miercuri 25 iunie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: judecător

35 articole
Eveniment

Tablagiul Busuioc, judecător CCR pe mâna PSD. Grindeanu face pe niznaiul: Eu l-am vrut pe Cazanciuc

Busuioc, judecător CCR, propus de PSD. Senatul l-a numit marți, în plen, pe Mihai Busuioc judecător al Curții Constituționale a României, pentru un mandat de nouă ani. Citește și: Pretendent PSD la Curtea Constituțională: ex-tablagiul Busuioc, pus de Dragnea la Curtea de Conturi Busuioc a fost propus de grupul senatorial PSD și a obținut 79 de voturi pentru și 36 împotrivă. Busuioc, judecător CCR, propus de PSD Mihai Busuioc a fost audiat în Comisia juridică a Senatului într-o sesiune scurtă, de aproximativ 15 minute, incluzând prezentarea și întrebările membrilor comisiei. Citește și: EXCLUSIV Filiera uzbecă: cum a trimis Moscova bani anti-UE în Republica Moldova printr-o companie sponsorizată de regimul autocratic de la Tașkent Audierea a fost considerată o formalitate, în condițiile în care puțini membri au adresat întrebări. Alături de Busuioc, au fost audiați și Rodica Cușnir (S.O.S. România) – 10 voturi în plen, Cristian Țăgârlaș (PNL) – 2 voturi, și Adina Petrescu (AUR) – 24 de voturi. Toți candidații au primit aviz favorabil, dar doar Busuioc a fost ales. Grindeanu l-ar fi vrut pe Robert Cazanciuc Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat marți că pentru a deveni judecător la Curtea Constituțională, un candidat trebuie să îndeplinească criteriile prevăzute de Constituție, altfel nu poate fi votat în Parlament. Întrebat ce îl recomandă pe Mihai Busuioc pentru funcția de judecător CCR, în contextul cerinței de 18 ani de experiență juridică și competențe înalte, Grindeanu a răspuns: „Dacă nu îndeplinește criteriile, nu poate fi votat. Comisia juridică stabilește dacă dosarul este în regulă. Dacă le îndeplinește – foarte bine, dacă nu – nu poate ocupa funcția.” Sorin Grindeanu a confirmat că PSD a decis ca Mihai Busuioc să fie candidatul partidului pentru funcția de judecător constituțional. Acesta și-a depus dosarul la Comisia juridică a Senatului, care a verificat îndeplinirea condițiilor legale. „În paranteză fie spus, să știți că eu l-am votat pe Robert (Cazanciuc)”, a adăugat Grindeanu. Critici din opoziție: „Numire imorală și periculoasă” Numirea lui Mihai Busuioc a fost contestată de opoziție. Senatorul Titi Stoica (AUR) a declarat că „această numire nu este doar imorală, ci și periculoasă”, acuzând existența unor interese ascunse în spatele promovării sale. Busuioc propune măsuri pentru eficientizarea CCR Întrebat de senatoarea USR Simona Spătaru cum poate fi consolidată încrederea în Curtea Constituțională, Busuioc a prezentat câteva idei: Creșterea numărului de magistrați asistenți, pentru soluționarea celor aproximativ 12.000 de dosare. Introducerea unui complet de filtru, care să elimine cauzele inadmisibile. Soluționarea rapidă a cauzelor repetitive, precum cele legate de pensii, în număr de circa 3.000. Flexibilizarea numărului de judecători în plen, cu posibilitatea desfășurării activității cu 6, nu neapărat 9 magistrați. După audiere, Mihai Busuioc a refuzat să răspundă întrebărilor jurnaliștilor, afirmând totuși că nu consideră numirea sa ca fiind una politică.

Busuioc, judecător CCR, propus de PSD (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Trei urgențe ale lui Nicușor Dan: premier, șef SRI, judecător CCR Foto: Inquam/George Calin
Politică

Trei urgențe ale lui Nicușor Dan: nominalizarea premierului, a unui judecător CCR și a șefului SRI

Trei urgențe ale lui Nicușor Dan: nominalizarea premierului, a unui judecător la CCR și șefului SRI. În plus, el va trebui să-și aleagă consilierii prezidențiali, dintre care unul, cel pentru securitate națională, este membru al CSAT.  Citește și: După victoria lui Nicușor Dan, Tribunalul Militar reîncepe munca la dosarul 10 august 2018, arată una din victimele violențelor Trei urgențe ale lui Nicușor Dan Ce probleme trebuie să rezolve noul președinte în termen de circa o lună: nominalizarea unui premier, după ce va încerca să negocieze o majoritate care să-l susțină. Cătălin Predoiu este premier interimar de la 6 mai, mandatul său este de 45 de zile, deci până la 20 iunie. În plus, este nevoie de un guvern cu puteri depline care să demareze reformele necesare pentru a debloca PNRR.  la 9 iunie expiră mandatul la CCR al Liviei Stanciu, numită în această funcție de fostul președinte Klaus Iohannis, în 2016. Tot la 9 iunie expiră mandatele lui Marian Enache (votat de Parlament, susținut de PSD) și Atilla Varga (votat de Parlament, propus de UDMR). din 3 iulie 2023, când a demisionat Eduard Hellvig, SRI nu mai are director. Președintele propune directorul SRI, dar el trebuie votat de Parlament.  Pe termen lung, rămâne de văzut dacă Nicușor Dan va forța o demisie a șefului SIE, Gabriel Vlase, fost deputat PSD.  În același timp, noua coaliție majoritară va trebui să găsească un înlocuitor pentru Renate Weber, al cărei mandat ca Avocat al Poporului a expirat de circa un an. 

Donald Trump provoacă haos la Harvard (sursa: harvard.edu)
Internațional

Haos la Harvard, Trump interzice înscrierea studenților străini, un judecător suspendă ordinul

Donald Trump provoacă haos la Harvard. Un judecător federal din Massachusetts a suspendat temporar, vineri, decizia administrației Trump de a interzice înscrierea studenților străini la Universitatea Harvard. Instituția de învățământ a depus în aceeași dimineață o plângere în instanță, contestând decizia Departamentului pentru Securitate Internă, iar instanța i-a dat câștig de cauză. Donald Trump provoacă haos la Harvard Secretarul pentru securitate internă, Kristi Noem, anunțase joi revocarea imediată a certificării programului pentru studenți internaționali și vizitatori (SEVP) al Universității Harvard. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Tîlvăr pregătește ultimul mare "tun": un contract de 2,2 miliarde de euro pentru un sistem de apărare antiaeriană cu probleme Decizia a fost justificată prin acuzații grave: lipsa de colaborare cu autoritățile, perpetuarea unui „mediu ostil studenților evrei”, promovarea simpatiilor pro-Hamas și aplicarea unor politici rasiste sub umbrela diversității și incluziunii. Ministerul Educației urmărește cu atenție cazul Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a anunțat vineri că monitorizează îndeaproape situația studenților români de la Harvard. Instituția colaborează cu Ambasada României la Washington pentru a evalua impactul acestor decizii asupra tinerilor români care studiază în SUA și a familiilor acestora. Studenții români, îndemnați să rămână în contact cu autoritățile MEC încurajează comunitatea românească de la Harvard să mențină legătura cu Ambasada României pentru a primi informații actualizate. Totodată, ministerul promite că va continua să coopereze cu instituțiile relevante pentru a sprijini interesele legitime ale studenților români aflați în această situație incertă.

Decizia CCR privind alegerile, nou atac (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Un nou atac la decizia CCR de anulare a alegerilor la Curtea de Apel Ploiești

Decizia CCR privind alegerile, nou atac. Un judecător de la Curtea de Apel (CA) Ploiești a decis să judece o cerere privind anularea hotărârii Curții Constituționale a României (CCR) din 6 decembrie 2024, care a anulat alegerile prezidențiale, deși Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a stabilit anterior că instanțele judecătorești nu sunt competente în astfel de spețe. Decizia CCR privind alegerile, nou atac Anterior, Înalta Curte admisese într-un caz similar excepția de necompetență generală a instanțelor, stabilind că acestea nu pot judeca hotărârile CCR. Citește și: Fostul ministru PSD Adrian Câciu, acum apropiatul Olguței Vasilescu, atac dur la Bolojan și Boc: „Boc cel Mare, aka Bolojan, va veni pe cal alb” Cu toate acestea, Curtea de Apel Ploiești a decis că este competentă material, teritorial și funcțional pentru a soluționa dosarul, care are ca obiect „anulare act administrativ”, CCR fiind pârâtă în cauză. Magistratul a încuviințat proba cu înscrisuri, inclusiv documente din mediul online și acte ce au stat la baza hotărârii CCR. A fost stabilit un nou termen pentru judecată la data de 27 mai 2025, iar CCR urmează să fie citată. În motivarea deciziei, judecătorul invocă o speță precedentă din 2018, în care Curtea de Apel București ar fi anulat o hotărâre a CCR. Astfel, consideră că instanțele românești pot avea competență în astfel de situații, în ciuda deciziilor definitive ale ÎCCJ. Cererea de suspendare a deciziei CCR, amânată Judecătorul a decis și amânarea judecării cererii de suspendare a executării deciziei CCR, argumentând că o eventuală suspendare fără anularea Hotărârii de Guvern privind organizarea alegerilor nu afectează desfășurarea acestora. Totodată, a fost prorogată discutarea sesizării CJUE, formulată de reclamantă, pentru termenul viitor. Decizia completă a fost publicată pe portalul Curții de Apel Ploiești, cu mențiunea că judecata continuă pe 27 mai, ora 15:30, cu citarea Curții Constituționale. Înalta Curte respinsese anterior o cerere similară La sfârșitul lunii aprilie, un alt complet de la Curtea de Apel Ploiești a admis o cerere asemănătoare, însă ÎCCJ a casat sentința în recurs. Curtea Supremă a stabilit că cererile de suspendare și anulare a hotărârii CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024 sunt inadmisibile. Minuta deciziei ÎCCJ: instanțele nu sunt competente În minuta Înaltei Curți se arată că: Cererea de suspendare a fost respinsă ca rămasă fără obiect; Reclamantul Andrei Ștefan Mitrea a fost considerat fără calitate procesuală activă; Recursurile CCR și ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești au fost admise; Sentința CA Ploiești a fost casată în totalitate; A fost admisă excepția de necompetență generală a instanțelor judecătorești; Cererile au fost respinse ca inadmisibile. Decizia Înaltei Curți este definitivă.

Blat: un judecător acuză Parchetul General că n-a mai făcut nimic cu dosarul Călin Georgescu Foto: Facebook
Eveniment

Blat: un judecător acuză Parchetul General că n-a mai făcut nimic cu dosarul Călin Georgescu

Un judecător acuză Parchetul General că n-a mai făcut nimic cu dosarul Călin Georgescu, dosarul fiind „în nelucrare”. Pe 5 mai, judecătorul i-a redus lui Georgescu perioada cât va sta sub control judiciar, de la 60 la 45 de zile, iar printre motivele invocate este şi acela că procurorul de caz nu a venit în instanţă cu probe noi. Citește și: Guvernul aprobă salarii de aproape 5.000 euro/lună, brut, la compania-căpușă CNI, deși abia mai are bani de pensii Un judecător acuză Parchetul General că n-a mai făcut nimic cu dosarul Călin Georgescu „Judecătorul nu poate face abstracţie de împrejurarea că, de la momentul luării măsurii preventive, cauza a rămas în mare parte în nelucrare, fără ca procurorul să justifice în vreun fel această împrejurare. Atâta timp cât procurorul a considerat necesară luarea unei măsuri preventive în prezenta cauză, trebuie să se conformeze prevederilor art. 322 alin. (2) din Cpp, care impun celeritate în cauzele în care există măsuri preventive. Totodată, se impune precizarea că în cauză nu sunt anchetate fapte foarte recente. Judecătorul nu poate lăsa nesancţionată conduita pasivă a procurorului, astfel că, pentru a urgenta mersul anchetei, va reduce termenul pentru care este prelungită măsura preventivă de la 60, la 45 de zile, termenul de 60 de zile fiind unul maximal, iar nu unul fix. Termenul de 45 de zile este apreciat ca rezonabil pentru efectuarea actelor de urmărire penală precizate de procuror în cuprinsul ordonanţei, urmând ca, după efectuarea acestor acte, să se examineze din nou necesitatea măsurii preventive în cauză", se arată în motivarea dată publicităţii joi de Judecătoria Sectorului 1. Judecătorul mai arată că procurorii au venit cu aceleaşi probe ca în luna martie, când a fost acceptată de instanţă impunerea măsurii controlului judiciar. „O cerere care repune în discuţie aceleaşi aspecte ca cele ce au fost anterior analizate printr-o hotărâre definitivă este inadmisibilă (...) Or, în prezenta cauză, de la momentul pronunţării încheierii anterioare până la acest moment procesual, procurorul nu a administrat mijloace de probă noi care să reliefeze elemente de fapt, de natură să răstoarne, de o manieră hotărâtoare, cele reţinute anterior cu privire la starea de fapt, fiind audiat doar inculpatul cu ocazia prelungirii măsurii preventive, ce s-a prevalat de dreptul la tăcere cu privire la aspectele esenţiale cauzei", se arată în motivare. Georgescu, acuzat că generează tensiuni în societate Totuși, magistratul a decis să prelungească controlul judiciar în cazul Georgescu.  „Judecătorul nu poate ignora împrejurarea că inculpatul este o persoană publică, iar mesajele sale cunosc un impact puternic în rândul susţinătorilor săi, fapt ce ar trebui să-l responsabilizeze şi mai mult, iar nu să folosească poziţia sa pentru a promova idei apte să genereze tensiuni în rândul societăţii, precum sunt faptele cercetate. Drept urmare, în acest context, se justifică măsura preventivă şi în continuare. Judecătorul mai reţine şi că, în cauză, este în discuţie cea mai uşoară măsură preventivă şi care, pusă în balanţă cu necesităţile procesuale şi cu gravitatea acuzaţiei, se justifică şi la acest moment procesual. Raportat la considerentele anterior expuse, judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine că revocarca măsurii preventive ar contraveni scopului de a proteja în mod eficient interesul public", mai arată motivarea deciziei. Totuși, judecătorul a eliminat două obligaţii impuse lui Georgescu, să deţină arme şi să comunice organelor penale informaţii relevante despre mijloacele sale de existenţă”.  Georgescu, cercetat pentru discursuri din 2021 și 2020 Georgescu este urmărit penal pentru săvârşirea a şase infracţiuni, cea mai gravă fiind cea de instigare la acţiuni împotriva ordinii constituţionale, în formă tentată, fiind acuzat că ar fi pus la cale un plan de destabilizare a României cu ajutorul mercenarilor conduşi de Horaţiu Potra, după ce Curtea Constituţională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale din 2024.Din documentele din instanţă, rezultă că procurorii l-au pus pe Georgescu sub control judiciar doar pentru trei infracţiuni, care se referă la fapte mai vechi.Astfel, Georgescu este acuzat că, pe 20 octombrie 2021, într-un discurs susţinut în faţa unei mulţimi de protestatari la adresa restricţiilor impuse în contextul pandemiei de coronavirus, organizat în Piaţa Universităţii din Bucureşti, reproduce cuvintele, gesturile şi tonul mareşalului Ion Antonescu în discursul ţinut de acesta din urmă la Marea Adunare Legionară din 6 octombrie 1940.Un exemplu în acest sens este fraza rostită de Georgescu: 'Prin linişte şi credinţă, prin ordine şi unire, prin muncă şi iubire, cu Dumnezeu înainte', iar la încetarea discursului el a efectuat salutul legionar/nazist.De asemenea, Georgescu pare a-i elogia pe Corneliu Zelea Codreanu şi pe mareşalul lon Antonescu şi în cadrul unui interviu din iunie 2020. 

Fake news lansat de Gâdea, de față cu Lasconi, care-l girează Foto: captură video
Politică

Fake news lansat de Gâdea: judecătorul care a anulat anularea alegerilor, „apropiat de USR”

Fake news lansat de Mihai Gâdea, în direct la Antena 3: judecătorul care a anulat anularea alegerilor, „apropiat de USR”. Moderatorul postului controlat de Dan Voiculescu putea să verifice ușor că acest judecător a fost detașat în ministerul Justiției de către Robert Cazanciuc (PSD) și apoi de Cătălin Predoiu (PNL), care ar fi semnat cererea de detașare în ultima sa zi de mandat, potrivit succesorului său, useristul Stelian Ion.  Citește și: Cine e udemeristul care îl dă pe Nicușor Dan pe mâna procurorilor: jurist la stat, cu facultate absolvită la 28 de ani, la o universitate privată Fake news lansat de Gâdea Ce a afirmat Mihai Gâdea, potrivit transcrierii de pe site-ul Antenei 3: „Stelian Ion a făcut demersuri să-l mute pe acest judecător în minister, pe post de director la Departamentul Avizare. Dacă s-ar relua turul 2 în baza deciziei Curții de Apel Ploiești, USR pe cine ar susține? Pe dumneavoastră sau pe altcineva?”. Elena Lasconi, aflată în studio, nu și-a apărat colegul, dimpotrivă, l-a criticat.  Site-ul Antenei 3 a titrat: „Surse: Judecătorul care a suspendat decizia CCR despre alegeri este apropiat de USR”. În realitate, judecătorul Alexandru Vasile a ajuns în ministerul Justiției prima oară în aprilie 2013, în mandatul pesedistului Robert Cazanciuc. El a rămas în minister până în 2019, în mandatele a cinci miniștri - Cazanciuc, Prună, Iordache, Birchall (interimar) și Toader. În 23 decembrie 2020, ministerul Justiției l-a cerut înapoi. Fostul ministru USR Stelian Ion a scris, azi, că cererea a fost semnată de Cătălin Predoiu chiar înainte de a pleca din minister: „Solicitarea de detașare a judecătorului a fost înregistrată la CSM pe 23.12.2020, eu am depus jurământul și am preluat mandatul de la Cătălin Predoiu seara, pe 23 decembrie, după ora 22, când cererea deja plecase de la MJ. Așa că poate vă lămurește Predoiu de unde îl cunoaște, ce l-a recomandat, finul cui este și de ce a vrut să îl înșurubeze la Direcția Avizare chiar în ultima lui zi de mandat. Pesemne era pentru el un om de încredere, om al Sistemului, executant de nădejde al sarcinilor trasate. Nu cred că sentința asta aberantă a picat de nicăieri”. 

Averea uriașă a unui obscur magistrat Foto: CSM
Justiție

Averea uriașă a unui obscur magistrat

Averea uriașă a unui obscur magistrat care ia 25.000 lei/ lună, diurne de peste 120.000 lei/an și a dat statul în judecată pentru mai mult: Ion Cosmin Dijmărescu este un fost judecător de la Tribunalul Dolj care acum este inspector la Inspecția Judiciară. Citește și: EXCLUSIV Generalul (r) Botoș vrea să dezvolte neuronal jandarmii printr-un proiect de 30 de milioane de euro. Se folosesc „abordarea holistă” și metoda Quantakinetic Operational Fitness Averea uriașă a unui obscur magistrat Familia Dijmărescu - soția sa este medic la stat, dar câștigă bine și de la propriul cabinet - are 1,4 hectare de pădure, mii de metri pătrați de teren în intravilanul mai multor localități, inclusiv Târgu Jiu, două case și un apartament. O casă este la Târgu Jiu, alta la Bucovăț, în Dolj, iar apartamentul la Craiova. Cei doi soți dețin un Audi și un Alfa Romeo. În bănci au multiple conturi, de circa 500.000 de lei. Judecătorul Cosmin Dijmărescu a câștigat, în anul fiscal 2023, de la Inspecția Judiciară, 302.151 lei, net, anual. Pe lângă salariu, el a beneficiat de: 7.123 lei diferente VRS, normă hrană 966 lei diurnă delegare 73.770 lei diurnă detașare 10.974 alocatii pentru transport la si de la locul de munca 30.320 lei - alocații pentru locuinte 929 alocații călătorii anuale În total, aceste diurne i-au adus peste 120.000 lei. În plus, pentru că a câștigat procesul cu statul pentru mărirea salariului, Cosmin Dijmărescu a primit, în 2023, 54.058 de lei.

Moartea judecătorului Bîrsan, fost judecător CEDO (sursa: Antena 3)
Eveniment

Moartea judecătorului Bîrsan, fost judecător CEDO

Moartea judecătorului Bîrsan, fost judecător CEDO. Corneliu Bîrsan (80 de ani), fost judecător român la CEDO s-a stins din viață, anunță Colegiul Juridic Franco-Român de Studii Europene într-o postare pe Facebook. Moartea judecătorului Bîrsan, fost judecător CEDO ”Cu profundă emoție, Colegiul Juridic Franco-Român de Studii Europene se alătură comunității academice și juridice în omagierea profesorului Corneliu BÎRSAN, fost judecător al Curții Europene a Drepturilor Omului și decan al Facultății de Drept, Universitatea din București, și unul dintre părinții fondatori ai Colegiului Juridic în 1995. Nu vom uita niciodată ce îi datorăm”, se arată în postarea pe Facebook. Citește și: Mănăstire o întreabă pe Lasconi dacă a lucrat cu șeful SRI Radu Timofte după ce șefa USR a spus că vrea să știe dacă secretarul general adjunct al PNL a fost „colaborator al serviciilor”A fost soțul judecătoarei Gabriela Bîrsan de la Înalta Curte, acuzată de DNA de corupție, însă achitată definitiv în 2018. La începutul acestui an, DeFapt.ro a dezvăluit că în arbitrajul cu statul român pentru daune de peste șase miliarde de dolari pentru Roșia Montană, Gabriel Resources a apelat inclusiv la reputați profesori români de drept, între care și Corneliu Bîrsan. Bîrsan a fost judecător CEDO din partea României.

Dobânzi cămătărești impuse de magistrați statului român Foto: Facebook CSM
Justiție

Dobânzi cămătărești impuse de magistrați statului român

Dobânzi cămătărești, de 180% pe an, impuse de magistrați statului român, fiindcă întârzie plata salariilor suplimentare câștigate de un judecător pensionat în 2020: Ministerul de Finanțe este obligat la „penalități de 0,5% pe zi de întârziere” pentru că nu a achitat la timp sumele câștigate de Ioan Radu Tenter. Citește și: Suma astronomică primită de obscurul bugetar Cotarcea, șef la Inspectoratul în Construcții, drept „dar de nuntă” Dobânzi cămătărești impuse de magistrați statului român DeFapt.ro a scris că bugetarii ar putea băga România în faliment: au învățat de la magistrați, au dat statul în judecată pentru a obține majorarea salariilor și au de încasat miliarde de lei, din 2015 în 2023. Potrivit unui raport al Consiliului Fiscal ei ar avea de încasat circa 6,5 miliarde de lei - suma stabilită prin titluri executorii este de 22 de miliarde de lei din care s-au achitat 14,5 miliarde de lei. Judecătorul Tenter, care a condus judecătoria din Carei, a dat statul în judecată pentru majorarea salariilor primite între 2002 și 2010 și a câștigat. Însă statul român nu a achitat la timp aceste salarii suplimentare, așa că judecătorul a deschis al doilea proces. L-a câștigat și pe acesta, iar judecătoarea Alină-Nicoleta Ungureanu de la Judecătoria Sectorului 5 a obligat Ministerul Finanțelor Publice să-i plătească aceste dobânzi cămătărești, de 0,5%. Ele curg deja, de la 24 martie. Potrivit site-ului Lumea Justiției, Ministerul de Finanțe s-a plâns la CSM după această decizie, întrucât se teme că va crea un precedent și va avea un impact major asupra bugetului.

Spălătoria de penali de la ÎCCJ funcționează și vara Foto: Inquam/George Calin
Justiție

Spălătoria de penali de la ÎCCJ funcționează

Spălătoria de penali de la ÎCCJ funcționează: un judecător condamnat inițial la patru ani de pușcărie a fost achitat. Miercuri, 17 iulie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis achitarea judecătorului rădăuțean Bogdan Bărbuță, condamnat anul trecut la 4 ani de închisoare cu executare de Curtea de Apel Cluj. Citește și: Șoșoacă a declarat, în scris, că se va purta frumos și nu va hărțui pe nimeni, la Bruxelles: “Îmi iau angajamentul de a respecta Codul comportamentului corespunzător“ Procesul s-a târâit timp de zece ani, iar complicii lui Bărbuță au scăpat deja, fie prin anularea probelor, fie prin prescrierea faptelor. Trei ani de tergiversări în camera preliminară Acest dosar a stat în faza de cameră preliminară din octombrie 2014 și până în iunie 2016, când jude­cătorul de caz a decis trimiterea dosarului înapoi la DNA pentru completarea cercetărilor, pe linia nelega­li­tății administrării probelor (in­ter­cep­tări telefonice și ambientale, respectiv neregularități ale rechizitoriului). Judecătorul de la Cluj nu și-a motivat decizia atât de multă vreme încât DNA a cerut în no­iembrie 2017 printr-o acțiune deschisă la Înalta Curte de Casație și Justiție să oblige magistratul clujean să-și redac­teze motivarea pentru ca instanța su­pre­mă să poată analiza contestația de­pusă de procurorii anticorupție. ÎCCJ a admis acțiunea DNA și a cerut judecătorului clujean să-și motiveze soluția până cel târziu pe data de 14 martie 2018. Spălătoria de penali de la ÎCCJ funcționează Potrivit Obiectiv de Suceava, Bărbuţă fusese condamnat la Curtea de Apel pentru că ar fi primit mită bunuri alimentare (ouă, lapte, smântână, brânză, ciocolată, carne) şi un sejur la Mamaia. El fusese achitat de judecătorii clujeni de alte patru infracţiuni (abuz în serviciu, complicitate la luare de mită, complicitate la şantaj, trafic de influenţă). Ieri, Înalta Curte a menţinut achitările de la CA Cluj și a şters condamnarea, pronunţând achitare şi pentru acuzația de luare de mită. De asemenea, pentru alte fapte de care fusese acuzat Bogdan Bărbuță, magistrații Înaltei Curți au constatat că a intervenit prescrierea răspunderii penale. Complicii lui Bărbuță - fostul primar din Rădăuți Aurel Olărean, omul de afaceri Constantin Babiuc, judecătoarea Daniela Mariana Prandea, avocată Isabela Zorica Vega, fostul șef al Punctului Poliției de Frontieră Siret Mihai Prelipcean, și un fost primar din Marginea, Ioan Onufrei - fuseseră deja achitați. De exemplu, în 2023 a fost achitat fostul procuror Dumitru Dîmbu, acuzat de complicitate la şantaj, favorizarea infractorului în formă continuată, favorizarea infractorului, folosirea , în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii în scopul obţinerii, pentru sine sau pentru altul de bani, de bunuri ori alte foloase necuvenite, instigare la compromiterea intereselor justiţiei, abuz în serviciu, favorizarea infractorului şi instigare la abuz în serviciu, favorizarea infractorului, instigare la compromiterea intereselor justiţiei , favorizarea infractorului. Terenuri luate cu japca și revândute Ziare.com scria, în septembrie 2023, că judecătorul din Rădăuți l-a ajutat pe afaceristul Gavril Babiuc să-i deposedeze pe zeci de suceveni de 41 de hectare de terenuri, pe care „rechinul imobiliar” le-a vândut către compania austriacă Holzindustrie Schweighoffer. “Din 2014 până în prezent, împotriva lui Bogdan Bărbuță au rămas valabile doar câteva probe, după deciziile CCR care au scos interceptările SRI din dosare, au redefinit abuzul în serviciu și, într-un final, au dat startul marii prescripții“, arăta acest site de știri. În iunie 2014, DNA l-a reținut pe Bărbuță, arătând că magistratul ar fi pronunţat, sprijinit de un om de afaceri, un număr de 69 de hotărâri judecătoreşti prin care ar fi recunoscut acestuia dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de teren, înstrăinată ulterior, obţinându-se un profit de aproximativ 4 milioane lei. De asemenea, procurorii au mai reţinut, în sarcina lui, pronunţarea mai multor soluţii favorabile, inclusiv asupra unui imobil din municipiul Rădăuţi, şi intervenţii la magistraţi în acelaşi scop, în schimbul unor sume de bani şi alte bunuri alimentare. Cum au pus mâna pe un imobil din Rădăuți “La data de 20 iunie 2006, prin sentința civilă nr. 1683, la solicitarea și cu sprijinul inculpatului Babiuc Constantin Gavril, inculpatul Bărbuță Bogdan-Ilarion-Costică, judecător din cadrul Judecătoriei Rădăuți, în baza unui antecontract de vânzare-cumpărare falsificat și cu nerespectarea condițiilor legale (în baza unei cereri de chemare în judecată nesemnată și nedatată, a unei cereri de preschimbare a termenului nesemnată și în lipsa unui extras de Carte funciară) a admis o acțiune civilă prin care a constatat existența dreptului de proprietate în patrimoniul unei persoane (interpusa lui Babiuc Constantin Gavril) asupra unui imobil din municipiul Rădăuți, facilitând astfel înscrierea în Cartea funciară a dreptului de proprietate. Imobilul respectiv, având destinația magazin alimentar și bibliotecă, a fost evaluat, ulterior, la suma de 150.000 euro. Prin acțiunea descrisă mai sus s-au adus prejudicii grave de ordin pecuniar, proprietarului real al imobilului, persoană vătămată în prezentul dosar penal, cât și Primăriei Municipiului Rădăuți“, se arăta într-un comunicat din octombrie 2014 al DNA.

Odraslă de judecător, dealer de droguri (ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Odraslă de judecător, dealer de droguri

Odraslă de judecător, dealer de droguri. Doi tineri de familie bună, studenți la UMF, au lăsat cartea deoparte pentru a se dedica unei activități mult mai lucrative. Odraslă de judecător, dealer de droguri Unul dintre ei este fiu de pastor evanghelist, mama sa fiind fostă profesoară universitară. Citește și: Justiția română: în februarie a refuzat un ordin de protecție, în iunie femeia a fost ucisă de soțul agresiv Celălalt are ca tată vitreg un judecător. Amândoi s-au apucat să vândă droguri, punctul de desfacere fiind asaltat de clienți. Au lucrat însă neglijent. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Tânăr judecător, Costică Ciocan, și-a bătut joc de șefimea dubioasă a CSM Foto: Facebook
Justiție

Tânăr judecător și-a bătut joc de șefimea dubioasă a CSM

CSM vrea să pedepsească un tânăr judecător, Costică Ciocan, din Iași, care și-a bătut joc de șefimea dubioasă a Consiliului, judecătorii Daniel Grădinaru și Denisa Angelica Stănișor. Citește și: INTERVIU VIDEO Nicușor Dan vorbește în premieră despre cum era „prelucrat” lotul olimpicilor la matematică înainte de plecările în străinătate: „Niciodată discuții individuale” Ciocan are doar 29 de ani, a intrat în magistratură în 2022, și a postat mai multe texte ironice, inclusiv pe juridice.ro, în care, printre altele, îl numește „El Chapo” pe fostul președinte al CSM Daniel Grădinaru. DeFapt.ro a scris de mai multe ori despre averea uriașă a lui Grădinaru, dar și despre sentințele halucinante date de acesta, precum condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual. Grădinaru este prezentat în presă ca fiind un amic al Liei Savonea, judecătoarea care a susținut asaltul regimului Dragnea asupra statului de drept. Potrivit CluJust, judecătorul Costică Ciocan a scris despre Grădinaru ca fiind „Stăpânul”, „El Chapo”, „Sanctitatea Voastră”, „Comandante” și „Mărite Suveran”. Tânăr judecător și-a bătut joc de șefimea dubioasă a CSM „Ne-aţi arătat calea pe care vom merge, trimițându-ne câte un răvaș nesemnat pe WhatsApp ori un bilet de dragoste care purta mirosul palmelor dignităţii! Mâna de fier cu care ne-aţi condus, Dumnezeule! Ce se va întâmpla cu noi de acum înainte? Cine vă va putea înlocui? Eram copiii Tăi, iar clevetitorii afirmau că duceţi Magistratura la pierzare, când, de fapt, ne-aţi salvat de Răul Suprem! Slăvit Împărat, vina mea personală și a tovarășilor mei (paznicul de noapte al Casei Dosoftei şi doamna casieră a Ateneului Tătăraşi) este că nu v-am iubit destul, având unele momente de slăbiciune când, poate, ne-am îndoit de Sublima Înţelepciune. (…) Vestea rea: după expirarea duratei mandatului, postul de președinte al Înaltului For nu va rămâne vacant, aşa cum ne-am fi aşteptat, pentru o aliniere firească, morală şi solidară la situaţia de personal precară a instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor din ţară. Nu şi nu! Postul va fi ocupat și iacătă intră în scenă, la fel de grațios, Doamna Academician, distrugând orice mit despre conducerea falocentrică a puterii judecătoreşti. În 2024, ţineţi-vă bine!”, a scris el, potrivit CluJust. Potrivit CluJust, „doamna academician” este noul președinte al CSM, judecătoarea Denisa Stănișor. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă „CSM nu reprezintă decât propriile interese” „Nu poţi fi respectat dacă te prefaci că nu vezi ce se întâmplă în Justiție (greve, proteste, neplata drepturilor salariale, blocarea activității instanţelor şi parchetelor, hotărâri judecătoreşti definitive ignorate intenționat, schilodirea puterii judecătoreşti de către surorile sale puteri) și „te afli în treabă” scriind despre cereri de chemare în judecată, când, de douăsprezece luni, bat în fiecare zi clopotele în Magistratură! Este doliu! (...) Tovarăși, Consiliul nu-şi mai reprezintă de mulţi ani decât propriile interese meschine şi trecătoare, consolidându-şi treptat puterea în detrimentul judecătorilor şi procurorilor”, a scris el, pe site-ul Juridice.ro. CSM urmează să decidă dacă și cum îl va sancționa pe Ciocan la 18 septembrie.

Un judecător din CSM, Alin Ene, își compară salariul cu cel al unui frizer Foto: Facebook
Eveniment

Un judecător își compară salariul cu cel al unui frizer

Un judecător din CSM, Alin Ene, își compară salariul cu cel al unui taximetrist sau frizer: „Cât plătești la frizeria de cartier pentru două tunsori? Cât dai pe două meniuri fast-food? Cât plătești pentru două curse unui șofer de taxi/ride sharing? Atât plătește statul într-un an unui judecător pentru fiecare dosar pe care îl are de soluționat!”, a scris el, pe Facebook. Potirvit ultimei declarații de avere depuse de Ene, în anul fiscal 2022 el a avut un salariu net anual de 173.034 de lei. În plus, el primise 54.279 de lei pentru „diferențe salariale, dobânzi legale”, ceea ce de obicei înseamnă că a dat statul în judecată pentru recalcularea salariului și a câștigat. Însă, pe Facebook, judecătorul s-a plâns că judecătorii sunt prost plătiți și a făcut un calcul din care reiese că judecătorii sunt plătiți cu 70 de lei pentru fiecare dosar. Citește și: Decizie scandaloasă a justiției: fiii „vrăjitoarei” Sidonia, suspecți într-o crimă brutală, eliberați din arest! „Vrăjitoarea” a dat o petrecere cu sute de invitați Un judecător își compară salariul cu cel al unui frizer „Realitatea în cifre, dincolo de emoții, exagerări și dezinformări. 70 lei = 2 tunsori bărbătești = 2 meniuri fast food = 2 curse taxi/ride sharing = activitatea judecătorului pentru un an într-un dosar înregistrat la judecătorie. În anul 2023, venitul net lunar al unui judecător definitiv la început de carieră la judecătorie era de 8.493 de lei. Pentru o perioadă, la acesta se adăuga, potrivit legii, norma de hrana în valoare de 202 lei. În același an, fiecărui judecător de la judecătorie i-a revenit spre soluționare un număr mediu de 1454 de dosare. Din cele două date rezultă un salariu net anual de aproximativ 70 lei/dosar. O fi mult? O fi puțin? E greu de spus, neexistând un mercurial al salariului cuvenit judecătorului pentru fiecare dosar. Desigur, este de competența celorlalte două puteri în stat să analizeze cât valorează munca depusă de un judecător și cât este dispus statul să plătească pentru această muncă, apoi să găsească justul echilibru între cele două. Nu ne plângem, nu ne lamentăm, dar trebuie să asigurăm posibilitatea unei informări corecte și reale într-un noian de informații denaturate, exagerate sau de-a dreptul false, rostogolite în spațiul public și în online. Asta pentru cine este capabil să vadă dincolo de senzațional și de adevăruri servite la cheie și este dispus să cerceteze singur pentru a ajunge la adevăr. Certitudinea: Cât plătești la frizeria de cartier pentru două tunsori? Cât dai pe două meniuri fast-food? Cât plătești pentru două curse unui șofer de taxi/ride sharing? Atât plătește statul într-un an unui judecător pentru fiecare dosar pe care îl are de soluționat!”, a scris judecătorul. Însă calculul său este discutabil fiindcă pornește de la un salariu mimim și fiindcă ia în calcul dosarele înregistrate, nu pe cele efectiv rezolvate. Presa a relatat, recent, cazul judecătoarei din Iași care a amânat zeci de dosare într-o singură zi, spunând că nu are chef să judece.

CSM aînființat un grup de lucru care să rezolve problema decontării ochelarilor Foto: ICCJ
Eveniment

Grup de lucru care să rezolve problema decontării ochelarilor

Noi culmi ale ridicolului în magistratură: CSM a făcut un grup de lucru, condus de un judecător, plus alți șase membri și secretariat, care să rezolve problema decontării ochelarilor judecătorilor și procurorilor. Decizia CSM de înființare a acestui „grup de lucru interinstituțional în vederea elaborării procedurii de decontare a aparatelor de corecție speciale pentru personalul a cărui activitate implică un echipament cu monitor” a fost luată la 4 aprilie. Citește și: Fapte: prețurile la benzină și motorină au crescut cu aproape 10% în trei luni. Litrul de benzină la o stație Petrom a ajuns la 7,24 lei, iar cel de motorină la 7,47 lei Inițial, însuși președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) Alina Corbu, a emis un ordin prin care a stabilit un plafon de 3.000 de lei pentru decontarea ochelarilor judecătorilor, din care 2.500 de lei pentru lentile și 500 de lei pentru rame. În plus, se va deconta manopera și consultația medicală. Grup de lucru care să rezolve problema decontării ochelarilor Imediat, tot joi, a avut loc prima ședință a „grupului de lucru interinstituțional în vederea elaborării procedurii de decontare a aparatelor de corecție speciale pentru personalul a cărui activitate implică un echipament cu monitor”. Grupul de lucru este condus de judecătorul Alin Ene, membru al CSM, plătit de contribuabili cu circa 15.000 lei pe lună, în anul fiscal 2022. Din grup face parte judecătoarea Maria Ceaușescu, care lucrează la CSM și căreia contribuabilii îi plăteau un salariu anual, net, de 222.668 lei, în anul fiscal 2022. Dar ea a dat statul în judecată și în același an fiscal mai beneficiase de circa 32.000 de lei, plus circa 27.000 de lei diverse deconturi. „Au fost discutate aspecte vizând actul decizional prin care va fi reglementată procedura de decontare, condițiile de decontare a contravalorii aparatelor de corecție, plafoanele maxime, precum și materialele și serviciile care vor fi decontate, inclusiv din perspectiva dispozițiilor art. 12 din H.G. nr. 762/2010. S-a apreciat necesar ca aspectele vizând avizarea și aprobarea cererilor de decontare, efectuarea plăților și păstrarea evidenței cererilor de decontare să se stabilească prin proceduri operaționale sau proceduri de sistem elaborate la nivelul ordonatorilor de credite”, a decis grupul de lucru, după prima ședință.

Trista poveste a unei iubiri „fulgerătoare” dintre grefiera Rodica și judecătorul mason Păun Foto: Facebook CSM
Eveniment

Trista poveste a unei iubiri „fulgerătoare”

Trista poveste a unei iubiri „fulgerătoare” dintre grefiera Rodica și judecătorul mason Păun: o grefieră care s-ar fi îndrăgostit de magistratul alături de care lucra a fost sancționată cu avetisment și i s-a refuzat admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii. Citește și: Din câte academii făcea parte Elena, textilistă de la fabrica de perdele. CNSAS a publicat carnetul de evidență PCR No. 0000002, al celei care a condus România până în decembrie 1989 Ea dorea să fie auditor de justiție. Trista poveste a unei iubiri „fulgerătoare” Povestirea a apărut, inițial, la momentul la care grefiera Rodica Victoria Ioaneş a fost audiată în Consiliul Superior al Magistraturii și a fost chestionată în legătură cu faptul că l-ar fi hărțuit pe judecătorul Andrei Aurel Păun. Ioaneș ar fi scris „I love you” pe praful de pe mașina judecătorului și i-ar fi trimis SMS-uri tatălui acestuia. „Și dacă ați găsi (dacă e adevărat, vom vedea) mașina cu mesaje sau sms-uri adresate părintelui domnului judecător, dacă v-ar fi adresat către dvs un coleg, un domn același lucru cum v-ați fi comportat?”, a întrebat-o judecătorul Barbu Mateescu, la acel moment, în 2022, membru al CSM. Grefiera a explicat CSM că fapta s-a produs „fulgerător”. „Totodată, vă rog să țineți cont de faptul că această faptă nu a avut reverberații, nu a ajuns în presă și nu a produs consecințe negative. De asemenea, a fost o faptă apărută fulfgerător în viața mea, nu este o faptă perpetuată, nu este un comportament habitual, nu se poate reține că am perpetuat acest comportament. A apărut fulgerător într-un anumit context din viață, în anumiți factori favorizatori, așa cum s-a reținut și prin decizia de sancționare. Nu am perseverat în acest comportament”, a susținut ea. A lipsit „discuția deschisă” Iată un fragment din discuțiile de la CSM, potrivit transcrierii Luju.ro: „Bogdan Mateescu: Cum ați reacționa dacă un bărbat s-ar fi comportat cu dvs așa cum v-ați comportat dvs față de colegul judecător, dacă faptele sunt reale, vom vedea? Rodica Victoria Ionaș: Probabil aș fi fost mult mai umană. Probabil aș fi avut o discuție prealabilă cu domnul respectiv, i-aș fi atras atenția asupra comportamentului avut, și nu aș fi acționat la modul acesta. Aș fi avut cu siguranță o discuție deschisă. Domnul judecător niciodată nu a avut o discuție deschisă și nu mi-a atras atenția niciodată” Însă, Presshub susținea, în martie 2022, că, potrivit informațiilor dintr-un dosar aflat la Tribunalul Ploiești, nici judecătorul Păun nu era complet inocent și, în timp ce ar fi trebuit să asculte avocații, trimitea mesaje grefierei. Judecătorul nu își putea controla „sentimentele romantice” „Totodată, a avut în vedere mesajele scrise pe care dl. #### le trimitea, în mod sistematic, în timpul dezbaterilor, atitudine de natură a încălca solemnitatea şedinţei. Devenise un obicei, de a întreţine conversaţii pe telefon, în timp ce avocaţii pun concluzii pe fond şi, uneori, cât timp făcea apelul părţilor şi referatul cauzei, reiese că nici domnia sa nu îşi poate controla sentimentele romantice, neputând să aştepte terminarea şedinţelor”, se arată în motivarea tribunalului. Potrivit declarației de avere din 2023, Rodica Ioaneș era tot grefieră la Judecătoria Sectorului 4, unde câștiga circa 5.400 de lei pe lună, net. Însă ei i se decontau chirii în valoare de 7.200 euro/an și a dat statul în judecată pentru diferențe salariale, obținând peste 75.000 de lei, în anul fiscal 2022. Judecătorul Păun a fost promovat la Curtea de Apel București, unde a câștigat, în anul fiscal 2022, în medie 15.000 lei/lună, net, plus 19.667 de lei pentru că a dat statul în judecată pentru salariile sale. Păun declară că este membru al Marii Loji Naționale din România, o organizație masonică.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră