vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: muncitori

11 articole
Eveniment

Patrulele „anti-migrație” se extind în Europa: un fenomen cu ecouri tot mai vizibile în România

Mișcările anti-migrație, Europa inspiră și România. În ultimele luni, Europa a fost martora apariției unui nou val de grupuri anti-migrație care se autoproclamă „forțe de protecție”. Îmbrăcați în uniforme improvizate, purtând veste reflectorizante sau chiar cămăși negre cu simboluri radicale, acești indivizi patrulează străzile ori granițele, pretinzând că protejează comunitățile de migranți. Mișcările anti-migrație care defilează pe străzile Europei în numele „siguranței” au început să inspire și România. Patrulele anti-migrație De la marșurile din centrul Reykjavíkur, la patrulele de la granița dintre Polonia și Germania sau la controalele nocturne din Belfast, aceste grupuri atrag atenția mediatică și se prezintă drept „apărători ai cetățenilor”. Citește și: Gafă a Finanțelor: au anunțat că deficitul a scăzut, la șapte luni, cu 5,4 miliarde lei, după care au corectat. La departamentul comunicare lucrează 19 oameni În realitate, avertizează experții, efectul este contrar: acțiunile lor sporesc insecuritatea și sunt folosite de extrema dreaptă pentru propagandă și recrutare. „Majoritatea acestor acțiuni sunt simbolice. Nu opresc migrația și nici nu creează mai multă siguranță pe străzi. Este mai degrabă un spectacol pentru media și o armă politică a extremei drepte”, explică Tore Bjørgo, profesor la Universitatea din Oslo și fost director al Centrului pentru Cercetarea Extremismului. Fenomenul nu este nou: valuri similare de vigilenți au apărut de fiecare dată când discursul despre migrație s-a radicalizat. Vara aceasta, în Murcia (Spania), indivizi înarmați cu bâte au ieșit pe străzi pentru a „vâna” străini, în timp ce în Polonia sute de oameni s-au adunat la granița cu Germania pentru a „împiedica” solicitanții de azil să treacă frontiera. În Olanda, grupuri mici au blocat drumuri și au cerut documente de identitate trecătorilor. Frică, manipulare și dezinformare Autoritățile și organizațiile pentru drepturile omului susțin că aceste mișcări sunt alimentate de frică și de campanii de dezinformare. În Spania, înaintea incidentelor, mesajele rasiste de pe rețelele sociale au crescut cu 1.500%, potrivit guvernului. În Polonia, Fundația Helsinki pentru Drepturile Omului a legat apariția patrulelor de o „narațiune politică radicalizantă” care portretizează migrația ca pe o amenințare. Deși vigilenții pretind că aduc siguranță, efectele sunt inverse. „Stilul lor militant transmite un potențial de violență înspăimântător pentru minorități. Mulți dintre participanți sunt infractori cunoscuți pentru violență, trafic de droguri sau furturi”, spune Bjørgo. Criminalitate rebranduită în „patriotism” În Islanda și Irlanda de Nord, rapoartele recente arată că printre membrii acestor grupuri se numără persoane cu condamnări penale. În unele cazuri, aceștia au amenințat criticii cu „reducerea la tăcere pentru totdeauna”. „Este doar o iluzie că cineva poate lua legea în propriile mâini. Exemplele arată că se termină prost”, avertizează Fjölnir Seæmundsson, președintele sindicatului polițiștilor islandezi. Mișcările anti-migrație, Europa inspiră și România Deși România nu este o țară de destinație majoră pentru migranți, discursul politic și acțiunile individuale creează un climat tot mai ostil, în care violența simbolică riscă să se transforme în violență reală. Partide precum AUR sau formațiuni ultranaționaliste (ex. Partidul Neamul Românesc, ARN) au promovat constant teme anti-migrație, în pofida faptului că România nu este o destinație majoră pentru refugiați Mesajele au avut ecouri. Incidente anti-migranți în România Recent, un tânăr s-a filmat lovind cu pumnii un livrator străin, căruia i-a strigat „Go back to your country, that’s the problem, nigger”. Incidentul a venit la scurt timp după ce deputatul AUR Dan Tanasă a publicat pe Facebook un apel către cetățeni să refuze livrările făcute de curieri străini: „Refuzați comanda dacă nu e livrată de un român. Nu mai încurajați importul de muncitori necalificați din Asia și Africa. Treziți-vă!”. Nu este un incident singular. La Ditrău, în 2020, peste 200 de localnici au protestat împotriva angajării a doi muncitori din Sri Lanka la o brutărie, pe motiv că ar „amenința identitatea comunității”. Situația a degenerat în amenințări și presiuni asupra angajatorilor. Proprietara casei în care aceştia stăteau a fost ameninţată, iar cei doi au fost mutaţi la o gazdă dintr-un un sat învecinat. Dar şi proprietara casei respective a păţit acelaşi lucru. În același an, Romulus Badea, partener Soter&Partners, companie care se ocupa cu aducerea muncitorilor străini în țară, declara că situații similare se întâlnesc frecvent în România, dar rămân mai puțin mediatizate. Badea a amintit câteva cazuri: la un hotel din Vâlcea o familie de turiști a făcut scandal pentru că muncitori din Sri Lanka făceau curățenie. La un restaurant din Cluj vecinii au depus plângeri repetate împotriva angajaților străini. La o fabrică de lângă București, o angajată falsifica pontajul pentru a discrimina lucrătorii din Sri Lanka. Normalizarea retoricii anti-străini Un studiu recent arată că narativul anti-migrație a devenit mai prezent în spațiul public din România și chiar interiorizat de români din diaspora. În plus, factori precum neîncrederea ridicată în instituțiile statului, expunerea la dezinformare și manipulare online, dar și retorica politică populistă creează un climat propice apariției unor forme de „vigilență civică” care să copieze modelele europene.

Mișcările anti-migrație, Europa inspiră și România (sursa: visir.is)
Muncitorii străini, slujbe nedorite de români (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

Fără „nepalezi”, România se blochează: deficit de 400.000 de muncitori în țară

Muncitorii străini, slujbe nedorite de români: atacul cu tentă rasistă petrecut în Capitală readuce în atenție tensiunile sociale generate de imigrația forței de muncă. Muncitorii străini, slujbe nedorite de români Specialiștii atrag atenția că România nu-și poate permite să respingă soluțiile care sprijină dezvoltarea economică. Citește și: Înalta Curte de Casație: este neconstituțional ca magistrații să fie pensionați înainte de 70 de ani - 2 aprilie 1931 Reacțiile din mediul academic nu au întârziat. Dumitru-Tudor Jijie, conferențiar la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a publicat o analiză amplă pe rețelele sociale, subliniind deficitul uriaș de personal din economie. Potrivit acestuia, România are nevoie de aproximativ 400.000 de angajați pentru a putea finaliza marile proiecte de infrastructură. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Muncitorii străini sprijină economia zonei euro (sursa: Pexels/Rodolfo Quirós)
Internațional

Muncitorii străini au impulsionat economia zonei euro, susține Președinta Băncii Centrale Europene

Muncitorii străini sprijină economia zonei euro. Președinta Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a declarat că influxul de muncitori străini a oferit un sprijin esențial economiei din zona euro în ultimii ani. Muncitorii străini sprijină economia zonei euro Aceștia au ajutat la compensarea orelor de muncă mai scurte și a scăderii salariilor reale, menținând stabilitatea pieței muncii. Citește și: PNL contracatacă sondajul CURS cu INSCOP, în care Ciucu și Bolojan sunt la cote mult superioare. Sondajul PNL, publicat de achiziția lui Budeanu, G4Media „Deși reprezentau doar aproximativ 9% din forța de muncă totală în 2022, muncitorii străini au contribuit la jumătate din creșterea acesteia în ultimii trei ani. Fără aportul lor, condițiile de pe piața muncii ar fi fost mai stricte, iar producția mai scăzută”, a explicat Lagarde în cadrul simpozionului anual al Rezervei Federale din SUA, desfășurat la Jackson Hole, Wyoming. Germania și Spania, exemple de dependență economică Lagarde a subliniat că, fără forța de muncă străină, produsul intern brut al Germaniei ar fi cu aproximativ 6% mai mic decât nivelul din 2019. În același timp, performanța economică puternică a Spaniei după pandemia de COVID-19 s-a datorat, în mare parte, muncitorilor veniți din afara zonei euro. Populația UE atinge un nivel record În 2023, populația Uniunii Europene a crescut la un nivel record de 450,4 milioane de locuitori. Creșterea s-a datorat migrației nete, care a compensat pentru al patrulea an consecutiv declinul natural al populației, pe fondul scăderii natalității. Reacție politică și ascensiunea extremei drepte Creșterea numărului de imigranți a generat însă tensiuni politice. În mai multe state membre, partidele de extremă dreapta câștigă tot mai mult sprijin, profitând de nemulțumirea electoratului local. În Germania, noul guvern a suspendat programele de reunificare familială și de relocare, încercând să recâștige votanții atrași de partidul Alternativa pentru Germania (AfD). Politici restrictive și în Statele Unite Situația se regăsește și peste Atlantic. În Statele Unite, președintele Donald Trump a înăsprit politicile privind imigrația: a intensificat arestările imigranților aflați ilegal în țară, a limitat trecerile ilegale la frontieră și a retras statutul legal pentru sute de mii de migranți. Forța de muncă vs presiune socială Deși munca străinilor a devenit un motor important pentru economia zonei euro, contribuind la creștere și stabilitate, această realitate economică se lovește de un val de opoziție politică tot mai puternic. Europa și SUA se confruntă cu aceeași dilemă: cum să echilibreze nevoia de forță de muncă cu presiunea socială și electorală generată de migrație.

Muncă forțată pentru nord-coreeni în Rusia (sursa: KCNA)
Internațional

Muncitori nord-coreeni exploatați în Rusia, în condiții apropiate de sclavie

Muncă forțată pentru nord-coreeni în Rusia. Pusă în fața unei penurii severe de forță de muncă, Rusia recurge la muncitori aduși din Coreea de Nord, angajați în condiții extreme pe șantiere, în fabrici și în centre IT. Potrivit unei anchete BBC, șase muncitori care au reușit să fugă din Rusia au descris tratamente „aproape de sclavie”, incluzând muncă epuizantă, violență fizică și lipsă totală a libertății de mișcare. Muncă forțată pentru nord-coreeni în Rusia Muncitorii nord-coreeni lucrează până la 18 ore pe zi, având doar două zile libere pe an, fiind supravegheați constant de agenți trimiși de regimul de la Phenian. Citește și: Minciună grosolană a lui Tăpălagă și Pantazi: G4Media nu este "un non-profit", ci o firmă cu profit foarte mare Muncitorii sunt cazați în containere insalubre sau în clădiri neterminate și nu pot părăsi locul de muncă. Un supraviețuitor a povestit că unii colegi adormeau în picioare de oboseală și erau bătuți dacă încercau să se odihnească. Recrutări masive, în ciuda interdicțiilor ONU Conform serviciilor de informații sud-coreene, în 2024, aproximativ 10.000 de muncitori nord-coreeni au fost trimiși în Rusia, iar numărul lor ar putea depăși 50.000 în 2025. Aceste recrutări încalcă interdicțiile impuse de ONU din 2019, fiind mascate prin vize de studenți. În Coreea de Nord, aceste posturi sunt atractive datorită salariilor promise, însă statul reține cea mai mare parte din bani sub forma unei „taxe de loialitate”. Îndoctrinare și restricții pentru a preveni evadările Pentru a limita dezertările, regimul de la Phenian păstrează salariile restante până la întoarcerea muncitorilor în țară și organizează sesiuni de îndoctrinare pentru reafirmarea loialității față de Kim Jong-un. Măsurile de control au redus drastic numărul evadărilor: din 2022, doar zece muncitori au reușit să fugă din Rusia, comparativ cu aproximativ 20 pe an anterior.

Firmele și muncitorii străini își scot masiv valuta din România, în eventualitatea victoriei lui Simion Foto: Inquam/Mălina Norocea
Eveniment

Firmele și muncitorii străini își scot masiv valuta din România - analiză presă/date BNR

Firmele și muncitorii străini își scot masiv valuta din România, în eventualitatea unei victorii a suveraniștilor, arată o analiză publicată de site-ul Economica, bazată pe date publicate ieri de BNR.  Citește și: Anca Alexandrescu anunță că „sistemul” pregătește un film porno în care pare că joacă George Simion, într-un rol gay Firmele și muncitorii străini își scot masiv valuta din România Analiza se bazează pe informația Băncii Naționale, care ieri a arătat că „creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de -1 307 milioane euro”. Aceasta arată că marile companii străine scot banii afară din România, un gest de prudență în eventualitatea unei victorii a lui George Simion și instalarea unui guvern dominat de AUR și POT. Economica arată că multinaționalele scot bani din România prin credite  intragrup.  „Creditele intragrup au atins un minus de 1,3 miliarde de euro față de doar 198 de milioane de euro în perioada ianuarie-februarie 2025, și 38 de milioane de euro în ianuarie 2025. În perioada similară din 2024, minusul a fost de sub 240 de milioane de euro. Aceasta înseamnă că doar în martie firmele străine au scos prin credite intragrup peste 1,1 miliarde de euro, o sumă record al ultimilor ani. Aceste date nu includ perioada de după primul tur al alegerilor prezidențiale, când ieșirile de valută din țară au atins niveluri record, pe fondul incertitudinilor politice și economice. Este de așteptat, așadar, ca balanța pe primele cinci luni ale acestui an să conțină date și mai proaste”, scrie Economica. BNR a mai anunțat, miercuri, un deficit de cont curent de 7,65 miliarde de euro după primele trei luni din acest an, comparativ cu doar 4,2 miliarde de euro în perioada similară din 2024. 

Călin Georgescu este promisiunea lui Simion (sursa: Facebook/George Simion)
Politică

Simion, baie de mulțime populistă printre muncitori: Îl pun pe Călin Georgescu în fruntea țării

Călin Georgescu este promisiunea lui Simion. Candidatul AUR la alegerile prezidențiale, George Simion, s-a întors luni la o fabrică de încălțăminte din Alba Iulia, unde fusese prezent și în urmă cu o săptămână în cadrul campaniei electorale. Cu această ocazie, el le-a mulțumit angajaților pentru sprijinul acordat și le-a promis că nu îi va dezamăgi. Simion, baie de mulțime la Alba Iulia „Ceea ce faceți voi aici înseamnă enorm pentru România. O să rămânem lângă voi, în rândurile voastre, ca să fie câștigați românii de rând, nu parlamentarii și nu cei care au jefuit România timp de 30 de ani”, a declarat Simion la Alba Iulia. Citește și: BREAKING Surse: Ciolacu a demisionat din funcția de premier, alegerile vor fi gestionate de guvern interimar George Simion a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale în județul Alba cu 43,45% din voturi, performanță care i-a întărit susținerea în rândul angajaților fabricii, majoritatea femei, care l-au întâmpinat cu urale și cu apelativul „Trăiască domnul președinte!” Călin Georgescu este promisiunea lui Simion Întrebat de muncitori ce măsuri va lua în calitate de președinte, George Simion a subliniat că prioritatea sa este sprijinirea românilor de rând și a angajatorilor locali: „Nu vă dezamăgim, nu trădăm. Îl punem pe Călin în fruntea țării și trebuie să reducem impozitul pentru angajatorii voștri, ca să vă rămână mai mulți bănuți în buzunar, să vă creșteți copiii aici, în țara noastră.” În timpul vizitei, Simion a reiterat sprijinul pentru Călin Georgescu, fost candidat controversat, promițând că acesta va avea un rol central în noua conducere a țării. Muncitorii i-au reamintit și cu o săptămână în urmă că „trebuie să-l ia pe Călin lângă el” și să ajute românii „să iasă din sclavagism.”

Criză de personal în sectorul construcțiilor (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Criză de personal în sectorul construcțiilor

Criză de personal în sectorul construcțiilor. La final de an, sectorul construcțiilor din județul Iași se confruntă cu cea mai mare criză de personal. Criză de personal în sectorul construcțiilor Din totalul de 412 locuri de muncă disponibile prin AJOFM Iași, 200 sunt în construcții, indicând o nevoie acută de angajați. Citește și: Andra și Măruță, cel mai puternic cuplu din showbiz-ul românesc, încă un an cu profituri fabuloase, inclusiv din bani publici: milioanele, pe firme și cu 80% profit. Dar și datoriile sunt enorme Alte domenii cu posturi vacante includ serviciile (133 locuri), confecțiile (44 locuri), industria (33 locuri) și sănătatea și asistența socială (2 locuri). Aceste date reflectă provocările pieței muncii și cererea crescută pentru profesioniști în construcții. Continuarea, în Ziarul de Iași

Germania are nevoie de muncitori imigranți (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Internațional

Germania are nevoie de muncitori imigranți

Germania are nevoie de muncitori imigranți. Un studiu realizat de Bertelsmann Foundation arată că Germania va avea nevoie de aproximativ 288.000 de muncitori imigranți anual până în 2040 pentru a compensa declinul demografic și cererea de forță de muncă. Fără imigrație suplimentară, numărul angajaților ar putea scădea cu aproape 10%, de la 46,4 milioane în prezent la 41,9 milioane în 2040. Germania are nevoie de muncitori imigranți Un scenariu alternativ mai puțin favorabil indică necesitatea atragerii a 368.000 de muncitori internaționali pe an până în 2040. Citește și: Trei sinecuri primite de Călin Georgescu care arată că a fost un om de bază al „sistemului” După această perioadă, cererea ar urma să scadă ușor, ajungând la 270.000 de muncitori anual între 2041 și 2060, datorită efectelor pozitive ale imigrației anterioare. Regiunile vulnerabile în fața deficitului de muncitori Landuri precum Turingia, Saxonia-Anhalt și Saarland sunt cele mai afectate. Chiar și regiunile puternice economic, precum Bavaria, Baden-Württemberg și Hesse, se confruntă cu un risc semnificativ fără o imigrație suplimentară. Renania de Nord-Westfalia, cel mai populat land, ar urma să înregistreze o reducere moderată de 10% a forței de muncă. "Barierele pentru imigranți trebuie înlăturate" Susanne Schultz, expert în migrație la Bertelsmann Foundation, a subliniat că îmbunătățirea condițiilor pentru imigranți și reducerea barierelor de acces sunt esențiale pentru acoperirea cererii. "Trebuie să atragem și să menținem imigranți internaționali calificați pentru a susține economia germană", a declarat Schultz. Viitorul pieței muncii din Germania Studiul evidențiază că fără o creștere a migrației forței de muncă, schimbările demografice vor afecta puternic economia. Atracția muncitorilor calificați din străinătate este considerată o soluție-cheie pentru menținerea stabilității pieței muncii în deceniile următoare.

Germania are nevoie de muncitori străini (sursa: Facebook/AfD)
Eveniment

Germania are nevoie de muncitori străini

Germania are nevoie de muncitori străini. Aceștia sunt un pilon indispensabil al economiei din estul Germaniei, potrivit unui studiu publicat duminică de institutul economic german (IW), în avanpremiera alegerilor care vor avea loc luna viitoare în trei landuri est-germane. Germania are nevoie de muncitori străini "În 2023, aproximativ 403.000 de persoane care nu aveau paşaport german, lucrau în cele cinci landuri est-germane, cu aproximativ 173.000 mai multe decât în urmă cu cinci ani", se arată în studiul publicat de IW. Citește și: Ciolacu confirmă că nu are diplomă de bacalaureat, dar susține că deține o copie legalizată a diplomei examenului luat în 1986, când a terminat liceul Aceste persoane au generat o valoare adăugată de aproximativ 24,6 miliarde euro, echivalentul a 5,8% din toată valoarea adăugată din estul Germaniei. Concluzia studiului este că muncitorii străini sunt "indispensabili pentru estul Germaniei, având în vedere că între 2018 şi 2023, numărul angajaţilor germani s-a redus cu 116.000". Afd vizează migranții Estul Germaniei nu are cea mai bună reputaţie când vine vorba de primirea străinilor, subliniază IW înaintea alegerilor care vor avea loc în trei landuri est-germane, unde partidul de extremă dreapta AfD se bucură în prezent de popularitate. Alegătorii din landurile Thuringia şi Saxonia sunt chemaţi la vot în data de 1 septembrie, iar cei din Brandenburg vor vota pe 22 septembrie. "AfD se concentrează pe migranţi şi se bucură de rezultate bune în sondaje, în timp ce mulţi migranţi sunt îngrijoraţi. Însă tocmai străinii sunt cei care susţin economia din estul Germaniei", susţine institutul IW. Fără străinii noi veniţi, economia din estul Germaniei ar fi scăzut în mod semnificativ, potrivit IW, însă în schimb a crescut graţie lor. "În special Saxonia a beneficiat de pe urma acestui fenomen, străinii generând o valoare adăugată de aproximativ 7,9 miliarde de euro. În landul Brandenburg, cu o economie mai mică, străinii au generat o valoare adăugată de 6,8 miliarde de euro, iar Thuringia una de 3,9 miliarde de euro", estimează autorii studiului.

Românii muncesc afară, România aduce asiatici (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

Românii muncesc afară, România aduce asiatici

Românii muncesc afară, România aduce asiatici. Uniunea Europeană a înăsprit legile privind imigrația. Și din această cauză, majoritatea statelor membre suferă de un deficit al forței de muncă. Mari angajatori din Germania și Franța caută, în prezent, muncitori din țările membre, România fiind printre preferate. Pe de altă parte, România și-a deschis larg porțile muncitorilor din țările asiatice, în special din Sri Lanka și Nepal. Citește și: Fabuloasele vacanțe și cumpărături ale baronului PNL de Prahova, Iulian Dumitrescu, în Dubai, Maldive sau Courchevel: doar la Chanel a făcut shopping de peste 7.000 de euro Deși, în sondaje, majoritatea acestora se declară mulțumiți de condițiile din țara noastră, la firul ierbii există semnale de alarmă: salarii mai mici decât cele promise, condiții de cazare inumane și exploatare a muncii. Cauzele: firmele care intermediază angajarea lor în România. Aceleași cauze au provocat, în anii trecuți, scandaluri în Franța și Germania. Drept urmare, legi au fost modificate, iar angajatorii, falimentați. Românii salvează viile franțuzești Angajatorii francezi îi laudă pe muncitorii români veniți în Franța. Pentru Jean-Luc Métayer, viticultor în Charente, aceștia sînt oameni fideli și de încredere. Métayer a angajat în jur de cincizeci de români, plătiți între 1.800 și 2.000 de euro net, pentru a asigura tăierea, ridicarea și recoltarea viței de vie. "Nu mai găsim nici un francez dispus să facă această meserie", susține Métayer. În Bretania, Ronan Le Nezet, consilier local la primăria din Pontivy, spune că muncitorii români sunt "un panaceu" pentru regiune. În prezent, în triunghiul Loudéac - Ploërmel - Pontivy există o comunitate de aproape 1.600 de români. Mulți lucrează în industria agroalimentară. De asemenea, îngrijitorii și medicii români au umplut golul în "deșertul medical" care devenise Bretania Centrală. Deși azi au devenit indispensabili, în anumite sectoare și regiuni, muncitorii români nu au fost din totdeauna bine primiți. În 2012, în Bray, o comună din Nordul Franței, prezența muncitorilor români pe șantierul Serqueux-Gisors a revoltat localnicii. Primarul din Forges-les-Eaux, Michel Lejeune, i-a chestionat la vremea respectivă pe angajatori: aveau contracte legale? Ce salarii primeau românii? În fața revoltei, angajatorii au evidențiat impactul șantierului asupra comerțului local: mulți muncitori sunt cazați în regiune, mănâncă în restaurantele din zonă și fac cumpărături în magazinele locale. Apoi au conchis: au angajat muncitori români, pentru că în zonă nu au fost găsite "abilitățile necesare". Unul dintre scandalurile majore, privind muncitorii români în Franța, a izbucnit însă în 2013. Abatoarele Gad din Bretania au fost acuzate de exploatarea acestora. Gad îi angajase, semnând un contract cu o firmă subcontractoare din București. Deși serviciile muncitorilor erau facturate cu 1.425 euro brut, pentru 151,67 ore lucrate, plata se făcea către firmă. Iar firma oprea din salarii cheltuielile de deplasare, cazarea și masa. În realitate, muncitorii primeau 557,82 euro net lunar. După o săptămână de la dezvăluiri, abatorul, care avea oricum probleme financiare, a fost închis. Germania preferă români și polonezi Muncitorii români sunt printre cei mai căutați de angajatorii germani. Totuși, la sfârșitul anului 2023, un anunț al companiei DHL a provocat câteva polemici în societatea germană. DHL voia să angajeze livratori, în special din România și Polonia. Salariul oferit pornea de la 16 euro pe oră, plus "beneficii". Au apărut întrebări: de ce compania preferă să angajeze din România și Polonia, când există germani care "ar visa la un asemenea salariu"? În plus, de ce nu au vizat și muncitorii veniți din țările asiatice? Nikola Hagleitner, director Poștei (preluată de DHL), a tranșat problema: "Recrutăm, bineînțeles, și cetățeni din Germania, dar din străinătate, preferăm România și Polonia". Hagleitner a adăugat că scopul DHL este ca aceștia să rămână angajați permanenți ai companiei. Germania a început să înlocuiască forța de muncă existentă cu muncitori din România, Polonia și Bulgaria, după extinderea UE spre est. În 2019, marea parte a lucrătorilor migranți proveneau din România și erau angajați în special la abatoare. În 2020, a izbucnit scandalul de la Tönnies, cel mai mare abator din Germania. Condițiile de muncă ale românilor au devenit subiect de prima pagină. Aproape o mie de angajați români s-au îmbolnăvit de Covid, în unitățile de cazare colective. S-a descoperit că erau cazați în grupuri de opt sau zece, în apartamente deținute de companie. Chiria, de 200 de euro de persoană, era de două-trei ori mai mare decât chiria medie plătită în regiune. Au ieși la iveală și alte nereguli. Angajările se făceau prin firme subcontractoare din România, prin contracte care eliberau angajatorul de plata taxelor pentru angajați. Astfel, deși muncitorii primeau salariu de la angajator, nu beneficiau de asigurările din Germania. Taxele erau plătite în România. Sistemul era folosit de multe abatoare din Germania. Economiile angajatorilor erau semnificative. Afacerea a declanșat o competiție acerbă între firmele subcontractoare. Pentru a atrage cât mai mulți muncitori, acestea promiteau condiții inexistente. Oamenii erau supuși unui stres fizic și mental. Ajungeau să lucreze cel puțin 60 de ore pe săptămână. Lucrau atât ziua, cât și noaptea, la temperaturi extrem de scăzute. Mulți se îmbolnăveau, însă, nefiind asigurați de statul german, nu își permiteau să meargă la doctor. În urma scandalului, legile privind angajare muncitorilor străini au fost schimbate. De la 1 ianuarie, 2021, angajările prin firmele subcontractoare, în industria cărnii, au fost interzise prin lege. În prezent, aproximativ o jumătate de milion de români muncesc în Germania. Toți au aceleași drepturi și beneficii sociale precum angajații germani. Românii muncesc afară, România aduce asiatici Guvernul României încurajează muncitorii din țările asiatice să vină în țara noastră. Numărul permiselor de muncă acordate de România cetățenilor din afara Uniunii Europene a crescut constant în ultimii ani. Astfel, țara noastră a devenit o destinație din ce în ce mai populară pentru lucrătorii migranți, în special pentru cei veniți din Sri Lanka și Nepal. Potrivit unui raport publicat la sfârșitul anului trecut, numărul anual de permise de muncă eliberate cetățenilor din afara UE s-a triplat între 2013 și 2022. În 2022, România a acordat 31.000 de permise de muncă. Cele mai multe au fost eliberate pentru cetățenii din Sri Lanka. În 2022, acestea au depășit 50% din totalul permiselor UE. Permisele eliberate cetățenilor din Nepal au reprezentat 22% din totalul permiselor de muncă din UE. Potrivit economica.net, în 2023, aproape 75.000 de cetăţeni străini aveau permis de muncă în ţara noastră. Peste 45% dintre aceștia sunt din Nepal şi din Sri Lanka. Pentru 2024, Guvernul României a stabilit un contingent de 100.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România. În mod similar, în ianuarie, 2024, Guvernul din Sri Lanka a anunțat că intenționează să creeze 100.000 de oportunități suplimentare de locuri de muncă în străinătate. Guvernul din Sri Lanka își încurajează oamenii să muncească în străinătate. Sunt organizate târguri, ateliere și seminarii pentru a-i convinge să plece. Emigrarea este promovată ca un act aproape patriotic. Familiile muncitorilor plecați în străinătate sînt "onorate" în festivități publice. Copiii lor primesc materiale școlare sau burse. Potrivit Băncii Centrale din Sri Lanka, în 2023, remitențele muncitorilor care lucrează în străinătate au fost de 5,4 miliarde de dolari. Asiaticii, adesea abuzați în România Potrivit unor sondaje, 53% dintre angajații care provin din țări asiatice sunt mulțumiți de condițiile de angajare din România. Dar, potrivit unor reportaje, mulți se se plâng de condițiile pe care le au în țara noastră, acuzând exploatarea. În decembrie 2023, un reportaj difuzat pe Al Jazeera avertiza: locurile de muncă și condițiile care îi așteaptă pe srilankezii ajunși în România abia seamănă cu oportunitățile pe care le oferă agențiile de angajare din Sri Lanka. Pentru a-și asigura job-ul și permisul de muncă, muncitori din Sri Lanka sunt nevoiți să plătească taxe agențiilor de recrutare. Acestea variază între 3.000 și 3.500 de euro. Cum salariul mediu lunar în Sri Lanka este de aproximativ 89.800 rupii (în jur de 260 de euro), muncitorii sunt nevoiți să se împrumute. Unul dintre muncitorii intervievați a declarat că i se promisese un salariu de 800 de euro, pentru o slujbă de menaj. În România a fost angajat la un fast food, pentru un salariu de 500 de euro. Pentru a putea plăti împrumutul, muncitorul a fost nevoit să-și ia un al doilea job. Astfel, după ce pregătește zilnic peste 200 de hamburgeri, livrează mâncare la pachet cu motocicleta. Face în jur de 14 livrări zilnic. Este cazat într-un apartament, împreună cu alți paisprezece bărbați. Ca să econimisească bani, mănâncă orez și linte. Povestea sa este confirmată și de ceilalți intervievați. Un tânăr de 27 de ani, mecanic de meserie, a fost nevoit să-și părăsească țara, pentru că nu găsea de lucru. A apelat la o agenție de intermediere. Aceasta i-a făcut rost de permis de muncă, promițându-i un job în salubritate. Când a sosit în București, i s-a spus că permisul nu este valabil. A primit un permis temporar și în prezent, se luptă cu birocrația românească. Pentru a-și permite să plătească împrumutul făcut, pentru a plăti agenția de recrutare, s-a angajat la o firmă de livrare de mâncare. Muncește 15 ore pe zi. Chestionat în legătură cu taxele percepute de agențiile de recrutare din Sri Lanka sau Nepal, un purtător de cuvânt al Ministerului Muncii a declarat că statul român nu impune alte plăți lucrătorilor străini, în afara taxelor obișnuite pentru permisele de muncă. "Miile de euro plătite de muncitori reprezintă costuri externe asociate firmelor și agențiilor de recrutare", a declarat acesta.

Muncitorii care renovează Academia de Poliție au organizat un grătar Foto: Sindicatul Europol
Eveniment

Muncitorii care renovează Academia Poliție au organizat un grătar

Incredibil: muncitorii care renovează Academia de Poliție au organizat un grătar în curtea instituției. Fotografia cu prânzul organizat ad-hoc în curtea instituției de învățământ superior a fost publicată de Sindicatul Europol. Citește și: FOTO Studenții de la Academia de Poliție, hrăniți cu supă cu viermi și carne alterată. Luni, 63 de studenți au ajuns la spital cu toxinfecție alimentară Între timp, noaptea trecută, alți studenți au făcut toxinfecție alimentară, acuzând dureri de stomac, vărsături și deshidratare. Numărul studenților care s-au îmbolnăvit, cel mai probabil de la mâncarea stricată servită la cantina Academiei de Poliție, a sărit de 100. Muncitorii care renovează Academia de Poliție au organizat un grătar „Pentru a înțelege ridicolul situației și haosul din Academia de Poliție, aveți mai jos o poză. Muncitorii firmelor care efectuează lucrările de modernizare în Academie nu își mai cumpără mâncare de la cantina și s-au gândit ei că este mai sigur să își facă un grătar cu niște mici, pulpe de pui, cârnați, totul proaspăt și trecut prin filtrul tratamentului termic al focului care ucide orice bacterie. Deci în timp ce muncitorii fac grătare, studenții sunt diagnosticați cu toxiinfecție alimentară, iar lucrările de reparații stagnează și se desfășoară în condiții mizerabile”, a scris Europol, pe Facebook. Noaptea trecută, același sindicat al polițiștilor anunța: „Este a 3-a noapte când echipajele de urgență sunt solicitate la Academia de Poliție!!! Mai mulți studenți au acuzat dureri de stomac, vărsături și deshidratare. După 3 zile de la focarul de infecție din “prestigioasa” instituție de învățământ superior, cei din minister nu au fost capabili cel puțin să le asigure asistență medicală 24/24 ore în Academie. Între resturi de construcții, inundații în camere, șobolani care mișună pe la ghene și mâncare cu viermi, așa se desfășoară procesul educațional pentru viitorii ofițeri ai MAI!”. Citește și: EXCLUSIV Filiera italiană – România a pregătit celule de lux pentru „vedetele” care se sustrag executării sentințelor. Deținuții obișnuiți au ploșnite, mizerie, abuzuri, sancționate de CEDO

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră