joi 19 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: magistrati

169 articole
Eveniment

Cea mai mare pensie specială din Timiș

Cea mai mare pensie specială din Timiș este de peste 42.000 lei, a declarat la Radio Timișoara directorul Casei de Pensii Timiș, Cristian Aron Mircea. Potrivit statisticilor publicate pe site-ul acestei instituții, în acest județ sunt 306 pensionari speciali - fără cei din structurile militarizate, a căror pensii sunt plătite prin casele ministerelor Apărării și de Interne, respectiv a SRI - cu o pensie medie de 18.574 de lei. Citește și: Năsui: un român obişnuit, pe salariul mediu, după 35 de ani de muncă, ar putea avea pensie de 7.000 lei/lună, dacă nu ar depinde de politic. Acum, are 1.785 lei/lună Cea mai mare pensie specială din Timiș Pensia obișnuită, bazată pe contributivitate, este de doar 1.968 de lei, în Timiș. Pentru vechime completă, pensia medie este 2.170 de lei. Statisticile Casei de Pensii Timiș arată că, din cei 306 pensionari speciali, 281 au pensie peste 6.000 de lei. „Pensii speciale sunt undeva la 360 de pensii în momentul de față, în luna noiembrie. Este o persoană care are o pensie de peste 42.000”, a declarat, la Radio Timișoara, Cristian Aron Mircea. Citește și: O economistă îi scrie lui Mihai Gâdea: Dacă eu depuneam la CEC, aveam lejer pensie de 10.000 de lei și nu aveam nevoie de pomana nimănui Numărul total al beneficiarilor de pensii de serviciu din țară a fost, în octombrie, de 10.441 - excluzând militarii, Internele și structurile de securitate. Acest număr a crescut, cu 73, față de luna trecută. Cele mai multe persoane beneficiare, peste 5.000, sunt foști magistrați. În cazul acestora s-a înregistrat și cea mai mare pensie medie de serviciu, de aproape 22.000 de lei.

Cea mai mare pensie specială din Timiș Foto: Declic.ro
Un judecător respinge prima de pensionare (sursa: TVR)
Justiție

Un judecător respinge "prima de pensionare"

Un judecător respinge "prima de pensionare". Numită oficial "indemnizație de pensionare", aceasta este cerută de magistrați care s-au pensionat după 2010. 2010, anul fatidic al bugetarilor Până în 2010, această "primă de pensionare" se acorda tuturor magistraților cu vechime neîntreruptă de 20 de ani. Citește și: Judecătoarea Pivniceru, primă de pensionare de 30.000 de euro. Pensia anuală, aproape 400.000 de lei. Alți judecători cer aceeași primă în instanță Este vorba de perioada de "după intrarea în vigoare a Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a drepturilor bănești prevăzute de art. 81 alin. 1 din Legea nr. 303/2004[2] în temeiul cărora judecătorii şi procurorii cu vechime continuă în magistratură de 20 de ani beneficiază, la data pensionării sau a eliberării din funcţie pentru alte motive neimputabile, de o indemnizaţie egală cu 7 indemnizaţii de încadrare lunare brute, care se impozitează potrivit legii.", potrivit judecătorului Gabriel Lefter, de la Curtea de Apel Constanța (care a scris un articol lămuritor pe subiect). După 2010, însă, indemnizația de pensionare nu s-a mai acordat. "În perioada 2010-2022, plata indemnizaţiei art. 81 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 nu s-a mai făcut în temeiul unor acte normative privind măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar", notează judecătorul Lefter. În 2022, "prima de pensionare" - abrogată În 2022, a fost abrogată chiar legislația care prevedea acordarea "primei de pensionare". "În anul 2022 a fost adoptată Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor în vigoare de la 16.12.2022, act normativ care prevedea la art. 294 alin. 5 lit. a) că, la data intrării în vigoare a acestei legi, se abrogă Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor (...). Citește și: Lăcomie extremă a magistraților pensionari speciali: vor și bonus de pensionare, echivalentul a șapte salarii, au dat instanțele în judecată Se poate concluziona astfel că, după ce, în intervalul 03.07.2010-15.12.2022 art. 81 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 (referitor la indemnizația de pensionare - n.r.) nu s-a aplicat, de la 16.12.2022 art. 81 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 a fost abrogat.", mai arată magistratul de la Curtea de Apel Constanța. Un judecător respinge "prima de pensionare" Judecătorul Gabriel Lefter explică în articolul citat și de ce magistrații care cer acum prin procese să li se acorde "prima de pensionare" nu o pot primi: "Măsura legislativă a suspendării unui act normativ ori a unei dispoziţii legale cuprinse într-un act normativ nu poate fi nesocotită, deoarece, atâta timp cât o dispoziţie legală este suspendată, aceasta nu face parte din ordinea de drept, altfel spus, pe perioada suspendării este ca şi cum respectiva reglementare nu ar exista[28]. Revenind la indemnizația de pensionare care era prevăzută de art. 81 alin. 1 din Legea nr. 303/2004, trebuie avut în vedere că, în perioada 2010-2022, au existat dispoziții legale care stabileau că nu se acordă indemnizaţii la ieşirea la pensie, respectiv că normele care o prevedeau nu se aplică. Or, având în vedere reglementarea indubitabilă – /-, este evident că, în perioada de referinţă, dreptul la indemnizaţia pentru ieşirea la pensie nu face parte din ordinea de drept, astfel că cererile întemeiate pe o dispoziţie legală suspendată sunt neîntemeiate pentru că dreptul invocat nu este recunoscut de vreun act normativ în fondul legislativ în vigoare[29].". În final, magistratul arată (după un lung excurs printre argumente juridice) că procesele intentate trebuie să ducă "la respingerea cererilor de acordare a indemnizației de pensionare".

Magistrații, primă de pensionare - șapte salarii (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Magistrații, primă de pensionare - șapte salarii

Magistrații, primă de pensionare - șapte salarii. Foştii magistraţi cer colegilor lor aflaţi încă „în pâine” să le facă dreptate. Magistrații, primă de pensionare - șapte salarii Pe rolul instanţelor ieşene s-au aglomerat cererile depuse de judecători pensionari, care cer şi indemnizaţia de pensionare, la care legea le-ar da dreptul. Citește și: Minciună patriotic-șoșocistă a unei primărițe din Ardeal: „Contract datat 1267, scris în limba română”! În realitate, documentul este în latină și, probabil, un fals Judecătorii Curţii Constituţionale beneficiază de acest drept, dar nu şi cei ai instanţelor obişnuite. „Prima de pensionare” a unui judecător mediu, de nivelul Tribunalului, echivalează cu pensia unui ieşean mediu pe cinci ani. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Magistrați și pensionari speciali cer ÎCCJ să atace la CCR și noua variantă a legii pensiilor speciale Foto: Facebook CSM
Eveniment

Cer ÎCCJ atace CCR noua variantă a pensiilor speciale

Magistrați și pensionari speciali cer Înaltei Curți de Casați și Justiție (ÎCCJ) să atace la CCR și noua variantă a legii pensiilor speciale, care se vor reduce prin supraimpozitare. Asociația Magistraților din România, Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului, Asociația Procurorilor din România și Asociația Națională a Magistraților Pensionari din România și RoJust i-au scris președintelui ÎCCJ, reluând argumentul că pensiile lor sunt o garanție a independenței Justiției. Citește și: Pensia astronomică de care beneficiază cel mai bine răsplătit pensionar special din România: de aproape patru ori salariul net al șefului statului. Este un fost magistrat Cer ÎCCJ să atace la CCR și noua variantă a pensiilor speciale Memoriul este semnat de vicepreședintele AMR, judecătorul Cezar Filip, de judecătoarea Florica Roman președintele AJADO, și de două procuroare aflate la pensie Elena Iordache (APR) și Katalin Kibedi (ANMPR). Însă, ieri, președintele CSM, judecătorul Daniel Grădinaru a spus că magistrații din instituția pe care o conduce sunt mulțumiți de noua variantă a legii pensiilor. „Din partea judecătorilor și procurorilor în funcție, la nivel de CSM feedbackul este bun. Noi nu avem persoane care să nu fie mulțumite. Poate își doreau mai mult, poate își doreau să rămână așa cum era până acum. Dar modalitatea în care se face schimbarea este acceptată și acceptabilă. Din ce am înțeles eu, nemulțumiți sunt foștii colegi, care acum sunt pensionari și care au beneficiat de anumite pensii, mai mari, care acum urmează să scadă. Se face o impozitare și va fi o scădere. Dar eu zic că nu va fi o scădere atât de dramatică, încât să afecteze dreptul în sine. Este la nivel acceptabil, rezonabil. Dar bineînțeles că există nemulțumiri, pentru că orice tăiere a veniturilor este o tăiere și nu mulțumește pe nimeni”, a spus Grădinaru, pentru Luju. Citește și: Disperare în rândul judecătorilor: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, dacă se aplică noua legislație – calcule neoficiale Grădinaru urmează să piardă circa 6.000 de lei pe lună, dacă noua lege va intra în vigoare: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, arată calcule neoficiale mediatizate de site-ul Lumea Justiției.

Numărul pensionarilor speciali crește, al pensionarilor obișnuiți scade Foto: CSM
Eveniment

Numărul pensionarilor speciali crește

Date oficiale ale Casei Naționale de Pensii și ale Institutului Național de Statistică: numărul pensionarilor speciali crește, în timp ce cel al pensionarilor obișnuiți scade abrupt. Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) a publicat, azi, ultimele date statistice privind situația pensionarilor, în luna septembrie. Citește și: Disperare în rândul judecătorilor: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, dacă se aplică noua legislație – calcule neoficiale Numărul pensionarilor speciali crește, al pensionarilor obișnuiți scade Din aceste date reiese că numărul beneficiarilor civili de pensii speciale - cele militare sunt gestionate de casele de pensii de la Interne, Apărare și SRI - a crescut în septembrie 2023, ajungând la de 10.368. Creșterea este de 22 de persoane față de august. Majoritatea pensionarilor speciali civili sunt magistrați, în număr de 5.377 în septembrie. Aceștia beneficiau de o pensie medie de 21.791 lei. În ianuarie erau doar 4.988 de magistrați pensionari, cu o pensie medie de 21.404 lei. În cazul magistraților, pensia lor specială s-a majorat cu 387 de lei. În schimb, ultimele date publicate de Institutul Național de Statitistică arată că, în trimestrul II din 2023, „numărul mediu de pensionari a fost de 4.978 mii persoane, în scădere cu 5 mii persoane faţă de trimestrul I 2023”. Pensia medie a crescut de la 2.102 lei la 2.109 lei, cu șapte lei. Citește și: Avere uriașă a obscurului judecător Grădinaru, șeful CSM, tovarăș cu Savonea. Co-autor la sentințe halucinante, precum condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual Pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, dacă se aplică noua legislație, arată calcule neoficiale mediatizate de site-ul Lumea Justiției. Potrivit acestor date, pensiile judecătorilor vor fi între 18.414 lei și 39.188 lei, față de 20.086 și 45.700, cât sunt acum.

Guvernul s-a predat în fața magistraților Foto: ICCJ
Justiție

Guvernul s-a predat în fața magistraților

Guvernul s-a predat în fața magistraților: se pot pensiona la 60 de ani, nu la „vârsta standard”, adică 65 de ani, arată lista amendamentelor depuse de ministerul Muncii la Parlament la legea pensiilor speciale. Executivul vine cu aceste noi propuneri după ce proiectul a căzut la CCR, urmare a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție. Citește și: DOCUMENT CONFIDENȚIAL Șocant: Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, încă neachitate: alte 3,2 miliarde euro Guvernul s-a predat în fața magistraților Un alt amendament favorabil viitorilor pensionari speciali din magistratură este cel potrivit căruia pensia nu va putea depăși veniturile nete din ultima lună de activitate. Aceasta va permite viitorilor pensionari speciali să acumuleze, în ultima lună de serviciu, cât mai multe sporuri și majorări salariale pentru a-și salva pensia specială - o practică deja cunoscută. În plus, acum, pensia specială va fi de 80% din media indemnizațiilor brute și sporurile din ultimele 48 de luni. Anterior, Guvernul instituia o schemă mai complicată de calculare a pensiei. În cazul personalului auxiliar din instanțele judecătorești, procentul pensiei speciale crește de la 65% la 80% din media salriilor brute și sporurilor din ultimele 48 de luni. Pe de altă parte, Guvernul crește ușor, la 20%, impozitul aplicat sumelor din pensie care depășesc salariul mediu brut. Inițial, era prevăzut doar un impozit de 15% pe sumele care depășeau salariul mediu net. În noua formă a textului de lege, pensiile de serviciu se impozitează astfel: pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivităţii, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%. Citește și: Salariile impresionante câștigate de Alina Corbu, șefa ICCJ, în ultimii cinci ani, după ce a dat statul în judecată. Corbu, fiică de primar PSD, suspectă de plagiat, a câștigat și daune morale uriașe Impozit progresiv pe pensiile magistraților Pentru componentă necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere: 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta; 15 %, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat; 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat Proiectul se află, azi, în dezbaterea Senatului. Nici acum nu există un studiu al impactului modificărilor la legislația pensiilor speciale.

Daniela Pescaru câștigă mai mult decât un judecător de la ICCJ Foto: Inquam/ Octav Ganea
Justiție

Pescaru câștigă mai mult decât un judecător ICCJ

Magistrații enervați o toarnă pe Daniela Pescaru, controversatul secretar de stat care a vrut să torpileze Pilonul II de pensii: aceasta câștigă mai mult decât un judecător de la ICCJ, scrie Asociația RoJust, într-un drept la replică trimis redacției DeFapt.ro. Pescaru a rămas secretar de stat în pofida scandalului generat la final de septembrie, când a propus, de facto, desființarea Pilonului II de pensii, se pare fără știința șefului ei, ministrul Marcel Boloș. Citește și: Cine supraveghează industria „păcănelelor”: un mason din Constanța, cu CV-ul foarte bine ascuns. În 2013, era inspector la primăria din Poarta Albă RoJust se definește drept „asociaţia personalului din justitie (...) susţinător al intereselor grupului Google al Magistraţilor pensionari din toată ţara”. Dreptul la replică nu este semnat. RoJust reacționează la informațiile publicate de De Fapt.ro, care a citat o notă a ministerului de Finanțe, în care se arată că magistrații se pregătesc să jupoaie statul român de circa 3,2 miliarde de lei - drepturi salariale câștigate în instanță, plus dobânzi penalizatoare. În acest drept la replică, RoJust arată că „analizând declaraţiile de avere ale semnatarilor Notei informative a Ministerului Finanţelor se observă că aceştia încasează venituri considerabile din alte surse, de principiu prin participarea în consiliile de administraţie ale unor instituţii/organizaţii de stat”. Magistrații enervați o toarnă pe Pescaru: câștigă mai mult decât un judecător de la ICCJ „Doamna secretar de stat PESCARU DANIELA figurează cu o sumă de 117067 RON net pentru funcţia deţinută în Ministerul Finanţelor dar şi cu suma de 257916 ca preşedinte CIFGA la EXIM Bank, deci venituri nete declarate pentru anul 2022 de 374983 lei, respectiv 31248 lei net lunar, cu mult peste indemnizaţia netă chiar a unui judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţa cea mai mare în grad din ţară care are numai 103 judecători”, arată RoJust. CIFGA este Comitetul Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări din cadrul EximBank, membrii comitetului fiind numiți de Guvern. Datele RoJust sunt publice, ele apar în declarația de avere depusă de Pescaru în iunie 2023. Acum câteva săptămâni, presa a scris că Pescaru este autoarea unor controversate amendamente care ar fi lovit Pilonul II de pensii. Citește și: Avere uriașă a obscurului judecător Grădinaru, șeful CSM tovarăș cu Savonea. Co-autor la sentințe halucinante, precum condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual Pescaru, bugetar de o viață „În timpul şedinţei de vot final, am primit pe grupul deputaţilor PNL o situaţie cu amendamentele pe care urmau să le susţină liderii de grup ai PNL şi PSD. Aici era şi un articol 7 care pentru noi a fost o surpriză totală, prin care practic se propunea o naţionalizare oarecum mascată a Pilonului 2 de Pensii, o propunere care vine de la secretarul de stat al PSD, doamna Daniela Pescaru şi doar vigilenţa noastră a făcut să observăm acest lucru”, a spus, la 26 septembrie, deputatul PNL Florin Roman. Un CV al lui Pescaru nu apare pe site-ul ministerului de Finanțe. Kanal D arăta, în 2019: „Daniela Pescaru are 55 de ani și lucrează în Ministerul Finanțelor Publice din 1991. A fost Șef serviciu, apoi Director general adjunct, iar din 2009 Director General la Direcția Generală de programare bugetară. Înainte de 1989, ea a lucrat ca analist programator la Interprinderea de Prelucrare a Aluminiului Slatina, după care a trecut la Centrul de Calcul Electronic din cadrul Ministerului Industriei Metalurgice. Este absolventă de ASE cu specializări în planificare și cibernbetică economică și un master în managementul instituțiilor publice. În 2013, ea a absolvit și Colegiul Național de Apărare”.

Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat Foto: Captură video
Justiție

Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat

Un document al ministerului de Finanțe prezintă lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță achitate de stat și asistență medicală extinsă. În document nu se precizează care este impactul bugetar al acestor beneficii fără precedent în rândul angajaților la stat. Citește și: Salariile impresionante câștigate de Alina Corbu, șefa ICCJ, în ultimii cinci ani, după ce a dat statul în judecată. Corbu, fiică de primar PSD, suspectă de plagiat, a câștigat și daune morale uriașe Nota ministerului de Finanțe a fost alcătuită pentru a avertiza că procesele deschise de magistrați pentru a-și majora retroactiv salariile - și, pe cale de consecință, și pensiile speciale - ar putea duce statul român în incapacitate de plată. Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat Ce avantaje au magistrații, potrivit documentului de la Finanțe, alcătuit în august 2023: Salariile variază între 32.207 lei pentru un președinte de curte de apel și puțin peste 17.000 lei, pe lună, brut, la o judecătorie, pentru un judecător cu 3-5 ani vechime. Aceste salarii includ trei sporuri: pentru condiții grele de muncă, suprasolicitare neuropsihică și păstrarea confidențialității. În total, aceste sporuri sunt de 5.500 - 6.000 de lei pe lună. Valoarea medie a pensiei încasate de magistrații români a fost la 1.01.2023 de 21.404 lei. Pentru comparație, valoare medie a pensiei în ianuarie 2023 a fost de 2.003 lei. Magistrații pot ieși la pensie până în 50 de ani. Un cetățean obișnuit, la 63 de ani - femei și 65 de ani - bărbați. Judecătorii şi procurorii beneficiază anual de şase călătorii în ţară dus-întors, gratuite, la transportul pe calea ferată clasa I, auto, naval şi aerian sau de decontarea a 7,5 litri combustibil la suta de kilometri pentru şase călătorii în ţară dus-întors, în cazul în care deplasarea se efectuează cu autoturismul. Aceste drepturi nu au caracter salarial şi nu se impozitează. În perioada concediului de odihnă, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti beneficiază, o singură dată pe an, de transport gratuit dus-întors între localitatea de domiciliu şi localitatea din ţară în care îşi petrece concediul de odihnă. Compensarea diferenţei dintre chiria ce s-ar stabili pentru o locuinţă de serviciu, potrivit legii, şi chiria plătită pe baza unui contract de închiriere încheiat în condiţiile legii. Prin ordin anual se stabilește până la ce plafon poate fi compensată chiria. Judecătorii care nu beneficiază de locuință proprietate personală ori cărora nu li s-a acordat locuință de serviciu sau compensarea chiriei, în localitatea în care își desfășoară activitatea, au dreptul la decontarea cheltuielilor de transpor între localitatea în care își au domiciliul sau reședința și localitatea unde se află sediul unității Beneficiază în mod gratuit de asistenţă medical, medicamente şi proteze, în condiţiile respectării dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate Nota ministerului de Finanțe mai menționează o serie de alte beneficii obținute prin darea în judecată a statului: acordarea „sporului de permanenţă”, acordarea de despăgubiri morale pentru condiţii necorespunzătoare de muncă de până la 500 euro/lună/persoană, acordarea numărului de zile de concediu de odihnă suplimentar (câte 10 zile pentru fiecare an) şi plata indemnizaţiei de concediu aferente acestor zile - pentru condiții grele de lucru Magistrații au jupuit statul român de circa un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi dându-și dreptate între ei, arată o notă confidențială a ministerului de Finanțe. Această sumă a fost obținut doar prin cele circa 22.800 de chemări în instanță din perioada 2008-2022. Citește și: DOCUMENT CONFIDENȚIAL Șocant: Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, încă neachitate: alte 3,2 miliarde euro Ceea ce este mai greu urmează acum: potrivit notei ministerului de Finanțe, magistrații au obținut, prin hotărâri judecătorești, o majorare retroactivă a salariilor, iar suma totală care ar trebui plătită, cu tot cu penalități, este de circa 16,1 miliarde de lei, adică aprximativ 3,2 miliarde de euro.

Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro Foto: Înalta Curte de Casație și Justiție
Justiție

Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro

Magistrații au jupuit statul român de circa un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi dându-și dreptate între ei, arată o notă confidențială a ministerului de Finanțe. Însă această sumă a fost obținut doar prin cele circa 22.800 de chemări în instanță din perioada 2008-2022. Citește și: Salariile impresionante câștigate de Alina Corbu, șefa ICCJ, în ultimii cinci ani, după ce a dat statul în judecată. Corbu, fiică de primar PSD, suspectă de plagiat, a câștigat și daune morale uriașe Ceea ce este mai greu urmează acum: potrivit notei ministerului de Finanțe, magistrații au obținut, prin hotărâri judecătorești, o majorare retroactivă a salariilor, iar suma totală care ar trebui plătită, cu tot cu penalități, este de circa 16,1 miliarde de lei, adică aprximativ 3,2 miliarde de euro. În plus, magistrații aflați în pensie au declanșat și ei un val de procese, cerând pensii mai mari, prin recalculare. Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro „Procesul de acționare în judecată (de tragere la răspundere civilă) a ordonatorilor de credite din sistemul judiciar, în paralel cu a Ministerului Finanțelor a căpătat amploare şi a crescut exponențial (spre exemplu, la finalul anului 2022, existau pe rol peste 3.250 de dosare civile, iar ultima majorare a valorii de referinţă sectorială (VRS) prin ordine emise de ministrul justiţiei (în care a fost atras și Ministerul Finanțelor) a fost contestată prin alte circa 1.000 de contestaţii, formulate de cvasitotalitatea celor 4.144 de judecători şi 177 de asistenţi judiciari aflaţi în funcţie la nivelul lunii decembrie 2022, la care se adaugă judecătorii care s-au pensionat în ultimii ani. Astfel, pentru judecători, cheltuielile bugetare pentru achitarea de drepturi salariale restante (diferenţe salariale) efectuate doar în perioada 2010-2022 au totalizat 4.579.420 mii lei, respectiv circa 927.890.9081 euro, fără a lua în considerare sumele executate silit prin conturile Ministerului Finanțelor (care depășesc cu mult suma de 4.579.420 mii lei) şi nici creşterile salariale recunoscute de angajatorii din sistem şi incluse în drepturile salariale curente”, se arată în notă. Însă situația pare a fi mult mai gravă, urmare a creșterii retroactive a salariilor magistraților. Cer și dobânzi penalizatoare „Prin acte emise de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie a avut loc reîncadrarea beneficiarilor, începând cu anul 2018, drepturile salariale fiind stabilite prin utilizarea valorii de referinţă sectorială de 605,225 lei, fără aplicarea plafonării prevăzute de Legea-cadru nr.153/2017. Astfel, începând cu luna mai a.c., Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Public au solicitat majorarea limitelor de cheltuieli lunare aprobate la titlul ”Cheltuieli de personal”, pentru plata drepturilor salariale astfel majorate. Pe baza solicitărilor formulate de ordonatorii principali de credite, impactul suplimentar estimat pentru acordarea drepturilor salariale majorate, pentru perioada 2018-prezent, este estimat la cca. 10.688,0 milioane lei. La această sumă se adaugă dobânda legală penalizatoare (50% cumulat pe perioada 2018-2022) rezultând un total de plată de minim 16.091 milioane lei”, arată nota Finanțelor. Finanțele riscă să intre în incapacitate de plată Documentul subliniază că această ultimă majorare retroactivă a salariilor va duce la creșterea pensiilor speciale ale magistraților și se încheie anunțând un alt val de procese, declanșat de magistrații aflați în pensie, care cer sume tot mai mari, prin recalcularea pensiilor speciale. Citește și: EXCLUSIV În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii își măresc salariile, retroactiv. Statul va fi pus să plătească și dobânzi penalizatoare „Prin urmare, fenomenul litigios continuă şi în prezent, iar dacă nu va fi stopat cât se poate de repede, prin măsuri legislative şi administrative, se va ajunge la acumularea unor sume de plată exorbitante, iar în final la imposibilitatea suportării cheltuielilor bugetare generate de procese”, arată nota, emisă la finalul lunii august 2023.

Ministerul Justiției, condus de Alina Gorghiu, desființează pachetul Ciolacu Foto: Facebook
Eveniment

Ministerul Justiției desființează pachetul Ciolacu

Și ministerul Justiției desființează pachetul Ciolacu: proiectul de lege are nevoie de avizul CSAT și ar putea fi neconstituțional, scrie Profit, care a consultat avizul dat de acest minister, condus de liberala Alina Gorghiu. Tot azi, Consiliul Economic și Social a dat aviz negativ proiectului de lege pe care Guvernul intenționează să-și asume răspunderea. Citește și: Ciolacu a mințit din nou: creșterile de taxe și impozite, de cinci ori mai mari decât tăierile de cheltuieli ale statului. În iulie spunea: „Greul trebuie să îl ducă statul, nu mediul privat” În plus, în avizul ministerului Justiției se arată că magistrații ar putea ataca la CCR plafonarea sporului pentru condiții de muncă în condiții vătămătoare, întrucât această măsură ar afecta independența Justiției. Ministerul Justiției desființează pachetul Ciolacu „Se intenționează reglementarea unui impozit suplimentar în sarcina instituțiilor de credit, datorat pe lângă impozitul pe profit, - respectiv impozitul pe cifra de afaceri. Considerăm că introducerea a două impozite distincte, ale căror baze impozabile se suprapun parțial, ar putea fi considerată o injustă așezare a sarcinii fiscale, contrat art 56, alin (2) din Constituție", potrivit documentului obținut de Profit.ro. În consecință, ministerul Justiției recomandă obținerea unui aviz pe această măsură de la Consiliul Concurenței, Banca Națională și Asociația Română a Băncilor. „Reducerea sporurilor pentru condiții vătămătoare sau periculoase poate avea un impact asupra principiilor referitoare la independența justiției și a statului de drept, afectând astfel securitatea financiară a magistraților consacrată de art. 124 alin (3) și art 132 alin (1) din Constituție", se mai arată în aviz. Citește și: Bugetarii cu salarii și averi uriașe care l-au îndemnat pe Ciolacu să atace sectorul privat: familia Socol, finanțiștii favoriți ai lui Dragnea, câștigă 12.000 de euro pe lună, de la stat Și Consiliul Economic și Social (CES) a desființat pachetul Ciolacu de măsuri fiscale: ia 100 de miliarde de lei de la mediul privat și taie cheltuielile cu doar 16 miliarde de lei, apreciază această instituție. CES a emis aviz negativ la așa numitul proiect de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung.

Angajați ai ANAF dau statul în judecată pentru spor de „suprasolicitare neuropsihică” Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Angajați ANAF dau statul judecată spor suprasolicitare

Pe modelul de succes al magistraților, sute de angajați ANAF dau statul în judecată pentru spor de „suprasolicitare neuropsihică”. Aproximativ toți angajații ANAF primesc deja spor de „condiții vătămătoare în muncă”. Acest spor este de 15%. Citește și: Magistrați vs statul român: 22.800 de procese pentru drepturi salariale. Surprinzător, le-au câștigat Angajați ai ANAF dau statul în judecată pentru spor de „suprasolicitare neuropsihică” Sporul de solicitare neuropsihică este de 20%. El a mai fost acordat, dar a fost eliminat printr-o lege din 2017. Dacă angajații ANAF vor câștiga, noul spor se va cumula cu cel de condiții vătămătoare. „Sunt, însă, și alte instituții care primesc acești bani în plus pentru suprasolicitare neuropsihică. Este cazul magistraților și profesorilor. Salariul oferit pentru o persoană care își dorește o carieră în administrația fiscală, pornește pentru un post de debutant sau asistent de la 3.600 de lei net, în timp ce un inspector ANAF poate câștiga până la 6.200 de lei pe lună”, arată Digi 24. Potirivt datelor publicate pe site-ul ANAF, un consilier sau inspector principal în ANAF, cu studii superioare, are un salariu de bază de 7.800-8.200 de lei, la care se adaugă sporul de condiții vătămătoare de 1.000-.1.280 de lei. Dacă vor primi și sporul de solicitare neuropsihică, consilierii principali vor câștiga în plus în jur de 1.500 de lei, depinde de salariu. Citește și: Magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25% și solicită sumele restante pe ultimii 5 ani – deputat PSD. În consecință, a început procesul de majorare a pensiilor Potrivit unui comunicat din 2021 al Parchetului General, procurorii beneficiază de spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de până la 25% aplicat la salariul de bază. În mai 2023, 40 de angajați ai Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială din Iași au dat statul în judecată pentru un spor de 15% pentru „complexitatea muncii”. Puțin peste jumătate dintre ei au câștigat.

Ratele bancare ale magistraților, decontate public (sursa: Facebook/Alexandru Muraru)
Justiție

Ratele bancare ale magistraților, decontate public

Ratele bancare ale magistraților, decontate public. Liberalii vor ca magistrații să își poată achita casele cumpărate cu credit imobiliar cu bani de chirie pe care îi primesc de la stat. Citește și: PNRR, aproape blocat la nivelul UE: opt state nu au depus nici măcar o cerere de finanțare, doar trei țări au depus câte trei. Austria, escrocherie la vedere: a livrat doar 4% din ce a promis Inițiativa a fost adoptată de Senat, dar acum se află la comisiile permanente ale Camerei Deputaților. De acest drept beneficiază acum polițiștii, polițiștii de penitenciare și militarii. Polițiștii beneficiază de această facilitate din anul 2018, dar au vrut ca aceasta să se aplice retroactiv și în cazul celor care își cumpăraseră locuințele cu credit înainte de apariția legii. Citește și: Numărul magistraților pensionați, creștere explozivă. Pensia lor medie a ajuns la 21.583 lei, în majorare cu 250 de lei față de decembrie 2022. Numărul pensionarilor obișnuiți scade Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au decis în iunie 2023 că polițiștii care și-au cumpărat locuințe prin credit ipotecar sau imobiliar înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 288/2018 nu își pot plăti ratele cu banii pentru chirie. Această decizie ar urma să se aplice și în cazul magistraților, în cazul în care inițiativa legislativă va fi adoptată de Camera Deputaților, for decizional. Ratele bancare ale magistraților, decontate public Primul liberal care vrut să se pună bine cu judecătorii a fost senatorul Marcel Vela, fostul ministru de Interne. Acesta a depus în anul 2019 o inițiativă legislativă pentru "completarea articolului 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei". Citește și: EXCLUSIV Austeritate PSD: Ciolacu și Simonis, cu pantofi italienești identici, de 1.500 USD, la ziua patriarhului Daniel Prin această modificare, senatorul Marcel Vela voia ca "judecătorii, procurorii, personalul asimilat al acestora și magistrații asistenți care îndeplinesc condițiile de acordare a compensației lunare pentru chirie" să poată folosi banii respectivi pentru plata ratei sau a unei fracții din rată în cazul în care își cumpărau locuințe prin credit ipotecar, imobiliar sau prin contract de vânzare – cumpărare cu plata în rate. Ulterior, senatorul Marce Vela și-a retras inițiativa. Trei ani mai târziu, în aprilie 2022, inițiativa senatorului Vela a fost preluată de deputatul Iulian Alexandru Muraru, care a primit susținerea a încă 20 de parlamentari liberali și unul de la UDMR. Desigur, totul pentru "independența justiției" În primele paragrafe din expunerea de motive sunt prezentate rolul, atribuțiile și importanța magistraților în societate. Se vorbește un pic și despre independența justiției, apoi liberalii susțin că acordarea unor facilități magistraților și familiilor acestora constituie una dintre formele de garantare a exercitării profesiei în mod independent și la un nivel corespunzător așteptărilor societății. "Prin prezenta inițiativă legislativă dorim să propunem ca suma alocată cu titlul de chirie magistraților să poată fi folosită de către aceștia și pentru achitarea unei rate sau părți din rate pe care o plătesc pentru achiziționarea unei locuințe", susținea inițiatorul Iulian Alexandru Muraru. Pe scurt, deputatul Iulian Alexandru Muraru vrea ca banii primiți pentru chirie de magistrați să poată fi folosiți și pentru plata ratelor în cazul creditelor imobiliare sau ipotecare. Inițiativa deputatului Muraru a fost adoptată de Senat, iar acum se află la Camera Deputaților. Polițiștii beneficiază deja de măsură De o astfel de măsură benficiază deja polițiștii. Statutul polițistului, adoptat prin Legea 360 din 2002, prevedea ca polițistul mutat în interesul serviciului într-o altă localitate decât cea în care își are domiciliul, în cazul în care nu face naveta ori nu deține locuință proprietate personală și nu i se poate asigura spațiu de locuit, are dreptul la compensarea chiriei lunare, în cuantum de până la 50% din salariul de bază. Ulterior, prin Legea 288 din 2018, Statutul polițistului a fost modificat și completat. Una dintre completările făcute la articolul 31 prevede ca polițistul care îndeplinește condițiile de acordare a compensației lunare pentru chirie și care contractează un credit ipotecar sau imobiliar pentru achiziționarea unei locuințe beneficiază de compensația lunară a chiriei pentru plata ratei sau a unei fracțiuni din rată. Adică polițistul primește cei 50% din salariul de bază pentru plata ratei, sumă de bani care nu poate depăși rata lunară. Legea din 2018 mai prevede că compensația lunară pentru chirie se acordă pentru o singură locuință cumpărată pe timpul carierei. În cazul în care polițistul mutat în interesul serviciului nu își cumpără locuință, poate opta pentru banii de chirie. Tot prin Legea 288/2018 s-a mai modificat Statutul cadrelor militare și Statutul soldaților și gradaților. Modificările aduse acestor două statute prevăd aceleași modificări legislative ca și în cazul polițiștilor. Și polițiștii de penitenciare și militarii Statutul polițiștilor de penitenciare prevede la Articolul 111 că polițiștii de penitenciare "au dreptul la atribuirea unei locuințe de serviciu dacă, în localitatea unde își desfășoară activitatea, ei, soțul/soția sau copiii aflați în întreținere nu dețin o locuință în proprietate ori nu li s-a atribuit locuință de către autoritățile administrației publice locale". În cazul în care nu li se oferă locuință de serviciu, polițiștii de penitenciare "au dreptul la compensarea lunară a chiriei în cuantum de până la 50% din salariul lunar net, dar nu mai mult decât chiria prevăzută în contractul de închiriere încheiat în condițiile legii". Mai mult, legea prevede că polițiștii de penitenciare își pot închiria o locuință pe o rază de maxim 70 de km față de penitenciar. Însă banii de chirie nu se acordă dacă contractul de închiriere a fost încheiat cu rudele de până la gradul II inclusiv ale polițistului de penitenciare ori ale soției. Dar la fel ca și în cazul polițiștilor și militarilor, polițiștii de penitenciare își pot plăti ratele la locuințe cumpărate prin credit direct cu banii primiți pentru chirie. Retroactiv, nu se pune Judecătorii de la Curtea de Apel Suceava au sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a soluționa un recurs în interesul legii (RIL) în legătură cu modificările legislative aduse Statutului polițistului în 2018. Adică judecătorii la Curtea de Apel Suceava au cerut să stabilească dacă dreptul la compensaţia lunară pentru chirie poate fi recunoscut poliţiştilor care au încheiat contractele de credit ipotecar/imobiliar anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018. Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au decis că "dreptul la compensaţia lunară pentru chirie, pentru plata ratelor de credit, nu poate fi recunoscut poliţiştilor care au încheiat contracte de credit ipotecar/imobiliar anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018".

Numărul magistraților pensionați, creștere explozivă (sursa: ziaruldebacau.ro)
Politică

Numărul magistraților pensionați, creștere explozivă. Pensia lor medie a ajuns la 21.583 lei, în majorare cu 250 de lei față de decembrie 2022. Numărul pensionarilor obișnuiți scade

Numărul magistraților pensionați a înregistrat o creștere explozivă în acest an: în iulie 2023, numărul lor ajunsese la 5.309, față de 4.862 în decembrie 2022. Creșterea este de circa 9% în doar șapte luni. În schimb, Institutul Național de Statistică arată că numărul pensionarilor obișnuiți a scăzut cu circa 9.000 în trimestrul I din 2023 față de trimestrul IV din 2022. Citește și: EXCLUSIV Austeritate PSD: Ciolacu și Simonis, cu pantofi italienești identici, de 1.500 USD, la ziua patriarhului Daniel Pensia medie a magistraților a ajuns, în iulie, la 21.583 lei, față de 21.333 lei, în decembrie 2022. În aprilie, INS arăta că numărul mediu de pensionari a fost de 5,004 milioane de persoane în 2022, în scădere cu 75.000 de persoane faţă de anul precedent, în timp ce pensia medie lunară a crescut cu 11,3% până la valoarea de 1.855 lei. Numărul magistraților pensionați, creștere explozivă Numărul total beneficiarilor de pensii de serviciu a fost, în iulie 2023, de 10.310, cu 29 în plus față de luna precedentă, dintre care 6.657 cu contributivitate la bugetul asigurărilor sociale de stat, în creștere față de cei 6.580 din iunie, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP). Cei 10.310 de pensionari din toate cele șase categorii de beneficiari ai legilor speciale au avut o pensie medie de 9.600 de lei, cu 3 lei mai mult ca în luna anterioară. Categoria de beneficiari care a crescut cel mai mult este și cea care are cea mai mare pensie medie de serviciu și cel mai mare număr de beneficiari de sume de la bugetul de stat. Este vorba de beneficiarii Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, care cuprinde 5.309 beneficiari, cu 38 mai mulți față de luna anterioară). Aceștia încasează cea mai mare pensie medie de serviciu, de 21.583 lei, din care 19.662 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 5.354 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat. În luna iunie, pensia medie era ușor mai mică, respectiv 21.572 de lei.

22.800 de procese pentru drepturi salariale, au deschis magistrații români Foto: ICCJ
Eveniment

22.800 de procese pentru drepturi salariale

Magistrații vs. statul român: din 2008 în 2022, procurorii și judecătorii au deschis circa 22.800 de procese pentru drepturi salariale, a spus ministrul Justiției, Alina Gorghiu. În România sunt circa 5.000 de judecători și 3.000 de procurori, deci unii au dat statul în judecată de mai multe ori. 22.800 de procese pentru drepturi salariale „Din ianuarie 2008 până la sfârşitul anului 2022, Ministerul Justiţiei a fost în calitate de pârât în dosare cu magistraţi, adică magistraţi care şi-au cerut drepturile salariale în justiţia românească, judecându-se cu Ministerul Justiţiei”, a anunţat, joi seară, la Digi 24, Alina Gorghiu, citată de news.ro. Aceasta a precizat că sunt peste 22.800 de acţiuni în care Ministerul Justiţiei a fost chemat în judecată în calitate de pârât. „Le pierdem pe majoritatea”, a afirmat Gorghiu. Magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25% și solicită sumele restante pe ultimii 5 ani, arăta, în mai 2023, un deputat PSD, Mirela Adomnicăi, care a cerut ministerului Justiției un calcul privind impactul bugetar al acestei măsuri. Decizia de majorare salarială vine ca urmare a hotărârilor judecătoreşti pronunţate în acest sens şi „pentru uniformizarea regulilor de salarizare”,a explicat Înalta Curte de Casație și Justiție. Citește și: Șansa lui Halep în cazul unei suspendări pentru dopaj și de ce un precedent în materie o ajută. O eventuală suspendare poate fi redusă masiv în instanță Cresc salariile magistraților, cresc și pensiile lor speciale „Într-un moment în care întreaga opinie publică se așteaptă la economisiri și la o administrare mai eficientă a cheltuielilor bugetare, magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25% și solicită sumele restante pe ultimii 5 ani. Astfel, am aflat că majorarea de 25% s-ar aplica retroactiv de la 1 ianuarie 2018 pentru personalul din instanțe și de la 7 decembrie 2018 pentru personalul din parchete. Prin urmare, judecătorii și procurorii ar trebui să primească diferențele salariale pentru ultimii 5 ani, ceea ce înseamnă sume de ordinul zecilor de mii de euro pentru fiecare magistrat. Mai mult de atât, magistrații care au ieșit la pensie în ultimii 5 ani au început deja să solicite adeverințe cu noua salarizare pentru recalcularea pensiei de serviciu. Potrivit actualei legi, magistrații beneficiază de pensie specială de 80% din ultimul salariu brut ceea ce duce, în unele cazuri, la o pensie netă mai mare ca salariul net”, scrie Adomnicăi către ministerul Justiției. Însă, îm răspunsul trimis la interpelarea lui Adomnicăi, Înalta Curte susține că nu poate estima impactul bugetar.

Noua legislație nu desființează nici o pensie specială Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Noua legislație nu desființează nici o pensie specială

Noua legislație adoptată luni, de Camera Deputaților, nu desființează nici o pensie specială. Mai mult, ea nu face nici o referire la pensiile speciale ale aleșilor locali , deși se estimează că acestea vor avea un impact major, de circa două miliarde de lei pe an. Nu există, oricum, nici un calcul al impactului bugetar al prevederilor din actuala lege. În plus, recent, Parlamentul a votat pensii speciale și pentru magistrații-asistenți de la Curtea Constituțională. Tot ieri, Parlamentul a votat desființarea pensiilor speciale, dar mai mulți lideri PNL au explicat că legea a fost făcută cu intenție astfel încât să pice la CCR. Citește și: Dan Motreanu demolează proiectul de abrogare a pensiilor parlamentarilor: este în mod intenționat neconstiuțional. El critică presiunea lui Ciucă de a se vota proiectul PSD Noua legislație nu desființează nici o pensie specială În plus, chiar în raportul final al acestei legi privind toate pensiile speciale - inclusiv cele din sistemul militarizat - se arată că baza de calcul a pensiilor magistraților nu se modifică până în 2028, sub pretextul războiului din Ucraina și al „stopării exodului personalului specializat”. Nenumăratele anexe la lege arată că unele modificări la pensiile speciale se vor finaliza abia în 2043, peste 20 de ani. Practic, până în 2026, numărul lunilor care constituie baza de calcul a pensiilor magistraților, a militarilor și polițiștilor crește doar de la 12 la 17. La 300 de luni se ajunge în 2043. Guvernul nu a prezentat nici o evaluare a impactului acestei legi, în condițiile în care, în 2023, pensiile speciale - inclusiv cele militare - costă bugetul de stat circa 12 miliarde de lei. În cazul pensiilor pentru funcționarii parlamentari, s-a introdus în lege un artificiu prin care foștii deputați și senatori care n-au mai fost aleși, dar au fost angajați la Parlament, pot beneficia de pensie specială: „La calculul stagiului de cotizare în structurile Parlamentului prevăzut la alin.(3) se ia în considerare, după caz, şi perioada în care funcţionarul public parlamentar a avut calitatea de deputat sau de senator, a îndeplinit o funcție de demnitate publică, numită sau aleasă, precum și perioada în care a îndeplinit o funcție din categoria înalților funcționari publici”. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, reparații umflate cu milioane EUR. Aeronava, folosită de Gabriel Oprea la „zboruri speciale”. Investigația DNA, după o dezvăluire Defapt.ro Nu este clar ce impact va avea supraimpozitarea cu 15% a părții din pensie care depășește salariul mediu net. În prezent, acesta este de 4.254 de lei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră