joi 22 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

magistrati

185 articole
Eveniment

Cei mai corupți magistrați din Europa, românii și italienii, au și cele mai mari salarii (comparativ cu salariul mediu național). În Germania, mulți judecători au o a doua slujbă

Magistrații români, cele mai mari salarii. Potrivit unui raport al Comisiei Europene privind justiția din UE, cele mai mari salarii ale magistraților, comparativ cu salariul mediu național, sunt în două țări. Magistrații români, cele mai mari salarii Este vorba de Italia și România, iar cele mai mici, în Germania. În Franța, unde renumerația magistraților lor nu a mai fost majorată de peste douăzeci de ani, a fost anunțată recent o creștere salarială fără precedent: peste o mie de euro în plus pentru un magistrat debutant. Citește și: Pensiile speciale ale magistraților au depășit borna de 22.000 de lei pe lună. Majorare medie de 200 lei într-o lună, în timp ce pensiile obișnuite au crescut cu un leu În același timp, Hexagonul se confruntă cu unul dintre cele mai mari scandaluri din istoria Justiței: ministrul Eric Dupond-Moretti este acuzat că ar fi abuzat de funcţia sa. Acesta a inițiat mai multe anchete contra magistraților. În Italia, scandalurile legate de incompetența și corupția din justiție sunt la ordinea zilei. În Germania, judecătorii sunt criticați pentru că își iau un al doilea job. Italia: 137.700 de euro brut pe an În perioada stagiaturii, un judecător italian primește un salariu brut de aproximativ 22.766 euro pe an. Acesta crește considerabil pe măsură ce judecătorul devine titular și avansează în carieră. La fiecare patru ani, judecătorul e supus unor evaluări profesionale, iar salariul îi este mărit. Citește și: Judecătoarea Pivniceru, primă de pensionare de 30.000 de euro. Pensia anuală, aproape 400.000 de lei. Alți judecători cer aceeași primă în instanță După aproape 30 de ani de carieră, salariul de bază ajunge la 74.417 euro. Însă este suplimentat atât cu al treisprezecelea și al paisprezecelea salariu, cât și cu diferite indemnizații suplimentare. Astfel, salariul unui magistrat în Italia ajunge la aproximativ 137.700 de euro brut pe an. Om de afaceri rus, evadare din arest la domiciliu În luna aprilie, Ministrul Justiției, Carlo Nordio, a demarat proceduri disciplinare împotriva a trei judecători de la Curtea de Apel din Milano, acuzându-i de „neglijență gravă și impardonabilă”. Judecători vizați au acordat, în noiembrie 2022, arest la domiciliu unui antreprenor rus, Artem Uss. Omul de afaceri era căutat în SUA pentru presupusă spălare de bani și încălcarea sancțiunilor impuse Rusiei. Citește și: Prima de pensionare a magistraților, echivalentă cu șapte salarii, criticată chiar de un judecător: Legal, trebuie respinse cererile de acordare a acestei prime Artem Uss a fost arestat pe 17 octombrie, anul trecut, la Malpensa și a petrecut câteva luni în închisoare. Cei trei judecători ai Curții de Apel din Milano, Monica Fagnoni, Micaela Curami și Stefano Caramellino au decis, pe 21 martie, că acesta poate fi plasat în arest la domiciliu în Basiglio, în zona Milano. De aici, Uss a evadat în ziua următoare, pe 22 martie 2023. Câteva săptămâni mai târziu, acesta ajunsese în Rusia. Magistrați corupți După ce ministrul Carlo Nordio a inițiat procedurile disciplinare contra judecătorilor responsabili, Asociația Națională a Magistraților a reacționat, afirmând că Nordio își depășește atribuțiile și limitează, prin acest demers, „independența magistraților”. Scandalul vine la mai puțin de un an după clasarea dosarului Palamara, etichetat de presa italiană drept unul dintre cele mai grave din istoria justiției italiene. Citește și: Lăcomie extremă a magistraților pensionari speciali: vor și bonus de pensionare, echivalentul a șapte salarii, au dat instanțele în judecată Dosarul a fost deschis în 2019, când Luca Palamara, prim-procuror atunci al parchetului de la Roma, a fost acuzat de corupție. Palamara a fost acuzat că a solicitat și a intermediat angajări în cadrul CSM, în schimbul unor sume mari de bani, și că a influențat rezultatele mai multor anchete și sentințe. Verdictul a fost pronunțat în luna mai, 2022. Deși ancheta a vizat sute de magistrați din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, procurorul general al Curții de Casație a cerut doar 29 de acțiuni disciplinare, care au dus la 20 de rechizitorii și 14 sancțiuni. Cel mai emblematic caz al acestui proces o privește pe Anna Canepa, procurorul parchetului național antimafia și antiterorism. În ciuda dovezilor că a intervenit pe lângă Palamara (convorbiri telefonice și mesaje), pentru a numi un coleg la conducerea parchetului Savona și numirea altuia la direcția antimafia, Canepa nu a fost supusă niciunei măsuri disciplinare. Procurorul Giovanni Salvi a ieșit la pensie două luni mai târziu, pe 9 iulie. Salariile din Franța, aproape ca în România Un magistrat în Franța își începe stagiul primind un salariu de 2.300 de euro net pe lună. După șapte ani de practică, remunerația se ridică la aproximativ 3.500 de euro net pe lună. La sfârșitul carierei, venitul lunar ajunge la 7.000 de euro pentru cele mai înalte funcții. Salariile variază, însă, în funcție de grad și vechime. Citește și: Viața de lux a șefului CCR, Marian Enache: 9.000 de euro lunar (300 de euro pe zi) – cheltuieli, plus economii de aproape 6.000 de euro pe lună. Totul, din bani publici: salariu, pensii speciale, sporuri Astfel, un magistrat de gradul I are un salariu brut cuprins între trei și cinci mii de euro, iar un magistrat de gradul II, între două și trei mii de euro. Primul președinte al Curții de casație are un salariu brut de 7.052 de euro. Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Curtea de Casație primește 6.433 euro brut. Președintele de cameră de la Curtea de Casație, 6.433 euro. Pe lângă aceste salarii brute, magistrații primesc și diverse indemnizații: costuri de transport, alocație pentru îmbrăcăminte și încălțăminte, indemnizație de locuință, alocația pentru folosirea unei limbi străine. Război ministru - magistrați la Paris Recent, salariile magistraților au fost mărite, astfel încât salariul unui debutant va crește cu 1.346 de euro. Decizia a fost anunțată de Éric Dupond-Moretti pe 12 septembrie 2022, și a fost interpretată ca o împăcare cu magistrații. Dupond-Moretti inițiase în 2020 o serie de investigații contra acestora, ceea ce a dus la o creștere fără precedent a procedurilor disciplinare. Potrivit celui mai recent raport al Consiliului Superior al Magistraturii, în comparație cu deciziile disciplinare luate în ultimii ani de CSM (șapte în 2017, două în 2018 și cinci în 2019), în 2021 au existatat 17 asemenea măsuri disciplinare. Citește și: Șeful CCR, Marian Enache, moșier la marginea Bucureștiului: mii de metri pătrați de teren în comune de lux, lângă pădure. Enache câștigă 15.000 EUR lunar din salariu și pensii speciale Sancțiunile disciplinare îndreptate contra magistraților pornesc de la mustrare și retragerea anumitor beneficii, până la excluderea temporară, cu privare parțială sau totală de salariu și revocare. Ministrul Dupond-Moretti a fost însă acuzat că a abuzat de funcția sa de ministru pentru a-și regla conturile cu magistrații. În prezent este judecat de Curtea de Justiție. Dacă va fi declarat vinovat, riscă până la cinci ani de închisoare și o amendă de 500.000 de euro. Slujbele part-time ale magistraților afectează justiția Salariile magistraților germani sunt printre cele mai mici din statele Uniunii Europene. Salariul mediu anual al unui judecător este de 63.900 de euro, însă, în funcție de grad și de indemnizații, acesta poate ajunge la o sumă de aproximativ 100 de mii de euro pe an. Limita superioară este de 122.692 de euro anual. Subfinanțarea sistemului judiciar din Germania a fost criticată de Comisia Europeană. În raportul privind statul de drept în Uniunea Europeană, Comisia a recomandat Republicii Federale o finanțare mai bună a sistemului, inclusiv mărirea salariilor judecătorilor și procurorilor. Din cauza salariilor mici, judecători de la cele mai înalte instanțe din Germania își iau un al doilea job, part-time. Un număr considerabil de judecători din Germania predau la universități, scriu lucrări academice și susțin prelegeri în seminarii private. Criticii acestor practici se plâng însă că judecătorii care lucrează și în alte părți pun în pericol independența justiției, job-urile part time venind în detrimentul îndatoririlor lor obișnuite. Potrivit unei anchete WELT, judecătorii de la Tribunalul Federal de Finanțe din München au câștigat în medie, anual, din aceste job-uri part time, 26.788 de euro, venit suplimentar, anual. Cel mai întreprinzător judecător a încasat aproape 108.000 de euro (cam cât salariul obișnuit) din aceste job-uri part-time.

Cei mai corupți magistrați din Europa, românii și italienii, au și cele mai mari salarii (comparativ cu salariul mediu național). În Germania, mulți judecători au o a doua slujbă
Cea mai mare pensie specială din Timiș, peste 42.000 lei. 306 pensionari speciali au o pensie medie de nouă ori mai mare decât cea a pensiilor bazate pe contributivitate
Eveniment

Cea mai mare pensie specială din Timiș, peste 42.000 lei. 306 pensionari speciali au o pensie medie de nouă ori mai mare decât cea a pensiilor bazate pe contributivitate

Cea mai mare pensie specială din Timiș este de peste 42.000 lei, a declarat la Radio Timișoara directorul Casei de Pensii Timiș, Cristian Aron Mircea. Potrivit statisticilor publicate pe site-ul acestei instituții, în acest județ sunt 306 pensionari speciali - fără cei din structurile militarizate, a căror pensii sunt plătite prin casele ministerelor Apărării și de Interne, respectiv a SRI - cu o pensie medie de 18.574 de lei. Citește și: Năsui: un român obişnuit, pe salariul mediu, după 35 de ani de muncă, ar putea avea pensie de 7.000 lei/lună, dacă nu ar depinde de politic. Acum, are 1.785 lei/lună Cea mai mare pensie specială din Timiș Pensia obișnuită, bazată pe contributivitate, este de doar 1.968 de lei, în Timiș. Pentru vechime completă, pensia medie este 2.170 de lei. Statisticile Casei de Pensii Timiș arată că, din cei 306 pensionari speciali, 281 au pensie peste 6.000 de lei. „Pensii speciale sunt undeva la 360 de pensii în momentul de față, în luna noiembrie. Este o persoană care are o pensie de peste 42.000”, a declarat, la Radio Timișoara, Cristian Aron Mircea. Citește și: O economistă îi scrie lui Mihai Gâdea: Dacă eu depuneam la CEC, aveam lejer pensie de 10.000 de lei și nu aveam nevoie de pomana nimănui Numărul total al beneficiarilor de pensii de serviciu din țară a fost, în octombrie, de 10.441 - excluzând militarii, Internele și structurile de securitate. Acest număr a crescut, cu 73, față de luna trecută. Cele mai multe persoane beneficiare, peste 5.000, sunt foști magistrați. În cazul acestora s-a înregistrat și cea mai mare pensie medie de serviciu, de aproape 22.000 de lei.

Prima de pensionare a magistraților, echivalentă cu șapte salarii, criticată chiar de un judecător: Legal, trebuie respinse cererile de acordare a acestei prime
Justiție

Prima de pensionare a magistraților, echivalentă cu șapte salarii, criticată chiar de un judecător: Legal, trebuie respinse cererile de acordare a acestei prime

Un judecător respinge "prima de pensionare". Numită oficial "indemnizație de pensionare", aceasta este cerută de magistrați care s-au pensionat după 2010. 2010, anul fatidic al bugetarilor Până în 2010, această "primă de pensionare" se acorda tuturor magistraților cu vechime neîntreruptă de 20 de ani. Citește și: Judecătoarea Pivniceru, primă de pensionare de 30.000 de euro. Pensia anuală, aproape 400.000 de lei. Alți judecători cer aceeași primă în instanță Este vorba de perioada de "după intrarea în vigoare a Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a drepturilor bănești prevăzute de art. 81 alin. 1 din Legea nr. 303/2004[2] în temeiul cărora judecătorii şi procurorii cu vechime continuă în magistratură de 20 de ani beneficiază, la data pensionării sau a eliberării din funcţie pentru alte motive neimputabile, de o indemnizaţie egală cu 7 indemnizaţii de încadrare lunare brute, care se impozitează potrivit legii.", potrivit judecătorului Gabriel Lefter, de la Curtea de Apel Constanța (care a scris un articol lămuritor pe subiect). După 2010, însă, indemnizația de pensionare nu s-a mai acordat. "În perioada 2010-2022, plata indemnizaţiei art. 81 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 nu s-a mai făcut în temeiul unor acte normative privind măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar", notează judecătorul Lefter. În 2022, "prima de pensionare" - abrogată În 2022, a fost abrogată chiar legislația care prevedea acordarea "primei de pensionare". "În anul 2022 a fost adoptată Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor în vigoare de la 16.12.2022, act normativ care prevedea la art. 294 alin. 5 lit. a) că, la data intrării în vigoare a acestei legi, se abrogă Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor (...). Citește și: Lăcomie extremă a magistraților pensionari speciali: vor și bonus de pensionare, echivalentul a șapte salarii, au dat instanțele în judecată Se poate concluziona astfel că, după ce, în intervalul 03.07.2010-15.12.2022 art. 81 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 (referitor la indemnizația de pensionare - n.r.) nu s-a aplicat, de la 16.12.2022 art. 81 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 a fost abrogat.", mai arată magistratul de la Curtea de Apel Constanța. Un judecător respinge "prima de pensionare" Judecătorul Gabriel Lefter explică în articolul citat și de ce magistrații care cer acum prin procese să li se acorde "prima de pensionare" nu o pot primi: "Măsura legislativă a suspendării unui act normativ ori a unei dispoziţii legale cuprinse într-un act normativ nu poate fi nesocotită, deoarece, atâta timp cât o dispoziţie legală este suspendată, aceasta nu face parte din ordinea de drept, altfel spus, pe perioada suspendării este ca şi cum respectiva reglementare nu ar exista[28]. Revenind la indemnizația de pensionare care era prevăzută de art. 81 alin. 1 din Legea nr. 303/2004, trebuie avut în vedere că, în perioada 2010-2022, au existat dispoziții legale care stabileau că nu se acordă indemnizaţii la ieşirea la pensie, respectiv că normele care o prevedeau nu se aplică. Or, având în vedere reglementarea indubitabilă – /-, este evident că, în perioada de referinţă, dreptul la indemnizaţia pentru ieşirea la pensie nu face parte din ordinea de drept, astfel că cererile întemeiate pe o dispoziţie legală suspendată sunt neîntemeiate pentru că dreptul invocat nu este recunoscut de vreun act normativ în fondul legislativ în vigoare[29].". În final, magistratul arată (după un lung excurs printre argumente juridice) că procesele intentate trebuie să ducă "la respingerea cererilor de acordare a indemnizației de pensionare".

Lăcomie extremă a magistraților pensionari speciali: vor și bonus de pensionare, echivalentul a șapte salarii, au dat instanțele în judecată
Justiție

Lăcomie extremă a magistraților pensionari speciali: vor și bonus de pensionare, echivalentul a șapte salarii, au dat instanțele în judecată

Magistrații, primă de pensionare - șapte salarii. Foştii magistraţi cer colegilor lor aflaţi încă „în pâine” să le facă dreptate. Magistrații, primă de pensionare - șapte salarii Pe rolul instanţelor ieşene s-au aglomerat cererile depuse de judecători pensionari, care cer şi indemnizaţia de pensionare, la care legea le-ar da dreptul. Citește și: Minciună patriotic-șoșocistă a unei primărițe din Ardeal: „Contract datat 1267, scris în limba română”! În realitate, documentul este în latină și, probabil, un fals Judecătorii Curţii Constituţionale beneficiază de acest drept, dar nu şi cei ai instanţelor obişnuite. „Prima de pensionare” a unui judecător mediu, de nivelul Tribunalului, echivalează cu pensia unui ieşean mediu pe cinci ani. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Magistrați și pensionari speciali cer ÎCCJ să atace la CCR și noua variantă a legii pensiilor speciale, care se vor reduce prin supraimpozitare
Eveniment

Magistrați și pensionari speciali cer ÎCCJ să atace la CCR și noua variantă a legii pensiilor speciale, care se vor reduce prin supraimpozitare

Magistrați și pensionari speciali cer Înaltei Curți de Casați și Justiție (ÎCCJ) să atace la CCR și noua variantă a legii pensiilor speciale, care se vor reduce prin supraimpozitare. Asociația Magistraților din România, Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului, Asociația Procurorilor din România și Asociația Națională a Magistraților Pensionari din România și RoJust i-au scris președintelui ÎCCJ, reluând argumentul că pensiile lor sunt o garanție a independenței Justiției. Citește și: Pensia astronomică de care beneficiază cel mai bine răsplătit pensionar special din România: de aproape patru ori salariul net al șefului statului. Este un fost magistrat Cer ÎCCJ să atace la CCR și noua variantă a pensiilor speciale Memoriul este semnat de vicepreședintele AMR, judecătorul Cezar Filip, de judecătoarea Florica Roman președintele AJADO, și de două procuroare aflate la pensie Elena Iordache (APR) și Katalin Kibedi (ANMPR). Însă, ieri, președintele CSM, judecătorul Daniel Grădinaru a spus că magistrații din instituția pe care o conduce sunt mulțumiți de noua variantă a legii pensiilor. „Din partea judecătorilor și procurorilor în funcție, la nivel de CSM feedbackul este bun. Noi nu avem persoane care să nu fie mulțumite. Poate își doreau mai mult, poate își doreau să rămână așa cum era până acum. Dar modalitatea în care se face schimbarea este acceptată și acceptabilă. Din ce am înțeles eu, nemulțumiți sunt foștii colegi, care acum sunt pensionari și care au beneficiat de anumite pensii, mai mari, care acum urmează să scadă. Se face o impozitare și va fi o scădere. Dar eu zic că nu va fi o scădere atât de dramatică, încât să afecteze dreptul în sine. Este la nivel acceptabil, rezonabil. Dar bineînțeles că există nemulțumiri, pentru că orice tăiere a veniturilor este o tăiere și nu mulțumește pe nimeni”, a spus Grădinaru, pentru Luju. Citește și: Disperare în rândul judecătorilor: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, dacă se aplică noua legislație – calcule neoficiale Grădinaru urmează să piardă circa 6.000 de lei pe lună, dacă noua lege va intra în vigoare: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, arată calcule neoficiale mediatizate de site-ul Lumea Justiției.

Date oficiale: numărul pensionarilor speciali crește, cel al pensionarilor obișnuiți scade abrupt. Pensia medie obșinuită a crescut cu șapte lei, a magistraților cu peste 300 de lei
Eveniment

Date oficiale: numărul pensionarilor speciali crește, cel al pensionarilor obișnuiți scade abrupt. Pensia medie obșinuită a crescut cu șapte lei, a magistraților cu peste 300 de lei

Date oficiale ale Casei Naționale de Pensii și ale Institutului Național de Statistică: numărul pensionarilor speciali crește, în timp ce cel al pensionarilor obișnuiți scade abrupt. Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) a publicat, azi, ultimele date statistice privind situația pensionarilor, în luna septembrie. Citește și: Disperare în rândul judecătorilor: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, dacă se aplică noua legislație – calcule neoficiale Numărul pensionarilor speciali crește, al pensionarilor obișnuiți scade Din aceste date reiese că numărul beneficiarilor civili de pensii speciale - cele militare sunt gestionate de casele de pensii de la Interne, Apărare și SRI - a crescut în septembrie 2023, ajungând la de 10.368. Creșterea este de 22 de persoane față de august. Majoritatea pensionarilor speciali civili sunt magistrați, în număr de 5.377 în septembrie. Aceștia beneficiau de o pensie medie de 21.791 lei. În ianuarie erau doar 4.988 de magistrați pensionari, cu o pensie medie de 21.404 lei. În cazul magistraților, pensia lor specială s-a majorat cu 387 de lei. În schimb, ultimele date publicate de Institutul Național de Statitistică arată că, în trimestrul II din 2023, „numărul mediu de pensionari a fost de 4.978 mii persoane, în scădere cu 5 mii persoane faţă de trimestrul I 2023”. Pensia medie a crescut de la 2.102 lei la 2.109 lei, cu șapte lei. Citește și: Avere uriașă a obscurului judecător Grădinaru, șeful CSM, tovarăș cu Savonea. Co-autor la sentințe halucinante, precum condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual Pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, dacă se aplică noua legislație, arată calcule neoficiale mediatizate de site-ul Lumea Justiției. Potrivit acestor date, pensiile judecătorilor vor fi între 18.414 lei și 39.188 lei, față de 20.086 și 45.700, cât sunt acum.

Guvernul s-a predat în fața magistraților: se pot pensiona la 60 de ani, nu la „vârsta standard”. Pensia nu va putea depăși venitul net din ultima lună
Justiție

Guvernul s-a predat în fața magistraților: se pot pensiona la 60 de ani, nu la „vârsta standard”. Pensia nu va putea depăși venitul net din ultima lună

Guvernul s-a predat în fața magistraților: se pot pensiona la 60 de ani, nu la „vârsta standard”, adică 65 de ani, arată lista amendamentelor depuse de ministerul Muncii la Parlament la legea pensiilor speciale. Executivul vine cu aceste noi propuneri după ce proiectul a căzut la CCR, urmare a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție. Citește și: DOCUMENT CONFIDENȚIAL Șocant: Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, încă neachitate: alte 3,2 miliarde euro Guvernul s-a predat în fața magistraților Un alt amendament favorabil viitorilor pensionari speciali din magistratură este cel potrivit căruia pensia nu va putea depăși veniturile nete din ultima lună de activitate. Aceasta va permite viitorilor pensionari speciali să acumuleze, în ultima lună de serviciu, cât mai multe sporuri și majorări salariale pentru a-și salva pensia specială - o practică deja cunoscută. În plus, acum, pensia specială va fi de 80% din media indemnizațiilor brute și sporurile din ultimele 48 de luni. Anterior, Guvernul instituia o schemă mai complicată de calculare a pensiei. În cazul personalului auxiliar din instanțele judecătorești, procentul pensiei speciale crește de la 65% la 80% din media salriilor brute și sporurilor din ultimele 48 de luni. Pe de altă parte, Guvernul crește ușor, la 20%, impozitul aplicat sumelor din pensie care depășesc salariul mediu brut. Inițial, era prevăzut doar un impozit de 15% pe sumele care depășeau salariul mediu net. În noua formă a textului de lege, pensiile de serviciu se impozitează astfel: pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivităţii, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%. Citește și: Salariile impresionante câștigate de Alina Corbu, șefa ICCJ, în ultimii cinci ani, după ce a dat statul în judecată. Corbu, fiică de primar PSD, suspectă de plagiat, a câștigat și daune morale uriașe Impozit progresiv pe pensiile magistraților Pentru componentă necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere: 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta; 15 %, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat; 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat Proiectul se află, azi, în dezbaterea Senatului. Nici acum nu există un studiu al impactului modificărilor la legislația pensiilor speciale.

Magistrații enervați o toarnă pe Daniela Pescaru, controversatul secretar de stat care a vrut să torpileze Pilonul II de pensii: câștigă mai mult decât un judecător de la ICCJ
Justiție

Magistrații enervați o toarnă pe Daniela Pescaru, controversatul secretar de stat care a vrut să torpileze Pilonul II de pensii: câștigă mai mult decât un judecător de la ICCJ

Magistrații enervați o toarnă pe Daniela Pescaru, controversatul secretar de stat care a vrut să torpileze Pilonul II de pensii: aceasta câștigă mai mult decât un judecător de la ICCJ, scrie Asociația RoJust, într-un drept la replică trimis redacției DeFapt.ro. Pescaru a rămas secretar de stat în pofida scandalului generat la final de septembrie, când a propus, de facto, desființarea Pilonului II de pensii, se pare fără știința șefului ei, ministrul Marcel Boloș. Citește și: Cine supraveghează industria „păcănelelor”: un mason din Constanța, cu CV-ul foarte bine ascuns. În 2013, era inspector la primăria din Poarta Albă RoJust se definește drept „asociaţia personalului din justitie (...) susţinător al intereselor grupului Google al Magistraţilor pensionari din toată ţara”. Dreptul la replică nu este semnat. RoJust reacționează la informațiile publicate de De Fapt.ro, care a citat o notă a ministerului de Finanțe, în care se arată că magistrații se pregătesc să jupoaie statul român de circa 3,2 miliarde de lei - drepturi salariale câștigate în instanță, plus dobânzi penalizatoare. În acest drept la replică, RoJust arată că „analizând declaraţiile de avere ale semnatarilor Notei informative a Ministerului Finanţelor se observă că aceştia încasează venituri considerabile din alte surse, de principiu prin participarea în consiliile de administraţie ale unor instituţii/organizaţii de stat”. Magistrații enervați o toarnă pe Pescaru: câștigă mai mult decât un judecător de la ICCJ „Doamna secretar de stat PESCARU DANIELA figurează cu o sumă de 117067 RON net pentru funcţia deţinută în Ministerul Finanţelor dar şi cu suma de 257916 ca preşedinte CIFGA la EXIM Bank, deci venituri nete declarate pentru anul 2022 de 374983 lei, respectiv 31248 lei net lunar, cu mult peste indemnizaţia netă chiar a unui judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţa cea mai mare în grad din ţară care are numai 103 judecători”, arată RoJust. CIFGA este Comitetul Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări din cadrul EximBank, membrii comitetului fiind numiți de Guvern. Datele RoJust sunt publice, ele apar în declarația de avere depusă de Pescaru în iunie 2023. Acum câteva săptămâni, presa a scris că Pescaru este autoarea unor controversate amendamente care ar fi lovit Pilonul II de pensii. Citește și: Avere uriașă a obscurului judecător Grădinaru, șeful CSM tovarăș cu Savonea. Co-autor la sentințe halucinante, precum condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual Pescaru, bugetar de o viață „În timpul şedinţei de vot final, am primit pe grupul deputaţilor PNL o situaţie cu amendamentele pe care urmau să le susţină liderii de grup ai PNL şi PSD. Aici era şi un articol 7 care pentru noi a fost o surpriză totală, prin care practic se propunea o naţionalizare oarecum mascată a Pilonului 2 de Pensii, o propunere care vine de la secretarul de stat al PSD, doamna Daniela Pescaru şi doar vigilenţa noastră a făcut să observăm acest lucru”, a spus, la 26 septembrie, deputatul PNL Florin Roman. Un CV al lui Pescaru nu apare pe site-ul ministerului de Finanțe. Kanal D arăta, în 2019: „Daniela Pescaru are 55 de ani și lucrează în Ministerul Finanțelor Publice din 1991. A fost Șef serviciu, apoi Director general adjunct, iar din 2009 Director General la Direcția Generală de programare bugetară. Înainte de 1989, ea a lucrat ca analist programator la Interprinderea de Prelucrare a Aluminiului Slatina, după care a trecut la Centrul de Calcul Electronic din cadrul Ministerului Industriei Metalurgice. Este absolventă de ASE cu specializări în planificare și cibernbetică economică și un master în managementul instituțiilor publice. În 2013, ea a absolvit și Colegiul Național de Apărare”.

DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă
Justiție

DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă

Un document al ministerului de Finanțe prezintă lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță achitate de stat și asistență medicală extinsă. În document nu se precizează care este impactul bugetar al acestor beneficii fără precedent în rândul angajaților la stat. Citește și: Salariile impresionante câștigate de Alina Corbu, șefa ICCJ, în ultimii cinci ani, după ce a dat statul în judecată. Corbu, fiică de primar PSD, suspectă de plagiat, a câștigat și daune morale uriașe Nota ministerului de Finanțe a fost alcătuită pentru a avertiza că procesele deschise de magistrați pentru a-și majora retroactiv salariile - și, pe cale de consecință, și pensiile speciale - ar putea duce statul român în incapacitate de plată. Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat Ce avantaje au magistrații, potrivit documentului de la Finanțe, alcătuit în august 2023: Salariile variază între 32.207 lei pentru un președinte de curte de apel și puțin peste 17.000 lei, pe lună, brut, la o judecătorie, pentru un judecător cu 3-5 ani vechime. Aceste salarii includ trei sporuri: pentru condiții grele de muncă, suprasolicitare neuropsihică și păstrarea confidențialității. În total, aceste sporuri sunt de 5.500 - 6.000 de lei pe lună. Valoarea medie a pensiei încasate de magistrații români a fost la 1.01.2023 de 21.404 lei. Pentru comparație, valoare medie a pensiei în ianuarie 2023 a fost de 2.003 lei. Magistrații pot ieși la pensie până în 50 de ani. Un cetățean obișnuit, la 63 de ani - femei și 65 de ani - bărbați. Judecătorii şi procurorii beneficiază anual de şase călătorii în ţară dus-întors, gratuite, la transportul pe calea ferată clasa I, auto, naval şi aerian sau de decontarea a 7,5 litri combustibil la suta de kilometri pentru şase călătorii în ţară dus-întors, în cazul în care deplasarea se efectuează cu autoturismul. Aceste drepturi nu au caracter salarial şi nu se impozitează. În perioada concediului de odihnă, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti beneficiază, o singură dată pe an, de transport gratuit dus-întors între localitatea de domiciliu şi localitatea din ţară în care îşi petrece concediul de odihnă. Compensarea diferenţei dintre chiria ce s-ar stabili pentru o locuinţă de serviciu, potrivit legii, şi chiria plătită pe baza unui contract de închiriere încheiat în condiţiile legii. Prin ordin anual se stabilește până la ce plafon poate fi compensată chiria. Judecătorii care nu beneficiază de locuință proprietate personală ori cărora nu li s-a acordat locuință de serviciu sau compensarea chiriei, în localitatea în care își desfășoară activitatea, au dreptul la decontarea cheltuielilor de transpor între localitatea în care își au domiciliul sau reședința și localitatea unde se află sediul unității Beneficiază în mod gratuit de asistenţă medical, medicamente şi proteze, în condiţiile respectării dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate Nota ministerului de Finanțe mai menționează o serie de alte beneficii obținute prin darea în judecată a statului: acordarea „sporului de permanenţă”, acordarea de despăgubiri morale pentru condiţii necorespunzătoare de muncă de până la 500 euro/lună/persoană, acordarea numărului de zile de concediu de odihnă suplimentar (câte 10 zile pentru fiecare an) şi plata indemnizaţiei de concediu aferente acestor zile - pentru condiții grele de lucru Magistrații au jupuit statul român de circa un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi dându-și dreptate între ei, arată o notă confidențială a ministerului de Finanțe. Această sumă a fost obținut doar prin cele circa 22.800 de chemări în instanță din perioada 2008-2022. Citește și: DOCUMENT CONFIDENȚIAL Șocant: Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, încă neachitate: alte 3,2 miliarde euro Ceea ce este mai greu urmează acum: potrivit notei ministerului de Finanțe, magistrații au obținut, prin hotărâri judecătorești, o majorare retroactivă a salariilor, iar suma totală care ar trebui plătită, cu tot cu penalități, este de circa 16,1 miliarde de lei, adică aprximativ 3,2 miliarde de euro.

DOCUMENT CONFIDENȚIAL Șocant: Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, încă neachitate: alte 3,2 miliarde euro
Justiție

DOCUMENT CONFIDENȚIAL Șocant: Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, încă neachitate: alte 3,2 miliarde euro

Magistrații au jupuit statul român de circa un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi dându-și dreptate între ei, arată o notă confidențială a ministerului de Finanțe. Însă această sumă a fost obținut doar prin cele circa 22.800 de chemări în instanță din perioada 2008-2022. Citește și: Salariile impresionante câștigate de Alina Corbu, șefa ICCJ, în ultimii cinci ani, după ce a dat statul în judecată. Corbu, fiică de primar PSD, suspectă de plagiat, a câștigat și daune morale uriașe Ceea ce este mai greu urmează acum: potrivit notei ministerului de Finanțe, magistrații au obținut, prin hotărâri judecătorești, o majorare retroactivă a salariilor, iar suma totală care ar trebui plătită, cu tot cu penalități, este de circa 16,1 miliarde de lei, adică aprximativ 3,2 miliarde de euro. În plus, magistrații aflați în pensie au declanșat și ei un val de procese, cerând pensii mai mari, prin recalculare. Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro „Procesul de acționare în judecată (de tragere la răspundere civilă) a ordonatorilor de credite din sistemul judiciar, în paralel cu a Ministerului Finanțelor a căpătat amploare şi a crescut exponențial (spre exemplu, la finalul anului 2022, existau pe rol peste 3.250 de dosare civile, iar ultima majorare a valorii de referinţă sectorială (VRS) prin ordine emise de ministrul justiţiei (în care a fost atras și Ministerul Finanțelor) a fost contestată prin alte circa 1.000 de contestaţii, formulate de cvasitotalitatea celor 4.144 de judecători şi 177 de asistenţi judiciari aflaţi în funcţie la nivelul lunii decembrie 2022, la care se adaugă judecătorii care s-au pensionat în ultimii ani. Astfel, pentru judecători, cheltuielile bugetare pentru achitarea de drepturi salariale restante (diferenţe salariale) efectuate doar în perioada 2010-2022 au totalizat 4.579.420 mii lei, respectiv circa 927.890.9081 euro, fără a lua în considerare sumele executate silit prin conturile Ministerului Finanțelor (care depășesc cu mult suma de 4.579.420 mii lei) şi nici creşterile salariale recunoscute de angajatorii din sistem şi incluse în drepturile salariale curente”, se arată în notă. Însă situația pare a fi mult mai gravă, urmare a creșterii retroactive a salariilor magistraților. Cer și dobânzi penalizatoare „Prin acte emise de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie a avut loc reîncadrarea beneficiarilor, începând cu anul 2018, drepturile salariale fiind stabilite prin utilizarea valorii de referinţă sectorială de 605,225 lei, fără aplicarea plafonării prevăzute de Legea-cadru nr.153/2017. Astfel, începând cu luna mai a.c., Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Public au solicitat majorarea limitelor de cheltuieli lunare aprobate la titlul ”Cheltuieli de personal”, pentru plata drepturilor salariale astfel majorate. Pe baza solicitărilor formulate de ordonatorii principali de credite, impactul suplimentar estimat pentru acordarea drepturilor salariale majorate, pentru perioada 2018-prezent, este estimat la cca. 10.688,0 milioane lei. La această sumă se adaugă dobânda legală penalizatoare (50% cumulat pe perioada 2018-2022) rezultând un total de plată de minim 16.091 milioane lei”, arată nota Finanțelor. Finanțele riscă să intre în incapacitate de plată Documentul subliniază că această ultimă majorare retroactivă a salariilor va duce la creșterea pensiilor speciale ale magistraților și se încheie anunțând un alt val de procese, declanșat de magistrații aflați în pensie, care cer sume tot mai mari, prin recalcularea pensiilor speciale. Citește și: EXCLUSIV În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii își măresc salariile, retroactiv. Statul va fi pus să plătească și dobânzi penalizatoare „Prin urmare, fenomenul litigios continuă şi în prezent, iar dacă nu va fi stopat cât se poate de repede, prin măsuri legislative şi administrative, se va ajunge la acumularea unor sume de plată exorbitante, iar în final la imposibilitatea suportării cheltuielilor bugetare generate de procese”, arată nota, emisă la finalul lunii august 2023.

Și Ministerul Justiției desființează pachetul Ciolacu: are nevoie de avizul CSAT, ar putea fi neconstituțional. Plus un avertisment: magistrații ar putea ataca la CCR plafonarea sporurilor
Eveniment

Și Ministerul Justiției desființează pachetul Ciolacu: are nevoie de avizul CSAT, ar putea fi neconstituțional. Plus un avertisment: magistrații ar putea ataca la CCR plafonarea sporurilor

Și ministerul Justiției desființează pachetul Ciolacu: proiectul de lege are nevoie de avizul CSAT și ar putea fi neconstituțional, scrie Profit, care a consultat avizul dat de acest minister, condus de liberala Alina Gorghiu. Tot azi, Consiliul Economic și Social a dat aviz negativ proiectului de lege pe care Guvernul intenționează să-și asume răspunderea. Citește și: Ciolacu a mințit din nou: creșterile de taxe și impozite, de cinci ori mai mari decât tăierile de cheltuieli ale statului. În iulie spunea: „Greul trebuie să îl ducă statul, nu mediul privat” În plus, în avizul ministerului Justiției se arată că magistrații ar putea ataca la CCR plafonarea sporului pentru condiții de muncă în condiții vătămătoare, întrucât această măsură ar afecta independența Justiției. Ministerul Justiției desființează pachetul Ciolacu „Se intenționează reglementarea unui impozit suplimentar în sarcina instituțiilor de credit, datorat pe lângă impozitul pe profit, - respectiv impozitul pe cifra de afaceri. Considerăm că introducerea a două impozite distincte, ale căror baze impozabile se suprapun parțial, ar putea fi considerată o injustă așezare a sarcinii fiscale, contrat art 56, alin (2) din Constituție", potrivit documentului obținut de Profit.ro. În consecință, ministerul Justiției recomandă obținerea unui aviz pe această măsură de la Consiliul Concurenței, Banca Națională și Asociația Română a Băncilor. „Reducerea sporurilor pentru condiții vătămătoare sau periculoase poate avea un impact asupra principiilor referitoare la independența justiției și a statului de drept, afectând astfel securitatea financiară a magistraților consacrată de art. 124 alin (3) și art 132 alin (1) din Constituție", se mai arată în aviz. Citește și: Bugetarii cu salarii și averi uriașe care l-au îndemnat pe Ciolacu să atace sectorul privat: familia Socol, finanțiștii favoriți ai lui Dragnea, câștigă 12.000 de euro pe lună, de la stat Și Consiliul Economic și Social (CES) a desființat pachetul Ciolacu de măsuri fiscale: ia 100 de miliarde de lei de la mediul privat și taie cheltuielile cu doar 16 miliarde de lei, apreciază această instituție. CES a emis aviz negativ la așa numitul proiect de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung.

Pe modelul de succes al magistraților, sute de angajați ANAF dau statul în judecată pentru spor de „suprasolicitare neuropsihică”
Eveniment

Pe modelul de succes al magistraților, sute de angajați ANAF dau statul în judecată pentru spor de „suprasolicitare neuropsihică”

Pe modelul de succes al magistraților, sute de angajați ANAF dau statul în judecată pentru spor de „suprasolicitare neuropsihică”. Aproximativ toți angajații ANAF primesc deja spor de „condiții vătămătoare în muncă”. Acest spor este de 15%. Citește și: Magistrați vs statul român: 22.800 de procese pentru drepturi salariale. Surprinzător, le-au câștigat Angajați ai ANAF dau statul în judecată pentru spor de „suprasolicitare neuropsihică” Sporul de solicitare neuropsihică este de 20%. El a mai fost acordat, dar a fost eliminat printr-o lege din 2017. Dacă angajații ANAF vor câștiga, noul spor se va cumula cu cel de condiții vătămătoare. „Sunt, însă, și alte instituții care primesc acești bani în plus pentru suprasolicitare neuropsihică. Este cazul magistraților și profesorilor. Salariul oferit pentru o persoană care își dorește o carieră în administrația fiscală, pornește pentru un post de debutant sau asistent de la 3.600 de lei net, în timp ce un inspector ANAF poate câștiga până la 6.200 de lei pe lună”, arată Digi 24. Potirivt datelor publicate pe site-ul ANAF, un consilier sau inspector principal în ANAF, cu studii superioare, are un salariu de bază de 7.800-8.200 de lei, la care se adaugă sporul de condiții vătămătoare de 1.000-.1.280 de lei. Dacă vor primi și sporul de solicitare neuropsihică, consilierii principali vor câștiga în plus în jur de 1.500 de lei, depinde de salariu. Citește și: Magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25% și solicită sumele restante pe ultimii 5 ani – deputat PSD. În consecință, a început procesul de majorare a pensiilor Potrivit unui comunicat din 2021 al Parchetului General, procurorii beneficiază de spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de până la 25% aplicat la salariul de bază. În mai 2023, 40 de angajați ai Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială din Iași au dat statul în judecată pentru un spor de 15% pentru „complexitatea muncii”. Puțin peste jumătate dintre ei au câștigat.

EXCLUSIV Parlamentarii liberali au propus ca magistraților să li se deconteze ratele bancare pentru locuințe cumpărate cu credit. Senatul a votat favorabil, urmează votul deputaților
Justiție

EXCLUSIV Parlamentarii liberali au propus ca magistraților să li se deconteze ratele bancare pentru locuințe cumpărate cu credit. Senatul a votat favorabil, urmează votul deputaților

Ratele bancare ale magistraților, decontate public. Liberalii vor ca magistrații să își poată achita casele cumpărate cu credit imobiliar cu bani de chirie pe care îi primesc de la stat. Citește și: PNRR, aproape blocat la nivelul UE: opt state nu au depus nici măcar o cerere de finanțare, doar trei țări au depus câte trei. Austria, escrocherie la vedere: a livrat doar 4% din ce a promis Inițiativa a fost adoptată de Senat, dar acum se află la comisiile permanente ale Camerei Deputaților. De acest drept beneficiază acum polițiștii, polițiștii de penitenciare și militarii. Polițiștii beneficiază de această facilitate din anul 2018, dar au vrut ca aceasta să se aplice retroactiv și în cazul celor care își cumpăraseră locuințele cu credit înainte de apariția legii. Citește și: Numărul magistraților pensionați, creștere explozivă. Pensia lor medie a ajuns la 21.583 lei, în majorare cu 250 de lei față de decembrie 2022. Numărul pensionarilor obișnuiți scade Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au decis în iunie 2023 că polițiștii care și-au cumpărat locuințe prin credit ipotecar sau imobiliar înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 288/2018 nu își pot plăti ratele cu banii pentru chirie. Această decizie ar urma să se aplice și în cazul magistraților, în cazul în care inițiativa legislativă va fi adoptată de Camera Deputaților, for decizional. Ratele bancare ale magistraților, decontate public Primul liberal care vrut să se pună bine cu judecătorii a fost senatorul Marcel Vela, fostul ministru de Interne. Acesta a depus în anul 2019 o inițiativă legislativă pentru "completarea articolului 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei". Citește și: EXCLUSIV Austeritate PSD: Ciolacu și Simonis, cu pantofi italienești identici, de 1.500 USD, la ziua patriarhului Daniel Prin această modificare, senatorul Marcel Vela voia ca "judecătorii, procurorii, personalul asimilat al acestora și magistrații asistenți care îndeplinesc condițiile de acordare a compensației lunare pentru chirie" să poată folosi banii respectivi pentru plata ratei sau a unei fracții din rată în cazul în care își cumpărau locuințe prin credit ipotecar, imobiliar sau prin contract de vânzare – cumpărare cu plata în rate. Ulterior, senatorul Marce Vela și-a retras inițiativa. Trei ani mai târziu, în aprilie 2022, inițiativa senatorului Vela a fost preluată de deputatul Iulian Alexandru Muraru, care a primit susținerea a încă 20 de parlamentari liberali și unul de la UDMR. Desigur, totul pentru "independența justiției" În primele paragrafe din expunerea de motive sunt prezentate rolul, atribuțiile și importanța magistraților în societate. Se vorbește un pic și despre independența justiției, apoi liberalii susțin că acordarea unor facilități magistraților și familiilor acestora constituie una dintre formele de garantare a exercitării profesiei în mod independent și la un nivel corespunzător așteptărilor societății. "Prin prezenta inițiativă legislativă dorim să propunem ca suma alocată cu titlul de chirie magistraților să poată fi folosită de către aceștia și pentru achitarea unei rate sau părți din rate pe care o plătesc pentru achiziționarea unei locuințe", susținea inițiatorul Iulian Alexandru Muraru. Pe scurt, deputatul Iulian Alexandru Muraru vrea ca banii primiți pentru chirie de magistrați să poată fi folosiți și pentru plata ratelor în cazul creditelor imobiliare sau ipotecare. Inițiativa deputatului Muraru a fost adoptată de Senat, iar acum se află la Camera Deputaților. Polițiștii beneficiază deja de măsură De o astfel de măsură benficiază deja polițiștii. Statutul polițistului, adoptat prin Legea 360 din 2002, prevedea ca polițistul mutat în interesul serviciului într-o altă localitate decât cea în care își are domiciliul, în cazul în care nu face naveta ori nu deține locuință proprietate personală și nu i se poate asigura spațiu de locuit, are dreptul la compensarea chiriei lunare, în cuantum de până la 50% din salariul de bază. Ulterior, prin Legea 288 din 2018, Statutul polițistului a fost modificat și completat. Una dintre completările făcute la articolul 31 prevede ca polițistul care îndeplinește condițiile de acordare a compensației lunare pentru chirie și care contractează un credit ipotecar sau imobiliar pentru achiziționarea unei locuințe beneficiază de compensația lunară a chiriei pentru plata ratei sau a unei fracțiuni din rată. Adică polițistul primește cei 50% din salariul de bază pentru plata ratei, sumă de bani care nu poate depăși rata lunară. Legea din 2018 mai prevede că compensația lunară pentru chirie se acordă pentru o singură locuință cumpărată pe timpul carierei. În cazul în care polițistul mutat în interesul serviciului nu își cumpără locuință, poate opta pentru banii de chirie. Tot prin Legea 288/2018 s-a mai modificat Statutul cadrelor militare și Statutul soldaților și gradaților. Modificările aduse acestor două statute prevăd aceleași modificări legislative ca și în cazul polițiștilor. Și polițiștii de penitenciare și militarii Statutul polițiștilor de penitenciare prevede la Articolul 111 că polițiștii de penitenciare "au dreptul la atribuirea unei locuințe de serviciu dacă, în localitatea unde își desfășoară activitatea, ei, soțul/soția sau copiii aflați în întreținere nu dețin o locuință în proprietate ori nu li s-a atribuit locuință de către autoritățile administrației publice locale". În cazul în care nu li se oferă locuință de serviciu, polițiștii de penitenciare "au dreptul la compensarea lunară a chiriei în cuantum de până la 50% din salariul lunar net, dar nu mai mult decât chiria prevăzută în contractul de închiriere încheiat în condițiile legii". Mai mult, legea prevede că polițiștii de penitenciare își pot închiria o locuință pe o rază de maxim 70 de km față de penitenciar. Însă banii de chirie nu se acordă dacă contractul de închiriere a fost încheiat cu rudele de până la gradul II inclusiv ale polițistului de penitenciare ori ale soției. Dar la fel ca și în cazul polițiștilor și militarilor, polițiștii de penitenciare își pot plăti ratele la locuințe cumpărate prin credit direct cu banii primiți pentru chirie. Retroactiv, nu se pune Judecătorii de la Curtea de Apel Suceava au sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a soluționa un recurs în interesul legii (RIL) în legătură cu modificările legislative aduse Statutului polițistului în 2018. Adică judecătorii la Curtea de Apel Suceava au cerut să stabilească dacă dreptul la compensaţia lunară pentru chirie poate fi recunoscut poliţiştilor care au încheiat contractele de credit ipotecar/imobiliar anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018. Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au decis că "dreptul la compensaţia lunară pentru chirie, pentru plata ratelor de credit, nu poate fi recunoscut poliţiştilor care au încheiat contracte de credit ipotecar/imobiliar anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018".

Numărul magistraților pensionați, creștere explozivă. Pensia lor medie a ajuns la 21.583 lei, în majorare cu 250 de lei față de decembrie 2022. Numărul pensionarilor obișnuiți scade
Politică

Numărul magistraților pensionați, creștere explozivă. Pensia lor medie a ajuns la 21.583 lei, în majorare cu 250 de lei față de decembrie 2022. Numărul pensionarilor obișnuiți scade

Numărul magistraților pensionați a înregistrat o creștere explozivă în acest an: în iulie 2023, numărul lor ajunsese la 5.309, față de 4.862 în decembrie 2022. Creșterea este de circa 9% în doar șapte luni. În schimb, Institutul Național de Statistică arată că numărul pensionarilor obișnuiți a scăzut cu circa 9.000 în trimestrul I din 2023 față de trimestrul IV din 2022. Citește și: EXCLUSIV Austeritate PSD: Ciolacu și Simonis, cu pantofi italienești identici, de 1.500 USD, la ziua patriarhului Daniel Pensia medie a magistraților a ajuns, în iulie, la 21.583 lei, față de 21.333 lei, în decembrie 2022. În aprilie, INS arăta că numărul mediu de pensionari a fost de 5,004 milioane de persoane în 2022, în scădere cu 75.000 de persoane faţă de anul precedent, în timp ce pensia medie lunară a crescut cu 11,3% până la valoarea de 1.855 lei. Numărul magistraților pensionați, creștere explozivă Numărul total beneficiarilor de pensii de serviciu a fost, în iulie 2023, de 10.310, cu 29 în plus față de luna precedentă, dintre care 6.657 cu contributivitate la bugetul asigurărilor sociale de stat, în creștere față de cei 6.580 din iunie, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP). Cei 10.310 de pensionari din toate cele șase categorii de beneficiari ai legilor speciale au avut o pensie medie de 9.600 de lei, cu 3 lei mai mult ca în luna anterioară. Categoria de beneficiari care a crescut cel mai mult este și cea care are cea mai mare pensie medie de serviciu și cel mai mare număr de beneficiari de sume de la bugetul de stat. Este vorba de beneficiarii Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, care cuprinde 5.309 beneficiari, cu 38 mai mulți față de luna anterioară). Aceștia încasează cea mai mare pensie medie de serviciu, de 21.583 lei, din care 19.662 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 5.354 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat. În luna iunie, pensia medie era ușor mai mică, respectiv 21.572 de lei.

Magistrați vs statul român: 22.800 de procese pentru drepturi salariale. Surprinzător, le-au câștigat
Eveniment

Magistrați vs statul român: 22.800 de procese pentru drepturi salariale. Surprinzător, le-au câștigat

Magistrații vs. statul român: din 2008 în 2022, procurorii și judecătorii au deschis circa 22.800 de procese pentru drepturi salariale, a spus ministrul Justiției, Alina Gorghiu. În România sunt circa 5.000 de judecători și 3.000 de procurori, deci unii au dat statul în judecată de mai multe ori. 22.800 de procese pentru drepturi salariale „Din ianuarie 2008 până la sfârşitul anului 2022, Ministerul Justiţiei a fost în calitate de pârât în dosare cu magistraţi, adică magistraţi care şi-au cerut drepturile salariale în justiţia românească, judecându-se cu Ministerul Justiţiei”, a anunţat, joi seară, la Digi 24, Alina Gorghiu, citată de news.ro. Aceasta a precizat că sunt peste 22.800 de acţiuni în care Ministerul Justiţiei a fost chemat în judecată în calitate de pârât. „Le pierdem pe majoritatea”, a afirmat Gorghiu. Magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25% și solicită sumele restante pe ultimii 5 ani, arăta, în mai 2023, un deputat PSD, Mirela Adomnicăi, care a cerut ministerului Justiției un calcul privind impactul bugetar al acestei măsuri. Decizia de majorare salarială vine ca urmare a hotărârilor judecătoreşti pronunţate în acest sens şi „pentru uniformizarea regulilor de salarizare”,a explicat Înalta Curte de Casație și Justiție. Citește și: Șansa lui Halep în cazul unei suspendări pentru dopaj și de ce un precedent în materie o ajută. O eventuală suspendare poate fi redusă masiv în instanță Cresc salariile magistraților, cresc și pensiile lor speciale „Într-un moment în care întreaga opinie publică se așteaptă la economisiri și la o administrare mai eficientă a cheltuielilor bugetare, magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25% și solicită sumele restante pe ultimii 5 ani. Astfel, am aflat că majorarea de 25% s-ar aplica retroactiv de la 1 ianuarie 2018 pentru personalul din instanțe și de la 7 decembrie 2018 pentru personalul din parchete. Prin urmare, judecătorii și procurorii ar trebui să primească diferențele salariale pentru ultimii 5 ani, ceea ce înseamnă sume de ordinul zecilor de mii de euro pentru fiecare magistrat. Mai mult de atât, magistrații care au ieșit la pensie în ultimii 5 ani au început deja să solicite adeverințe cu noua salarizare pentru recalcularea pensiei de serviciu. Potrivit actualei legi, magistrații beneficiază de pensie specială de 80% din ultimul salariu brut ceea ce duce, în unele cazuri, la o pensie netă mai mare ca salariul net”, scrie Adomnicăi către ministerul Justiției. Însă, îm răspunsul trimis la interpelarea lui Adomnicăi, Înalta Curte susține că nu poate estima impactul bugetar.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră