sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: minister

43 articole
Investigații

România nu are fabrică de pulberi

România nu are fabrică de pulberi, deși a cumpărat armament de aproape zece miliarde de euro în ultimii ani. Ceea ce ar putea să reprezinte o vulnerabilitate gravă la adresa Armatei Române în caz de conflict. Ultima instalație de pulberi de la Făgăraș, cu o tradiție de aproape 100 de ani, a fost tăiată și vândută la fier vechi de autoritățile locale în 2004 pentru o datorie de doar 200.000 de euro. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online La solicitarea Defapt.ro, ministrul Economiei Florin Spătaru a declarat că o fabrică nouă de pulberi ar putea să coste în jur de 500 de milioane de euro. Spătaru a alocat 70 de milioane de lei companiei Pirochim Victoria pentru studii de fezabilitate și pregătirea terenulu. Dar, anterior, a declarat la Televiunea Română că a alocat suma de 800 de milioane de lei și are "parteneriate plătite" cu companii americane și sud-coreene pentru a începe construcția fabricii. Mai mult, directorul Pirochim, Milică Palade, susține că nu poate începe studiile de fezabilitate până când oficialii din Ministerul Economiei nu vor decide ce tipuri de instalații de producție a pulberilor vor fi achiziționate. România nu are fabrică de pulberi Fabrica de Pulberi de la Făgăraș (foto) are o istorie de aproape 100 de ani, timp în care a produs pulberi și explozibili. Dar industria de apărare românească a fost lăsată de izbeliște după Revoluția din decembrie 1989. Un pic mai târziu, în anul 2004, primăria Făgăraș a executat Fabrica de Pulberi pentru o datorie de 200.000 de euro. Pentru a-și recupera banii la bugetul local, primăria a decis să vândă la fier vechi instalația de nitroceluloză, cu ajutorul căreia se producea o parte din materia primă pentru pulberi. Așa că producția de pulberi a încetat. Dar a continuat cea de explozibili. Companiile din industria de apărare de stat s-au reorientat către Serbia, țară din care se cumpără și în prezent pulberi. Lucian Cupu, liderul de sindicat de la Fabrica de Pulberi Făgăraș, a declarat pentru Defapt.ro că "instalația de nitroceluloză producea un ingredient pentru pulberi. Cum s-a reușit să se scoată din inventarul industriei de apărare o astfel de capacitate?". El a mai spus că "degeaba faci tancuri, degeaba faci mitraliere, degeaba faci aruncătoare, dacă nu ai ce trebuie să bagi în glonț, în muniție". Spătaru minte nerușinat despre bani Florin Spătaru, ministrul Economiei, s-a lăudat în repetate rânduri că va aloca fondurile necesare pentru construcția unei noi fabrici de pulberi. Ultima dată a făcut-o la Televiziunea Română, acolo unde s-a încurcat în declarații. Semn că nu prea înțelege ce se întâmplă în industria de apărare din subordinea sa. "Vom veni cu o soluție pentru construirea unei fabrici de pulberi în România. Este un deziderat. În 2004 a fost închisă în România și am importat. Acum vom face o capacitate de producție mai mare și pentru tipuri de muniție NATO și non-NATO. Pe lângă 800 de milioane de lei alocați de la Ministerul Economiei, avem și parteneriate plătite cu companii americane, sud-coreene pentru a începe această construcție industrială", spunea la TVR ministrul Spătaru. Declarația ministrului Florin Spătaru a ridicat suspiciuni pentru că Ministerul Economiei a alocat pentru investiții în industria de apărare de stat sume derizorii. De exemplu, în anul 2021 s-au alocat doar cinci milioane de lei. În anul 2022 s-au alocat 400 de milioane de lei, iar de la începutul acestui an până în prezent, doar 200 de milioane de lei, potrivit informațiilor oficiale furnizate de Ministerul Economiei la solicitarea Defapt.ro. Un "partener mare, european". Dar fantomatic Pentru a clarifica aceste neconcordanțe am solicitat clarificări Mirabelei Isac, consiliera ministrului pe comunicare. A răspuns, în schimb, chiar ministrul Florin Spătaru, care și-a nuanțat declarația făcută la televiunea publică. El a spus că, de fapt, nu a alocat 800 de milioane de lei pentru fabrica de pulberi și că se referea la alocările bugetarea pentru întreaga industrie de apărare. Adică la cele 600 de milioane de lei alocați în 2022 și 2023. Cât despre fabrica de pulberi promisă, a menționat că în realitate a alocat doar 70 de milioane de lei către Pirochim Victoria. Banii ar trebui folosiți pentru "studiu de fezabilitate și o pregătire pentru investiție. Separat de acest lucru, discutăm cu mai multe companii de o investiție de la zero. Greenfield! Pentru că acele echipamente pe care noi le avem fie la Făgăraș, fie la Victoria, o parte din ele sunt depășite tehnologic. O parte din ele ar trebui modernizate. Există posibilitate să le reutilizăm. Dar nu luăm deocamdată în calcul un astfel de scenariu", a declarat ministrul Florin Spătaru. Tot ministrul a spus că la nivelul Ministerului Economiei se discută cu un "partener mare, european", care ar vrea să facă "ditamai fabrica și să livrăm peste 1.000 de tone de pulberi în mod continuu. Cred că ne încurcăm dacă reutilizăm niște echipamente care s-ar putea să ne lase la un moment dat". Ministrul nu a vrut să spună numele partenerului, dar a precizat că valoarea unei investiții într-o fabrică de pulbere este undeva la 500 de milioane de euro. "Un studiu de fezabilitate de rahat!" Întrebat ce s-a întâmplat cu cele 22 de milioane de euro promise public de fostul ministru Virgil Popescu pentru Fabrica de Pulberi Făgăraș, ministrul Florin Spătaru a spus că nu știe unde au fost dați. Cât despre declarațiile pompoase ale lui Gabriel Țuțu, fostul director Romarm, despre repornirea fabricii de pulberi, a spus că "Ministerul Economiei nu a negociat cu nimeni. Hai să ne înțelegem! Și-a bătut joc! Nu a negociat cu absolut nimeni. Nimeni, nimic! Ca să fim clari pe subiectul ăsta: nu a existat nici un proiect! A existat un studiu de fezabilitate de rahat! De rahat! Făcut undeva în anul 2018 în care se spunea că dacă mai pui două țevi și trei garduri pui în funcțiune Fabrica de Pulberi. Total eronat!". Cât despre proiectul său legat de fabrica de pulberi, ministrul a spus că va începe cât mai curând. Adică până în toamnă. Constantin Bucuroiu, președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică, nu crede în ceea ce spune ministrul Spătaru. "Au declarat că vor face fabrica de pulberi într-un an de zile. Au trecut doi ani și nu au mișcat nici un deget. Capabilitatea de proiectare este destul de redusă în România", a spus Bucuroiu. 70 de milioane de lei date degeaba Sindicalistul Lucian Cupu a declarat pentru Defapt.ro că la Fabrica de Pulberi Făgăraș există deja un studiu de fezabilitate în care se menționează că pentru construcția unei noi fabrici este nevoie de trei ani. "Astfel de instalații nu le are nimeni pe stoc. Aceste instalații trebuiesc proiectate. Ca să faci proiectare trebuie să faci o cercetare pentru a vedea care este necesarul de pulberi în piață, dacă vrei să o construiești pe rațiuni economice. Citește și: Summit-ul NATO de la Vilnius va oficializa cel mai negru scenariu: a reînceput „războiul rece”. Noile planuri de apărare ale Alianței se axează pe reacția la un atac rusesc pe scară largă În momentul în care faci niște instalații pentru pulberi, le calibrezi cu un necesar astăzi sau pentru un viitor conflict. Atunci nu poți justfica o astfel de investiție și să o condiționezi de profitabilitate. Iar în acel moment trebuie să poți susține o astfel de investiție pentru a se reduce dependența de alte state", a spus Lucian Cupu. Conform studiului, Fabrica de Pulberi de la Făgăraș ar putea produce o tonă de pulberi pe oră. Însă ministrul Florin Spătaru nu a alocat cei 70 de milioane de lei la Făgăraș, ci i-a virat în conturile Pirochim Victoria, societate lăsată pe butuci din 2004. Milică Pandele, directorul general al Pirochim, a spus că decidenții din Ministerul Economiei ar trebui să decidă ce tip de instalații vor să fie achiziționate și ce tipuri de pulbere să producă. De abia atunci poate contracta studii de fezabilitate cu banii primiți de la minister. Întrebat în cât timp ar putea fi pusă în funcțiune o fabrică nouă, directorul Milică Pandele a declarat că "un termen rezonabil ar fi de minim doi ani de zile. Majoritatea instalațiilor sunt unicat. Nu se poate începe în șase luni, de exemplu".

România nu are fabrică de pulberi (sursa: Petru Zoltan)
România nu poate produce pentru Ucraina (sursa: Facebook/Florin Spataru)
Economie

România nu poate produce pentru Ucraina

România nu poate produce pentru Ucraina. Uniunea Europeană se pregătește să cheltuiască două miliarde de euro pentru a cumpăra un milion de obuze de calibru 152 și 155 mm pentru Ucraina. Florin Spătaru (foto), ministrul Economiei din România, a declarat pentru Defapt.ro că va aloca fonduri pentru începerea producției pentru aceste tipuri de muniții pentru Ucraina doar dacă vor exista comenzi certe de la Bruxelles. Până atunci, însă, România trebuie să facă rost de pulberi. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ministrul Florin Spătaru susține, pe de altă parte, că România nu a produs vreodată muniție de artilerie de calibru 155 mm. Dar este contrazis de Viorel Popa, directorul Uzinei Mecanice Plopeni, care susține că s-a produs până în 1986 și că ar putea relua producția de muniție în maxim șase luni, dacă ar avea bani pentru investiții. Constantin Bucuroiu, președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică, este mult mai sceptic cu privire la declarațiile ministrului Spătaru, despre care spune că a promis mult la nivel declarativ, dar nu a realizat nimic pentru industria de apărare românească. Miza: un milion de obuze Uniunea Europeană a aprobat alocarea a două miliarde de euro pentru achiziția și livrarea de muniție către Ucraina. Josep Borell, șeful diplomației europene, a anunțat la finalul lunii martie că statele membre au convenit să ofere Ucrainei un milion de obuze de artilerie calibru 155 mm în următoarele 12 luni. Planul lui Borell prevede ca muniția de un miliard de euro să fie livrată inițial din stocurile proprii ale statelor membre cărora li se va rambursa în jur de 60% din valoarea muniției prin fondul Facilitatea Europeană pentru Pace. Ulterior, din același fond, va fi alocat încă un miliard de euro pentru achiziția comună de obuze pentru Ucraina. De această achiziție se va ocupa Agenția Europeană pentru Apărare sau o asociere de cel puțin trei state. "Nu se justifică economic", dar "o facem" Întrebat ce tipuri de muniție va vinde România prin acest program european pentru Ucraina, ministrul Florin Spătaru nu a știut să răspundă clar. Dar s-a ascuns în spatele întâlnirii pe care a avut-o în România cu Thierry Breton, comisarul european pentru piața internă, și a unor oferte făcute cătorva state UE. "Când a venit comisarul Breton aici l-am dus la Dragomirești și la Plopeni. Și i-am arătat: uite, putem să producem asta, putem să producem asta. Bineînțeles, în funcție de tipurile de muniții care se doresc a fi achiziționate, vom veni cu acele oferte. Pot să vă spun un singur lucru. România nu a produs niciodată muniție de 155, ca să ne înțelegem! Niciodată! E muniție pe care nu avem la ce să o folosim. Ca să ne uităm la ea în curtea școlii? Nu cred că se justifică economic", a declarat Florin Spătaru. Deși pare că se contrazice, ministrul Spătaru a spus că a cerut Centrului de Cercetare al Romarm un proiect cu costurile totale pentru o linie completă de producție a muniției de 155 mm. "Proiectul este pe masă. Acum vrem să vedem cum facem această investiție. De făcut o facem!", a spus hotărât ministrul. România nu poate produce pentru Ucraina Industria de apărare românească, din subordinea Ministerului Economiei, ar putea să producă în schimb muniția de calibru 152 mm, de tip sovietic, pentru Ucraina. În acest caz ministrul Spătaru ar fi cerut o evaluare a echipamentelor să vadă dacă mai pot fi puse în funcțiune. "Ce ne-ar mai trebui ca să facem lucrul ăsta? Câtă muniție putem să producem? Ca să putem să le spunem când se va face acest apel de achiziție comun ca să putem participa și noi. Aici vorbim de muniție non-NATO și vă pot spune că este vorba de muniția de 152. A fost produsă în România, nu a mai fost achiziționată. Avem aceste echipamente, mai trebuie să facem niște mici modernizări și-am putea să producem", a mai spus ministrul Spătaru. Ulterior a mai menționat că mecanismul de achiziție al Uniunii Europene nu este încă clar. Însă, în ultima comunicare primită de la Bruxelles s-ar menționa că se vor cumpărare și obuze de 152 mm. În acest context, spune el, le-a cerut oficialilor Romarm și celor din industria de apărare să vină și să îi spună de câți bani au nevoie pentru instalațiile de producției a muniției pentru a-i aloca pe loc. Dar nu înainte de a primi o comandă fermă de la Uniunea Europeană. "Eu mă apuc să fac achiziții dacă n-am un contract, dacă n-am o comandă? Dacă n-am comandă, de ce m-aș apuca să achiziționez? Putem să producem 152, 122 și alte tipuri de muniție. Deocamdată nu avem pulberea necesară, trebuie cumpărată. Nu din Serbia, în nici un caz din Serbia", a declarat ministrul. Ministrul, contrazis: România a produs calibrul 155 Constantin Bucuroiu, președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică (ASIAA), a fost primul care l-a contrazis pe ministrul Florin Spătaru. Acesta susține că România a produs muniție de calibru 155 înainte de anii '90. "După 1990 am început să vindem la fier vechi prese și alte instalații folosite la fabricația acestui obuzier cu lovitură la distanță mare și cu cheltuieli mici. Noi am produs 155 la Plopeni. Tohani a colaborat pe muniția mare, participa cu anumite componente la Plopeni. Sunt loviturile cele mai ieftine și cele mai eficiente", a declarat sindicalistul Bucuroiu. E nevoie de investiții mari Președintele ASIAA atrage atenția că industria de apărare românească nu este pregătită pentru a participa la programul "arme pentru Ucraina" al Uniunii Europene. Dar pentru a participa la acest program este nevoie de investiții majore și rapide din partea Ministerului Economiei. "În momentul de față, dacă nu găsim o firmă specializată pe asemenea linii de fabricație, nu avem cum să facem 155. Ne trebuie un partener din afară, investițiile se fac destul de greu pentru că aprobările se obțin foarte greu. Eu nu văd cum să intrăm pe acest program. Am zis că nu vom intra nici pe programul de cercetare de 13 miliarde de euro pentru că nu avem cu ce să intrăm. Trebuie gândit foarte bine ce vrea să facă România. Și de acolo să se plece cu programele de investiții. Dacă se merge doar pe declarații, nu se va face niciodată", a spus Bucuroiu. Spătaru, contrazis din nou: Am făcut 155 până în 1986 Viorel Popa, directorul general al Uzinei Mecanice Plopeni, îl contrazice și el pe ministrul Florin Spătaru. Acesta susține că ultima producție de muniție de 155 mm a fost în anul 1986. "Nu era făcută complet la noi. Tohani vene cu componente, tuburile se făceau la Metrom. Ultima asamblarea a fost în 1986. Da, putem să producem muniție calibru 155. Avem nevoie de omologare din nou și, bineînțeles, de documentație", a declarat Viorel Popa. El a explicat că în cazul în care producția de 155 mm s-ar face pentru Armata Română, ar fi nevoie de omologare. Motiv pentru care producția ar începe într-un an. Dar dacă s-ar face pentru piața externă, fără omologare, producția ar putea să înceapă în patru – șase luni. "Noi nu am prins nici un contract cu Ucraina. N-am produs și n-am vândut nici măcar un obuz pentru Ucraina", a spus mâhnit Viorel Popa. Secrete comerciale, date concurenței Directorul de la Plopeni a rămas cu un gust amar în urma vizitei făcută de delegația condusă de comisarul Thierry Breton la Uzina Mecanică Plopeni. "Să fim clar pentru ce au venit ei: dacă câștigă contractul de blindate (pentru MApN - n.r.), vor să facă muniția la noi ca să nu o mai aducă tocmai de prin Franța. Ei pentru asta au venit, nu au venit pentru Ucraina", a declarat directorul Popa. Citește și: Rachetele „invincibile” ale Rusiei nu trec de antiaeriana ucraineană: nouă drone și 18 rachete, din care șase Kinzhal, doborâte. Nici o rachetă rusească n-a trecut de defensiva Kievului Tot el a mai spus că în urma întâlnirii a fost nevoit să le pună "pe tavă" oficialilor francezi toate documentele strategice de la Plopeni. "Din punctul meu de vedere a fost o mare prostie. Pentru că nici o altă unitate de producție de armament nu a acceptat un audit din partea unui concurent (compania franceză Nexter – n.r.). Ei erau concurenți cu noi, indiferent care era treaba. Ei au cerut chestionare întregi. Ne-am trimis chestionare pe care noi le-am completat cu costuri de producție, capacitate, furnizori, toate nebuniile. Aceste informații nu se dau. Eu dacă mă duc la Nexter sau în Bulgaria nu îmi dau astfel de informații. Le-am dat firmelor respective conform înțelegerilor bilaterale pe care le-am avut. La Nexter, la ăștia din Bulgaria, cei din Anglia. Nexter este din Franța", a spus supărat directorul Viorel Popa.

Țara Dornelor, destinație ecoturistică trei ani (sursa: Facebook/Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului)
Mediu

Țara Dornelor, destinație ecoturistică trei ani

Țara Dornelor, destinație ecoturistică trei ani. Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului (MAT) a prelungit pentru o perioadă de trei ani statutul de destinaţie ecoturistică acordat zonei Ţara Dornelor. Țara Dornelor, destinație ecoturistică trei ani Potrivit unui comunicat MAT, destinaţia acoperă zece unităţi administrativ teritoriale din judeţul Suceava, respectiv Vatra Dornei, Poiana Stampei, Coşna, Dorna Candrenilor, Dorna Arini, Şaru Dornei, Panaci, Cârlibaba, Ciocăneşti, Iacobeni. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Bucovina rămâne una dintre cele mai ofertante destinaţii turistice. Felicit Asociaţia de Ecoturism Ţara Dornelor pentru rezultatele obţinute şi pentru promovarea corectă şi neobosită a regiunii. Certificarea ca destinaţie ecoturistică este doar un pas. Serviciile şi valorificarea sustenabilă a resurselor sunt cele care confirmă an de an statutul pe care l-au dobândit", a declarat Constantin-Daniel Cadariu, ministrul Antreprenoriatului şi Turismului. Citește și: EXCLUSIV Primarul Minea de la Chiajna a ascuns 14 case și terenuri: a declarat doar opt, dar DNA i-a pus sechestru pe 22. Edilul a finanțat ilegal clubul de fotbal Concordia cu 45 de milioane de lei de la buget Conceptul de Destinaţie Ecoturistică a fost dezvoltat începând din anul 2012 de autoritatea publică centrală pentru turism, în parteneriat cu instituţii şi organizaţii reprezentative la nivel naţional (Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Turism şi Asociaţia de Ecoturism din România), având la bază Strategia Naţională de Ecoturism, Criteriile Globale pentru Turism Durabil (GSTC) şi Standardul European de Ecoturism (EETLS). La momentul respectiv (2012), România a fost prima ţară din Europa care a lansat un astfel de sistem de recunoaştere a destinaţiilor ecoturistice.

După ce a pompat zeci de milioane de lei în angajări și în înființarea ministerului lui Firea, PSD se gândește acum să-l desființeze Foto: Facebook
Politică

A pompat milioane angajări înființarea ministerului Firea

După ce a pompat zeci de milioane de lei în angajări și în înființarea ministerului lui Firea, așa-numitul minister al Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, PSD se gândește acum să-l desființeze, afirmă surse din acest partid. La schimb, PNL ar urma să desființeze, în viitorul guvern, condus de Marcel Ciolacu, ministerul Antreprenoriatului și Turismului, condus de Constantin-Daniel Cadariu. A pompat zeci de milioane de lei în angajări și în înființarea ministerului lui Firea În 2022, ministerul lui Firea a fost o mașină de tocat bani publici, întrucât întregul an a fost ocupat cu angajări. Anul trecut, bugetul acestei structuri a fost ce circa 600 de milioane de lei. În 2023, bugetul este de puțin peste 500 de milioane de lei. Gabriela Firea toacă 500.000 de euro/an pe chiria pentru imobilul care vă găzdui sinecura pe care o conduce, ministerul Familiei, deși această instituție nu a elaborat până acum aproape nici un proiect de interes public major. Ministerul ar urma să aibă aproximativ 250 de angajați. În august 2022, potrivit datelor ministerului de Finanțe, Firea angajase deja 214 persoane. Ministerul are nu mai puțin de trei secretari de stat. Zvonul scoaterii lui Firea din Executiv circulă de mai multe săptămâni, ea urmând să fie trimisă să preia din nou primăria Capitalei. Citește și: O „bombă murdară” (cu elemente radioactive) poate schimba radical conflictul din Ucraina: Șoigu pretinde că Ucraina s-ar autobombarda, SUA respinge „afirmațiile clar false” rusești La ministerul Antreprenoriatului și Turisumului, bugetul a fost, în 2022, de circa patru miliarde de lei. În 2023, acesta ar coboră, brusc, la 843 de milioane de lei. Acest minister are cinci secretari de stat, un secretar general și doi secretari generali adjuncți. În noiembrie 2021, când se negocia structura cabinetului Ciucă, fostul ministru al Muncii Lia Olguța Vasilescu (PSD) contesta înființarea ministerului Familiei „Nu cred că e cazul, nu se pune problema. Nu ştiu dacă propunerea a fost făcută la modul serios”, a spus Vasilescu despre înființarea acestei noi structuri guvernamentale.

România, primul proces climatic în instanță (sursa: 2celsius.org)
Mediu

România, primul proces "climatic" în instanță

România, primul proces "climatic" în instanță. Cauza a fost inițiată de Asociaţia Declic, a demarat la Cluj, fiind susţinut şi de alte organizaţii de mediu, se arată într-un comunicat de presă al Asociaţiei 2Celsius. România, primul proces "climatic" în instanță Curtea de Apel Cluj a decis, pe data de 10 aprilie 2023, să respingă excepţiile ministerelor care ar fi blocat procesul şi a dispus, astfel, începerea judecăţii pe fond. Astfel, instanţa a respins excepţia lipsei calităţii de interes a Declic şi excepţia prematurităţii solicitării amendării instituţiilor. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Aceste excepţii fuseseră ridicate de instituţiile chemate în instanţă, respectiv Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Ministerul Energiei. "Mai mult, Fundaţia Urgenda, care a câştigat primul proces din Europa privind schimbările climatice, intervine în procesul din România deschis de Asociaţia Declic. The Climate Litigation Network (CLN), parte a Fundaţiei Urgenda, a transmis o scrisoare Curţii de Apel Cluj, prin care susţine procesul Declic şi aduce în atenţia magistraţilor jurisprudenţa tribunalelor din mai multe ţări europene. Fundaţia Urgenda a câştigat primul caz istoric din Europa privind schimbările climatice, împotriva Statului Olandez. De altfel, primul proces pe climă deschis în România de Asociaţia Declic este susţinut de mai multe organizaţii de mediu, care au intervenit ca părţi în proces. Este vorba despre Bankwatch România şi 2Celsius", notează sursa citată. Statul olandez, învins Următorul termen al procesului deschis de Asociaţia Declic va fi pe 22 mai 2023. În 2015, Fundaţia Urgenda a câştigat un caz istoric privind schimbările climatice împotriva statului olandez, pe baza obligaţiilor din dreptul civil şi din dreptul internaţional al drepturilor omului. "Tribunalul de district din Haga a obligat Statul să reducă semnificativ emisiile sale de gaze cu efect de seră (GES) până în 2020, având în vedere prejudiciul creat de schimbările climatice. Aceasta a fost prima dată când un tribunal a obligat un guvern să reducă emisiile sale naţionale de GES cu o valoare minimă absolută. Decizia a fost în cele din urmă confirmată de Curtea Supremă a Olandei în 2019", se menţionează în informarea 2Celsius. România, cimitirul vehiculelor second-hand Preşedintele 2Celsius, Raul Cazan, consideră că, în ultimele decenii, România a devenit cimitirul vehiculelor second-hand ale căror importuri au fost încurajate total de politicile fiscale şi programele guvernamentale. "Ca rezultat, emisiile României din transport cresc, spre deosebire de alte sectoare ale economiei. Această acţiune reprezentativă în instanţă este ultima soluţie a societăţii civile, dovadă că advocacy-ul nostru pentru acţiunea climatică s-a lovit de zidul unei politici iresponsabile", a declarat Cazan. "A venit vremea să analizăm atent cine poartă de fapt răspunderea pentru criza climatică în care ne aflăm. România este pe un ruşinos loc trei din coadă într-un clasament la nivelul UE privind capacitatea instalată de energie solară şi eoliană pe cap de locuitor, în ciuda potenţialului semnificativ. Practic, între 2016 şi 2021 nu s-a pus în funcţiune nicio nouă capacitate bazată pe aceste surse. Guvernul României, în loc să accelereze aceste soluţii, a oferit ani la rând cecuri în alb marilor poluatori, majoritatea companii de stat, scoţând în evidenţă mai degrabă responsabilitatea individuală a cetăţenilor. Suntem încrezători că acest proces va reechilibra balanţa", a afirmat, la rândul său, Ioana Ciută, preşedintele Bankwatch România. Se solicită amendarea lui Ciucă, Popescu, Tanczos Comunitatea Declic le cere judecătorilor să oblige Guvernul să ia acţiuni concrete pentru combaterea schimbărilor climatice. Mai mult, reprezentanţii Declic solicită în instanţă amendarea premierului Nicolae Ciucă, a ministrului Energiei, Virgil Popescu, şi a ministrului Mediului, Tanczos Barna, pentru fiecare zi în care amână măsurile. "Solicităm Curţii de Apel Cluj să oblige Guvernul României să îşi asume obiective mult mai ambiţioase de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2030 şi de atingere a neutralităţii climatice până în anul 2050, inclusiv prin creşterea ponderii regenerabilelor în consumul final de energie şi a eficienţei energetice. Citește și: Seceta este deja foarte gravă în Franța: 930 de hectare de pădure au ars în Pirinei, la granița cu Spania Considerăm că actualele obiective sunt insuficiente, ele încălcând astfel obligaţiile juridice asumate prin Constituţie, Acordul de la Paris şi Legea europeană a climei", a declarat Roxana Mândruţiu, avocatul coordonator al echipei de avocaţi redactori ai acţiunii, din cadrul firmei de avocatura Revnic, Cristian şi Asociaţii. Pe acest subiect, Declic a invocat, în acţiunea de la Curtea de Apel Cluj, faptul că inactivitatea Guvernului afectează "dreptul la viaţă şi dreptul la viaţă privată, dreptul de proprietate, dreptul la un trai decent, dreptul la un mediu sănătos şi durabil, precum şi dreptul la un viitor demn al generaţiilor viitoare". "Statul are obligaţia de a lua măsuri pentru a asigura un viitor sănătos şi durabil pentru toţi cetăţenii", se arată în acţiunea depusă la Curtea de Apel Cluj.

Cei care conduc Avioane Craiova, Romaero (sursa: Facebook/Florin Spataru)
Investigații

Cei care conduc Avioane Craiova, Romaero

Florin Spătaru, ministrul Economiei, a numit la conducerea companiilor de armament ale statului politruci fără nici o legătură cu domeniul. De la secretare până la foști vânzători, bibliotecare, lăcătuși, polițiști, profesori, pensionari, chiar și patroni de discoteci. Majoritatea, susținuți politic de PSD și PNL, principalele partide de guvernământ. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Cei care conduc Avioane Craiova, Romaero. Consilierii ministrului Florin Spătaru au preluat președinția Consiliilor de Administrație de la Avioane Craiova și Romaero, două companii strategice din industria de apărare. La Romaero au ajuns și oamenii ministrului Gabriela Firea, colonelul SRI Alexandru Roland Săvulescu și Alexandru Hanzem Kansou. Cei care conduc Avioane Craiova, Romaero Ministerul Economiei, condus în prezent de pesedistul Florin Spătaru, coordonează activitatea industriei de apărare de stat prin compania Romarm, acționar majoritar la 15 fabrici de armament în întreaga țară. Separat, în portofoliul Ministerului Economiei se mai află șase companii: Avioane Craiova, IAR, IOR, Romaero, Șantierul Naval Mangalia și Uzina Mecanică Orăștie. Alte două companii strategice, Uzina de Produse Speciale Făgăraș și Construcții Aeronautice, se află în faliment din anul 2008, respectiv 2014. Pe lângă ministrul Florin Spătaru, de industria de apărare răspunde oficial și secretarul de stat Daniela Nicolescu, numită în funcție de liberali. De altfel, industria de apărare a și fost împărțită între PSD și PNL când a venit vorba de funcții de conducere. Agentul de vânzări și silvicultorul Avioane Craiova, una dintre societățile deținute de Ministerul Economiei, a fost înființată în anul 1972 cu scopul de a produce avioane militare pentru Forțele Aeriene Române. Consiliul de Administrație format din cinci membri. Liberalul Mădălin Romeo Voicinovschi, unul dintre membrii CA, a fost agent și manager de vânzări. În prezent, este administrator public al comunei Teasc, din județul Dolj. Cosmin Lucian Gherghe, alt membru CA, este lector universitar la Universitatea din Craiova. Tot în Consiliul de Administrație la Avioane Craiova îl regăsim pe silvicultorul Eugen Gioancă, fost senator PSD în perioada 2019-2020. El a intrat în Parlament în locul lui Claudiu Manda, care a renunțat la mandat pentru post de europarlamentar. Gioancă s-a pensionat anticipat, dar continuă să lucreze și pe post de consilier parlamentar. Un alt pesedist plasat la conducerea Avioane Craiova este inginerul Marius Cosmin Pantilimon, consilier județean și consilier parlamentar. Lăcătuș mecanic din 1987 În funcția de președinte al Consiliului de Administrație de la Avioane Craiova a fost numit Viorel Beleuzu, consilierul personal al ministrului Florin Spătaru. La începutul acestui an, ministrul Spătaru l-a plasat și în CA al Șantierului Naval 2 Mai SA. Viorel Beleuzu a intrat în câmpul muncii ca lăcătuș mecanic în anul 1987. După cinci ani, a făcut pasul spre administrația publică, unde a deținut mai multe funcții: de la expert la Avocatul Poporului, până la director adjunct al AVAS. În perioada 2017 - 2018 a fost încadrat pe postul de consilier relații la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni. De acolo, s-a detașat la Departamentul pentru Privatizarea și Administrarea Participațiilor statului, din subordinea Ministerului Economiei. Ministrul de atunci, Dănuț Andrușcă, l-a plasat în Consiliul de Supraveghere al Șantierului Damen Mangalia. Din această postură, Beleuzu a votat intrarea în directoratul șantierului a lui Florin Spătaru, pe atunci director de resurse umane la compania Damen. Actualul ministru, funcție de la consilier Contactat de către Defapt.ro, Viorel Beleuzu a spus că a votat intrarea în directorat a lui Florin Spătaru, dar nu i-a fost șef direct actualului ministru. El a precizat că ședințele Consiliului de Administrație le ține la sediul ministerului, acolo unde îi convoacă pe toți membrii. „Partea asta de administrare a societăților nu presupune prezența fizică acolo. Nu tot timpul. Când este nevoie și sunt situații mai delicate, ca să înțeleg mai bine care este situația, mă duc acolo câteva ore. Fac destule ore suplimentare care acoperă cu vârf și îndesat perioada în care sunt plecat”, a declarat Viorel Beleuzu. Totodată, Beleuzu a declarat că cele două companii din a căror conducere face parte nu au primit bani de investiții anul acesta. PSD, cu pensionari speciali La Romaero SA, fosta Întreprindere de Avioane București, ministrul Florin Spătaru l-a impus în funcția de președinte CA pe consilierul său Costel Enache, ieșit la pensie în decembrie 2021 din Ministerul Apărării Naționale. El a lucrat la Departamentul pentru Armamente, instituție care s-a ocupat și de organizarea licitației pentru achiziția de corvete. PSD București, organizație condusă de ministrul Gabriela Firea, i-a impus în CA pe Alexandru Roland Săvulescu și pe Alexandru Hanzem Kansou. Primul este un fost colonel, pensionat din Serviciul Român de Informații și candidat la Camera Deputaților din partea PSD București. Citește și: Rareș Bogdan, audiat la DNA. Dar nu în dosarul șpăgilor de pe Otopeni, ci în cel al lui Pițurcă – Romarm Iar Alexandru Hanzem Kansou, secretarul general al PSD București, este finul cuplului Gabriela Firea – Florentin Pandele. Tot pe această filieră, Kansou a fost numit director al Societății Naționale de Radiocomunicații, o altă companie strategică a statului și unul dintre principalii furnizori de rețele și servicii de comunicații electronice din România. PSD Buzău, organizație condusă de ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, l-a impus în CA al Romaero pe Alexandru Buscu, consilier județean și fost director executiv la societatea Piețe, Târguri și Oboare Buzău.

Garduri electrice, finanțate de Ministerul Mediului (sursa: Facebook/Ministerul Mediului - România)
Mediu

Garduri electrice, finanțate de Ministerul Mediului

Garduri electrice, finanțate de Ministerul Mediului. Instituția a pregătit o nouă finanţare pentru protejarea oamenilor şi a bunurilor create de om, care este asigurată din Fondul pentru Mediu, a declarat, miercuri, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos, la conferinţa de presă (VIDEO) despre implementarea Planului naţional de acţiune pentru conservarea populaţiei de urs brun. Garduri electrice, finanțate de Ministerul Mediului "Am pregătit o nouă finanţare pentru protejarea oamenilor şi a bunurilor create de om. Programul este implementat de Administraţia Fondului pentru Mediu. Este în Monitorul Oficial ghidul care a apărut acum două-trei zile. S-a publicat oficial şi ghidul de finanţare. Ieri, AFM a publicat şi calendarul de depunere a proiectelor. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Probabil a suferit o mică modificare din cauza perioadei de sărbători, dar în principiu este astăzi deschisă posibilitatea creării conturilor pentru potenţialii beneficiari şi, săptămâna viitoare, începe înscrierea efectivă a cererilor de finanţare în program. Vom finanţa garduri electrice, sisteme de protecţie pentru unităţile administrativ-teritoriale, garduri, garduri electrice. Beneficiarii pot fi atât UAT-uri, primăriile, cât şi persoanele juridice, companii din agricultură, PFA-uri, persoane fizice, asociaţii, asociaţii de vânătoare, asociaţii de proprietari, instituţii publice, deci toată plaja de beneficiari care pe suprafeţele deţinute sau suprafeţele avute în proprietate, pe suprafeţele care trebuie protejate gospodării, terenuri agricole, pot instala aceste sisteme de protecţie", a declarat Barna Tanczos. Persoanele fizice, 15.000 de lei El a subliniat că, pentru persoanele fizice, suma maximă care poate fi alocată este de 15.000 lei, pentru persoane juridice este de 500.000 lei, iar pentru instituţii, autorităţi administrativ-teritoriale, suma maximă este de un milion de lei. "Suma de cinci milioane pentru autorităţile administraţiei publice centrale se poate aloca pentru acele instituţii centrale care au suprafeţe mari în administrare şi care vor să implementeze proiecte de genul acesta. Citește și: Un urs ucis lunar în ultimii doi ani pentru 25 atacuri în comunități umane. Alte 537 de atacuri ale urșilor, rezolvate printr-o simplă alungare sau prin relocare Deci avem toată plaja de beneficiari, începând de la persoana fizică până la autorităţile administraţiei publice centrale. În cazul în care programul este derulat în condiţii optime, deja anul acesta beneficiarii pot instala primele garduri care sunt finanţate din acest program", a precizat ministrul.

La Cercetare pornografie, muzică patriotică rusească (sursa: research.gov.ro)
Eveniment

La Cercetare: pornografie, muzică patriotică rusească

La Cercetare: pornografie, muzică patriotică rusească. Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării a organizat, vineri, la Universitatea Politehnica din Bucureşti, o dezbatere publică în legătură cu un proiect de lege privind securitatea şi apărarea cibernetică a României. La Cercetare: pornografie, muzică patriotică rusească Pentru cei care nu au putut veni la sediul Universităţii Politehnica, dar care doreau să participe online la discuţii, pe site-ul Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării a fost postată o adresă cu o conexiune prin Zoom, fără a se face o selecţie a participanţilor. După câteva minute în care oficiali ai ministerului, precum şi de la Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică au prezentat câteva repere din acest proiect de lege, discuţiile au fost întrerupte de câteva persoane, printre care şi două logate cu pseudonimele Kirill şi John. Aceştia au bruiat minute în şir dezbaterile, punând muzică patriotică rusească şi imagini pornografice. Pentru a remedia situaţia, conexiunea video a fost întreruptă. "V-aş ruga să întrerupem conexiunea video în acest moment, se pare că avem un incident de securitate cibernetică", a anunţat un oficial. Comentarii acide Persoanele care au urmărit online această dezbatere şi-au arătat dezamăgirea şi furia pentru modul în care a fost organizat evenimentul. Citește și: BREAKING Ministrul austriac de Interne se opune oricărei extinderi a spațiului Schengen: „Sistemul nu funcționează” "Cea mai bună lecţie de securitate cibernetică!", "Este de râsu' - plânsu' această dezbatere, cine este responsabil de la Ministerul Cercetării şi Inovării?", "Vă mulţumim deosebit pentru atmosferă, imagini şi muzică", "Securitate cibernetică de Dâmboviţa", au fost câteva dintre comentariile postate pe chat-ul conferinţei. Ulterior, dezbaterile au fost reluate şi în format online, după eliminarea user-ilor care au deranjat conferinţa.

Tanczos periclitează 500 milioane euro PNRR (sursa: Facebook/Tanczos Barna)
Eveniment

Tanczos periclitează 500 milioane euro PNRR

Tanczos periclitează 500 milioane euro PNRR. Barna, ministrul Mediului, se laudă cu programul de împădurire a României pentru care sunt prevăzuți 500 de milioane de euro în PNRR, dar întârzie nejustificat finalizarea și publicarea ghidurilor de finanțare. Ministerul Mediului avea obligația să publice ghidurile de finanțare pentru lucrările de împădurire și reîmpădurire, dar și pentru acordarea primei pentru sechestrarea carbonului până la data de 17 octombrie 2022. Până la finalul anului 2023, ministerul Mediului trebuie să raporteze împădurirea a 25.000 de hectare. Dar deja s-a pierdut startul pentru campania de împăduriri aferentă sezonului de toamnă din acest an. Nimeni nu știe cum se va îndeplini acest obiectiv din PNRR pentru că în România s-au împădurit în medie 200 de hectare anual în ultimii cinci ani. 25.000 de hectare până la finalul lui 2023 România și-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) că va împăduri și reîmpăduri 25.000 de hectare până la finalul anului 2023, plus alte 31.000 de hectare până în decembrie 2026. Pentru toată această campanie de împăduriri România va primi 500 de milioane de euro prin PNRR. Pentru acest scop a fost emisă Ordonanța de Urgență a Guvernului 35/2022 care a fost publicată și a intrat în vigoare în data de 7 aprilie 2022. Conform actului normativ, schemele de ajutor de stat pentru finanţarea lucrărilor de împădurire și reîmpădurire se aprobă prin ordin al ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor, în termen de maximum 90 de zile de la primirea deciziei favorabile a Comisiei Europene pentru acordarea ajutoarelor de stat. Actul normativ mai prevede simplificarea procedurilor de împădurire a terenurilor din afara fondului național forestier și adoptarea cadrului legal pentru a se realiza lucrări de împădurire începând cu anul 2022. Tanczos periclitează 500 milioane euro PNRR Cele două scheme de ajutor de stat pentru împădurire și reîmpădurire au fost aprobate prin două ordine emise de ministrul Tanczos Barna. Ordinele au fost publicate în Monitorul Oficial nr. 810 din 17 august 2022. De la această dată, conform Ordonanței citate, ministrul Tanczos Barna era obligat să emită în termen de 60 de zile alte două ordine de ministru pentru elaborare și publicarea ghidurilor de finanțare care trebuia să conțină şi drepturile şi obligaţiile beneficiarilor finanţării acordate. Tot în termen de 60 de zile trebuia publicat și ghidul de finanțare pentru acordarea primei de 456 euro pe hectar pentru sechestrarea carbonului. Adică cel mai târziu pe 17 octombrie 2022. Citește și: Primul pas ca Rusia să plătească despăgubiri de război Ucrainei: ONU a adoptat o rezoluție pentru crearea unui mecanism de plată De atunci a trecut aproape o lună, timp în care România a pierdut startul pentru lucrările de împădurire aferente anului 2022. Surse din cadrul Ministerului Mediului au declarat sub protecția anonimatului că „angajații din minister lucrează la o ultimă formă a ghidului pentru crearea de noi suprafețe împădurite, care se află într-un stadiu mai avansat. De asemenea, responsabilii din Ministerul Mediului trebuie să elaboreze și proceduri de aplicare a acestui ghid, dar, din datele deținute, aceștia nici măcar nu au început demersurile”. Defapt.ro a solicitat un punct de vedere ministrului Tanczos Barna, dar acesta nu a răspuns la întrebările transmise.

Secretara ministrului Spătaru, trei CA-uri plătite (sursa: Facebook/Florin Spătaru)
Investigații

Secretara ministrului Spătaru, trei CA-uri plătite

Secretara ministrului Spătaru, trei CA-uri plătite. Florin Spătaru, ministrul Economiei, ține la secret CV-urile consilierilor săi, deși aceste informații fac parte din categoria informațiilor publice. De ce ascunde ministrul Florin Spătaru astfel de date? Poate și ca să nu se afle că șefa sa de cabinet, Monica Laura Ion, fosta consilieră personală a ministrului Dan Nica, a fost plasată în trei Consilii de Administrație: Loteria Română, Uzina Mecanică Orăștie și Plafar. Tupeu: nume de consilieri la secret Defapt.ro a solicitat CV-urile consilierilor ministrului Florin Spătaru pentru a afla cine îl consiliază în cele mai stringente probleme cu care se confruntă economia românescă. Ministrul Florin Spătaru a transmis sec că se află „în imposibilitatea transmiterii celor solicitate” pentru că nu poate divulga date cu caracter personal. Dar CV-urile consilierilor miniștrilor și secretarilor de stat sunt informații de interes public. De exemplu, Administrația Prezidențială a publicat lista consilierilor președintelui Klaus Iohannis. Și premierul Nicolae Ciucă a făcut publică lista consilierilor săi. Coleg de partid al lui Spătaru, ministrul Alexandru Rafila a făcut și el publice numele și declarațiile de avere ale consilierilor săi. Doar ministrul Florin Spătaru ține la secret numele și CV-urile consilierilor săi. Monica Laura Ion a absolvit facultatea în șapte ani Chiar dacă ministrul Spătaru nu dă dovadă de transparență, Defapt.ro a aflat că șefa de cabinet a acestuia este Monica Laura Ion, fosta consilieră personală a ministrului Dan Nica. Din CV-ul publicat de aceasta pe site-ul companiei Loteria Română aflăm că a avut nevoie de șapte ani pentru a absolvi Facultatea de Industrie Alimentară, Acvacultură și Pescuit din Galați (1994-2001). În timp ce urma cursurile facultății din Galați, lucra ca referent la cabinetul unui parlamentar, la Camera Deputaților în București. Citește și: EXCLUSIV Fabricile românești de armament, aproape să fie excluse de la orice licitație publică din cauza unui război între miniștrii Popescu (PNL) și Spătaru (PSD) O dată cu terminarea facultății a fost angajată ca referent la Direcția Generală de Comunicații din cadrul Ministerului Comunicațiilor. Tot atunci a fost promovată asistent cabinet la ministrul Dan Nica. În anul 2003 a fost promovată în funcția de consilier personal al ministrului Nica, actualul șef al PSD Galați. După plecarea lui Dan Nica de la Comunicații, Monica Laura Ion și-a continuat cariera în minister. A fost pe rând consilier principal în Direcția Tehnologia Informației, apoi consilier principal în Organismul Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale. Într-un final, a ajuns consilier principal în cadrul Direcției Afaceri Europene și Relații Internaționale. Șefă de cabinet și la Grindeanu și Spătaru Dan Nica a preluat în anul 2008 funcția de vicepremier și ministru al Afacerilor Interne. Și nu a uitat de fosta sa consilieră personală. El a decis să o numească consilier de stat în aparatul de lucru al vicepremierului. În anul 2009, o regăsim pe Monica Laura Ion agajată la Senatul României ca șefă de birou pentru mentenanța paginii web. Apoi a fost din nou consiliera lui Dan Nica la Comunicații, de unde s-a întors la pagina web a Senatului. De acolo, a fost plasată în funcția de secretar general adjunct la Comunicații. În martie 2016, a revenit la Senat, iar de acolo a fost angajată ca director de cabinet al premierului Sorin Grindeanu. Din iunie 2017, a preluat funcția de șef birou presă, imagine și pagină web la Senat. La jumătatea luni decembrie a anului trecut a fost angajată ca șefă de cabinet a ministrului Florin Spătaru. Secretara ministrului Spătaru, trei CA-uri plătite Monica Laura Ion a fost numită la jumătatea lunii decembrie a anului trecut în funcția de director de cabinet al ministrului Florin Spătaru. Printre primele decizii luate de ministrul Spătaru a fost să o numească pe șefa lui de cabinet în Consiliul de Administrației al companiei Loteria Română, deținută integral de Ministerul Economiei. De acolo, femeia primește o indemnizație lunară de 7.198 lei brut. Ulterior, în martie 2022, Monica Laura Ion a fost plasată și în Consiliul de Administrație al companiei Plafar SA, acolo unde Ministerul Economiei deține 51% din acțiuni. În calitate de membru provizoriu era renumerată cu suma de 3.692 lei brut. Două luni mai târziu a fost demarată procedura de selecție în baza Ordonanței de Urgență 109/2011 prin care urma ca membrii CA să fie selectați pe o perioadă de patru ani. Conform site-ului ministerului Economiei, Monica Laura Ion a fost printre cei cinci membri selectați. Pe Monica Laura Ion o regăsim și în Consiliul de Administrației al Uzinei Mecanice Orăștie. De aici încasează încă o indemnizație de 2.900 lei brut. Din cele trei consilii de administrație, Monica Laura Ion încasează peste 13.000 lei brut, pe lângă salariul de director de cabinet. Ministrul Economiei Florin Spătaru nu a răspuns încă dacă șefa lui cabinet participă la ședințele celor trei consilii de administrație în timpul programului de muncă de la minister, acolo unde este plătită din bani publici.

Fabricile românești de armament, fără contracte (sursa: Facebook/Florin Spătaru)
Investigații

Fabricile românești de armament, fără contracte

Fabricile românești de armament, fără contracte. Fabrica de arme Beretta pe care trebuia să o construiască compania Romarm, controlată de Ministerul Economiei, este disputată de miniștrii Florin Spătaru și Virgil Popescu. Neînțelegerile dintre cei doi politicieni pot duce la distrugerea industriei de apărare românești. Romarm, compania care controlează cele 15 fabrici de armament românești, riscă să fie exclusă de la licitațiile publice pentru o perioadă de cinci ani pentru că nu a început lucrările la fabrica de arme Beretta. Lucrări generate de obligațiile de offset pe care Romarm și le-a asumat după ce a vândut pistoale Poliției Române în valoare de 40,75 milioane lei. Defapt.ro a obținut două răspunsuri contradictorii de la ministrul Economiei Florin Spătaru în legătură cu soara fabricii Beretta. În urmă cu două luni, acesta susținea că ministerul a alocat zece milioane de lei pentru construcția fabricii, dar acum susține că nu are nici o obligație bugetară în acest sens. De la Bădălău la Popescu Epopeea fabrici de arme Beretta a început în vara anului 2019, când Ministerul Economiei era condus de Niculae Bădălău. Producătorul italian Beretta Holding a semnat atunci un memorandum de înțelegere cu Uzina Mecanică Plopeni, o filială a Romarm, pentru a fabrica o nouă armă de asalt, de ultimă generație, la standare NATO. Uzina Mecanică Plopeni trebuia să pună la dispoziție o hală de producție modernizată, iar italienii veneau cu tehnologia. Ulterior, la conducerea Ministerului Economiei a venit liberalul Virgil Popescu, care l-a plantat la conducerea Romarm pe Gabriel Țuțu. În vara anului 2020, Romarm a semnat un contract cu compania Beretta prin care a obținut dreptul de a vinde Poliției Române o cantitate de 25.000 de pistoale la prețul de 40,75 milioane de lei. Totodată, Romarm, sub conducerea lui Gabriel Țuțu, și-a asumat și obligațiile de offset aferente acestui contract: construirea unei fabrici de asambalare a armelor Beretta. Romarm venea cu terenul și hala de asamblare, iar italienii, cu utilajele. Ministrul Virgil Popescu a profitat de ocazie și i-a cerut directorului Gabriel Țuțu să contruiască fabrica la Șimian, o localitate din județul Mehedinți. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Romarm să joace electoral pentru ministrul Virgil Popescu: investiție de zece milioane de lei într-o comună. Fiica primarului, consiliera ministrului Decizia a fost luată în ajunul alegerilor din anul 2020 pentru că Virgil Popescu urma să candideze pentru un nou mandat de deputat PNL în județul de baștină, Mehedinți. De la Popescu la Spătaru Anul acesta, la conducerea Ministerului Economiei a fost adus Florin Spătaru, de la compania olandeză Damen, fost subaltern pe linie de partid al generalului Gabriel Oprea. Romarm nu alocase încă suma de 10 milioane de lei pentru construcția fabricii la Șimian. Spătaru, însă, se pare că nu a fost de acord cu locul stabilit pentru construcția halei. Așa că a preferat tergiversarea alocării banilor. La începutul lunii august a.c., Defapt.ro a solicitat ministrului Florin Spătaru să spună dacă ministerul pe care îl conduce a alocat cele zece milioane de lei către Romarm. Răspunsul a venit prin Biroul de Presă care a transmis următoarele: „referitor la întrebarea dumneavoastră, privind faptul că Ministerul Economiei a alocat 10 milioane de lei pentru investiții la Romarm, pentru o fabrică arme Beretta, vă confirmăm această informație”. Răspunsul a fost confirmat și de Gabriel Țuțu, directorul companiei Romarm. La începutul lunii noiembrie a.c., Defapt.ro i-a transmis o nouă solicitare ministrului Florin Spătaru, pe același subiect. Răspunsul demnitarului, perplexant: „Ministerul Economiei nu deține nicio obligație de alocare bugetară în sensul celor precizate de dumneavoastră”. Când a mințit ministrul Florin Spătaru? Atunci când a zis că a alocat banii sau atunci când a zis că nu are nici o obligație bugetară? Misterul unei hale Compania Romarm trebuie să construiască sau să amenajeze o hală pentru amplasarea utilajelor pe care le va primi de la compania Beretta, conform obligațiilor de offset. Totodată, trebuie să trimită la specializare în jur de 35 de persoane, în Italia, pentru a învăța tehnologia și cum să asambleze armele. Florin Spătaru, ministrul Economiei, a transmi oficial la solicitarea Defapt.ro, astfel: „nu cunoaștem să existe vreo obligație asumată pentru edificarea vreunei construcții”. În cazul în care Romarm nu își îndeplinește obligațiile de offset, Oficiul de Compensare pentru Achiziții de Tehnică Specială (OCATS), o altă instituție din subordinea ministrului Florin Spătaru, trebuie să impună sancțiunile prevăzute de Legea 354 din 2003, cunoscută ca Legea Offset. Fabricile românești de armament, fără contracte Romarm a obținut o amânare până la sfârșitul anului pentru a începe demararea angajamentelor de compensare (offset). Surse din cadrul Romarm susțin, sub protecția anonimatului, că Romarm speră să obțină o nouă amânare pentru îndeplinirea obligațiilor, pentru anul viitor. Dacă nu obține o nouă amânare, Romarm riscă să fie exclusă de la toate procedurile de achiziție publică timp de cinci ani. „Contractantul care nu își execută angajamentele de compensare este exclus de la o altă procedură de atribuire a unui contract de achiziție ce implică și executarea unei obligații de compensare pe o perioadă de 5 ani, calculată de la momentul expirării acordului de compensare executat necorespunzător”, se menționează în Legea Offset. O astfel de măsură luată împotriva Romarm va duce la îngroparea industriei de apărare românești. De ce? Pentru că cele 15 fabrici ale Romarm produc în special muniție în baza contractelor pe care le au cu Ministerul Apărării Naționale. Ministrul Florin Spătaru susține că „deocamdată obligația de offset se află în termenul legal asumat”.

Contractele Armatei în derulare se scumpesc (sursa: Facebook/MApN)
Investigații

Contractele Armatei în derulare se scumpesc

Contractele Armatei în derulare se scumpesc. Florin Spătaru, ministrul Economiei, pregătește o Ordonanță de Urgență prin care va face cadou sute de milioane de euro băieților deștepți din industria de apărare sub pretextul ajustării prețurilor la contractele din domeniul apărării și securității naționale. Printre cei care vor beneficia de această măsură se află și companiile GDELS Mowag și Iveco, două firme sancționate de Ministerul Apărării Naționale pentru că nu au respectat graficul de livrare a mașinilor de luptă, susțin surse din Ministerul Apărării. Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că firma italiană Iveco a fost sancționată cu 2,4 milioane de euro, în timp ce americanii de la GDELS Mowag, cu 8,5 milioane euro. Contractele Armatei în derulare se scumpesc Ministerul Economiei, condus de pesedistul Florin Spătaru, a pus în dezbatere publică un proiect de Ordonanță de Urgență pentru „ajustarea prețurilor contractelor de achiziție publică de produse/servicii, a contractelor sectoriale și a acordurilor cadru atribuite în domeniile apărării și securității”. Inițiatorii proiectului invocă contextul geopolitic și geostrategic care a condus la majorarea prețului materiilor prime, respectiv creșterea prețurilor la energie electrică și gaze naturale și a combustibilului. Pe scurt, spun inițiatorii, invadarea Ucrainei de către Rusia a generat scumpiri în lanț, motiv pentru care e necesară creșterea valorii contractelor de achiziție a armamentului. Furnizarea produselor, în pericol În caz contrar, o primă consecință negativă ar fi „insecuritatea juridică a părților” care ar putea duce la posbilitatea nefinalizări furnizării produselor și serviciilor cu specific militar. Iar pe termen mediu și lung ar putea afecta capacitatea de apărare a țării, potrivit proiectului de Ordonanță al Ministerului Economiei. „De asemenea, există riscul neonorarii contractelor de produse si servicii cu specific militar, inclusiv a finalizării proiectelor, generat de faptul că la semnarea contractelor nu erau prevăzute costuri care să acopere sumele suplimentare generate de evenimente de natura celor exemplificate mai sus, iar beneficiarii, la momentul semnării contractelor, nu au avut cum să aprecieze situația viitoare a contractelor”, se mai specifică în proiectul citat. Cine ar fi printre "premianți" Majorarea prețului se aplică pentru contractele aflate în derulare la data intrării în vigoare a Ordonanței de Urgență, potrivit documentului pus în dezbatere publică. Totodată, ajustare a prețurilor se aplică și pentru procedurile de atribuire aflate în curs de derulare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. Dar și în cazul acordurilor cadru aflate „în curs de derulare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și în cuprinsul acestora nu au fost prevăzute clauze de ajustare cu privire la preț, sau au fost prevăzute clauze de ajustare cu privire la preț pe baza cursului de schimb leu/euro sau leu/dolar”. Potrivit unor surse din cadrul Ministerulu Apărării, printre cei care vor beneficia de ajustarea prețurilor se află și companiile GDELS Mowag și Iveco. Două companii care au în derulare contracte controversate. GDELS Mowag, penalități de întârziere de 8,5 milioane euro Compania GDELS Mowag, filiala elvețiană a americanilor de la General Dynamics, se află printre agenții economici care vor beneficia de această Ordonană de Urgență inițiată de ministrul Florin Spătaru. În acest caz, Guvernul României a emis Hotărârea de Guvern 852/2017 în baza căreia Ministerul Apărării Naționale a contractat 227 de blindate Piranha V neflotabile în valoare de 895 milioane euro. Conform documentului citat, GDELS Mowag se obliga să livreze primele 30 de blindate direct din Elveția. Pentru restul de 197 de blindate, o mare parte din componente urma să fie produse în România și integrate la Uzina Mecanică București. Mai mult, Ministerul Apărării a plătit un avans de 114,4 milioane euro. Citește și: Blindatele Piranha V, contractate fără licitație și plătite în avans, au fost livrate României în bătaie de joc: doar 50% au venit. Potul: 900 de milioane de euro Dar compania GDELS Mowag nu a respectat contractul cu Armata: nu a livrat blindatele plătite în avans de România. De abia în martie 2019, Ministerul Apărării a impus penalități maxime de 8,5 milioane de euro. Ulterior filiala elvețiană a continuat să tergiverseze contractul până când a obținut noi termene de livrare. Culmea, în acest context, compania GDELS Mowag solicită majorarea contractului invocând creșterea prețurilor inclusiv pentru blindatele nelivrate la termen. Italienii de la Iveco, penalități de 12 milioane de lei Într-o situație asemănătoare se află și compania italiană Iveco. Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că firma italiană Iveco a fost penalizată cu 12 milioane de lei, echivalentul a 2,4 milioane de euro, de Ministerul Apărării Naționale pentru că nu a livrat la termenul prevăzut în contract camioanele pentru Armata Română. Citește și: EXCLUSIV Ministerul Apărării a penalizat Iveco cu 12 milioane de lei: compania italiană a „uitat” să livreze 61 de camioane și remorci Valoarea contractului încheiat între Ministerul Apărării Naționale și compania Iveco este de 3,42 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 700 de milioane de euro. Pentru acești bani, italienii de Iveco se obligau să livreze 2.902 camioane și 363 de remorci până în 2026. Pentru că nu putea livra la timp camioanele contractate, italienii au solicitat activarea clauzei de forță majoră în martie 2020, invocând pandemia.

"Baronii" compensării energiei: giganți, controversați, conectați (sursa: Facebook/Ministerul Energiei - România)
Investigații

"Baronii" compensării energiei: giganți, controversați, conectați

"Baronii" compensării energiei: giganți, controversați, conectați. Peste 2,38 miliarde de lei au încasat furnizorii de electricitate și gaze de la Ministerul Energiei, condus de liberalul Virgil Popescu, drept compensație pentru plafonarea prețului. "Baronii" compensării energiei: giganți, controversați, conectați Defapt.ro a obținut lista cu sumele de bani încasate de fiecare companie care a solicitat compensații de la bugetul de stat. Pe această listă se află și companii cu un singur angajat care au raportat cifre de afaceri de milioane de euro. Dar și afaceristul Augustin Oancea, considerat unul dintre cei mai mari traderi din energie, sau patroni de firme implicați în scandaluri de corupție. În jur de 100.000 de euro a primit și o firmă controlată de rusoaica Natalia Niță, fostă Rybchenko, care în perioada 2000-2007 a fost managerul companiei Lukoil. Cele mai mari sume în compensare le-au primit giganți precum Electrica, Engie, EON, CEZ și ENEL, fiecare cu sute de milioane de lei primite de la Ministerul Energiei. Un singur angajat, 12 milioane de lei cifră de afaceri Compania Plenerg distribuie energie electrică pentru mall-ul bucureștean Park Lake, dar și pentru hypermarket-ul Carrefour din incinta acestuia. În ultimele două luni, a primit compensații de peste două milioane de lei (peste 400.000 de euro). Datele de la Registrul Comerțului arată că firma Plenerg este deținută de Project Sierra 10 și Project Sierra 11, două societăți înregistrate în Olanda. Citește și: Compensarea facturilor la energie pentru populație și companii pentru iarna viitoare se anunță devastatoare: aproximativ un miliard și jumătate de euro De administrarea societății românești se ocupă portughezii Ana Maria Guedes Antunes de Oliveira și Alexandre Miguel Durao Fernandes. Cu doar un singur angajat, compania Plenerg a declarat o cifră de afaceri de peste 11,77 milioane lei în anul fiscal 2021. În ultimii doi ani fiscali a raportat pierderi: de peste 1,2 milioane lei în 2021 și în jur de 1,5 milioane lei în anul fiscal 2020. Frați Mureșan, compensații de peste zece milioane Nova Power & Gas, controlată de frații Simion Adrian Mureșan și Teofil Ovidiu Mureșan prin intermediul Electrogrup Infrastructure SA, a primit 1,365 milioane lei pentru energie electrică și în jur de 9,2 milioane lei pentru gaze naturale. Suma totală încasată depășește 10,56 milioane lei, adică în jur de 2,2 milioane euro. Compania Nova Power & Gas a intrat în sectorul energetic în anul 2007, în Cluj Napoca. De pe site-ul companiei aflăm că distribuie energie electrică și gaze naturale în toate colțurile țării. Această societate face parte din grupul E-Infra, alături de companiile Electrogrup, Direct One, Netcity și Wesee. Datele financiare arată că Nova Power & Gas a avut în anul fiscal 2021 o cifră de afaceri de peste 580 de milioane lei și o pierdere netă de peste 28,1 milioane lei, cu un număr mediu de 91 de salariați. Nevasta lui Costan, în dosarul lui Scripcaru Călin Filimon Costan, un afacerist controversat din Brașov, a obținut prin firma ICCO Energ în jur de 9,3 milioane de lei de la Ministerul Energiei. De exemplu, pe 3 iunie 2022 i s-a decontat puțin peste 200.000 de lei. Cea mai mare sumă de bani a fost primită de firma ICCO Energ la data de 12 iulie 2022. Atunci i s-au decontat în jur de 8,9 milioane lei. La sfârșitul lunii august a mai primit peste 230.000 de lei. Citește și: Scandalul Blue Air pe înțelesul tuturor: un faliment dirijat, un ajutor de stat suspect și un brânci final de la UDMR, deloc dezinteresat Societatea ICCO Energ face parte din grupul de firma ICCO, controlate de Călin Filion Costan. Fosta lui soție, Simina Mariana Costan, a fost acuzată de complicitate la abuz în serviciu în dosarul de corupție în care este anchetat primarul Brașovului, George Scripcaru. Procurorii DNA susțin că primarul George Scripcaru împreună cu Simina Costan și Ciprian Mihai David au făcut demersuri pentru a prelua activele, licențele și activitatea CET SA. Peste 27,2 milioane euro pentru Oancea (Tinmar) Afaceristul prahovean Augustin Oancea este director general la firma Tinmar Energy, pe care o controlează prin intermediul unei alte societăți, Martin Oil Energy. Acesta este considerat unul din marii jucători de pe piața energiei. Informațiile obținute de către Defapt.ro arată că Tinmar Energy a încasat în jur de 107 milioane lei pentru energie electrică și în jur de 29 milioane lei pentru gaze naturale. În total, în jur de 136 milioane lei, echivalentul a peste 27,2 milioane euro. Datele financiare ale Tinmar Energy arată că în anul fiscal 2021 a avut o cifră de afaceri netă de peste 3,56 miliarde de lei și un profit net de peste 142,8 milioane de lei cu un număr mediu de 98 de angajați. Fosta manager Lukoil, 100.000 de euro Pe lista beneficiarilor banilor guvernamentali se află și firma AIK Energy România, controlată oficial până în primăvara acestui an de rusoaica Natalia Niță, fostă Rybchenko. Datele de la Ministerul Energiei arată că firma înființată de rusoaică a încasat în jur de 490.000 de lei, echivalentul a 100.000 de euro. Conform informațiilor publicate pe pagina sa de LinkedIn, ea a fost manager la compania rusească Lukoil în perioada 2000 – 2007. În paralel, și-a dezvoltat mai multe afaceri, inclusiv înființarea grupului AIK la Londra. Natalia Niță (Rybchenko) a absolvit Academia de Studii Economice, iar în anul 2003 a obținut titlul de doctor în economie cu lucrarea „Locul și rolul Rusiei în economia mondială contemporană”. Peste un miliard de lei, la giganții pieței În prezent, AIK Energy România este sucursala românească a firmei AIK Energy International LTD, înregistrată în Marea Britanie, și este reprezentată de un anume John Szepietowski. Printre directorii firmei se mai află Ana – Maria Bunicelu și Jeremy John Deeley. La rândul ei, firma AIK Energy International Ltd. este deținută de AIK Group LTD. Cea din urmă societate are nouă directori și un secretar. Printre directori îi regăsim pe avocata Ana Maria Bunicelu, Corneliu Dică, rusoaica Natalia Niță și Gheorghe Andrei Pădureț. Ultimul a fost consul onorific al Republici Chile la Constanța. Cele mai mari sume în compensare le-au primit giganți precum Electrica, Engie, EON, CEZ și ENEL, fiecare cu sute de milioane de lei primite de la Ministerul Energiei. RCS&RDS a încasat câteva milioane de euro de la stat pentru costuri peste plafon.

Romarm, joc electoral pentru Virgil Popescu (sursa: Facebook/Virgil Popescu)
Investigații

Romarm, joc electoral pentru Virgil Popescu

Romarm, joc electoral pentru Virgil Popescu. Compania aflată sub autoritatea Ministerului Economiei trebuie să investească două milioane de euro în construcția unei hale în care ar urma să funcționeze fabrica de asamblare a armelor Beretta. Această investiție reprezintă o obligație de offset pentru Romarm, rezultată în urma vânzării a 25.000 de pistoale Beretta către Poliția Română. Dar, de aproape un și jumătate proiectul, a fost tergiversat pentru că Ministerul Economiei, sub conducerea lui Virgil Popescu, Claudiu Năsui și Florin Spătaru, nu a alocat banii pentru investiție. În cazul în care Romarm nu respectă obligațiile de offset, riscă fie inclusă pe lista neagră a companiilor de armament a Oficiului de Compensare pentru Achiziții de Tehnică Specială. O astfel de decizie ar duce la îngroparea definitivă a industriei de apărare românești. Uzina de la Plopeni a fost aleasă, apoi refuzată Defapt.ro a dezvăluit că Romarm, sub tutela directorului general Gabriel Țuțu, a cumpărat în vara anului 2020 o cantitate de 25.000 de pistoale Beretta pe care le-a revândut Poliției Române. Valoarea contractului a fost de 40,75 milioane de lei, echivalentul a peste opt milioane de euro. În urma acestei afaceri, Romarm a rămas cu un profit de câteva sute de mii de euro, dar și cu obligația de offset. Adică, să reinvestească o parte importantă din valoarea contractului în industria de apărare românească. Conform Acordului de Offset, Romarm trebuia să găsească un spațiu adecvat în care să instaleze liniile de asamblare a armelor Beretta. Totodată, Beretta se obliga să specializeze un număr de 150 de persoane care urmau să lucreze în noua fabrică. Spațiul nu reprezintă o problemă pentru Romarm, întrucât compania deține 15 filiale la nivel național (fabrici care produc diverse tipuri de muniții și armament. Astfel, într-o primă fază, s-a decis ca utilajele Beretta să fie instalate într-o hală din incinta Uzinei Mecanice Plopeni, una din cele 15 fabrici. Romarm trebuia să investească în spațiul respectiv în jur de 1,5-2 milioane de euro pentru a-l operaționaliza. Romarm, joc electoral pentru Virgil Popescu Acest loc, însă, nu a fost pe placul ministrului liberal Virgil Popescu, care în anul 2020 se afla la conducerea Ministerului Economiei. Așa că Romarm a decis să investească aceeași sumă în construcția unei hale pe un câmp din comuna Șimian, județul Mehedinți. De ce acolo? Pentru că, se pare, proiectul trebuia fructificat în campania electorală din județul Mehedinți. Acolo unde Virgil Popescu, în calitate de șef al PNL Mehedinți, candida pentru un nou mandat de deputat. Un alt motiv l-a reprezentat, probabil, faptul că localitatea Șimian este condusă de edilul liberal Constantin Trușcă, prietenul ministrului Virgil Popescu. Citește și: EXCLUSIV Afacerea Beretta, abandonată într-o pârloagă din județul Mehedinți. Unde a ajuns pentru că ministrul Virgil Popescu, președintele PNL pe județ, a folosit-o electoral Întrebat de către Defapt.ro cum a ales tocmai comuna Șimian pentru fabrica de arme Beretta, directorul Gabriel Țuțu a dat un răspuns pompos: „locația a fost aleasă de către AGA, în urma analizelor multicriteriale efectuate de către Consiliul de Administrație”. În plus, directorul Țuțu a mai precizat că nu s-a optat pentru achiziționarea terenului ci pentru un „plan de afacere propus de UAT Șimian”. Răspunsul Romarm pentru Defapt.ro (sursa: Romarm) Fiica primarului din Șimian, consiliera ministrului Popescu Liberalul Virgil Popescu a fost numit la șefia Ministerului Economiei pe 4 noiembrie 2019, în Guvernul lui Ludovic Orban. La scurt timp după preluarea mandatului de ministru, Virgil Popescu a decis să fie consiliat de un cadru didactic. Așa a decis să o angajeze pe Lidia Antonia Trușcă, fiica lui Constantin Trușcă, primarul din Șimian. Ea răspundea de gestionarea departamentului de comunicare, dar ținea și evidența și prezența corespondenței oficiale a ministrului. Și, ca orice fată de primar din mediul rural, a fost numită și în Consiliul de Administrație la Uzina Termoelectrică Midia. Conform declarației de avere, Lidia Antonia Trușcă deține un teren în Șimian și două apartamente în București și Timișoara. Între timp, Lidia Trușcă s-a întors la Mehedinți.

SMURD, disputat între Rafila și Arafat (sursa: Facebook/Raed Arafat)
Eveniment

SMURD, disputat între Rafila și Arafat

SMURD, disputat între Rafila și Arafat. Dacă nu e stricat, sistemul e funcţional, aşa că de ce să îl schimbăm? Asta se întreabă Raed Arafat, în ceea ce priveşte preluarea de către Ministerul Sănătăţii a serviciilor de ambulanţă, unităţilor de primiri urgenţe şi SMURD. SMURD, disputat între Rafila și Arafat Şeful DSU susţine că, dacă acest lucru s-ar întâmpla, medicii ar ajunge greu la pacienţii care au nevoie de ajutor, iar numărul deceselor ar spori. La începutul săptămânii trecute, ministrul Sănătăţii spunea că legăm prea mult instituţiile de persoane. Sindicatul ambulanțierilor a anunţat public că îl susţine pe Rafila în acest conflict şi ameninţă cu proteste. Sindicaliştii din Ambulanţă susţin că, din 2014, de când Raed Arafat a plecat de la Ministerul Sănătăţii la MAI, a sprijinit mai mult SMURD-ul decât serviciile de ambulanţă. Acest lucru este arătat şi într-un memoriu trimis către mai multe instituţii, care a declanşat şi anunţul lui Alexandru Rafila privind trecerea unităţilor de primiri urgenţe, a ambulanţelor şi SMURD-ului în subordinea Ministerului Sănătăţii. Arafat "coordonează tot, avizează tot" Gheorghe Chiș: "Suntem din 2014 cu două conduceri. Şi doctorul Arafat pe o parte, de control şi coordonare operaţională, dar coordonează tot, avizează tot, fără avizul dânsului nu se putea face nici măcar o angajare sau un transfer. (...) Citește și: Rusia fură masiv grâu din Ucraina și îl exportă din peninsula Crimeea. Livrările, de 50 de ori mai mari decât normalul perioadei Pentru noi, pentru Serviciile de Ambulanţă, a fost o perioadă în care noi am rămas subdezvoltaţi şi limitaţi în tot ceea ce înseamnă competenţe." Raed Arafat spune că impactul unei astfel de schimbări de comandă ar fi resimţit în primul rând de către români, potrivit Știrilor TVR.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră