Judecătoarele lui Grindeanu, atac grupat împotriva lui Kelemen Hunor
Judecătoarele lui Grindeanu, Lia Savonea și Elena Costache, atac grupat împotriva lui Kelemen Hunor: magistrații nu dau „consultaţii în probleme de competenţa Curţii Constituţionale”, îi explică ele liderului UDMR în cadrul unor comunicate. CSM a cerut și explicații premierului și președintelui CCR, după declarațiile lui Kelemen Hunor. Citește și: DOCUMENT EXCLUSIV Șeful Informațiilor Secrete de la Cotroceni, șomer oficial în Elveția. Cât a încasat Vlădică de la cantonul Luzern după ce a lucrat la Frank Timiș CSM este condus de judecătoarea Elena Costache, care recent s-a întâlnit cu președintele PSD, Sorin Grindeanu. Însă CSM a înțeles complet greșit, crezând că Kelemen Hunor s-a referit la consultări Guvern-CCR pe proiectul de lege pentru modificarea pensiilor speciale ale magistraților, ceea ce era fals, fiindcă liderul UDMR a vorbit despre discuții prealabile cu Înalta Curte. Elena Costache a studiat Dreptul la Universitatea Romano-Americană, pe care a absolvit-o în 1997, vorbește o singură limbă străină, engleza (nivel mediu, consemnează ea) și, în biografia oficială, depusă la CSM, se laudă că știe să utilizeze un „PC”. Judecătoarele lui Grindeanu, atac grupat împotriva lui Kelemen Hunor Și controversata șefă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Lia Savonea l-a criticat pe Kelemen Hunor: „Atribuirea către instanța supremă a unui rol de «consilier legislativ» al Guvernului sau Parlamentului reprezintă o deformare gravă a ordinii constituționale și o atingere adusă principiului separației puterilor în stat”. Reacția CSM și a ICCJ vin după ce președintele UDMR, Kelemen Hunor, a spus, despre modificările inițiate de Guvern la pensiile magistraților, că: „În momentul în care a fost proiectul pe agenda coaliţiei şi după aceea a fost pe agenda Guvernului şi a venit în Parlament, toată lumea a fost de acord cu varianta propusă de Guvern, cu creşterea vârstei de pensionare, mă rog, vechimea la 35 de ani, 70 la sută din venitul net pensia şi perioada de tranziţie de 10 ani. Într-adevăr, a existat o discuţie să fie de 15 ani, dar guvernul, în primul proiect care a fost trimis la Curte în mod informal pentru analiză, a pus 10 ani. Şi la consultările cu magistraţii a fost tot 10 ani”. El a precizat că s-a referit la ÎCCJ, nu la CCR. Savonea recunoaște că a existat o consultare informală cu ICCJ: „Înalta Curte de Casație și Justiție respinge categoric afirmațiile vehiculate în spațiul public potrivit cărora ar fi exprimat un acord sau ar fi validat în vreun fel proiectul de lege privind pensiile magistraților. Declarațiile recente, inclusiv cele făcute de domnul Hunor Kelemen, care lasa impresia că asupra acestui proiect ar fi existat o acceptare din partea Înaltei Curți, nu corespund realității și riscă să afecteze încrederea publică în independența justiției. Înalța Curte reamintește că, potrivit Constituției și legii, nu are atribuții de avizare a proiectelor legislative. O consultare informală nu poate fi interpretată ca un acord instituțional și nici ca o validare a conținutului unui proiect de lege”. CSM n-a priceput nimic CSM a fost și mai agresiv. „Declaraţiile formulate de către unul dintre liderii coaliţiei de guvernare, domnul Kelemen Hunor, într-o emisiune televizată din data de 27 octombrie 2025, referitoare la un demers fără precedent de consultare prealabilă a Curţii Constituţionale, de către factorul politic, cu privire la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, a determinat Consiliul să adopte o poziţie instituţională imperios necesară. Consiliul Superior al Magistraturii s-a adresat Preşedintelui Curţii Constituţionale şi Prim-ministrului Guvernului României solicitând să se comunice: · cine a inițiat acest demers; · care este procedura în cadrul căreia a fost realizată o astfel de consultare și temeiul legal al acesteia; · forma proiectului care a constituit obiectul consultării; · persoanele care au participat la aceasta. Gravitatea excepţională a situaţiei prezentate legitimează Consiliul, în calitatea sa de garant al independenţei justiţiei, să solicite informaţiile necesare referitoare la acest incident inacceptabil şi fără precedent, care creează premisele încălcării echilibrului constituţional între puterile executivă şi legislativă, pe de o parte, şi puterea judecătorească, pe de altă parte. Consiliul Superior al Magistraturii consideră că este necesar a fi asumate consecinţele inerente unui astfel de demers deosebit de grav, care afectează independenţa Curţii Constituţionale, element fundamental al statului de drept, şi transformă jurisdicţia constituţională într-un consultant la dispoziţia Guvernului, contrar ordinii constituţionale, plasând totodată puterea judecătorească pe o poziţie de inegalitate şi inferioritate inadmisibilă într-o societate democratică. De altfel, dispoziţiile imperative ale art. 64 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, prevăd în mod clar că judecătorii acesteia au obligația să-şi îndeplinească funcţia încredinţată cu imparţialitate, să nu dea consultaţii în probleme de competenţa Curţii Constituţionale și să se abţină de la orice activitate sau manifestări contrare independenţei funcţiei lor”, a cerut CSM. Dar CSM este complet în afara subiectului, fiindcă Kelemen Hunor s-a referit la consultări cu ICCJ. La 24 octombrie, președintele PSD, Sorin Grindeanu, s-a întâlnit cu Savonea, Costache și procurorul general Alex Florența pentru a discuta despre pensiile speciale ale magistraților.