miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: justitie

91 articole
Justiție

Interlopul decedat Corduneanu, neatins de justiție

Interlopul decedat Corduneanu, neatins de justiție. Unul dintre cei mai cunoscuți lideri din lumea interlopă din România, Constantin "Costel" Corduneanu, a murit înainte ca justiția română să izbutească să îi demonstreze măcar o faptă de crimă organizată. Interlopul decedat Corduneanu, neatins de justiție În noaptea de 16 spre 17 ianuarie 2010, după miezul nopții, un elicopter al Ministerului Afacerilor Interne începea să survoleze Iașiul. Citește și: Cadavrul liderului interlop Costel Corduneanu, depus într-un restaurant din Iași pentru priveghi, deși legea interzice acest lucru La sol, zeci, poate sute de mașini și dube – cu aproape 1.000 de polițiști, jandarmi și procurori – luau cu asalt apartamente și case din Iași și împrejurimi. Județul experimenta cea mai amplă acțiune împotriva crimei organizate din istoria sa: îngenuncherea clanului Corduneanu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Interlopul decedat Corduneanu, neatins de justiție (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Internațional

Inteligenţa artificială va transforma sistemul judiciar

Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie a SUA, judecătorul John Roberts, apreciază, într-un raport de sfârşit de an publicat duminica aceasta, că inteligenţa artificială va transforma sistemul judiciar. El s-a referit la riscuri precum invadarea vieţii private şi "dezumanizarea dreptului". Citește și: Pe autostrăzile lui Umbrărescu, lucrările avansează în ritm de melc: „A intrat în «Clubul 2% pe lună» alături de repetenții clasei”, scrie Asociația Pro Infrastructură Inteligenţa artificială va transforma sistemul judiciar Roberts şi-a dedicat raportul anual - în care de obicei abordează "o problemă relevantă pentru întregul sistem judiciar federal" - subiectului IA, iar după ce a făcut o trecere în revistă a tehnologiilor care l-au modernizat în ultimele decenii, s-a întrebat dacă "judecătorii vor deveni desueţi.'' "Prevăd că judecătorii umani vor mai rămâne o vreme. Dar cu aceeaşi încredere prevăd că activitatea judiciară, în special la nivel de proces, va fi afectată semnificativ de IA'', a comentat magistratul american în document. Supreme Court Chief Justice John Roberts has expressed concerns about the increasing presence of artificial intelligence in the US judicial system, warning that it could dehumanize the law and jeopardize fair treatment in the justice system.https://t.co/4crqofiSci— BussinFeed (@BussinFeed) January 1, 2024 Printre altele, el a considerat că IA va schimba modul în care acţionează judecătorii, motiv pentru care înţelegerea lor asupra rolului acestei tehnologii în cauzele pe care le judecă va fi importantă, şi a anticipat, de asemenea, creşterea accesului la informaţii pentru avocaţi şi alte părţi din sistem. Printre ameninţările legate de utilizarea sa, Roberts consideră că IA "riscă să invadeze dreptul la confidenţialitate şi să dezumanizeze dreptul".

Funcționarii Imigrărilor expulzează nejustificat muncitori străini (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Funcționarii Imigrărilor expulzează nejustificat străini

Funcționarii Imigrărilor expulzează nejustificat muncitori străini. Singura soluţie cunoscută de Serviciul de Imigrări la problemele legate de muncitorii străini veniţi la muncă în Iaşi pare a fi expulzarea. Funcționarii Imigrărilor expulzează nejustificat muncitori străini Asta, deşi pentru firmele locale, aflate în mare criză de forţă de muncă, ei sunt la mare căutare iar formalităţile pentru aducerea lor aici la muncă durează adesea şi şase luni de zile. La Iaşi, într-o singură zi, magistraţii Curţii de Apel au anulat două decizii de expulzare, în cazul unui indian şi a unui libanez. Citește și: Ce averi consistente au făcut, în capitalism, judecătorii care i-au achitat pe ucigașii lui Gh. Ursu și au făcut apologia ceaușismului. Au conturi în valută, pentru care Ursu a fost arestat Primul depusese online documentaţia necesară prelungirii dreptului de şedere în ţară, dar când a fost chemat şi la ghişeu, nu avea la el chitanţele de plată a taxelor aferente, în original. Continuarea, în Ziarul de Iași.

În Grecia, partidul premierului Mitsotakis câștigă majoritatea Foto: Twitter
Internațional

partidul premierului Mitsotakis câștigă majoritatea

Grecia: partidul de dreapta al premierului Mitsotakis câștigă majoritatea în Parlament. Duminică, partidul său a obţinut 40,56% din voturi la al doilea scrutin în cinci săptămâni. Acest lucru îi oferă majoritatea absolută pe care o dorea pentru a guverna fără a fi nevoit să formeze o alianţă cu un alt partid. Dreapta a obţinut un rezultat mai bun decât în urmă cu patru ani, când a ajuns la putere cu 39,85% din voturi, una dintre cele mai bune performanţe ale sale de la restaurarea democraţiei în 1974. În noul parlament, ea va avea 158 din cele 300 de locuri. Grecia: partidul premierului Mitsotakis câștigă majoritatea „În timpul campaniei sale, Mitsotakis a promis în repetate rânduri că va reorganiza sistemul de sănătate și justiția, care sunt printre cele mai greoaie sisteme din Europa. «Nu va fi ușor», a declarat Dimitris Papadimitriou, profesor de științe politice la Universitatea Manchester din Marea Britanie. «Pentru a face acest lucru, el se va întâlni cu cele mai puternice grupuri de interese din Grecia și cu o birocrație super-rezistentă»”, a scris Financial Times. „Mitsotakis a promis, de asemenea, reforme în sistemul judiciar, sănătate și educație și a promis reduceri suplimentare în sectorul public supradimensionat al țării”, a arătat și CNN. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, reparații umflate cu milioane EUR. Aeronava, folosită de Gabriel Oprea la „zboruri speciale”. Investigația DNA, după o dezvăluire Defapt.ro „Grecia este pe punctul de a-și recăpăta statutul de «investment grade» la mai mult de 12 ani după ce a pierdut acest important rating de credit, ceea ce marchează o răsturnare bruscă de situație pentru o economie care a fost zguduită în timpul crizei datoriilor suverane din zona euro”, scria Goldman Sachs, acum o lună.

Încă o decizie în bătaie de joc a Justiției: după jaful de 760.000 euro la Unifarm, fostul director Adrian Ionel ia un an de închisoare, cu amânare Foto: Inquam Photos / George Călin
Eveniment

Încă o decizie în bătaie de joc a Justiției

Încă o decizie în bătaie de joc a Justiției: după jaful de 760.000 euro la Unifarm, fostul director Adrian Ionel ia un an de închisoare, cu amânare a executării pedepsei. Curtea de Apel l-a condamnat doar pentru instigare la fals intelectual. Magistraţii l-au achitat de celelalte acuzaţii aduse de DNA, pentru care fusese condamnat, în primă instanţă, la şase ani şi opt luni de închisoare. Încă o decizie în bătaie de joc a Justiției De asemenea, judecătorii au decis încetarea procesului penal, ca urmare a prescrierii faptelor, pentru infracţiunea de folosire a funcţiei pentru favorizarea unor persoane. În acelaşi dosar, Daniela Lizica Maria Radu, fost şef serviciu comercial al CN Unifarm SA, a primit tot un an cu amânare (la instanţa de fond primise 4 ani şi 4 luni închisoare cu executare). De asemenea, judecătorii au respins acţiunea civilă formulată de compania Unifarm împotriva celor doi. Potrivit DNA, Adrian Ionel ar fi pretins suma de 760.000 euro unui intermediar ce reprezenta o societate comercială pentru ca Unifarm SA, companie de stat, să atribuie un contract de achiziţie a echipamentelor de protecţie împotriva infectării cu virusul COVID-19 - 250.000 de combinezoane şi trei milioane de măşti chirurgicale. Contractul a fost încheiat cu o firmă privată, în prima jumătate a lunii martie 2020, cu încălcarea dispoziţiilor prevăzute în Legea 98/2016 privind achiziţiile publice, atât sub aspectul modului în care a fost negociat, cât şi al modului în care a fost atribuit, practic fără nicio procedură. „Deoarece societatea comercială furnizoare nu ar fi achitat intermediarului nicio sumă din procentul de 18 % convenit iniţial, inculpatul Ionel Eugen Adrian, în calitate de director general al C.N. Unifarm S.A, a decis rezilierea unilaterală a contractului. Totuşi, anterior, firma respectivă ar fi reuşit să livreze cantităţile de 1 milion de măşti chirurgicale (neconforme cu standardele stipulate în contract) şi 25.920 de combinezoane din totalul echipamentelor menţionate în contract, pentru care CN Unifarm SA a achitat suma de 2.380.000 lei (reprezentând doar valoarea măştilor respective)”, mai explică procurorii. Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”

Justiția viitorilor pensionari speciali, indulgentă cu doctorița Cun Foto: Crișana
Eveniment

Justiția viitorilor pensionari speciali

Justiția viitorilor pensionari speciali: acuzată că a luat nu mai puțin de 272 de șpăgi, doctoriţa Emilia Cun, de la Serviciul de Expertiză Medicală a casei de pensii Bihor, a scăpat cu o pedeapsă de trei ani de închisoare, cu suspendare. Decizia a fost pronunțată de Tribunalul Bihor, dar poate fi atacată la Curtea de Apel Oradea. Justiția viitorilor pensionari speciali Faptele de care este acuzată doctorița Cun s-ar fi petrecut într-o singură lună, între 18 mai și 15 iunie 2015, când a fost sub supraveghere și, la final, arestată. În această perioadă, mita încasată a fost de mită de cel puţin 28.770 lei, 900 euro şi 10.000 forinți. „Potrivit informațiilor menționate în hotărârea Tribunalului Bihor, erau zile în care peste 20 de persoane lăsau plicul cu „atenții” – între 50 de lei și 400 de lei pe pacient – la cabinetul doctoriței.Procurorii arătau că, în schimbul șpăgilor, medicul Emilia Cun nu ar fi făcut altceva decât să-și îndeplinească sarcinile de serviciu: întocmea decizii medicale asupra capacității de muncă a persoanelor care solicitau încadrarea într-un grad de invaliditate, efectua revizuirea medicală a pensionarilor de invaliditate aflați în evidență ori întocmea formularele de concluzii medicale la revizuire ori referitoare la concediile medicale”, scrie Bihon.ro. „Majoritatea martorilor audiaţi au invocat practica din acea vreme, recunoştinţa faţă de modul de îndeplinire a atribuţiilor profesionale. O minoritate au recunoscut influenţa din partea altor persoane (fie tot pacienţi, fie alte cunoştinţe) sau au avut experinţe personale negative, în care nu au dat sume de bani, (ca urmare – n.n.) fiindu-le solicitate diverse alte acte medicale sau analize, fiind trimişi la comisia de evaluare din altă localitate etc”, arată Tribunalul Bihor. Rețea de medici care expertizau pensionările pe caz de invaliditate În timpul anchetei, Emilia Cun a formulat un denunț împotriva lui Leontin Țîrle, fost director al Casei de Pensii Bihor. Doctorița relata că, în perioada 2014 – 2015, i-a dat diferite sume lui Țîrle, care știa că banii reprezintă ”atenții” de la pacienți pentru medici. Ca urmare a acestor mărturisiri, fostul șef de la Pensii a fost condamnat, în 2021, la patru ani de închisoare cu executare, iar sentința lui Cun a fost diminuată. În 2015, la casa de pensii din Bihor a fost descoperită o rețea de medici care luau șpagă. Citește și: Adevărul despre salariile asistentelor medicale din spitalele de stat: salariile lor le depășesc frecvent pe cele ale unui conferențiar universitar și sunt mult peste cele ale profesorilor din școli „Doctorii au fost acuzaţi că au transformat locul de muncă într-un sistem de fraudare a fondului de pensii, semnând, contra cost, deciziile de încadrare într-un grad de invaliditate, pe baza cărora solicitanţii primesc pensiile, indiferent dacă beneficiarii aveau sau nu acest drept. Ancheta a pornit în 2015, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, şi a fost preluată în acelaşi an de procurorii DNA care, ulterior, au identificat în total 25 de persoane care au făcut parte din "mafia" experţilor”, scrie Bihoreanul.

Pedeapsă - un an, proces - nouă ani (sursa: caploiesti.ro)
Justiție

Pedeapsă - un an, proces - nouă ani

Pedeapsă - un an, proces - nouă ani. Ion P. şi soţia lui au fost reclamaţi în februarie 2011 că, în perioada august – octombrie 2009, ar fi cumpărat marfă de la o firmă plătind-o cu trei file cec în valoare totală de aproape 70.000 lei, fără acoperire. Pedeapsă - un an, proces - nouă ani În 2019, trecuseră deja zece ani de la comiterea faptei, deci răspunderea penală era deja prescrisă. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Soţii P. au fost achitaţi de acuzaţia de înşelăciune şi s-a constatat prescrierea pentru acuzaţia de folosire de cecuri fără acoperire. Citește și: Cât plătea Dan Diaconescu pentru sex cu minore gemene: 300-400 de lei pe partidă. Fostul jurnalist a fost prins din întâmplare: s-au găsit înregistrări într-un telefon dintr-o speță de furt De la începerea urmăririi penale şi până la pronunţarea sentinţei definitive a Curţii de Apel Ploieşti (foto) trecuseră opt ani, opt luni şi cinci zile. Continuarea, în Ziarul de Iași.

ONU încearcă să impună "justiția climei" (sursa: Twitter/United Nations)
Mediu

ONU încearcă să impună "justiția climei"

ONU încearcă să impună "justiția climei". Adunarea Generală a ONU a adoptat miercuri o rezoluţie "istorică" prin care se cere justiţiei internaţionale să clarifice "obligaţiile" statelor în lupta împotriva schimbărilor climatice. ONU încearcă să impună "justiția climei" Progresul "istoric", "un moment de reper", "triumful diplomaţiei internaţionale în domeniul climei": ONG-urile şi o serie de state dintre cei 130 de susținători ai textului au salutat acest text adoptat prin consens în cei mai fermi termeni. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) va trebui să răspundă la problema "obligaţiilor care revin statelor" în protecţia sistemului climatic, "pentru generaţiile prezente şi viitoare". "Împreună, scrieţi Istorie", a afirmat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, apreciind că şi fără caracter obligatoriu, viitorul aviz al organului judiciar al Naţiunilor Unite ar putea ajuta guvernele să "ia măsurile climatice mai curajoase şi mai puternice de care lumea are nevoie disperată". Nu există reguli obligatorii În urmă cu o săptămână, experţii ONU în climă (Giec) au avertizat încă o dată că încălzirea globală ar trebui să atingă pragul de +1,5°C faţă de epoca preindustrială până în 2030-2035, cel mai ambiţios obiectiv al acordului de la Paris, o menţionare clară a urgenţei de a acţiona radical în acest deceniu pentru a asigura un "viitor locuibil" pentru umanitate. În timp ce angajamentele naţionale ale statelor de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră conform Acordului de la Paris nu sunt obligatorii, rezoluţia subliniază importanţa altor texte internaţionale, cum ar fi Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. "Această rezoluţie pune în centru drepturile omului şi echitatea între generaţii în ceea ce priveşte schimbările climatice - două elemente cheie de obicei absente din discursul general", a declarat pentru AFP Shaina Sadai, de la Uniunea Oamenilor de Ştiinţă preocupaţi. "Pondere legală şi morală" Deşi opiniile CIJ, organul judiciar al ONU, nu sunt obligatorii, ele au o pondere legală şi morală semnificativă, adesea luate în considerare de instanţele naţionale. Rezoluţia se referă, de asemenea, la "acţiunile" statelor responsabile de încălzirea globală şi la "consecinţele juridice" ale "obligaţiilor" lor faţă de micile state insulare, precum şi faţă de popoarele de astăzi şi de mâine. Citește și: PSD, PNL și UDMR, vot în bloc pentru „albirea” abuzului în serviciu până la 250.000 de lei. AUR a acceptat tacit: abțineri pe toată linia. Doar USR și patru neafiliați au votat „împotrivă” Aceasta este o problemă centrală în lupta celor mai sărace ţări pentru finanţarea "pierderilor şi daunelor" pe care le suferă, dar de natură să jignească unele ţări care se opun oricărei idei de "reparaţii" pentru responsabilitatea lor în încălzirea globală.

Gabriel Oprea, achitat pentru moartea polițistului (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Justiție

Gabriel Oprea, achitat pentru moartea polițistului

Gabriel Oprea, achitat pentru moartea polițistului. Tribunalul Bucureşti a dispus, luni, achitarea fostului ministru de Interne Gabriel Oprea pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă, în legătură cu accidentul rutier din anul 2015 care a dus la decesul poliţistului Bogdan Gigină. Gabriel Oprea, achitat pentru moartea polițistului Potrivit deciziei instanţei, Gabriel Oprea a fost achitat în baza art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, respectiv "fapta nu există". Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Pe de altă parte, Petre Mazilu, administratorul firmei General MPM Impex SRL, responsabil cu execuţia unei lucrări la instalaţia subterană de gaze, care nu era semnalizată corespunzător la nivelul străzii, a fost condamnat la doi ani şi opt luni închisoare cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă. Acesta are de efectuat şi muncă neremunerată în folosul comunităţii la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 5 sau în cadrul Administraţiei Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti, pe o perioadă de 100 de zile lucrătoare. De asemenea, firma General MPM Impex SRL a fost condamnată la plata unei amenzi penale de 330.000 lei, pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă. Prescripție în octombrie Pe latură civilă, instanţa a respins, ca neîntemeiate, acţiunile civile exercitate de membrii familiei poliţistului, respectiv părţile civile Gigină Cornel-Relucă, Gigină Carmen şi Ciuciu (fostă Gigină) Ioana-Raluca împotriva lui Gabriel Oprea şi părţilor responsabile civilmente Guvernul României, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Finanţelor Publice, dar şi acţiunea civilă exercitată de Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti împotriva lui Oprea. În acest sens, a fost ridicat sechestrul pus pe bunurile lui Oprea. În schimb, tribunalul a dispus ca Petre Mazilu şi compania General MPM Impex SRL să achite familiei Gigină daune materiale şi morale în sumă totală de peste 350.000 euro. Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel. Însă, după deciziile CCR şi ÎCCJ referitoare la eliminarea prescripției speciale, şi în acest caz mai funcționează doar prescripția generală, au precizat surse judiciare pentru Libertatea. În cazul infracțiunii de care e acuzat Gabriel Oprea, termenul de prescriere este de opt ani de la data comiterii faptei. Cu alte cuvinte, în octombrie 2023, indiferent care va fi stadiul procesului, fostul ministru de Interne scapă de orice răspundere penală în acest dosar. Trimis în judecată acum cinci ani Gabriel Oprea a fost trimis în judecată de DNA, în mai 2018, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, însă dosarul acestuia s-a plimbat pe la mai multe instanţe din motive de procedură, la Judecătoria Sectorului 1 şi apoi Tribunalul Bucureşti. "În seara de 20 octombrie 2015, agentul de poliţie Gigină Bogdan-Cosmin, în vârstă de 28 de ani, a fost implicat într-un accident de circulaţie pe o stradă din municipiul Bucureşti, în urma căruia a suferit o hemoragie cranio-cerebrală, consecinţă a unui traumatism cranio-cerebral şi facial cu fractură craniană, leziuni care au cauzat decesul. La momentul producerii accidentului, victima Gigină Bogdan-Cosmin făcea parte dintr-un dispozitiv de însoţire a ministrului Oprea Gabriel, care preceda în trafic autoturismul în care se afla ministrul. La momentul producerii accidentului, ministrul Oprea Gabriel se deplasa către locuinţa sa", susţine DNA. Deschidea coloana oficială Motociclistul deschidea coloana oficială şi trebuia să ajungă în intersecţii înainte de restul coloanei, să se asigure că traficul este oprit, după care, în momentul apropierii restului coloanei, să se deplaseze cu viteză sporită către următoarea intersecţie pentru a repeta acest proces. După ce coloana a ajuns în intersecţia străzii Ştirbei Vodă cu Calea Plevnei, poliţistul Gigină a accelerat către următoarea intersecţie, cea cu Splaiul Independenţei, unde a intrat cu motocicleta într-o groapă din carosabil, săpată de muncitorii firmei General MPM Impex SRL. Conform DNA, accidentul rutier care a determinat decesul poliţistului Gigină s-a produs ca urmare a nerespectării de către Gabriel Oprea, Petre Mazilu şi General MPM Impex SRL a dispoziţiilor legale şi a măsurilor de prevedere pentru exercitarea unor activităţi - activitatea de însoţire a ministrului de către poliţişti rutieri în cazul lui Oprea, respectiv activitatea de realizare a unor lucrări în carosabil în cazul firmei şi administratorului acesteia. Oprea a cerut și motociclist "Concret, începând cu preluarea, la începutul anului 2014, a funcţiei de ministru al Afacerilor Interne, inculpatul Oprea Gabriel a dispus - cu încălcarea dispoziţiilor legale privind însoţirea demnitarilor de către Poliţia Rutieră - însoţirea sa permanentă de către un dispozitiv de Poliţie Rutieră, iar din luna iunie 2015 a dispus ca din acest dispozitiv să facă parte şi un poliţist rutier motociclist. În acest mod, ministrul de Interne de la acea dată, Oprea Gabriel, şi-a conferit, în mod discreţionar, neprevăzute de cadrul legal, a căror exercitare a presupus punerea unor poliţişti rutieri în situaţii de risc sporit şi totodată a impus ca deplasarea echipajelor de Poliţie Rutieră să se facă în regim de viteză sporită", spuneau procurorii. În opinia procurorilor, Gabriel Oprea i-a pus pe poliţiştii rutieri care au executat această acţiune de însoţire într-o situaţie permanentă de risc sporit, obligându-i să participe la o activitate ce avea un potenţial ridicat de producere a unor evenimente rutiere. Neglijență la semnalizarea gropii "Referitor la inculpaţii Mazilu Petre şi General MPM Impex SRL, a rezultat că aceştia, cu încălcarea dispoziţiilor legale privind executarea semnalizării rutiere, nu au luat măsuri pentru instruirea angajaţilor cu privire la modalitatea corectă de realizare a semnalizării rutiere aferente lucrărilor executate pe partea carosabilă şi au pus la dispoziţia angajaţilor semne rutiere realizate artizanal, neconforme standardelor de siguranţă, faptă care a avut ca urmare realizarea total necorespunzătoare a semnalizării rutiere aferente unei lucrări executate pe strada Ştirbei Vodă din Bucureşti, în zona în care s-a produs accidentul", mai susţineau procurorii. Din probele administrate a rezultat că cei trei inculpaţi au prevăzut posibilitatea producerii unui accident rutier letal, însă au apreciat, fără temei, că un astfel de rezultat nu se va produce. Anchetatorii au luat în calcul faptul că, la momentul producerii accidentului, victima făcea parte dintr-un dispozitiv de însoţire a ministrului de Interne, circula cu o viteză de 84 km/h în condiţii de vizibilitate redusă determinate de întuneric şi ploaie, iar dinamica producerii accidentului şi lipsa unor manevre de frânare conduc la concluzia că poliţistul nu a văzut obstacolele de pe carosabil. Drepturi autoconferite "Faţă de aceste elemente de fapt s-a verificat caracterul ilicit şi culpabil al următoarelor acţiuni care au dus la decesul victimei: prezenţa victimei ca motociclist într-o coloană oficială; viteza de deplasare şi neadaptarea acesteia la condiţiile meteorologice; modalitatea deficitară de semnalizate a obstacolelor existente pe carosabil. Cu privire la primele două cauze - prezenţa victimei ca motociclist într-o coloană oficială, viteza de deplasare şi neadaptarea acesteia la condiţiile meteorologice - a rezultat că aceste activităţi au fost determinate şi că îi sunt imputabile inculpatului Oprea Gabriel", explica DNA. Potrivit procurorilor, Gabriel Oprea este cel care a impus, folosindu-se de ascendentul funcţiei sale şi conferindu-şi în mod discreţionar drepturi neprevăzute de cadrul legal ce reglementează însoţirea demnitarilor, ca deplasarea să se facă cu viteză foarte ridicată, ceea ce a contribuit la producerea accidentului rutier care a dus la decesul victimei. Semne nereflectorizante "Cu privire la cea de a treia cauză a accidentului rutier, respectiv modalitatea deficitară de semnalizare a obstacolelor existente pe carosabil, a rezultat că această cauză a accidentului este imputabilă societăţii comerciale General MPM Impex SRL (care executa pe suprafaţa carosabilă o lucrare la instalaţia subterană de gaze naturale) şi lui Mazilu Petre, administratorul societăţii comerciale. Citește și: EXCLUSIV Ucraina nu ne-a furat apa din Dunăre, prin canalul Bâstroe: măsurătorile făcute de Apele Române, la 22 februarie, indicau debite normale pe Chilia A rezultat că semnele de circulaţie nu erau reflectorizante şi că erau amplasate la aproximativ 11,5 metri înainte de zona lucrărilor. Potrivit prevederilor legale, semnele de circulaţie trebuiau să fie reflectorizante. Obligaţia de a asigura şi folosi semnalizare reflectorizantă şi de a o amplasa potrivit prevederilor normative în materie revine administratorului firmei General MPM Impex SRL Mazilu Petre", preciza DNA.

Piloții militari de elită ai Israelului protestează Foto: Facebook Israel Defence Forces
Eveniment

Piloții militari de elită ai Israelului protestează

Fără precedent: piloții militari de elită ai Israelului protestează împotriva intenției guvernului Netanyahu de a rescrie legile justiției. Aproape toți piloții de rezervă din escadrila de elită a bombardierelor cu rază lungă de acțiune din Israel și alți membri cheie ai armatei s-au alăturat unui protest de amploare, în semn de opoziție față de planurile guvernului Netanyahu de a revizui sistemul judiciar. Citește și: Cum spionează China comunistă în SUA? Macarale gigantice, din porturi, pot urmări fluxul de mărfuri și pot fi comandate de la distanță, pentru a bloca tranzitul – Wall Street Journal Piloții militari de elită ai Israelului protestează Benjamin Netanyahu, care, în decembrie, a revenit la putere ca șef al unei alianțe de partide de dreapta, vrea să limiteze puterile Curții Supreme de a supraveghea legislația și acțiunile guvernului și să controleze comitetul de numiri judiciare cu membri ai coaliției sale, explică The Times. „Aceste măsuri au fost criticate la nivel național, dar reacția armatei, care a fost mult timp un element al unității țării, este semnificativă. Multe unități de elită se bazează în mare măsură pe rezerviști, inclusiv renumita escadrilă 69 a forțelor aeriene, cunoscută sub numele de "Ciocanele". Acesta este singurul operator al Boeing F-15I, o variantă de atac cu rază lungă de acțiune a avionului american F-15 Eagle, esențială pentru orice plan israelian de bombardare a instalațiilor nucleare iraniene. În total, 37 dintre cei 40 de piloți de rezervă ai Escadrilei 69 au declarat că vor refuza să se prezinte la antrenamente, s-a aflat ieri. Escadrilele de vânătoare israeliene se bazează pe un mic nucleu de echipaj cu normă întreagă și pe un număr mai mare de rezerviști care zboară o dată pe săptămână și participă la exerciții și misiuni. Un ofițer dintr-o unitate de aviație a declarat pentru The Times: «Grupurile noastre de WhatsApp sunt furioase, majoritatea unității spunând că nu se vor prezenta la următorul exercițiu de antrenament»”, scrie The Times. Piloții vor participa la misiuni de luptă, dar nu la antrenamente. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Alarmat de posibilele implicații asupra escadrilelor sale, generalul-maior Tomer Bar, comandantul forțelor aeriene, a trimis un apel către rezerviști, rugându-i să se prezinte la antrenamente. El a insistat că valorile militare „au rămas neschimbate". Dar el și-a apărat, de asemenea, echipajele de sugestiile jurnaliștilor pro-guvernamentali, potrivit cărora rezerviștii ar fi „anarhiști privilegiați".

Vicol, zisă „avocata penalilor”, pe lista scurtă a PSD pentru Justiție Foto: Facebook Laura Vicol
Eveniment

Vicol, zisă „avocata penalilor”, lista scurtă PSD Justiție

Controversata Laura Vicol, zisă „avocata penalilor”, pe lista scurtă a PSD pentru Justiție, după rotația premierilor, afirmă surse politice. Potrivit protcolului dintre PSD și PNL, în mai 2023, social-democrații vor prelua șefia Executivului - așa numita „rotativă” - iar în componența Guvernului vor apare o serie de schimbări. Una din acestea este transferarea Justiției la PSD. Vicol, zisă „avocata penalilor”, pe lista scurtă a PSD pentru Justiție Numele Laurei Vicol apare în dosarele fraților Ion și Vasile Balint, ziși Nuțu și Sile Cămătaru. Ea a fost avocata mai multor interlopi printre care Sile Cămătaru și Silviu Dudiță zis Fluturică, brațul armat al Cămătarilor. Ea a fost iubita manelistului Leo de la Strehaia, aflat acum în pușcărie. La 1 decembrie 2022, Ciolacu a fost în vacanță în Dubai împreună cu vicepremierul Sorin Grindeanu, liderul grupului PSD din Camera Deputaților, Alfred Simonis și de Laura Vicol, acum președinte al comisiei juridice din Camera Deputaților. Citește și: Tupeu: deputata PSD Laura Vicol, zisă „Avocata infractorilor”, cere DeFapt.ro să șteargă articolul potrivit căruia soțul ei a făcut o tranzacție de 25,38 de milioane de lei Pe lista de candidați PSD pentru Justiție se mai află Maya Teodoriu, deputat PSD și beneficiar al unei pensii speciale de circa 30.000 lei/lună, în calitate de fost judecător la CCR, și senatorul Robert Cazanciuc, fost ministru al Justiției în guvernarea Ponta. În iulie, deputata PSD Laura Vicol, zisă „Avocata infractorilor”, a cerut site-ului DeFapt.ro să șteargă informația că soțul ei a făcut o tranzacție de 25,38 de milioane de lei. Vicol, care conduce comisia juridică a Camerei Deputaților, a notificat site-ul DeFapt.ro, prin avocat, anunțând că, dacă informația nu va fi ștearsă, ne va da în judecată, solicitând despăgubiri materiale și morale.

Listă a înalților magistrați condamanți pentru corupție Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Listă a înalților magistrați condamanți pentru corupție

Corupția pare să fi dispărut din rândul magistraților din România, după ce regimul PSD-Dragnea a preluat această atribuție de la DNA și a transferat-o la SIIJ. Ulterior, în 2022, noua putere PNL-PSD-UDMR a desființat SIIJ și a înființat un nou mecanism. Europa Liberă scria, în octombrie 2022, că „SIIJ 2 nu a avut niciun rechizitoriu în cinci luni de la înființare”. „Noi, până în anul 2018, am trimis în judecată aproximativ 160 de procurori şi judecători pentru fapte de corupţie, majoritatea dintre aceştia au fost condamnaţi. Ei bine, din 2018 până astăzi niciun procuror sau judecător n-a mai fost pus sub acuzare pentru fapte de corupţie, darămite să mai fie şi trimis în judecată. Lupta împotriva marii corupţii înseamnă şi lupta împotriva corupţiei din sistemul judiciar”, arăta și șeful DNA, Crin Bologa, la 29 septembrie 2022. Citește și: Fostul activist PCR Petre Daea face glume: Tot timpul fac balet cu mintea. Fac balet cu mintea tot timpul, pentru că o am la mine Listă a înalților magistrați condamanți pentru corupție Iată o listă parțială a înalților magistrați, a „peștilor mari” din Justiție, trimiși în judecată și condamnați pentru corupție în baza dosarelor DNA: Georgeta Barbălată: ex-judecătoarea la ICCJ a fost condamnată în 2015 la patru ani închisoare cu executare. În același dosar a fost condamnat Marcel Sâmpetru, fost adjunct al procurorului general. Gheorghe Bucur: judecător la Înalta Curte condamnat la doi ani şi şase luni de închisoare, cu suspendare. În același dosar a fost condamnat și fostul procuror general adjunct al României Gabriela Ghiţă care a primit doi ani de închisoare cu suspendare. Florin Costiniu: fostul preşedinte al Secţiei Civile al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu suspendare Maria David: fosta judecătoare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost condamnată la patru ani cu executare pentru două fapte de corupţie Judecătorul Stan Mustaţă, de la Curtea de Apel Bucureşti, acuzat că a primit mită pentru a da soluţii favorabile în dosare pe care le judeca, a fost condamnat, la zece ani şi opt luni de închisoare. Cunoscut opiniei publice drept ”judecătorul lui Voiculescu”, Mustaţă a susţinut în faţa instanţei că dosarul său a fost "fabricat artificial", pornind de la bănuiala că el ar fi încercat să tergiverseze dosarul ICA. Georgeta Buligă, fosta șefă a Curții de Apel Iași, condamantă la 4 ani şi şase luni închisoare cu executare. Alina Bica, fosta șefă a DIICOT, patru ani de închisoare cu executare, dar ea a fugit în Italia, iar statul român nu pare că ar dori să o readucă în țară. Alina Corbu, actuala șefă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), a fost trimisă în judecată de DNA pentru complicitate la favorizarea făptuitorului, însă a fost achitată. Ea și-a secretizat dosarul, așa că nu se știe pentru ce motive a scăpat de acuzațiile DNA.

Kövesi ajută reforma Justiției din Moldova (sursa: Facebook/EPPO)
Eveniment

Kövesi ajută reforma Justiției din Moldova

Kövesi ajută reforma Justiției din Moldova. Laura Codruţa Kövesi, şefa Parchetului European, întreprinde o vizită la Chişinău în perioada 11-14 iulie, comunică media de la Chişinău, citând surse din cadrul Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, potrivit Deschide.md. Kövesi ajută reforma Justiției din Moldova Cu ocazia acestei vizite, Kövesi se va întâlni cu mai mulţi reprezentanţi ai administraţiei de la Chişinău, inclusiv cu preşedintele Maia Sandu, cu care s-a văzut ultima dată în ianuarie 2021 la Bruxelles, deja în calitate procuror-şef al Parchetului European. Maia Sandu declarase atunci că doreşte să colaboreze cu instituţia europeană pentru a impulsiona reformele din sistemul justiţiei în Republica Moldova. Citește și: Germania continuă să sprijine Gazprom și funcționarea Nord Stream 1, conducta prin care Berlinul primește gaz rusesc. Ucraina denunță ipocrizia cancelarului Scholz Laura Codruţa Kövesi va fi însoţită de Marius Bulancea, care coordonează unitatea de operaţiuni a instituţiei. Kövesi ocupă, din septembrie 2019, funcţia de procuror-şef al Parchetului European, pe o perioadă de 7 ani.

Firea minte: Ciucă m-a pus șefă peste un comitet interministerial (sursa: Facebook/Gabriela Firea)
Eveniment

Firea minte: Ciucă m-a pus șefă

Firea minte: Ciucă m-a pus șefă. "Guvernul României, prin Ministerul de Finanțe, a reușit să obțină încă un an pentru atragerea avansului. De săptămâna trecută, s-a decis constituirea unui comitet interministerial care să deblocheze proiectul Cartierul Justiției. Premierul Nicolae Ciucă m-a desemnat să coordonez acest comitet, în calitate de fost primar general al Capitalei.", a scris Gabriela Firea pe Facebook. Firea minte: Ciucă m-a pus șefă "Nicușor Dan a reușit să blocheze și ! Toate eforturile depuse în ultimii ani de specialiștii din Ministerul Justiției, Primăria Capitalei și Consiliul General al Municipiului București sunt la un pas de a fi fost în zadar. 250 de milioane de dolari se vor pierde și în loc să avem un complex modern în centrul Bucureștiul rămânem tot cu o groapă insalubră.", a adăugat Firea. Citește și: Guvernul mai înființează 60 de sinecuri care se vor transforma în pensii speciale: se suplimentează personalul MAE În realitatea, constituirea comitetului interministerial de care vorbește Gabriela Firea fie nu a avut loc, fie nu a fost publicată în "Monitorul oficial". Nepublicarea în "Monitorul oficial" înseamnă un singur lucru: acel comitet nu există. De la "Cântarea României" la "Cartierul Justiției" Cartierul Justiţiei ar urma să se ridice pe două din cele 11 hectare de teren abandonat din vecinătatea Bibliotecii Naţionale din Bucureşti şi ar costa 300 de milioane de euro. De la Biblioteca Naţională spre Piaţa Alba Iulia, între bulevardele Unirii şi Nerva Traian, aproape 11 hectare de pământ betonat îşi aşteaptă utilitatea. De peste 30 de ani. Regimul Nicolae Ceauşescu a vrut să construiască un fel de mall cultural intitulat "Cântarea României". Anul 1990 a prins proiectul la stadiul de fundaţie. Lucrările s-au oprit. Statul a pierdut milioane de dolari iar "Cântarea României" a devenit un loc straniu, plin de mizerie şi cu multe seringi având urme de drog, potrivit Digi24.

Cel mai mare criminal în serie din Norvegia rămâne după gratii (sursă: pexels.com)
Internațional

Cel mai mare criminal în serie din Norvegia rămâne după gratii

Cel mai mare criminal în serie din Norvegia rămâne după gratii. Justiţia norvegiană a respins marţi cererea de eliberare condiţionată formulată de Anders Behring Breivik, autorul atacurilor din iulie 2011 soldate cu 77 de morţi, care se află în detenţie de zece ani, transmit AFP şi DPA.Tribunalul districtual din Telemark, întrunit la penitenciarul de maximă securitate Skien (130 de kilometri sud-vest de Oslo) unde Breivik este închis după ce a fost condamnat la 21 de ani de închisoare, a analizat timp de două săptămâni dacă autorul atacurilor continuă să reprezinte o ameninţare pentru societate. Citește și: Antena 3, în campanie pentru liderii AUR. George Simion și Călin Georgescu, mediatizați favorabilJudecătorii au dat curs solicitării făcute în urmă cu două săptămâni de procurori, care au cerut menţinerea în detenţie a neonazistului Anders Behring Breivik (42 de ani), justificând că acesta este la fel de periculos ca în urmă cu zece ani şi jumătate, când a ucis 77 de persoane.''Există un risc evident ca (Breivik) să îşi reia comportamentul care a condus la atacurile teroriste din 22 iulie 2011'', au declarat cei trei judecători care au analizat cererea de eliberare condiţionată. Cel mai mare criminal în serie din Norvegia rămâne după gratii ''Nu se poate presupune ca Breivik să fie totuşi non-violent. Asigurările sale verbale şi cuvântul său de onoare au puţină valoare'', au subliniat judecătorii.Avocatul lui Breivik, Oystein Storrvik, a anunţat la scurt timp intenţia sa de a face apel - pe care justiţia poate decide să nu îl examineze - şi de a lansa o nouă procedură judiciară contra condiţiilor de detenţie ale clientului său. Citește și: Vladimir Putin: România și Polonia sunt o amenințare pentru RusiaLa 22 iulie 2011, Anders Behring Breivik - care între timp şi-a schimbat numele în Fjotolf Hansen - a comis un atentat cu o maşină-capcană în zona clădirilor guvernamentale din Oslo, în urma căruia au murit opt oameni. Apoi, el s-a deplasat pe insula Utoya, unde se desfăşura o tabără de vară pentru tineret a Partidului Laburist norvegian, unde a ucis 69 de persoane.Breivik a solicitat eliberarea condiţionată la zece ani după ce a fost condamnat la 21 de ani de închisoare, pedeapsă care poate fi prelungită pe termen nelimitat dacă se consideră că deţinutul este o ameninţare continuă pentru societate. El poate solicita o nouă audiere, dar nu mai devreme de 12 luni de la data deciziei judecătoreşti de marţi.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră