiv prin sprijinirea eforturilor pentru creşterea rezilienţei democratice, menţionează comunicatul. Prevederea legislativă este rodul unei iniţiative introduse de un grup bipartizan de membri marcanţi ai Congresului american precum senatorii Jeanne Shaheen, preşedinta Subcomisiei pentru Europa şi cooperare regională de securitate din Comisia de relaţii externe a Senatului SUA (democrată), Mitt Romney, membru al Comisiei de relaţii externe a Senatului SUA (republican), dar şi membri ai Camerei Reprezentanţilor precum Mike Turner şi William Keating, precizează ambasada României la Washington. Citește și: Wall Street Journal: Putin primește informații cosmetizate și depășite. Șeful statului rus a dat ordin trupelor să nu se retragă din Liman, a doua zi s-a aflat că ucrainenii ocupaseră pozițiile Elaborarea unei strategii a SUA faţă de regiune va constitui un instrument substanţial şi comprehensiv pe care România îl susţine pe deplin. Consolidarea politicii externe a SUA faţă de regiunea Mării Negre este un proces binevenit în direcţia creşterii angajamentului comprehensiv al SUA faţă de regiune, în domenii strategice precum apărarea, economia, rezilienţa democratică, ceea ce România a susţinut constant, subliniază comunicatul citat.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră