sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: lărgire

4 articole
Economie

Credit pentru lărgirea a două ieșiri

Credit pentru lărgirea a două ieșiri. Consiliul Județean Iași va contracta un împrumut de 150 de milioane de lei pentru modernizarea a două drumuri importante: lărgirea drumului Iași – Lunca Cetățuii și extinderea celui care duce spre Aroneanu. Credit pentru lărgirea a două ieșiri Președintele Consiliului Județean, Costel Alexe, a declarat că centurile și variantele ocolitoare din județ reprezintă priorități majore pentru anul 2025. Citește și: Afacerile consultantului Andrei Caramitru, catastrofale: pierderi de milioane, datorii de milioane, firme suspendate, SRL-uri fără activitate Decizia de a contracta acest împrumut a fost luată cu unanimitate de voturi în cadrul unei ședințe extraordinare a Consiliului Județean. Aceasta vine în urma unui proces inițiat în mandatul precedent, când consilierii județeni au aprobat demararea procedurilor pentru realizarea proiectelor de infrastructură rutieră. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Credit pentru lărgirea a două ieșiri din Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Lărgirea plajelor, furt uriaș prin supradimensionare (sursa: Facebook/Apele Romane Dobrogea-Litoral)
Investigații

Lărgirea plajelor, furt uriaș prin supradimensionare

Uniunea Europeană a alocat României în jur de 850 de milioane de euro pentru a stopa eroziunea costieră prin reabilitarea și extinderea plajelor de la Marea Neagră. Lărgirea plajelor, furt uriaș prin supradimensionare. Două treimi din bani, la olandezi Cei mai mulți bani au ajuns la compania olandeză Van Oord care a câștigat licitații de peste 2,73 miliarde lei, echivalentul a 546 milioane euro. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Plajele lărgite de pe litoralul românesc favorizează înecurile și infecțiile grave, arată prof. dr. Alfred Vespremeanu-Stroe (Universitatea București) Unul dintre contracte a fost câștigat în asociere cu o firmă controlată de un controversat afacerist trimis în judecată în două dosare de procurorii anticorupție pentru mai multe fapte de corupție, inclusiv dare de mită și spălare a banilor. Dar, de fiecare dată, omul de afaceri a scăpat, după ce judecătorii l-au achitat. Un contract de aproape șapte milioane de euro a ajuns și la o companie la care este acționar principal un oligarh rus inclus pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene după ce Rusia a invadat Ucraina. DeFapt.ro va reveni cu articole despre toate companiile care au câștigat contractele de lărgire a plajelor. Prima fază, 544 de milioane de lei 544 milioane lei au fost alocate în primă fază pentru reabilitatea și extinderea plajelor românești. Cea mai mare sumă, adică peste 465 de milioane de lei, a fost alocată de Uniunea Europeană prin fondul de coeziune, restul de aproape 15% fiind contribuția statului român. Citește și: EXCLUSIV Invazia cancerului de război în Marea Neagră. Substanțele toxice din apele teritoriale românești, creșteri masive după invadarea Ucrainei de către ruși Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, din subordinea Apelor Române, a decis ca în primă fază să fie scoase la licitație cinci loturi de plajă: Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud și Eforie Nord. Primul program de stopare a eroziunii a fost finalizat în decembrie 2015 și a avut ca rezultat extinderea suprafeței plajelor cu 33 de hectare. Au mai fost reabilitate și construite diguri care ies din apă în lungime de 3.544 metri, în timp ce digurile construite sub apă au o lungime de 1.392 metri. A doua fază, semnată de Dăncilă Contractul de finanțare pentru faza a doua a proiectului "Reducerea Eroziunii Costiere" a fost semnat în noiembrie 2018 de premierul Viorica Dăncilă. Conform datelor oficiale de atunci, valoarea totală a noului proiect a fost estimată la 752 de milioane de euro. Bani pentru reabilitarea și extinderea plajelor din Edighiol și Periboina, faleza Constanței în zona Cazino, Agigea, Eforie, Costinești, Olimp, Jupiter-Neptun, Balta Mangalia – Venus – Aurora, Mangalia – Saturn, 2 Mai. La fel ca și în cazul primului program, 85% din fonduri pentru reabilitarea și extinderea plajelor au fost alocați de Uniunea Europeană prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014 – 2020, iar restul de 15% reprezintă cofinanțare de la bugetul de stat. Se estimează că România va avea la finalul lucrărilor un plus de 226 de hectare noi de plajă, de la Năvodari până la 2 Mai. "E un proiect 100% brutal, neadecvat și intruziv" Proiectul gigant de lărgire a plajelor este considerat de specialiști nu doar nenatural și dăunător, ci și supradimensionat în mod extrem. Astfel, potrivit unei declarații a prof. univ. dr. Alfred Vespremeanu-Stroe (Universitatea București) pentru DeFapt.ro, "E un proiect 100% brutal, neadecvat și intruziv, against the nature, și bineînțeles în contradicție cu practicile curente din Europa și din lumea civilizată. Nicăieri nu se mai intervine atât de brutal, cu o puzderie de diguri de piatră și beton, iar asta cel puțin din anii 1990; sunt multe țărmuri în care aceste sisteme hard (diguri construite în anii 1960-1980) au fost demantelate. Suntem complet în afara Europei cu ceea ce am făcut aici. Practic, ne fură marea cu proiectul ăsta, care transformă plajele în peisaje deșertice și țărmul într-o înlănțuire de diguri barbare (dese, foarte lungi) care sunt dispărute din planurile de amenajare a coastei de peste 30 de ani în lumea bună". Lărgirea plajelor, furt uriaș prin supradimensionare Profesorul Vespreanu-Stroe atrage atenția și asupra supradimensionării fără rost a proiectului. "Ținând cont că i) lățirea plajei ar fi trebuit să se limiteze în lungul coastei sudice la sub 1/2 din sectoarele incluse de ei în plan, ii) iar în profil transversal ar fi trebuit să fie o lățire medie de 50 m (care se adaugă la plajele existente, care au o lățime de ca 20-35 m), în loc de 150-200 m cât au supralățit ei, rezultă că actualul proiect este supradimensionat de cel puțin 6-8 ori față de ceea ce ar fi prevăzut un plan rațional și nature-friendly (cum se face peste tot în lume de decenii bune) care să răspundă necesităților reale. Spun cel puțin fiindcă plajele construite artificial sunt mai înalte cu circa 1 m decât profilul natural (mai exact 2,5-3 m above sea level, față de 1,5-2 m cât au în mod natural), ceea ce nu am mai luat în calcul în estimarea făcută.", a explicat Vespremeanu-Stroe pentru DeFapt.ro.

Eforie Nord, Sud, risc de înec (sursa: Facebook/Eforie Online)
Eveniment

Eforie Nord, Sud, risc de înec

Eforie Nord, Sud, risc de înec. Lărgirea cu sute de metri a plajelor românești folosind un nisip neadecvat, foarte grosier, crește incidența curenților puternici în apele de țărm care trag înotătorii în larg și cresc masiv riscul de înec. Lărgirea plajelor, catastrofală Mai mult, construirea de diguri în fața plajelor lărgite împiedică ventilarea apelor, care pot deveni vara „bălți” în care colcăie agenții patogeni. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Plajele lărgite de pe litoralul românesc favorizează înecurile și infecțiile grave, arată prof. dr. Alfred Vespremeanu-Stroe (Universitatea București) Profesorul universitar doctor Alfred Vespremeanu-Stroe, de la Facultatea de Geografie a Universității București, director al Stațiunii de cercetări marine și fluviale Sf. Gheorghe, a explicat pe larg într-un interviu (VIDEO la finalul articolului) de ce proiectul de lărgire a plajelor românești este greșit implementat și are mai multe consecințe negative decât beneficii, ceea ce îl transformă într-un dezastru ecologic și social pentru unele dintre sectoarele de țărm. Curenții RIP cresc foarte mult riscul de înec. Eforie Nord, Sud, risc de înec "Vă pot da un exemplu de la Eforie Sud, fiindcă aici am avut un studiu științific pentru că este un hotspot de formare a acestor curenți (RIP - n.r.), deci sunt foarte puternici, au fost ani în care am avut cinci, șapte, opt cazuri de oameni decedați pe această plajă (bariera Eforie Nord – Eforie Sud). Puteți vedea cum nu doar prezența plajelor supralățite, cu nisip grosier care mărește profilul plajei submerse (asta e foarte important, curenții depind foarte mult de panta profilului pe care o are plaja sub apă), dar și construirea în asociere de diguri transversale schimbă orientarea valurilor. Valurile vin dinspre nord-est, lovesc digul și se rotesc și devin perpendiculare. Al doilea fenomen: vin, lovesc digul și sunt reflectate, deci voi avea mai multe valuri, energie mai multă de val și o schimbare a direcției, plus pantă mai mare. Toate conlucrează spre a schimba circulația de țărm și se poate vedea chiar pe imaginea satelitară prezența unui astfel de curent care, practic, trage apă cu sedimente (spre larg – n.r.) și afectează valurile până la adâncimi de patru-cinci metri.”, a detaliat cadrul universitar. Cum eviți înecul, favorizat de curenții RIP „Un astfel de curent RIP are de obicei viteze mai mari decât viteza unui înotător. De aceea soluția, când ești prins într-un astfel de curent, este să conștientizezi și să încerci să te orientezi cât mai bine în a înota paralel cu țărmul pentru a ieși din zona lui de acțiune. Singurul avantaj e că acești curenți sunt rapizi, dar înguști, au doar câteva zeci de metri lățime, de obicei 20-30. Dacă apuci să înoți un minut, poate și mai puțin, în lungul plajei, te poți întoarce liniștit înapoi.”, a fost sfatul lui Vespremeanu-Stroe. Eforie, hotspot de înecuri „O simulare pe care am făcut-o în cadrul proiectului RORIP menționat, pe bariera litorală Eforie Nord – Eforie Sud, arată felul în care se schimbă circulația. Și avem în anul 2021, înainte de proiectul cu lățirea plajelor, pentru valurile venind din est-nord-est, curenți slabi. În timp ce, o dată construit digul și lățită plaja, avem curenți RIP perpendiculari foarte puternici. La fel, s-a întrerupt circulația longitudinală care ventila eficient apa.”, a explicat cercetătorul. Înecurile din 2023, efect al lărgirii plajei „În concluzie, proiectul acesta are și această consecință complet nedorită, faptul că lărgirea plajelor cu un astfel de material grosier, neadecvat sistemului litoral sudic românesc și prezența, în asociere cu plajele lărgite, a digurilor transversale, care schimbă direcția valurilor, au drept consecință creșterea frecvenței și intensității RIP. Care pun un pericol și care duc, practic, la creșterea numărului de înecuri, fără discuții. Cred, de fapt, că o parte din numărul foarte ridicat din 2023 se datorează și acestui aspect, a faptului că deja avem o circulație schimbată, pe plajele de la Eforie Sud către nord, unde au fost multe cazuri.”, a amintit profesorul Universității București.

Plajele lărgite favorizează înecurile și infecțiile (sursa: Inquam Photos/Costin Dincă)
Investigații

Plajele lărgite favorizează înecurile și infecțiile

Plajele lărgite favorizează înecurile și infecțiile. Lărgirea cu sute de metri a plajelor românești folosind un nisip neadecvat, foarte grosier, crește incidența curenților puternici în apele de țărm care trag înotătorii în larg și cresc masiv riscul de înec. Mai mult, construirea de diguri în fața plajelor lărgite împiedică ventilarea apelor, care pot deveni vara "bălți" în care colcăie agenții patogeni. Profesorul universitar doctor Alfred Vespremeanu-Stroe, de la Facultatea de Geografie a Universității București, director al Stațiunii de cercetări marine și fluviale Sf. Gheorghe, a explicat pe larg într-un interviu (VIDEO la finalul articolului) de ce proiectul de lărgire a plajelor românești este greșit implementat și are mai multe consecințe negative decât beneficii, ceea ce îl transformă într-un dezastru ecologic și social pentru unele dintre sectoarele de țărm. Raportul de fundamentare științifică cerea intervenții pe doar 20% din țărm "Este un proiect comandat de Apele Române și s-a desfășurat în intervalul 2008-2010. A fost contractat de compania britanică Halcrow. Care, bineînțeles, a subcontractat imediat serviciile cercetătorilor științifici din trei institute. Citește și: EXCLUSIV Invazia cancerului de război în Marea Neagră. Substanțele toxice din apele teritoriale românești, creșteri masive după invadarea Ucrainei de către ruși De fapt, din trei organizații din România, fiindcă a fost Universitatea din București, respectiv echipa noastră, pe partea de geomorfologie, apoi Institutul de Geologie Marină și Ecologie GeoEcoMar și Institutul din Constanța. La finalul proiectului, adică în 2010, când am făcut raportul de fundamentare științifică, noi am recomandat să nu se intervină pe țărmul Deltei Dunării, ci doar pe litoralul sudic, adică la sud de Năvodari, între Năvodari și 2 Mai și punctual, adică se poate interveni, asta era concluzia, pe acele sectoare de țărm care au o eroziune medie mai mare de un metru pe an. Și care, evident, nu însemna mai mult de undeva la circa 20% din totalul coastei sudice Năvodari – 2 Mai.", a explicat profesorul Vespremeanu-Stroe. Experții, ignorați când au început lucrările "Și am fost foarte mirați să vedem că proiectul începe să fie implementat, mult mai târziu, fără să mai fie nici un fel de etapă de consultare. În primul rând, cu specialiștii implicați atunci, respectiv cu noi și cu colegii din cele două institute. Asta ne-a mirat cel mai mult, faptul că e un proiect care, în final, e destinat să lățească în mod exagerat plajele coastei românești pe toată lungimea țărmului sudic sau cu câteva mici excepții. Practic, între Năvodari și 2 Mai. Sunt mai multe faze, primele două faze s-au încheiat și ele au însemnat deocamdată lățirea între Năvodari, Mamaia, Constanța, Eforie Nord, Eforie Sud. Aici suntem în prezent și trebuie să continue către sud.", și-a arătat uimirea universitarul. Fără precedent internațional "În aparență, pare doar un proiect pozitiv, benign. Nu e așa. Intervențiile ar fi trebuit să fie punctuale, pe sectoarele erozive, intens erozive. Fiindcă orice astfel de intervenție, dincolo de costurile foarte mari, înseamnă un grad ridicat de artificializare. Și, a propos, avem chiar cazul de la Eforie Nord – Eforie Sud, respectiv bariera litorală Techirghiol, în care am avut habitatul unor specii endemice pe coasta Mării Negre, și care acum este practic disturbat, nu avem nici o garanție că cele două specii de scoici care trăiau doar aici, și care sunt bine studiate de colegii de la Universitatea Ovidius, de la Biologie, se vor mai putea adapta în noile condiții. De ce nu este un proiect rațional: fiindcă niciodată nu iei un țărm de zeci de kilometri și-l lățești otova, fără nici un fel de discriminare. Trebuie să ai o soluție adresată unor probleme, care sunt mereu locale, precum plaja X, hotelul Y, bariera litorală Z, în care intervii, faci modelări, vezi exact cum intervii, nu stabilești, ca în anii ’70-’80, că vei lăți un țărm de 80 de kilometri cu sute de metri. Deci eu consider că acest proiect nu urmărește nici un fel de principiu, nici o rațiune și, foarte important, nici un fel de precedent internațional.", a fost categoric cercetătorul Alfred Vespremeanu-Stroe. Digurile vor împiedica ventilarea apei. Riscuri mari pentru sănătate "Foarte interesant și cazul Constanței, în care, dincolo de lățirea asta exagerată, făcută din nord, de la plaja Trei Papuci, până în sud, la plaja Modern, au construit și un sistem de diguri foarte curios, în care, pe lângă o plajă mai mult decât dublu decât era necesar ca lățime, ai diguri oblice, dar și un dig paralel, care, practic, închid complet circulația apelor, nu mai ai ventilație. Pe o astfel de plajă, vara, va fi o concentrație extrem de ridicată a agenților patogeni, precum Escherichia coli, deci astea sunt plaje care, dacă sunt bine monitorizate, ar trebui să stea o mare parte din timp închise în sezonul estival, la cum sunt desenate, în condițiile în care avem totuși mii de utilizatori într-un asemenea minigolf creat. Un sistem litoral prost ventilat. Neventilat, practic. Fiindcă, în condiții normale, avem o circulație longitudinală, adică curenți în lungul țărmului, care nu prezintă pericol nici pentru înotători, și care ventilează foarte bine. Asta este circulația clasică pe coasta românească, nord-sud dominantă, dar și reversul, de la sud la nord. Cu astfel de sisteme de golfuri omega, nu mai sunt ventilate, deci devin ca niște bălți.", a conchis profesorul de la Universitatea București. De ce sunt periculoși curenții RIP "Problema este foarte gravă și discutăm în cunoștință de cauză fiindcă noi am desfășurat în ultimii trei ani un proiect de cercetare, condus de colegul meu (conf. univ. dr – n.r.) Florin Tătui. RORIP se numește fiindcă e vorba de curenții RIP, care se dezvoltă perpendicular pe linia țărmului, orientați către larg, și pun un pericol foarte mare pentru oricine este în apă. Automat, în primul rând pentru înotători. Este periculos fiindcă vitezele pe care le poate atinge sunt echivalente cu vitezele curenților râurilor de munte. Adică sunt mai rapizi decât viteza unui înotător. Pot să ajungă la un metru, la doi metri, la trei metri pe secundă. Dar pericolul crește de când are 0,3-0,4 metri pe secundă.", a avertizat Vespremeanu-Stroe. Curenții RIP erau rari pe litoralul românesc "Coasta românească a avut o frecvență destul de scăzută a acestor curenți. Fiindcă ei, ca să se formeze, sunt favorizați de prezența unei morfologii variate sub apă. De obicei, este consecința curenților mareici (nu avem maree, nu avem curenți mareici, nu avem morfologie foarte variată), dar și a valurilor, care vin perpendicular. Or, coasta românească este afectată de un climat al valurilor oblic: cel mai adesea, valurile vin dinspre nord-est. Iar a doua direcție dominantă, dar mai slabă ca frecvență, este sud-estul. Deci valurile din direcția est sunt puține, sunt sub 10% frecvență.", a arătat profesorul doctor în Geografie. Plajele lărgite favorizează înecurile și infecțiile "Și atunci, de ce avem o creștere a frecvenței curenților RIP în asociere cu acest proiect? Vă pot da un exemplu de la Eforie Sud, fiindcă aici am avut un studiu științific pentru că este un hotspot de formare a acestor curenți, deci sunt foarte puternici, au fost ani în care am avut cinci, șapte, opt cazuri de oameni decedați pe această plajă (bariera Eforie Nord – Eforie Sud). Puteți vedea cum nu doar prezența plajelor supralățite, cu nisip grosier care mărește profilul plajei submerse (asta e foarte important, curenții depind foarte mult de panta profilului pe care o are plaja sub apă), dar și construirea în asociere de diguri transversale schimbă orientarea valurilor. Valurile vin dinspre nord-est, lovesc digul și se rotesc și devin perpendiculare. Al doilea fenomen: vin, lovesc digul și sunt reflectate, deci voi avea mai multe valuri, energie mai multă de val și o schimbare a direcției, plus pantă mai mare. Toate conlucrează spre a schimba circulația de țărm și se poate vedea chiar pe imaginea satelitară prezența unui astfel de curent care, practic, trage apă cu sedimente (spre larg – n.r.) și afectează valurile până la adâncimi de patru-cinci metri.", a detaliat cadrul universitar. Cum eviți înecul, favorizat de curenții RIP "Un astfel de curent RIP are de obicei viteze mai mari decât viteza unui înotător. De aceea soluția, când ești prins într-un astfel de curent, este să conștientizezi și să încerci să te orientezi cât mai bine în a înota paralel cu țărmul pentru a ieși din zona lui de acțiune. Singurul avantaj e că acești curenți sunt rapizi, dar înguști, au doar câteva zeci de metri lățime, de obicei 20-30. Dacă apuci să înoți un minut, poate și mai puțin, în lungul plajei, te poți întoarce liniștit înapoi.", a fost sfatul lui Vespremeanu-Stroe. Eforie, hotspot de înecuri "O simulare pe care am făcut-o în cadrul proiectului RORIP menționat, pe bariera litorală Eforie Nord – Eforie Sud, arată felul în care se schimbă circulația. Și avem în anul 2021, înainte de proiectul cu lățirea plajelor, pentru valurile venind din est-nord-est, curenți slabi. În timp ce, o dată construit digul și lățită plaja, avem curenți RIP perpendiculari foarte puternici. La fel, s-a întrerupt circulația longitudinală care ventila eficient apa.", a explicat cercetătorul. Înecurile din 2023, efect al lărgirii plajei "În concluzie, proiectul acesta are și această consecință complet nedorită, faptul că lărgirea plajelor cu un astfel de material grosier, neadecvat sistemului litoral sudic românesc și prezența, în asociere cu plajele lărgite, a digurilor transversale, care schimbă direcția valurilor, au drept consecință creșterea frecvenței și intensității RIP. Care pun un pericol și care duc, practic, la creșterea numărului de înecuri, fără discuții. Cred, de fapt, că o parte din numărul foarte ridicat din 2023 se datorează și acestui aspect, a faptului că deja avem o circulație schimbată, pe plajele de la Eforie Sud către nord, unde au fost multe cazuri.", a amintit profesorul Universității București. Nisipul adăugat pe plaje, un dezastru "Trebuia, nu că se putea, trebuia făcută cu alt material. În primul rând, de ce acest material nu este bun. Cum ați remarcat, sunt mulți carbonați. Carbonații cimentează foarte repede fiindcă este vorba de un sediment adus de pe fundul mării, de la 25 de metri adâncime, care la origine este tot un nisip Danubian, dar care a stat acolo vreo 80.000 de ani, s-a încărcat foarte mult în carbonați (din mai multe surse, inclusiv scoicile astea sparte). Un nisip nesortat, practic, și acum, adus pe plajă, este nepotrivit și prin conținutul de carbonati, și pentru scoicile sparte care nu se vor curăța și vor fi o problemă și peste 10 ani sau 20 de ani, și mai ales pentru dimensiunea particulelor (de nisip), care este prea mare și care generează pante diferite (înclinate). De exemplu, plaja Mamaia, care avea pante foarte dulci, era celebră pentru nisipul fin, asta era o calitate – faptul că era o plajă compusă din nisip fin. Acum are un nisip groaznic.", a conchis Vespremeanu-Stroe. Soluția: nisip fin din Dunăre "Soluția era, poate fi, de exemplu, folosirea nisipului de pe Dunăre, mai ales din sectoarele care trebuie dragate fiindcă au devenit nenavigabile la ape mici. Cum ar fi sectorul Giurgiu - Călărași - Hârșova unde sunt numeroase bancuri submerse, dar și ostroave, care nu pun o problemă dacă sunt dragate, trebuie dragate. Și acolo este un nisip fin foarte bun de folosit pentru o astfel de alimentare cu nisip. Dar rațional." Lățimea extremă a plajelor, nemaiîntâlnită "Plajele armonioase au lățimi de 30, 60, 70 de metri. Sigur că poți să construiești unde este cazul plaje de până la 100 de metri tocmai ca să răspunzi acestui deziderat multifuncțional de a avea o zonă sportivă, de a avea zonă de cearșafuri, de șezlonguri, de beach bar-uri, de mai știu eu ce. Și poți ajunge până la 100 de metri, se poate, dar nu la 200, nu la 300 m, cum s-a făcut acum. Însă cu nisipul potrivit și cu o lățime care trebuie să rămână maxim de felul ăsta. Coasta olandeză, la care fac ei (Apele Române - n.r.) referire este o asociere de plaje naturale, cu mici excepții, în dreptul unor orașe, iar lățimile sunt și acolo de 40-70 de metri. Nu vorbim decât pe doi kilometri la Haga de o plajă lată de 130-140 de metri. Sunt doi kilometri care protejează cazinouri, hoteluri, deci foarte, foarte limitat." Eroziunea, doar un pretext pentru distrugere „Ai o problemă cu eroziunea litorală când este intensă, când afectează direct infrastructura, deci structuri construite, hoteluri. Or, dacă proiectul acesta este (derulat) nediscriminat, înnisipează de oriunde până oriunde… Noi tocmai asta recomandam în studiul de fundamentare din 2010: faptul că trebuie acționat ici, colo, iar criteriul ar fi fost plajele care suportă o eroziune mai mare de un metru pe an și care au la rândul lor, în spate, diferite structuri care trebuie protejate. Fiindcă tu poți să ai plaje naturale ușor erozive, cu un metru și jumătate pe an, care nu trebuie stricate. Dau exemplul plajei Pescărușul sau 23 August, plaja Tuzla. Sunt plaje superbe, ele au valoare foarte mare în prezent, sunt încă neafectate de acest proiect. Dacă acolo s-ar interveni pe criteriul că o parte din plajă… – fiindcă de obicei, o plajă are un sector cumulativ sau stabil și o parte erozivă, pe litoralul sudic – dacă tu intervii și pe aceste plaje, le-ai distrus! Deci ele nu ar trebui lățite nici măcar cu câteva zeci de metri, cum spun că ar trebui operat în alte situații, ar trebui lăsate complet naturale. Frumusețea lor derivă tocmai din gradul de naturalețe, faptul că poți să vezi o faleză în loess, cu paleosoluri, că poți să vezi o floră spontană, că totul este natural și armonios."

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră