sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: minister

43 articole
Investigații

Negocieri la Paris pentru contractul corvetelor

Negocieri la Paris pentru contractul corvetelor. Ministerul Apărării Naționale, condus de Vasile Dîncu, a trimis în Franța o delegație condusă de generalul – maior Teodor Incicaș, șeful Direcției Generale pentru Armamente, pentru a se întâlni cu omologii francezi în cadrul unui comitet care are ca obiectiv rezolvarea dosarului privind construcția celor patru corvete pentru Forțele Navale Române. Primul obstacol: contestațiile Damen Ambasadoarea Franței la București, Laurence Auer, a anunțat recent înființarea acestui comitet care și-a mai propus și reconstruirea unei relații bilaterale în jurul industriei navale. Defapt.ro a dezvăluit în urmă cu trei luni că afaceristul Gheorghe Bosâceanu, partenerul francezilor de la Naval Group, a blocat în ultima perioadă semnarea contractului de 1,2 miliarde de euro pentru construcția celor patru corvete militare la Șantierul Naval Contanța. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euro Ambasadoarea Franței la București, Laurence Auer, anunța la finalul anului trecut, mai exact pe 16 decembrie, că contractul privind achiziția corvetelor este aproape finalizat, iar guvernele celor două țări „speră la semnarea cât mai rapidă”. Până atunci, semnarea contractului de 1,2 miliarde de euro fusese tergiversată de compania olandeză Damen, care contestase procedura de licitație. După ce a pierdut toate procesele, semnarea contractului a fost tergiversată de Ministerul Apărării Naționale. Bosânceanu nu mai vorbește cu francezii Surpriza a venit, însă, la finalul anului trecut, atunci când ministrul Apărării a fost nevoit să îi cheme pe reprezentanții asocierii dintre Naval Group și Șantierul Naval Constanța, controlat de Gheorghe Bosânceanu, să semneze contractul. Din partea Șantierului Naval Constanța s-a prezentat directorul Radu Rusen, care a refuzat semnarea contractului. El a motivat că nu are un mandat în acest sens din partea lui Gheorghe Bosânceanu. Puși în fața faptului împlinit, francezii de la Naval Group au renegociat contractul de asociere cu Bosânceanu. Deși, în urma negocierilor, a obținut o creștere substanțială a profitului, Bosânceanu a refuzat din nou să semneze contractul. Ulterior și-a mărit din nou pretențiile, ba chiar a blocat orice cale de comunicare cu francezii, susțin surse apropiate de această afacere, sub protecția anonimatului. Un comitet, ultima speranță De atunci, au trecut aproape șapte luni, timp în care Marea Neagră s-a tranformat într-un teatru de război în apropierea granițelor României. Rusia și Ucraina s-au confruntat de câteva ori în zona Insulei Șerpilor, aflată la 45 de kilometri de țara noastră. Cu toate acestea, afaceristul Gheorghe Bosânceanu nu vrea să înceapă construcția corvetelor militare în șantierul naval cumpărat de la statul român. În urmă cu o săptămână, ambasadoarea Laurence Auer a declarat pentru Agerpres că s-a înființat „un comitet” franco-român care și-a propus „reconstruirea” dosarului corvetelor. „Vorbim de actori din industrie care sunt implicaţi în consolidarea componentei franco-române legat de cooperarea din industria navală. Ideea este să reconstruim dosarul corvetelor, care este în discuţie, dar şi să reconstruim o relaţie bilaterală pe tema acestei industrii de armament”, a declarat ambasadoarea Laurence Auer. Negocieri la Paris pentru contractul corvetelor Defapt.ro a aflat că o primă întâlnire oficală al acestui comitet se va desfășura la Paris, în cursul începând cu 12 iulie 2022. Din partea Ministerului Apărării Naționale va participa o echipă condusă de generalul – maior Teodor Incicaș, șeful Direcției Generale pentru Armamente, aflat în prag de pensionare. Ambasadoarea Laurence Auer a mai declarat că nu știe când se vor finaliza negocierile dintre cele două părți, dar a dat de înțeles că se va pune în discuție chiar și valoarea contractului. „Nu vorbim de un dosar simplu, vorbim de o ofertă din 2016, cu preţ fix. Preţul oţelului a crescut enorm de atunci. Spune ministrul Apărării însuşi - condiţiile de producţie pentru diverse piese au evoluat enorm. Discuţiile sunt în curs de desfăşurare”, a mai precizat Laurence Auer. Istoria contractului de 1,2 miliarde de euro pentru corvete Istoria contractului privind construcția celor patru corvete și modernizarea celor două fregate românești a început în anul 2016. Guvernul Cioloș a emis atunci o Hotărâre de Guvern prin care contractul, evaluat atunci la 1,6 miliarde de euro, a fost atribuit direct firmei olandeze Damen. Hotărârea de Guvern a fost anulată ulterior de guvernul PSD pentru că nu se obținuse acordul Parlamentului pentru această achiziție. Motiv pentru care Ministerul Apărării Naționale a fost obligat să organizeze o licitație internațională. La procedura de achiziție au participat mai multe firme internaționale, dar la final au rămas doar trei competitori. Francezii de la Naval Group, olandezii de la Damen și italienii de la Fincantieri. Cea mai bună ofertă a fost depusă de Naval Group, în asociere cu Șantierul Naval Constanța, controlat de afaceristul Gheorghe Bosânceanu. Astfel, conform ofertelor depuse la finalul anului 2018, francezii și-au adjudecat contractul pentru suma de 1,2 miliarde de euro. Pe locul secund s-a clasat compania Damen, urmată de italieni.

Negocieri la Paris pentru contractul corvetelor (sursa: naval-group.com)
MApN, 12 milioane penalizare pentru Iveco (sursa: Facebook/MApN)
Investigații

MApN, 12 milioane penalizare pentru Iveco

MApN, 12 milioane penalizare pentru Iveco. Compania italiană a fost penalizată cu 12 milioane lei de Ministerul Apărării Naționale pentru că nu a respectat graficul de livrare al camioanelor și remorcilor necesare Armatei Române. Până în ianuarie 2022, Ministerul Apărării trebuia să primească 514 camioane și remorci, dar compania italiană a livrat mai puțin cu 61 de vehicule. De atunci, MApN le tot așteptă. Ministerul Apărării Naționale a atribuit firmei italiene un prim contract subsecvent de peste un miliard de lei, parte a unui contract cadru de 3,42 de miliarde de lei, în baza căruia trebuie să primească 942 de vehicule până în ianuarie 2024. Potul: 700 de milioane de dolari În primăvara anului 2019, compania italiană IVECO Defense Vehicles SpA a câștigat un contract cadru de 3,42 miliarde de lei, echivalentul a 700 de milioane de dolari, în baza căruia urma să livreze Armatei Române un număr de 2.902 camioane și 363 de remorci până în 2026. Tot atunci, s-a semnat primul contract subsecvent, pentru 942 de vehicule, în valoare totală de 1.015.676.538 lei, fără TVA. Adică în jur de 208 milioane euro. Conform contractului, compania italiană trebuia să livreze cele 942 de vehicule în baza unui grafic de livrări începând cu anul 2020 până în anul 2024. Însă compania nu a putut să respecte primul termen de livrare, motiv pentru care a trimis Ministerului Apărării o primă solicitare de forță majoră în primăvara anului 2020 invocând pandemia. Forța majoră, invocată „Prima solicitare de forță majoră a fost solicitată de către compania IVECO DV în luna martie 2020. Din toate solicitările de forță majoră pe care compania le-a făcut, a fost implementat prin act adițional o singură suspendare a contractului pentru o perioadă de 42 de zile, conform documentelor probante oficiale depuse în acest sens, fapt ce a condus la decalarea corespunzătoare a termenului de livrare”, a transmis Ministerul Apărării Naționale la solicitarea Defapt.ro. Cu toate că Ministerul Apărării Naționale a acceptat să decaleze graficul de livrare cu 42 de zile, compania italiană nu a respectat nici noii termeni ai contractului. De exemplu, după aplicarea perioadei de forță majoră, până la data de 26 ianuarie 2021, compania trebuia să livreze 253 de vehiculele aferente anului 2020. Un an mai târziu, adică în ianuarie 2022, compania italiană trebuia să furnizeze Armatei Române alte 261 de vehicule. În total, 514 camioane și remorci. Peste 100 de milioane de dolari, prima plată Conform răspunsului transmis de Ministerul Apărării Naționale, compania italiană IVECO a livrat cele 253 de vehicule aferente anului 2020, plus alte 200 din lotul de 261 de vehicule prevăzute a fi livrate până în ianuarie 2022. Ceea ce înseamnă că în ianuarie 2022 a livrat cu 61 de vehicule mai puțin decât cele prevăzute în contract. De atunci au trecut aproape șase luni, timp în care Armata Română așteaptă diferența de camioane. Pentru primele 443 de vehicule livrate, Ministerul Apărării Naționale le-a plătit italienilor peste 495,4 milioane de lei, echivalentul a peste 100 de milioane de dolari. MApN, 12 milioane penalizare pentru Iveco După aproape șase luni de întârziere, Ministerul Apărării Naționale a decis să impună penalități companiei italiene pentru nerespectarea graficului de livrări. „Având în vedere contextul geo-politic, pandemic și economic actual, graficul de livrare nu a putut fi respectat de compania italiană. În acest sens, au fost percepute penalități pentru întârziere în cuantum de aproximativ 12 milioane de lei la data de 03.06.2022”, se arată în răspunsul Ministerului Apărării. Ministru al Apărării în anul 2020 era generalul Nicolae Ciucă, actualul premier și noul șef al liberalilor. În februarie 2020, ministrul Nicolae Ciucă se lăuda pe contul său de Facebook cu „afacerea IVECO”. Citește și: NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc „Camioanele IVECO pentru Armata României au fost achiziţionate în mai multe secvenţe. Am avut o secvenţă, un contract subsecvent, ca să vorbim mai concret, în care am achiziţionat 173 de astfel de mijloace, ulterior, atunci când au fost create condiţiile tehnice să poată să fie derulată procedura şi încheierea un contract-cadru pentru achiziţia atât a autocamioanelor, cât şi a platformelor derivate necesare înzestrării Armatei României, s-a întâmplat şi astăzi vorbim despre un contract de aproximativ 2.900 de camioane, într-un prim acord de 942 de camioane”. Producție în România Mai mult, actualul premier Nicolae Ciucă spunea că „din elementele de angajament ale furnizorului pot să menţionez că, începând cu cel de-al 301-lea camion, acestea se vor produce în România. (…) Nu este vorba de speranţa noastră, ci este vorba de obligativitatea din contract pentru că, încă o dată, cel de-al 301-lea mijloc auto trebuie să fie integrat în România”. Camioanele IVECO sunt asamblate la o fabrică ridicată de compania italiană în localitatea Petrești, din județul Dâmbovița. Investiția în fabrica de 9.000 mp a fost estimată la 50 de milioane de euro și a fost realizată în cadrul programului de offset aferent contractului cadru. Fabrica are cinci linii de asamblare cu o capacitate de 440 de vehicule pe an.

Scântei (CCR), bani publici ca notar (sursa: Facebook/Laura-Iuliana Scântei)
Investigații

Scântei (CCR), bani publici ca notar

Scântei (CCR), bani publici ca notar. Senatoarea Laura Iuliana Scântei, în calitatea de notar, a primit un onorariu de aproximativ 365.000 de lei de la Societatea de Administrare a Participațiunilor în Energie (SAPE). Notarul Scântei a perfectat prima parte a unei tranzacții de 14,73 milioane de euro. Acționarul unic al (SAPE) este ministerul Energiei, condus de liberalul Virgil Popescu, colegul de partid al senatoarei Scântei. SAPE, achiziție de 14,73 milioane de euro La solicitatea Defapt.ro, Laura Iuliana Scântei a spus că nu știe cum a fost selectată de către SAPE, dar cu siguranță nu a contat faptul că este colegă cu ministrul liberal Virgil Popescu. Defapt.ro a dezvăluit că Societatea de Administrare a Participațiunilor în Energie, condusă de Bogdan Stănescu, a cumpărat firma clujeană Energo Proiect, patronată de Sorin Bădău, cu suma de 14,73 milioane de euro. Citește și: EXCLUSIV Senatoarea PNL Laura Iuliana Scântei, viitoare judecătoare la CCR, plătită ca notar cu sute de mii de lei de o firmă a Ministerului Energiei, condus de colegul ei de partid Virgil Popescu Această firmă produce 15 MW de energie eoliană prin intermediul a cinci turbine amplasate pe vârful muntelui Curcubăta Mică, din județul Alba. Scântei (CCR), bani publici ca notar În data de 30 decembrie 2021, Bogdan Stănescu, în calitate de președinte al directoratului SAPE, a apelat la notarul Laura Iuliana Scântei, senatoare și colegă de partid cu ministrul Virgil Popescu, pentru a perfecta tranzacția. Atunci, notarul Laura Iuliana Scântei a întocmit o promisiune bilaterală de vânzare – cumpărare în baza căreia SAPE a plătit jumătate din prețul firmei. Adică, 7,365 milioane de euro. Pentru această tranzacție, notarul a încasat un onorariu de aproximativ 365.000 de lei, plătit de către SAPE, compania deținută de Ministerul Energiei. Ceea ce înseamă că, pentru restul documentelor, notarul va mai încasa o sumă identică. Scântei: "Să mă întrebați ca notar public, nu ca senator" Senatoarea notăriță Laura Iuliana Scântei a precizat că nu știe cum a fost selectată de către SAPE, pentru că nu a fost implicată în procesul de selecție. Mai mult, spune ea, nu a contat faptul că este colegă de partid cu ministrul Virgil Popescu, cel în subordinea căruia se află compania SAPE. „Pe mine trebuie să mă întrebați ca notar public și nu ca senator, dacă am primit o astfel de solicitare, dacă am instrumentat actul și dacă există motive să îl refuz. În calitate de notar am instrumentat un act notarial la cererea unei părți”, a spus doamna notar Laura Iuliana Scântei. Senatoarea notar se face că nu înțelege Întrebată dacă avea motive să îi refuze pe cei de la SAPE, Laura Iuliana Scântei a spus că „există prevăzute în legea notarilor publici motivele pentru care dăm încheieri de respingere la efectuarea de acte notariale. În cazul acesta nu au exista motive de respingere”. Ea a mai explicat că serviciile notariale sunt servicii publice, că nu sunt servicii private și că notarul public este agent al statului: „Eu nu pot să refuz persoane fizice sau juridice private sau de drept public decât pentru motivele prevăzute în lege. Serviciile notariale sunt servicii stabilite prin ordinul ministrului Justiției. Tarifele notariale numite onorarii și taxe notariale pe care le încasăm în numele statului sunt stabilite de stat. Notarul este un agent al statului care nu face decât să aplice legea.”

Nesimțire: Câciu ascunde numele membrilor CA (sursa: gov.ro)
Eveniment

Nesimțire: Câciu ascunde numele membrilor CA

Nesimțire: Câciu ascunde numele membrilor CA. Ministrul PSD de la Finanțe ține la secret numele oamenilor pe care i-a plasat în Consiliile de Administrație ale companiilor de stat, deși aceste informații fac parte din categoria informațiilor publice. Culmea, Cristian Marin, șeful serviciului Comunicare și Relații Publice din cadrul Ministerului de Finanțe, suține că persoanele numite în Consilii de Administrație de șeful său nu sunt persoane publice și nici nu și-au dat acordul pentru a le fi făcute publice numele și funcțiile. Nesimțire: Câciu ascunde numele membrilor CA Defapt.ro a solicitat ministrului de Finanțe, Adrian Câciu, să comunice lista cu toate persoanele pe care le-a numit în Consiliile de Administrație ale companiilor de stat, data la care au fost numite și pe ce perioadă. Solicitarea, formulată în baza Legii 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public, vizează numirile făcute de cele două partide aflate la guvernare, PSD și PNL, la conducerea societăților de stat. Companiile de stat sunt finanțate din banii publici ai statului român, bani pe care îi colectează din taxele și impozitele românilor. CEC, Eximbank și altele După ce a analizat două săptămâni solicitarea formulată în baza Legii 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public, ministrul Adrian Câciu a transmis, prin intermediul Serviciului de Comunicare și Relații Publice, că statul român, prin Ministerul de Finanțe, are calitatea de acționar la mai multe companii cu capital integral majoritar de stat. Citește și: Uniunea Europeană, incapabilă să se pună de acord în legătură cu un embargo asupra petrolului rusesc. Orban Viktor, calul troian al lui Putin în blocul comunitar Acestea sunt CEC Bank, Eximbank, Fondul Român de Contragarantare, Imprimeria Națională și Fondul Național pentru IMM. Totodată, „ministerul desemnează câte un reprezentant în Consiliile de Administrație ale regiilor autonome/intitutelor naționale de cercetare – dezvoltare”, conform răspunsului transmis de Finanțe. "Numele persoanelor sunt date cu caracter personal" Ministrul Adrian Câciu nu a vrut să facă publică lista cu persoanele desemnate în Consiliile de Administrație ale companiilor și institutelor de stat pe motiv că „se exceptează de la accesul liber al cetățenilor informațiile cu privire la datele personale”. „În acest context se face precizarea că numele persoanelor sunt date cu caracter personal, care au fost colectate și prelucrate de către MF cu scopul strict necesar supunerii AGA a numirii acestora în calitatea de membri în CA/CS, de desemnare ca membrii provizorii sau de numire în baza evaluării/selecției în CA la RA/INCD”, a precizat ministrul. Mai mult, șeful Serviciului Comunicare și Relații Publice, Cristian Marin, a spus că a întrebat fiecare persoană numită în CA dacă e de acord să îi facă public numele, dar acestea au refuzat. Întrebat dacă persoanele numite în CA și-au dat acordul scris pentru ca MF să le prelucreze datele pentru a fi numite pe funcții plătite din bani publici, Cristian Marin a spus că nu. Paradox: nume secrete la MF, publice pe site-uri Tot de la Ministerul de Finanțe mai aflăm oficial că „persoanele desemnate de MF în Consilii de Administrație și Consilii de Supraveghere nu sunt persoane publice”, conform legislației europene privind protecția datelor cu caracter personal. Cristian Marin nu a vrut să zică cine a stabilit dacă persoanele numite de ministrul Adrian Câciu sunt sau nu persoane publice. Ministrul Adrian Câciu a mai precizat, în răspunsul transmis prin Serviciul de Comunicare, că numele persoanelor pe care le-a numit în CA sunt publice pe site-urile companiilor și institutelor subordonate. Dar acolo au fost publicate în contextual unor „prevederi legale referitoare la respectarea ansamblului de reguli care țin de guvernanța corporativă a întreprinderilor publice”.

Ministerul Gabrielei Firea, incapabil să cheltuie banii Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Ministerul Gabrielei Firea incapabil cheltuie banii

Ministerul Gabrielei Firea, incapabil să cheltuie banii primiți de la buget pentru salarii: ministerul Familiei are cea mai proastă execuție bugetară, în primul trimestru al anului, comparativ cu toate celelalte ministere. Aceste date apar în raportul privind execuția bugetară a cheltuielilor de personal în primul trimestru al anului 2022, publicat de ministerul de Finanțe. Ministerul Gabrielei Firea, incapabil să cheltuie banii Astfel, ministerul condus de Firea a reușit să cheltuie doar 58,96% din banii puși la dispoziție, prin bugetul de stat, în primul trimestru. Cheltuielile de personal ale ministerului au fost de 4,42 milioane de lei, din cele 7,5 milioane lei de care dispunea pentru primele trei luni ale acestui an. Pentru întregul an 2022, cheltuielile de personal ar trebui să fie de 31,1 milioane de lei. Bugetul total al ministerului este, pe 2022, de 185 de milioane de lei. Ministerul lui Firea are deja 183 de angajați, potrivit informării „Numărul de posturi ocupate in instituțiile și autoritățile publice în luna martie 2022”, publicate de ministerul de Finanțe. Totuși, nu este clar care este scopul acestui minister. În noiembrie 2021, când se negocia structura cabinetului Ciucă, fostul ministru al Muncii Lia Olguța Vasilescu (PSD) contesta înființarea ministerului. „Nu cred că e cazul, nu se pune problema. Nu ştiu dacă propunerea a fost făcută la modul serios”, a spus Vasilescu despre înființarea acestei noi structuri guvernamentale. Citește și: Putin, lovitură dură primită prin ricoșeu de la Congresul SUA: peste 50 de miliarde de dolari, ajutor aprobat pentru Ucraina. Aproape 20 de miliarde, pentru scopuri militare

Ministerul lui Firea are deja 183 de angajați Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Ministerul Firea are 183 de angajați

Ministerul lui Firea are deja 183 de angajați, potrivit informării „Numărul de posturi ocupate in instituțiile și autoritățile publice în luna martie 2022”, publicate de ministerul de Finanțe. Totuși, nu este clar care este scopul acestui minister. În noiembrie 2021, când se negocia structura cabinetului Ciucă, fostul ministru al Muncii Lia Olguța Vasilescu (PSD) contesta înființarea ministerului. „Nu cred că e cazul, nu se pune problema. Nu ştiu dacă propunerea a fost făcută la modul serios”, a spus Vasilescu despre înființarea acestei noi structuri guvernamentale. Ministerul lui Firea are deja 183 de angajați Site-ul ministerului Familiei este plin de anunțuri de angajare, inclusiv pentru postul de șofer. Hotărârea de guvern de înființare și organizare a acestui minister prevede că va avea 230 de angajați, plus trei secretari de stat, un subsecretar de stat, un secretar general și doi secretari generali adjuncți. De altfel, la patru luni de la înființarea ministerului, site-ul este în construcție. În februarie, presa a scris că Alina Tarcevschi, nașa de cununie a Gabrielei Firea și a lui Florentin Pandele,a fost numită secretar general al ministerului Familiei. Un secretar de stat al acestui minister este membru PP-USL, partidul lui Dan Voiculescu. Salariul de bază al ministrului este de peste 21.000 de lei, iar un secretar de stat 16.640 de lei. Potrivit listei de venituri salariale din martie 2022, mulți dintre angajați beneficiau de spor de condiții vătămătoare. Bugetul alocat acestei instituții în 2022 este de 185 de milioane de lei. Citește și: Secretarul consiliului de securitate al Ucrainei: Putin l-ar fi avertizat pe Viktor Orban că va ataca

Refugiații, gratuitate la transportul cu trenul. Sursă imagine: Facebook CFR Călători
Eveniment

refugiatii gratuitate la transportul cu trenul

Refugiații, gratuitate la transportul cu trenul în România. Guvernul urmează să adopte, sâmbătă, în ședință, o hotărâre prin care refugiații ucraineni pot circula gratuit cu trenurile CFR în România. Deși ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat din 1 martie că refugiații beneficiază de gratuitate, până în prezent nu a fost adoptat un act normativ în acest sens. CFR Călători a anunțat în 3 martie, într-un comunicat de presă, că „are convingerea” că toate persoanele din Ucraina au putut călători cu trenul gratuit în România, deși mai mulți voluntari au semnalat pe Facebook că s-au mai confruntat cu probleme la urcarea refugiaților în trenuri. Citește și: Facilităţi fiscale pentru a încuraja acţiunile umanitare în beneficiul refugiaţilor din Ucraina Refugiații, gratuitate la transportul cu trenul în România, oficial Sâmbătă, pe ordinea de zi a ședinței de Guvern, se află proiectul de Hotărâre privind acordarea de gratuităţi şi facilităţi pentru transportul cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina. Consultați proiectul AICI. Proiectul prevede că cetățenii străini sau apatrizi care provin din zona conflictului armat din Ucraina beneficiază de gratuitate la toate călătoriile efectuate cu operatorii de transport feroviar, la tren de rang Regio sau Interregio, clasa a II-a, loc pe scaun, pe perioada staționării temporare sau a tranzitării teritoriului României, în baza actelor de identitate, a documentelor temporare de identitate, rezidență sau a permiselor eliberate de autoritățile române. Decontarea contravalorii legitimațiilor de călătorie gratuită se face din bugetul Autorității pentru Reformă Feroviară. Gratuitate și pentru refugiații care trec cu bacul în România, dar și pentru cei care folosesc mașini De gratuitate beneficiază și refugiații care trec cu bacul prin punctul internațional de trecere a frontierei de stat româno-ucraineană dintre localitățile Isaccea și Orlivka. Și transportul rutier pentru refugiați este gratuit în România, conform proiectului de hotărâre. Comitetul județean pentru situații de urgență stabilește „capacitățile de transport disponibile”, pe baza informațiilor transmise de primării sau consiliile județene. „Stabilirea operatorului de transport rutier de persoane se face în mod transparent, în funcție de ordinea de înregistrare a disponibilității, timpul de disponibilizare al autovehiculelor și capacitatea de transport care poate asigura nevoile de transport”, precizează hotărârea citată. Transportul rutier este decontat de Ministerul Transporturilor, în urma unei solicitări depuse de transportator, cu sumele: 0,2 lei/persoană/km, pentru transport național, respectiv 0,4 lei/persoană/km, pentru transport internațional. Grindeanu a promis gratuitate din 1 martie. O hârtie oficială nu a fost emisă În 1 martie, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu (PSD), a declarat că refugiații vor avea gratuitate la transportul cu trenul în România. În 3 martie, CFR Călători a precizat, într-un comunicat, că „nu poate dispune modalitatea de tarifare”, dar că „are convingerea că nu există nici o persoană refugiată care să nu fi avut acces în trenurile CFR Călători sau a cărui călătorie să fie întreruptă/ condiționată de documentele de transport prezentate”. Precizările CFR veneau în contextul în care unii voluntari semnalau pe Facebook probleme la îmbarcarea refugiaților în trenuri. Ulterior, în Gara de Nord, CFR Călători a deschis o casă de bilete prioritară pentru refugiați, care este deschisă șapte zile din șapte.

Omul lui Vâlcov, șef la Finanțe (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Omul lui Vâlcov, șef la Finanțe

Omul lui Vâlcov, șef la Finanțe. Mihai Diaconu, consilierul lui Darius Vâlcov la Finanțe și al lui Ilie Sârbu la Curtea de Conturi, a fost numit secretar de stat la Ministerul de Finanțe. Cu susținerea ministrului Adrian Câciu și a lui Paul Stănescu, secretarul general al PSD. Numirea lui Mihai Diaconu în funcția de secretar de stat ar putea declanșa un nou conflict în interiorul PNL, între actualul premier, Nicolae Ciucă, și fostul premier Florin Cîțu. Așa s-a întâmplat în urmă cu aproximativ un an de zile. Atunci, premierul Florin Cîțu i-a reproșat ministrului de Finanțe Alexandru Nazare că-l readusese în minister pe Mihai Diaconu. Omul lui Vâlcov, șef la Finanțe La scurt timp după ce Adrian Câciu a fost numit în funția de ministru al Finanțelor, în sediul central al ministerului și-a făcut apariția și Mihai Diaconu, consilierul personal al lui Ilie Sârbu la Curtea de Conturi. A început să se ocupe de treburile oficiale ale ministrului Adrian Câciu de dimineața până seara, deși salariul său era plătit de Curtea de Conturi. Ministrul Finanțelor Adrian Câciu s-a dat peste cap pentru a-l angaja în subordinea sa pe Mihai Diaconu. Într-un final, ministrul a decis reorganizarea Ministerului de Finanțe. Manevră prin care a crescut numărul de angajați de la 1.715 la 2.001, exclusiv demnitari. Adică 286 de noi angajați. Citește și: Biden: Tăiem accesul Rusiei pe piețele financiare occidentale. Putin plănuiește o invazie masivă în Ucraina. Suplimentăm forțele în țările baltice Mai mult, prin Hotărârea de Guvern privind reorganizarea s-a decis și creșterea numărului de secretari de stat de la patru la șase. Deși România se împrumută lunar de pe piețele externe pentru a acoperi costurile de funcționare ale statului. Diaconu, de la IT la consilier al lui Vâlcov Mihai Diaconu este licențiat în Științe Administrative din anul 2006. Din ultimul an de facultate s-a angajat ca analist 3D la o firmă din Satu Mare. Ulterior, a fost avansat ca manager de proiect până în februarie 2009. În acel an, a abandonat cariera în IT pentru a fi angajat ca expert parlamentar la Senatul României. Acolo, monitoriza și consemna concluziile reținute în cadrul dezbaterilor parlamentare, urmărea traseul legislativ, prezența și situația voturilor. Apoi a fost angajat consilier parlamentar până în septembrie 2014. Tot în septembrie 2014, a ajuns consilierul personal al lui Darius Vâlcov, pe atunci ministru delegat pentru Buget din partea Ministerului de Finanțe. Din decembrie 2014, Darius Vâlcov a preluat integral funcția de ministru al Finanțelor iar Mihai Diaconu l-a însoțit din postura de consilier personal. Ministrul Darius Vâlcov avea nevoie de un om de încredere pe care să îl plaseze într-o funcție cheie a Ministerului de Finanțe. Așa a ajuns, în ianuarie 2015, Diaconu pe funcția de Secretar general adjunct al Ministerului de Finanțe. Din această postură, Mihai Diaconu aproba angajamentele legale din care rezultau obligații pe seama fondurilor publice, analiza periodic structurile subordonate, dar realiza și sarcinile primite din partea ministrului Darius Vâlcov. A rezistat pe funcție până în noiembrie 2015. În toată această perioadă, ministrul Darius Vâlcov era urmărit penal de Direcția Națională Anticorupție. Au urmat Ilie Sârbu, Mișa, Teodorovici Din funcția de Secretar general adjunct, Mihai Diaconu a ajuns director de cabinet al lui Ilie Sârbu, vicepreședintele Autorității de Audit din cadrul Curții de Conturi a României. Culmea, în timp ce era șeful de cabinet al lui Ilie Sârbu, în anul 2016, Mihai Diaconu a devenit funcționar public încadrat definitiv în Ministerul Finanțelor Publice pe funcția de șef serviciu. Ulterior, de la cabinetul lui Ilie Sârbu, Mihai Diaconu a fost plasat din nou pe funcția de secretar general adjunct al Ministerului de Finanțe. Se întâmpla în iulie 2017, atunci când Ministerul de Finanțe era condus de controversatul Ionuț Mișa. Apoi, ministrul Ionuț Mișa l-a promovat în funcția de secretar general al Ministerului de Finanțe. Printre numeroasele atribuții pe care le avea, ministrul Ionuț Mișa i-a delegat și coordonarea Centrului Național de Informații Financiare, direcția resurse umane, direcția juridică, politici publice și direcția generală de control financiar preventiv. Ministrul Ionuț Mișa a fost urmat în funcție de pesedistul Eugen Teodorovici. Acesta l-a păstrat în continuare pe funcția de secretar general pe Diaconu, apoi l-a numit temporar director general adjunct la Direcția Generală de legislație și reglementare în domeniul activelor statului. Dat afară de Cîțu, readus de Nazare În noiembrie 2019, liberalul Florin Cîțu a devenit ministru al Finanțelor Publice. Acesta a decis să reorganizeze ministerul ca să scape de oamenii plasați în funcțiile cheie de liderii PSD, în special de oamenii lui Darius Vâlcov. Printre cei vizați de reoganizarea făcută de Florin Cîțu au fost Mihai Diaconu și Ciprian Badea, directorul direcției juridice. Hotărârea de Guvern privind reorganizarea fost contestată de mai mulți angajați, inclusiv de Diaconu și Badea. Lui Ciprian Badea i se reproșa că a fost urmărit penal de DNA în 2016 în dosarul "Murfatlar", fiind pus pentru o perioadă sub control judiciar. În acest dosar, acţionarul companiei de vinuri Murfatlar, George Ivănescu, a fost acuzat de evaziune fiscală, prejudiciul fiind estimat la aproape 600 de milioane de lei. Mihai Diaconu s-a refugiat din nou la Ilie Sârbu, vicepreședintele Curții de Conturi. De data aceasta, doar pe funcția de consilier personal. Dar, în februarie 2021, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, de la PNL, l-a readus pe Diaconu în Finanțe, tot consilier personal.

Securistul Ciocotișan - "Dinu" afară din Sport (sursa: Facebook/Eduard Novak)
Investigații

Securistul Ciocotișan - "Dinu", afară din Sport

Securistul Ciocotișan - "Dinu", afară din Sport. Ioan Mircea Ciocotișan, sursa "Dinu" a Securității și șeful Auditului din Ministerul Sporturilor, a fost schimbat din funcție de ministrul Eduard Novak. Decizia a fost luat în urma dezvăluirilor făcute de către Defapt.ro. Care titra, pe 5 februarie 2022: Ioan Mircea Ciocotișan, sursa "Dinu" a Securității, păstrat ilegal în conducerea Ministerului Sportului. Verdict definitiv acum zece ani Șeful Auditului din Ministerul Sporturilor, Ioan Mircea Ciocotișan, a fost declarat definitiv colaborator al Securității în urmă cu zece ani de către Curtea de Apel București. Sentința a fost păstrată și de Înalta Curte de Casație și Justiție.. Judecătorii de la Curtea de Apel București au reținut că informațiile furnizate Securității de Ioan Mircea Ciocotișan au îngrădit dreptul la viață al persoanelor "turnate", dar și dreptul la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor. Citește și: Putin toarnă gaz pe focul crizei ucrainene: ar putea recunoaște independența teritoriilor separatiste din Ucraina. Efectul imediat: conflict armat În urma acestui verdict, Ioan Mircea Ciocotișan nu mai putea ocupa o funcție publică, conform legislației în vigoare din 2010 până în prezent. Cu toate acestea, a continuat să ocupe funcția de șef al Auditului intern la Ministerul Sporturilor. Defapt.ro a solicitat puncte de vedere oficiale atât de la Agenția Națională a Funcționarilor Publici, cât și de la Ministerul Sporturilor în urma refuzului ministrului Eduard Novak de a comenta despre acest subiect. ANFP nu a fost informată de decizia instanței Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP) a transmis că nu a fost informată despre acest caz și nu a avut cunoștință despre hotărârea instanței de judecată. Motiv pentru care nu a făcut demersuri pentru a solicita eliberarea din funcție a funcționarului Ioan Mircea Ciocotișan, „cu mențiunea că nu Agenția este cea care avea obligația de a pune în executare hotărârea instanței de judecată, nefiind parte în dosar”. Totodată, ANFP a mai transmis că nu poate aprecia care sunt motivele pentru care nu a fost pusă în executare din anul 2013 hotărârea instanței de judecată, sub aspectul efectelor pe care o astfel de hotărâre judecătorească le produce și cu privire la cariera în funcția publică a unui funcționar public. În plus, ANFP a solicitat un punct de vedere de la Ministerul Sportului cu privire la situația șefului Auditului intern Ioan Mircea Ciocotișan, dar și să facă diligențele necesare pentru a dispune măsurile "legale care se impun, cu informarea corespunzătoare a ANFP, urmând să vă comunicăm ulterior rezultatul demersului întreprins". Securistul Ciocotișan - "Dinu", afară din Sport Ministerul Sporturilor, condus de Eduard Novak, în urma solicitării făcute de către Defapt.ro a transmis următoarele: „Vă aducem la cunoștință faptul că a fost emis Ordinul Ministrului Sportului nr. 86/11.02.2022, în condițiile art. 517 din OUG 57/2019, în baza căruia a încetat raportul de serviciu al domnului Ciocotișan Mircea Ioan”. Ciocotișan, dat afară după dezvăluirea Defapt.ro Contactat anterior de către Defapt.ro și întrebat dacă consideră că ocupă ilegal funcția în urma deciziei definitive, Ioan Mircea Ciocotișan a spus că nu se află în ilegalitate. „Nu consider că ocup funcția ilegal. Care decizie a instanței. Nu a venit nici o decizie de la instanță, așa că ce să punem în aplicare. Urmează să se scrie. Procesul s-a terminat în 2013. Vă spun că nu am primit decizia instanței, dar nici nu am solicitat”.

România, datoare marilor producători de filme (sursa: Facebook/The Protégé)
Investigații

România, datoare marilor producători de filme

România, datoare marilor producători de filme. Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, condus de liberalul Daniel Cadariu, trebuie să plătească peste 35 de milioane de euro. Dar și penalități uriașe. Motivul: nu a virat la timp banii pentru producătorii români de film și partenerii lor străini care au filmat în România. Această bombă cu efect întârziat a fost preluată de la Ministerul Economiei. Plățile nu au fost făcute pentru că funcționarii responsabili de schema de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice au invocat mai multe nereguli și o anchetă în curs a procurorilor anticorupție. Peste 20 de milioane de euro din întreaga sumă o are de încasat compania britanică Ingenious Media, unul dintre cei mai mari finanțatori din industria filmului. Pe lista filmelor pentru care statul român este dator se află "The Protégé" ("Codul Asasinului" - n.r.). Producția este regizată de Martin Campbell și îl are în distribuție pe Samuel L. Jackson. România, datoare marilor producători de filme În 2018, Guvernul Dăncilă a emis o Hotărâre de Guvern prin care instituia o schemă de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice. Valoarea: 50 de milioane de euro anual. Această HG spunea că producătorii români de film și partenerii străini care produceau pelicule în România urma să primească înapoi o parte din cheltuieli. Mai precis, 35% din suma cheltuită cu achiziția, închirierea, fabricarea de bunuri și servicii necesare pentru producția de film. În plus, mai primeau un procentaj de 10%, dacă era promovată România prin respectivele producții. Citește și: Bode: „Granițele noastre sunt sigure”. În 2021, avioane cu țigări de contrabandă au aterizat în România fără să fie oprite Ministerul Economiei a fost desemnat să implementeze și să deruleze această schemă de ajutor de stat. În prima sesiune de depunere a proiectelor aferentă anului 2018, au fost aprobate 26 de cereri. Suma: aproximativ 179 de milioane de lei. Din această sumă s-a plătit doar 2,4 milioane de lei, pentru o singură producție cinematografică. În 2019 au fost aprobate 48 de proiecte, în valoare totală de 202 milioane lei. Au fost depuse 24 de cereri de plată, în cuantum de aproximativ 144 de milioane de lei. Năsui a sesizat DNA pe alt subiect, ministerul a blocat plățile La finalul anului 2020, Claudiu Năsui a preluat mandatul de ministru al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului. La scurt timp după preluarea mandatului, a fost depusă o nouă listă cu 30 de producții cinematografice care solicitau banii cuveniți din schema de ajutor de stat. Au fost aprobate 12 filme care urma să fie produse în România. Trei luni mai târziu, în februarie 2021, Năsui a sesizat Direcția Națională Anticorupție. Era vizat programul prin care urma să fie acordate granturi nerambursabile în valoare de 550 de milioane de euro din fonduri europene firmelor care aveau nevoie de investiții în perioada pandemiei. Printre documentele ridicate de anchetatori, au fost și cele aferentei schemei de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice. Din acest motiv, Ministerul Economiei a blocat acordarea ajutoarelor de stat. Dar banii fuseseră prevăzuți în bugetul pe anul 2021. Proteste și negocieri inutile. Neoficial, DNA e de vină Blocarea plăților a făcut ca Alianța Producătorilor de Film, condusă de Iuliana Tarnovețchi, să organizeze un protest. Apoi au avut loc mai multe întâlniri la sediul Ministerului Economiei. Funcționarii responsabili de schema de ajutor de stat au invocat, neoficial, blocarea banilor din cauza anchetei Direcției Naționale Anticorupție, conform unor surse care au participat la discuții. Contactată de către Defapt.ro, Iuliana Tarnovețchi, a explicat mecanismul plăților. Astfel, firmele care produc filme vin în România, semnează o cerere de finanțare, apoi încep să cheltuiască banii pe care ei îi au pentru producția cinematografică. Ulterior, pe baza unui audit, cer înapoi o parte din banii cheltuiți, conform legii. "Noi cheltuim bani în România, în baza contractului de finanțare. După ce se termină auditul final al filmului, se returnează înapoi suma de bani eligibilă", a spus Iuliana Tarnovețchi. DNA: Nu am cerut suspendarea plăților Direcția Națională Anticorupție a transmis oficial că nu poate furniza nici un fel de informații "despre existența sau inexistența vreunei cauze" care să privească schema de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice. În același timp, în răspunsul oficial, se menționează că "DNA nu a solicitat, în vreo împrejurare, suspendarea plăților aferente Schemei de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice". DNA nu are nici o responsabilitatepentru datoriile Ministerului Economiei (sursa: defapt.ro) Iuliana Tarnovețchi a explicat că nu știe nimeni care e ancheta DNA. "Au invocat nereguli. Acolo au fost niște chestii de neasumare și cel mai simplu este ca hoțul să strige . Nu am fost contactați sau întrebați sau ceva în nici o anchetă a DNA. Să sperăm că vor clarifica ceea ce consideră că este în neregulă, dar dacă există dorință aceste lucruri se pot rezolva în trei zile", a mai spus Iuliana Tarnovețchi. Tarnovețchi: "Nu au competența necesară să administreze această schemă" Între timp, Ministerul Economiei a fost reorganizat. Astfel, s-a născut Ministerul Antreprenoriatului și Turismului. Noul minister a preluat și schema de ajutor de stat pentru industria cinematografică. Deci și datoriile pe care le avea Ministerul Economiei față de companiile producătoare de film cărora li s-au aprobat cererile de finanțare. Datorii în jur de 35 de milioane de euro. Dar noul minister nu a prevăzut bani în buget pentru această schemă. Iuliana Tarnovețchi a spus că banii nu s-au dat pentru că la nivelul ministerului nu s-a implementat o procedură de plată: "Și pentru că nu au analizat nici un dosar până la această oră. Ei invocă niște nereguli pe care doar ei le știu. Nouă nu ne-au fost comunicate. Din punctul nostru de vedere, în toți acești doi ani de zile, pentru că s-au schimbat guvernele, noi nu am fost o prioritate. Nu au competența necesară să administreze această schemă, nici nu cred că și-au dorit. Comunicare a fost spre zero. Nu au răspuns solicitărilor noastre decât foarte târziu sau deloc. Nu au prevăzut bani în buget pe anul 2022. Toate sunt cu ". Ministrul Antreprenoriatului și Turismului, liberalul Daniel Cadariu, nu a răspuns pentru a prezenta punctul de vedere al instituției pe care o conduce. Ce producții internaționale s-au filmat în România Compania britanică Ingenious Media a finanțat mai multe filme produse în România, motiv pentru care are de primit peste 20 de milioane de euro de la ministerul condus de Daniel Cadariu. De exemplu, pentru filmul "The Protégé" ("Codul Asasinului" - n.r.), regizat de Martin Campbell, are de primit în jur de șapte milioane de euro. Rolul principal din acest film îl are actorul american Samuel L. Jackson. Pentru o altă producție filmată în România, "Voyagers", trebuie să plătească aproximativ șase milioane de euro. Pe lista proiectelor de filme care au fost aprobate de Ministerul Economiei, respective actual Minister al Antreprenoriatului și Turismului, se mai află "Ro-mania", "Broken", "The Mask" sau "Django".

Securistul Ciocotișan, ilegal la șefia Sportului. Ministrul Novak nu face nimic (sursa: Facebook/Eduard Novak)
Investigații

Securistul Ciocotișan, ilegal la șefia Sportului

Securistul Ciocotișan, ilegal la șefia Sportului. Ioan Mircea Ciocotișan, șeful auditului intern din Ministerul Sportului, a fost declarat colaborator al Securității în urmă cu zece ani. Definitiv. Securistul Ciocotișan, ilegal la șefia Sportului Dar a fost protejat și păstrat pe funcție de toți demnitarii care s-au aflat la conducerea ministerului. Inclusiv de actualul ministru al Sportului, Eduard Novak, care i-a fost șef în două mandate. Fost rugbist la Știința Cemin Baia Mare, Ioan Mircea Ciocotișan a fost racolat pentru a-i "turna" pe cei care voiau să fugă din România. A dat note informative și despre antrenorul său, o traducătoare care coresponda cu un olandez și o contabilă de la un oficiu de pensii. Securitatea scria despre Ciocotișan că a fost plătit pentru notele informative, dar "a dovedit însă loialitate față de organele noastre, seriozitate și interes de colaborare". Judecătorii de la Curtea de Apel București au reținut că informațiile furnizate Securității de Ioan Mircea Ciocotișan au îngrădit dreptul la viață al persoanelor "turnate", dar și dreptul la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor. Sursa "Dinu", racolată în '84. Și-a turnat antrenorul Ioan Mircea Ciocotișan a fost racolat de Inspectoratul Județean de Securitate Maramureș în anul 1984, sub numele de cod "Dinu". Documentele de la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității arată că a fost recrutat pentru a turna "persoanele cu intenții de trecere frauduloasă a frontierei de stat sau de rămânere ilegală în străinătate". Pe atunci. era angajat ca muncitor la Complexul Economic Carpați Baia Mare, dar și rugbist la Știința Cemin Baia Mare. Citește și: Senatoarea PNL Alina Gorghiu a încălcat legea făcând reclamă unor ceaiuri de slăbit. Care sunt sancțiunile Printre primele note informative scrise de sursa "Dinu" a fost despre propriul său antrenor: "acasă la numitul Tirnmiacev se pot găsi lucruri ce nu se găseau la noi, blugi, cafea, țigări". O altă delațiune a fost despre un anume Buru Grațian. Despre acesta scria: "în legătură cu Buru Grațian, vă informez că făcând rugby în cadrul Asociației Știința CEMIN Baia Mare, deseori ne-am întâlnit fără să ne cunoaștem personal. L-am văzut de mai multe ori în compania lui Vlădescu Aurel, care acum este în detenție pentru săvârșirea infracțiunii de viol și tâlhărie. După părerea mea, acești oameni sunt de ultima speță și cred că Grațian colindă toate localurile". Traducătoarea care coresponda cu olandezul Pe 30 martie 1985, Ioan Mircea Ciocotișan scria o notă informativă despre traducătoarea de la Faimar Baia Mare. "Sursa vă informează în legătură cu numita M.L. angajată la FAIMAR Baia Mare. În virtutea funcției de traducătoare, vine în contact cu cetățeni străini. Sursa cunoaște însă că în afara cadrului legal întreține relații și cu alți cetățeni din exterior, cum ar fi: G., M., încă unul din Olanda, cu care corespondează. Se pare că nu este singura care face acest lucru, pentru că în gașca lor sunt incluse câteva fete pe care le știu numai după numele mic /…/ și care au un loc de întâlnire pe care de asemenea nu-l cunosc deocamdată." Contabila, Ardealul, maghiarii și americanii O altă "victimă" a șefului din Ministerul Sportului a fost o contabilă de la Oficiul de Pensii al Cooperativei Agricole de Producție (CAP). În clădirea Uniunii Tineretului Comunist (UTC), la parter, femeia "afirmă în prezența colegilor unele teze necorespunzătoare în legătură cu istoria poporului român, rezultând că nutrește sentimente puternice ale naționalismului maghiar. Astfel în urmă cu o săptămână s-a exprimat față de H. – șeful oficiului (român), L - inspector și alții, în felul următor: cea în cauză, în cercuri restrânse, discută numai în limba maghiară și afirmă că ungurii nu mai au drepturi în România întrucât se desființează școlile în limba maghiară. Este ascultătoare a Europei Libere, întrucât a afirmat că a ascultat o emisiune în care și americanii susțin necesitatea scrierii unei istorii noi a Ardealului, ceea ce în concepția ei aprobă recenta istorie editată de Academia Ungară." Ofițerii de Securitate: "aport satisfăcător" Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a decis în anul 2010 că Ioan Mircea Ciocotișan a fost colaborator al Securității. Decizia a fost contestată la instanță. În mai 2013, judecătorii de la Curtea de Apel București au decis că Ioan Mircea Ciocotișan a fost colaborator al Securității. Conform sentinței civile nr. 1.716, judecătorii au reținut că activitatea lui Ioan Mircea Ciocotișan de a furniza informații Securității a fost apreciată pozitiv de ofițeri. "De la ultima analiză până în prezent, sursa a avut un aport satisfăcător în culegerea și furnizarea de informații de interes operativ exploatate în D.U.I. și pe alte linii de muncă, un caz fiind finalizat prin avertizare (…). A dovedit însă loialitate față de organele noastre, seriozitate și interes de colaborare. A fost cointeresat material prin efectuarea unor servicii respectiv rezolvarea unor probleme personale și interes în colaborare." Ciocotișan s-a apărat susținând că nu e "Dinu" Judecătorii au mai reținut că Ciocotișan "a furnizat informații despre o persoană care avea intenția de a pleca în străinătate". În urma analizei notelor informative, judecătorii au concluzionat că informațiile furnizate de Ioan Mircea Ciocotișan "au vizat îngrădirea dreptului la viață privată prevăzut de art. 17 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice și, respectiv, dreptul la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor prevăzut de art. 28 din Constituția României din 1965 coroborat cu art. 19 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice". Ioan Mircea Ciocotișan a susținut în fața instanței că CNSAS face o confuzie între persoana sa și sursa "Dinu". El a susținut că nu a avut nici o legătură cu Securitatea, iar semnătura de pe Notele Informative nu este a sa. Instanța a încuviințat proba grafoscopică pentru a se stabili dacă a semnat angajamentele. Conform Raportului de expertiză criminalistică, angajamentul, nota de relații și notele informative ale sursei "Dinu" îi aparțin lui Ioan Mircea Ciocotișan. În raport, însă, se menționează că nu se poate stabili dacă semnătura aflată pe angajament aparține acestuia. Decizia Curții de Apel București a fost contestată la Înalta Curte de Casație și Justiție. Magistrații de la Curtea Supremă au menținut soluția pronunțată de Curtea de Apel. Ciocotișan: "Care decizie a instanței? Nu a venit" Contactat de către Defapt.ro, Ioan Mircea Ciocotișan a cerut inițial să se întâlnească cu reporterul pentru a explica ce s-a întâmplat, dar pe urmă a refuzat. "Haideți să discutăm toate problemele. Când putem să ne întâlnim să discutăm… nu știu ce să vă zic. Nu s-au făcut demersuri pentru ca să fiu schimbat din funcție. Expertiza, zic eu, este o făcătură", a declarat Ioan Mircea Ciocotișan. Întrebat dacă este de părere că ocupă ilegal funcția în urma deciziei definitive, Ioan Mircea Ciocotișan a spus că nu se află în ilegalitate. "Nu consider că ocup funcția ilegal. Care decizie a instanței? Nu a venit nici o decizie de la instanță, așa că ce să punem în aplicare? Urmează să se scrie. Procesul s-a terminat în 2013. Vă spun că nu am primit decizia instanței, dar nici nu am solicitat." Defapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere și de la ministrul Eduard Novak, dar acesta a refuzat să facă orice comentariu, deși a primit întrebările. Securistul Ciocotișan, ilegal la șefia Sportului Constantin Buchet, președintele CNSAS, a spus că în mod normal această problemă trebuia gestionată de Ministerul Sportului. "Acolo e sediul materiei. Noi ținem legătura, îi informăm dacă e o decizie definitivă. E funcționarul lor. Măsurile trebuie să le ia în acord cu Codul Administrativ sau Legea 188/1999 (privind Statutul Funcționarilor Publici - n.r.). Noi ne-am făcut datoria. Nu putem să facem presiuni pentru că nu există Legea Lustrației." Cazemir Benedict Ionescu, membru în colegiul CNSAS, a spus că, potrivit legii, funcționarul public trebuia să fie demis: "Instituția trebuie să facă o acțiune pentru constatarea falsului în declarații pentru că funcționarul a dat o declarație pe propria răspundere că nu a colaborat cu Securitatea." Cătălin Boris Precul, secretarul Colegiului CNSAS, a declarat că "în acest caz, eliberarea din funcție a unui funcționar public aflat în situația prezentată de către dumneavoastră poate fi solicitată de către instituția unde acesta își desfășoară activitatea." Codul Administrativ e clar: "Dinu" trebuie dat afară Conform Codului Administrativ, art. 465, alin (1), lit. k, o persoană nu poate ocupa o funcție publică în situația în care a fost colaborator al Securității. Tot în același act normativ, la art. 517, art. (1), lit. j, se stipulează că raportul de serviciu încetează de drept "ca urmare a constatării faptului că funcția publică a fost ocupată cu nerespectarea dispozițiilor legale de către o persoană care a fost lucrător al sau colaborator al Securității, pe baza hotărârii judecătorești definitive". Astfel, Ministerul Sporturilor are obligația, conform Codului Administrativ, să constate de drept încetarea raportului de serviciu al funcționarului public Ioan Mircea Ciocotișan.

Boloș: "Vom depune prima cerere de plată a PNRR în valoare de trei milioane de euro pe 31 mai" (sursa: gov.ro)
Eveniment

Marcel Boloș la Cercetare și Digitalizare

Marcel Boloș la Cercetare și Digitalizare este un scenariu din ce în ce mai aproape de realizare. Fostul ministru de la Fonduri Europene a declarat, într-un interviu pentru defapt.ro, că găsește "argumente pentru un răspuns pozitiv" în chestiune. Potrivit mai multor articole de presă, propunerea a venit de la premierul Nicolae Ciucă. Boloș, însă, a tot amânat luarea unei decizii, invocând o altă specializare profesională. Marcel Boloș la Cercetare și Digitalizare. Rolul PNRR Defapt.ro i-a adresat mai multe întrebări lui Marcel Boloș săptămâna trecută, atât despre situația fondurilor europene, cât și despre contextul politic. Actualul consilier al premierului a răspuns luni, 24 ianuarie, în mod consistent. Defapt.ro va publica în câteva episoade răspunsurile lui Marcel Boloș. În ceea ce privește acceptarea portofoliului de la Digitalizare, Boloș a făcut despre legătura cu fondurilor europene. "Cred că Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării este un minister important în următoarea perioadă, dincolo de tematicile specifice aferente sectoarelor de cercetare și digitalizare, și din prisma fondurilor europene și de investiții pe care le are la dispoziție atât în PNRR, cât și în viitorul program operațional 2021-2027, respectiv Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (POCIDIF). Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac pentru SMURD, folosit de Gabriel Oprea pentru „zboruri speciale” Aceste două surse de finanțare pot aduce foarte multe beneficii sectoarelor de cercetare-dezvoltare și digitalizare din România. În PNRR vorbim de peste 1,8 miliarde de euro dedicate transformării digitale, unde avem proiecte foarte importante precum Cloud-ul Guvernamental și peste 750 de milioane de euro pentru sectorul de cercetare, dezvoltare și inovare." "Găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv" "La toate astea se adaugă, cred, peste 1,5 miliarde euro de pe viitorul program operațional de creștere inteligentă și digitalizare 2021-2027. Nu mai spun de restul fondurilor din PNRR, care contribuie la tranziția digitală, procentul investițiilor care contribuie la acest obiectiv fiind de circa 20,6% din totalul sumelor alocate. Vorbim deci despre o sumă de peste 4 miliarde euro din fonduri europene. Aici, știindu-mă un om deschis către noi provocări și care am livrat peste tot pe unde am fost, când a fost vorba de fonduri europene și proiecte, cred că îmi găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv.", a adăugat Boloș. Ex-ministrul de la Fonduri Europene nu a afirmat direct că ar accepta portofoliul, însă a oferit indicii clare. Reținerea lui Boloș De ce a amânat timp de două săptămâni un răspuns la propunerea premierului? "Reținerea a venit din faptul că sunt la bază finanțist, profesor universitar și cercetător în domeniul finanțelor publice, bugetului și investițiilor, că am lucrat în domeniul fondurilor europene, dezvoltării regionale și proiectelor de infrastructură, mai puțin în domeniul digitalizării. Dar cred că fondurile europene au un cuvânt important de spus, pentru aceste două domenii foarte importante pentru România – cercetarea și digitalizarea.", a completat Marcel Boloș. Poziția de ministru la Digitalizare este vitală pentru Executiv. Ieșirea rusinoasă din scenă a precedentului ministru, Florin Roman (PNL), în urma acuzațiilor de falsificare a CV-ului și de plagiat, a vulnerabilizat Guvernul. Mai mult, indecizia prelungită și incapacitatea de a găsi un ministru au adâncit criza. Cu atât mai mult cu cât sume importante prin PNRR nu pot fi accesate de instituție. Potrivit mai multor surse politice, este foarte probabil ca marți să fie votată în Biroul Politic Național al PNL confirmarea lui Boloș ca propunere pentru Ministerul Digitalizării. Marcel Boloș nu este membru PNL.

Un funcționar fără CV public, la CEC (sursă: profit.ro)
Investigații

Un funcționar fără CV public

Un funcționar fără CV public, Mirela Șițoiu, fostă Soviani, a fost trimis de Ministerul de Finanțe în Consiliul de Administrație al CEC, dar și în cel al Institutului de Cercetare Fizica Pământului. Pentru prezența în aceste CA-uri, Șițoiu încasează sume impresionante. CV-ul ei este de negăsit: nici Finanțele, nici CEC-ul, nici alte instituții pe care le conduce nu-i publică biografia. Nici fotografia femeii nu este la vedere. Un funcționar fără CV public Simpla prezență în consiliul de administrație al CEC, i-a adus Mirelei Șițoiu, în 2020, suma de 227.676 de lei. De la Finanțe și ANAF, unde a lucrat în acel an, a primit salarii în valoare totală de 120.000 de lei. Dar nu a fost suficient: ea a fost plasată de ministerul de Finanțe și în consiliul de administrație al INCD Fizica Pământului. De aici a încasat 24.564 de lei, în 2020. Declarațiile ei de avere arată că ea face parte din 2007 - când apare pe site-ul ANI prima ei declarație de avere - din diferite consilii. În acel an ea era doar în CA-ul de la INCD Fizica Pământului și în AGA la Imprimeria Națională. În 2012, Șițoiu ajunge în CA-ul CEC-ului și, de atunci, în pofida numeroaselor schimbări politice, nu mai este scoasă din această structură unde se câștigă foarte bine. Declarațiile succesive de avere arată că directoarea avea, în 2007, un apartament de 67 mp, în zona Piața Unirii, și două mașini Renault. În 2020, avea două apartamente, un BMW și un Audi. Consiglierii de Administrație Recent, defapt.ro a prezentat un alt portret de sinecurist. Nicoleta Bobîrcă, expert superior în ministerul de Finanțe, a fost selectată să facă parte din nu mai puțin de patru consilii de administrație. Citește și: Portretul sinecuristului la stat: absolvent de universitate privată, funcționar, membru în patru CA-uri Astfel, potrivit declarației de avere din 2021, ea face parte din consiliile de administrație ale: RPL Ocolul Silvic Pădurile Făgărașului, județul Brașov, de unde a încasat 21.000 de lei, în 2020.RA Ocolul Silvic Izvorul Someșului Mare, comuna Șanț, Bistrița – 19.800 de leiRPL Ocolul Silvic Gura Râului, Sibiu – doar 2.746 de leiInstitutul Național de Cercetare Textile Pielărie, București – 19.656 de lei Ea a încasat, în 2020, de la aceste instituții circa 63.000 de lei. Salariul încasat de Bobîrcă de la ministerul de Finanțe a fost de 77.468 de lei. Numele sinecuriștilor, bine ascunse Pe site-ul Ministerului de Finanțe este imposibil de descoperit o listă cu reprezentanții desemnați în CA-urile diferitelor instituții. Ministerul publică anunțuri de organizare a selecției pentru aceste consilii de administrație, dar numele celor desemnați sunt secretizate. Unele din aceste instituții nu prezintă componența CA-uri. Componența uneia din cele mai bănoase sinecuri, Comitetul interministerial de finanțări, din cadrul EximBank, o bancă subordonată Finanțelor, este de negăsit.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră