marți 10 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: judecător

52 articole
Justiție

Uriașa pensie specială a unui fost judecător: 50.000 de lei pe lună

În județul Iași, statul a plătit aproape 470 de milioane de lei pentru pensiile speciale în perioada 2016–2026, potrivit datelor oficiale furnizate de Casa Județeană de Pensii Iași. Dublare în zece ani Creșterea pensiilor speciale în Iași este semnificativă în ultimul deceniu. Citește și: CTP nu corectează fake news-ul despre Nicușor Dan și promulgarea legii pe pensiile magistraților Dacă în 2016 cea mai mare pensie de serviciu era de circa 21.000 de lei, încasată de un fost procuror, în 2026 valoarea maximă a ajuns la aproape 50.000 de lei. Beneficiarul acestei sume este un fost judecător, iar nivelul pensiei este aproape dublu față de cel înregistrat în urmă cu zece ani. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Uriașa pensie specială a unui fost judecător: 50.000 de lei pe lună (sursa: Pexels/KATRIN BOLOVTSOVA)
Membru CSM critică decizia Curții Constituționale (sursa: Facebook/Alin Ene)
Justiție

Membrul CSM Alin Ene, isteric după decizia CCR pe pensiile speciale: Democrația a murit!

Judecătorul Alin Ene, membru al Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), este primul reprezentant al instituției care reacționează public după decizia Curții Constituționale referitoare la legea pensiilor speciale ale magistraților. Mesajul său, publicat pe Facebook, are un ton ironic și critic la adresa Guvernului și a hotărârii Curții. Alin Ene, susținătorul Liei Savonea De-a lungul timpului, Alin Ene s-a remarcat prin mesaje publice acide la adresa celor care critică Consiliul Superior al Magistraturii. Citește și: ANALIZĂ Savonea s-a făcut de rușine, PSD a pierdut, guvernul Bolojan a câștigat o bătălie importantă: consecințele votului din CCR privind pensiile magistraților El este considerat un susținător al președintei Instanței Supreme, Lia Savonea. „Statul de drept nu dispare brusc” În postarea sa, Alin Ene susține că decizia CCR nu vizează doar pensiile magistraților, ci reprezintă „un prim pas” într-un proces mai amplu de erodare a statului de drept. „Democraţia a murit! Trăiască Guvernul! Einstein a învins: totul este relativ. Chiar şi Constituţia”, a scris judecătorul, sugerând că principiile constituționale ar fi devenit „flexibile”. Acesta avertizează că statul de drept nu dispare dintr-odată, ci „se subțiază puțin câte puțin”, iar schimbările ar începe, în opinia sa, cu sistemul judiciar. Critici la adresa Guvernului și apel la unitatea sistemului judiciar Alin Ene afirmă că sistemul de justiție trebuie să se replieze rapid în contextul noii legi și să identifice soluții pentru a atenua efectele actului normativ. Totodată, el ironizează Executivul pentru adoptarea unei legi pe care o consideră contrară garanțiilor constituționale și internaționale. În finalul mesajului, judecătorul face trimitere la pastorul german Martin Niemöller, sugerând că rămâne de văzut cine va mai fi dispus să se opună unor eventuale „derapaje”. CCR a declarat constituțională reforma pensiilor magistraților Reacția vine după ce Curtea Constituțională a României a respins sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție privind proiectul Guvernului condus de Ilie Bolojan referitor la reforma pensiilor magistraților. Judecătorii constituționali au stabilit că actul normativ este în concordanță cu prevederile Constituției.

Primarul din Chiajna, protejat de un judecător (sursa: Facebook/Înalta Curte de Casație și Justiție)
Justiție

Cine e judecătorul care-l protejează pe primarul din Chiajna, cu familia căruia Savonea a făcut bani

Presshub a aflat, pe surse, identitatea judecătorului care, de aproape doi ani, nu a motivat o decizie pronunțată în Cameră preliminară în dosarul primarului din Chiajna, Mircea Minea. Potrivit informațiilor obținute, este vorba despre Ioan Constantin Dari. Tribunalul Ilfov a refuzat anterior să facă public numele magistratului, invocând faptul că informațiile privind componența completului de judecată nu ar avea caracter public. Ioan Constantin Dari, delegat la conducerea Secției Penale a Tribunalului Ilfov Ioan Constantin Dari este titular la Judecătoria Buftea, însă a fost delegat într-o funcție de conducere la Tribunalul Ilfov, unde ocupă poziția de președinte al Secției penale. Citește și: Cancelaria premierului și ministrul Mediului propun o reducere majoră a birocrației și termene clare pentru digitalizare Conform unei hotărâri adoptate în februarie 2025, Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a decis prelungirea delegării magistratului în funcția de conducere. Hotărârea prevede „prelungirea delegării domnului Dari Constantin Ioan, judecător cu grad profesional de tribunal la Judecătoria Buftea, în funcția de președinte al Secției penale a Tribunalului Ilfov, începând cu data de 08.03.2025, până la ocuparea funcției prin numire, în condițiile legii, dar nu mai mult de șase luni, sub rezerva prelungirii delegării sale în funcția de execuție la Tribunalul Ilfov”. Legături de rudenie în sistemul judiciar Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, Ioan Constantin Dari este rudă cu un alt magistrat, Bogdan Alexandru Dari, judecător la Curtea de Apel București. Dezvăluirea vine în contextul în care dosarul primarului din Chiajna, Mircea Minea, rămâne în impas procedural, din cauza întârzierii motivării deciziei de Cameră preliminară.

Nou blocaj la CCR: judecătorul pro-PSD Gheorghe Stan, zis Geani, și-a luat concediu paternal Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Nou blocaj la CCR: judecătorul pro-PSD Gheorghe Stan, zis Geani, și-a luat concediu paternal

Nou blocaj la CCR: judecătorul pro-PSD Gheorghe Stan, zis Geani, și-a luat concediu paternal, afirmă surse din această instituție. În aceste condiții, Curtea va amâna din nou o decizie privind proiectul guvernului Bolojan de modificare a elgii pensiilor speciale ale magistraților.  Citește și: Bolojan le-a arătat primarilor, cu date, că fie eficientizează primăriile, fie urmează desființarea unor comune CCR ar trebui să ia la 11 februarie o decizie privind pensiile speciale ale magistraților.  Nou blocaj la CCR: judecătorul pro-PSD Gheorghe Stan, zis Geani, și-a luat concediu paternal Potrivit G4Media, „în ședința în care Curtea dă o decizie, este obligatoriu, conform legii, să fie prezenți toți judecătorii care au participat la dezbaterile pe respectiva speță. Prin urmare, deoarece Gheorghe Stan este în concediu, iar el a participat la dezbaterile din cadrul CCR pe legea privind pensiile magistraților, Curtea nu va putea adopta o decizie în absența lui”.  Stan și-a luat concediu paternal până pe 24 februarie. Soția sa este judecătoare la Tribunalul București. Gheorghe Stan are 52 de ani și este beneficar al unei urașe pensii speciale, de circa 30.000 de lei pe lună, net. Darul de la nunta din 2023, declarat, a fost de 90.000 de euro. La nuntă ar fi participat însăși Lia Savonea.  România a pierdut 231 milioane euro din PNRR fiindcă CCR a amânat decizia privind pensiile speciale ale magistraților, a anunțat acum câteva zile ministrul Dragoș Pîslaru. El a explicat, la Digi 24, că vineri a avut loc o întâlnire la Bruxelles cu privire la cererile de plată trei și patru din PNRR, iar „Comisia Europeană a precizat foarte clar” că jalonul privind pensiile magistraților nu a fost îndeplinit. Și premierul Bolojan a trimis la CCR o scrisoare în care arată că amânarea deciziei privind pensiile magistraților va duce la pierderea a 230 de milioane de euro din PNRR. 

Dosar penal, ascuns de un procuror (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Împrumut nedeclarat de 200.000 de euro al unui șef CFR, ascuns de un procuror

Un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași a ținut timp de peste patru ani la sertar un dosar penal. Dosar penal ascuns de un procuror Dosarul îl viza pe liberalul Sorin Alexandru Trandafirescu, fost șef al regionalei CFR, care era cercetat pentru fals în declarații. Citește și: Pîslaru o bagă pe Kovesi în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: acces direct la date Ancheta viza faptul că, în perioada 2013–2020, acesta nu ar fi menționat în 15 declarații de avere un împrumut de 200.000 de euro acordat unei persoane fizice. După ani de tergiversări, procurorul a decis anul trecut renunțarea la urmărirea penală. Continuarea, în Ziarul de Iași

Procesul Călin Georgescu, divergență în instanță (sursa: Inquam Photos/Cosmin Enache)
Justiție

Un judecător a vrut să-l scape pe Călin Georgescu de procesul pentru propagandă legionară

Un complet de judecată din cadrul Tribunalul București a respins, luni, contestația formulată de avocații fostului candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu și a decis începerea judecării pe fond în dosarul în care acesta este acuzat de propagandă legionară. Decizia este definitivă. Divergență judiciară în dosarul Georgescu Cauza se afla în procedura de cameră preliminară, iar la data de 9 decembrie 2025, Judecătoria Sectorului 1 București a stabilit că dosarul poate fi judecat pe fond, după ce un magistrat a constatat legalitatea probelor administrate de procurori. Citește și: Primele vești bune de la Statistică, în 2026: exporturile au crescut puternic, importurile au căzut, deficitul comercial s-a redus Apărarea lui Călin Georgescu a contestat această decizie, solicitând retrimiterea dosarului la Parchetul General. Inițial, cei doi judecători ai completului nu au ajuns la un acord asupra soluției, fiind necesară constituirea unui complet de divergență, prin includerea unui al treilea magistrat. Acesta a înclinat balanța în favoarea respingerii contestației și a menținerii deciziei de începere a judecății pe fond. Instanța a mai dispus obligarea inculpatului la plata sumei de 400 de lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat. Trimis în judecată sub control judiciar Călin Georgescu a fost trimis în judecată la 2 iulie 2025, sub măsura controlului judiciar, fiind acuzat de: promovarea în public a cultului persoanelor vinovate de genocid, crime contra umanității și crime de război; promovarea în public a ideilor, concepțiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe, în formă continuată (cinci acte materiale). Acuzațiile procurorilor: ideologie legionară și lider autoritar Potrivit rechizitoriului, în perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, inculpatul ar fi promovat în mod repetat, prin diverse mijloace publice, idei și doctrine fasciste și legionare, între care: mobilizarea în masă a națiunii pentru „renaștere” și „regenerare” printr-un proces de tip palingeneză și crearea „omului nou”, sub un discurs mistic creștin-ortodox; necesitatea apariției unui lider carismatic, autoritar și predestinat; glorificarea excesivă a trecutului istoric, prin contrast cu prezentul descris ca fiind unul al decăderii și al victimizării naționale; ultranaționalismul populist cu nucleu mitic creștin. Cultul figurilor condamnate pentru crime de război Procurorii susțin că Georgescu ar fi promovat cultul mareșalului Ion Antonescu, condamnat definitiv pentru crime de război, prezentându-l drept erou național. De asemenea, acesta ar fi reprodus discursuri, gesturi și chiar salutul legionar în cadrul unui miting desfășurat în Piața Universității din București, la 2 octombrie 2021, în contextul protestelor față de restricțiile pandemice. Legături ideologice și tentative de „normalizare” a legionarismului În actul de acuzare se arată că, prin interviuri, declarații publice și postări online, inculpatul ar fi manifestat consecvență ideologică pro-legionară și ar fi încercat să producă o schimbare de percepție istorică asupra Mișcării Legionare, în vederea normalizării și revitalizării acesteia. În acest context, procurorii menționează afirmații elogioase la adresa unor figuri istorice asociate ideologiei legionare, precum Corneliu Zelea Codreanu și Ion Moța.

Motivul inedit pentu care CSM a trimis un judecător la psihiatru Foto: Facebook CCR
Justiție

Motivul inedit pentu care CSM a trimis un judecător la psihiatru. Urmase un tratament, fără efect

Motivul inedit pentu care CSM a trimis un judecător la psihiatru: este alcoolic. Acesta ajunsese să lipsească cu zilele de la serviciu.  Citește și: Un fost director de pușcărie, îmbuibat cu sinecuri, numit director interimar la Tarom Anul trecut, urmase un tratament, fără efect. Motivul inedit pentu care CSM a trimis un judecător la psihiatru Hotărârea CSM este anonimizată masiv, dar potrivit site-ului luju.ro, judecătorul a fost trimis la comisia psihiatrică la cererea instanței din care face parte după ce a lipsit două zile la rând de la serviciu. „ Avand in vedere aspectele de fapt expuse in cuprinsul sesizării ..... si in cuprinsul Rezolutiei de clasare a Inspectiei Judiciare nr. ..... precum si inscrisurile doveditoare mai sus mentionate, Sectia pentru judecători apreciaza că există indicii cu privire la o eventuală conditie .........să își exercite functia in mod corespunzitor, aspect ce poate fi stabilit printr-o ......efectuata ......care este numită de sectia corespunzitoare a Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit art. din Legea nr. 303/2022, cu modificarile si completarile ulterioare”, arată hotărârea 3011/2025.  Luju afirmă că probleme erau însă mai vechi, având în vedere că șefii instanței au făcut încă din primăvara anului trecut primele demersuri față de magistrat (a cărui identitate nu poate fi dezvăluită în condițiile în care o problemele de sănătate reprezintă date cu caracter personal).

Judecător CSM critică referendumul propus de Nicușor Dan (sursa: Facebook/Alin Ene)
Justiție

Polițistul din CSM, ironic la adresa lui Nicușor Dan: "încrederea oarbă și speranțele deșarte"

Judecătorul Alin Ene, membru al Consiliul Superior al Magistraturii, a criticat public declarațiile președintelui Nicușor Dan privind organizarea unui referendum în Justiție, calificându-le drept „absolut inacceptabile în orice stat democratic”. Ene a absolvit controversata Academie de Poliție, a fost polițist în Ilfov din 2009 în 2011, iar în 2013 a ajuns judecător la Mangalia. Din ianuarie 2023 este membru al CSM. „Nu există temei legal” Într-o postare pe Facebook, Alin Ene a pus sub semnul întrebării respectarea statului de drept în România și a subliniat că nu există nicio bază legală care să permită președintelui organizarea unui „referendum în cadrul corpului magistraților” pentru plecarea CSM. Citește și: „La Curtea de Apel București s-a instaurat frica”: avalanșă de plângeri către Nicușor Dan în legătură cu instanța condusă de Liana Arsene Pentru a ilustra gravitatea situației, judecătorul a comparat inițiativa cu un scenariu ipotetic în care Justiția ar organiza un referendum național pentru demiterea președintelui României sau dizolvarea Parlamentului, subliniind astfel încălcarea clară a principiului separației puterilor în stat. Participare minimă a magistraților la discuțiile de la Cotroceni Alin Ene a făcut referire și la numărul foarte mic de magistrați care au ales să participe la discuțiile organizate la Palatul Cotroceni. Potrivit acestuia, din 885 de semnatari ai unei petiții privind libertatea de exprimare – majoritatea procurori și pensionari – doar 20 au acceptat invitația la dialog. Judecătorul sugerează că președintele ar fi fost indus în eroare de consilierii săi pe probleme de Justiție, care ar fi prezentat lista de semnături drept dovada unei nemulțumiri largi față de CSM. Când pot fi revocați membrii CSM Alin Ene a explicat că membrii CSM pot „pleca de urgență” doar în urma unei decizii luate de Adunările Generale ale judecătorilor, nu în urma unei inițiative politice. El a subliniat că președintele României nu are nicio atribuție în organizarea și administrarea Justiției, tocmai aceasta fiind garanția separației puterilor în stat. Ironie la adresa ideii de plebiscit Judecătorul a ironizat ideea recurgerii la plebiscit, sugerând că, dacă acest drum este ales, ar trebui aplicat tuturor puterilor statului în mod egal. În acest context, el a lansat o întrebare retorică: când va fi organizat un referendum pentru a stabili dacă Guvernul, Parlamentul și Președintele României se mai bucură de susținerea populației? „Declarații inacceptabile într-un stat democratic” În concluzie, Alin Ene a afirmat că asemenea declarații și demersuri sunt incompatibile cu standardele unui stat democratic și pot fi considerate firești doar în regimuri mai puțin democratice, care nu ar trebui luate drept model. „Întrebarea este foarte simplă: ce viitor vrem pentru România? Democrație, stat de drept, Uniunea Europeană sau direcția opusă? Majoritatea decide, cât încă mai suntem o democrație”, a transmis judecătorul.

Judecătorul Laurențiu Beșu cere CSM numirea ca procuror (sursa: captură video Recorder)
Justiție

Judecătorul Laurențiu Beșu cere CSM numirea ca procuror, după dezvăluirile din documentarul Recorder

Judecătorul Laurențiu Ionel Beșu, cunoscut pentru dezvăluirile făcute în documentarul Recorder „Justiție capturată”, va susține marți interviul la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în cadrul procedurii de numire în funcția de procuror. Audierea este programată la ora 12:00, potrivit anunțului publicat pe site-ul CSM. Beșu solicită transferul la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu Laurențiu Beșu, în prezent judecător la Tribunalul București, a solicitat CSM numirea sa în funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Magistratul a decis că nu mai dorește să activeze într-o instanță de judecată, optând pentru o carieră în cadrul Ministerului Public. Procedura legală de numire, conform Legii 303/2022 Potrivit anunțului CSM, interviul are loc în cadrul procedurii reglementate de articolul 194 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Legea prevede că, la cererea lor motivată, judecătorii pot fi numiți procurori la parchetele de pe lângă judecătorii, iar procurorii pot deveni judecători, prin decret al președintelui României, la propunerea secției corespunzătoare din CSM. Printre cei 14 judecători candidați se află și Laurențiu Beșu Laurențiu Beșu se numără printre cei 14 judecători care au depus cereri pentru a deveni procurori. Cererea sa vizează Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu, unitate unde magistratul dorește să își continue activitatea profesională. Dezvăluirile din „Justiție capturată” și cazul Mircea Beuran În documentarul Recorder „Justiție capturată”, judecătorul Laurențiu Beșu a relatat fapte pe care le consideră grave, petrecute la Curtea de Apel București, instanță unde a activat o perioadă prin delegare de la Tribunalul Giurgiu. Beșu a declarat că, după sosirea sa la Curtea de Apel București, unii colegi i-ar fi spus că mutarea sa ar fi avut legătură cu faptul că nu se mai dorea ca el să facă parte din completul care judeca dosarul medicului Mircea Beuran, acuzat de fapte de corupție. Suspiciuni privind schimbarea completului într-un dosar sensibil Judecătorul a explicat că inițial a considerat delegarea la Curtea de Apel drept o promovare firească în carieră. Ulterior, colegi mai vechi i-ar fi sugerat că, în dosarele considerate „delicate”, se practică schimbarea componenței completului de judecată. Dosarul Mircea Beuran a fost soluționat ulterior de un alt complet, cu o decizie de achitare, menținută și în calea de atac. Episodul Niculae Bădălău și încetarea delegării Laurențiu Beșu a mai relatat că delegarea sa la Curtea de Apel București a fost prelungită de mai multe ori, până în primăvara acestui an. Atunci, a intrat într-un complet care judeca o contestație în dosarul lui Niculae Bădălău. La soluționarea contestației, Beșu a avut o opinie diferită față de colegul său de complet. La scurt timp după acest episod, magistratul a fost informat de șeful de secție al Curții de Apel București că delegarea sa nu va mai fi prelungită.

Fost polițist, acum judecător în CSM, acuză protestatarii anti-Savonea că s-au inspirat din Hitler Foto: Facebook Alin Ene
Eveniment

Fost polițist, acum judecător în CSM, acuză protestatarii anti-Savonea că s-au inspirat din Hitler

Un fost polițist, Alin Ene, acum judecător ales în CSM, acuză protestatarii anti-Savonea că s-au inspirat din Hitler și Stalin: „De aceea, se ridică o întrebare pentru organizatorii protestului, ONG-urile Declic, Rezistenta, Corupția ucide, Inițiativa România și Inițiativa Timișoara: de unde v-ați inspirat în scrierea manifestului? Lista autorilor care au folosit exact această retorică e, din păcate, lungă și rușinoasă. Vă puteți alege preferatul: Hitler, Stalin, Mao Zedong sau Hugo Chávez?”.   Citește și: ANALIZĂ Economia României, înmlăștinită: PIB-ul a scăzut în trimestrul III, inflație astronomică   Fost polițist, acum judecător în CSM, acuză protestatarii anti-Savonea că s-au inspirat din Hitler   Ene a absolvit controversata Academie de Poliție, a fost polițist în Ilfov din 2009 în 2011, iar în 2013 a ajuns judecător la Mangalia. Din ianuarie 2023 este membru al CSM.    Într-o postare pe Facebook, Alin Ene susține că protestele sunt, de fapt, amenințări pentru toți judecătorii. „Pentru că, în fapt, nu se urmărește obținerea revocării președintelui, ci un mesaj pentru toți judecătorii Înaltei Curți. Mesajul e simplu: hotărâți altfel sau urmează execuția pe rețelele sociale și chiar în stradă”, a scris el.    „Fumigena perfectă: scandal cu judecători, ca să nu vezi haosul puterii politice Se protestează astăzi pentru revocarea Președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție. Dacă citești manifestul protestului, trecând peste populisme și indignări morale, nu ai cum să nu observi fracturile logice.   Cum poți să susții că protestezi pentru "viitorul în care legea chiar se aplică", atunci când însăși revendicarea protestului tău este să fie înlocuită legea cu emoția populară? În manifest nu se găsește nici urmă de motive legale pentru revocare. Probabil pentru că legea nu se scrie în ritmul furiei de pe Facebook.   Cum poți să afirmi că protestezi "pentru Justiție", când scopul este tocmai să pui presiune pe judecătorii Înaltei Curți pentru că nu îți convin hotărârile judecătorești? Și poate așa se înțelege și de ce protestul nu este organizat în fața CSM, singura autoritate în măsură să dispuna revocarea președintelui ICCJ, ci în fața instanței supreme. Pentru că, în fapt, nu se urmărește obținerea revocării președintelui, ci un mesaj pentru toți judecătorii Înaltei Curți. Mesajul e simplu: hotărâți altfel sau urmează execuția pe rețelele sociale și chiar în stradă. În sfârșit, am descoperit cum funcționează independența justiției: puterea judecătorească trebuie să se subordoneze celor cu portavocea mai puternică.   Dincolo de judecățile de valoare cu privire la trecutul profesional al președintei ICCJ, singurul motiv referitor la activitatea desfășurată după preluarea mandatului privește nemulțumirea referitoare la hotărârile pronunțate în calitate de judecător. Iar acesta este și cel mai grav, contrar Constituției și principiilor oricărui stat de drept. În orice democrație, atacarea judecătorilor pentru hotărârile pronunțate este o formă de presiune inadmisibilă.   De aceea, se ridică o întrebare pentru organizatorii protestului, ONG-urile Declic, Rezistenta, Corupția ucide, Inițiativa România și Inițiativa Timișoara: de unde v-ați inspirat în scrierea manifestului? Lista autorilor care au folosit exact această retorică e, din păcate, lungă și rușinoasă. Vă puteți alege preferatul: Hitler, Stalin, Mao Zedong sau Hugo Chávez?   Justiția nu se apără strigând, ci respectând legea. Iar dacă vrem o societate care să creadă în reguli, trebuie să începem prin a nu le călca în picioare chiar noi, în numele moralității publice”, a susținut Ene. 

Judecător CSM, absolvent de Educație Fizică, susține că împotriva Justiției este o campanie militară Foto: Facebook Claudiu Dragusin
Eveniment

Judecător CSM, absolvent de Educație Fizică, susține că împotriva Justiției este o campanie militară

Un judecător CSM, Claudiu Drăgușin, absolvent de Educație Fizică, susține că împotriva Justiției este o campanie militară: „Ceea ce se întâmplă astăzi împotriva justiției nu este o critică de bună credință și informată, ci pare mai degrabă o campanie militară decât o campanie civilă”, a scris el pe Facebook. Citește și: ANALIZĂ Economia României, înmlăștinită: PIB-ul a scăzut în trimestrul III, inflație astronomică Claudiu Drăgușin, născut în noiembrie 1978, a absolvit, în 2003, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport din cadrul Academiei Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport. În paralel, el a făcut Dreptul, din 1998 în 2002, la o universitate privată, ”Nicolae Titulescu” din Bucureşti. Drăgușin a ajuns angajat la Guvern din 2003, iar din 2011 este judecător. În anul fiscal 2023 a câștigat circa 560.000 de lei de la CSM, dar a primit și aproape 100.000 de lei pentru că a câștigat procesele cu statul pentru un salariu mai mare. Judecător CSM, absolvent de Educație Fizică, susține că împotriva Justiției este o campanie militară Magistratul mai afirmă, pe Facebook, că „ceea ce se întâmplă astăzi este o încercare de preluare cu forța a puterii judecătorești”. „Ca să ne poziționăm corect în spațiile occidentale, ale lumii libere și democratice, în nicio țară occidentală, NICIODATĂ, puterea politică nu a instigat la demonizarea și exterminarea fizica a judecătorilor, folosindu-se de presă sau, câteodată, vorbind direct de la nivelul tribunei politice (lucru recunoscut de președinte însuși). Judecătorii nu sunt imuni la critică, iar critica este acceptabilă dacă este făcută cu bună credință și informată.   Protestele împotriva sistemului de justiție și protestele împotriva judecătorilor înșiși pentru ca cineva nu e de acord cu modul de interpretare a legii reprezintă un atac împotriva unei puteri a statului român, justiția.   Ceea ce se întâmplă astăzi împotriva justiției nu este o critică de bună credință și informată, ci pare mai degrabă o campanie militară decât o campanie civilă.   Ceea ce se întâmplă astăzi este o încercare de preluare cu forța a puterii judecătorești”, a susținut Drăgușin. 

Judecător, urmărit de polițist în trafic (sursa: Facebook/Poliția Română)
Eveniment

Judecător, urmărit în trafic de un polițist aflat într-o mașină fără însemne. Un proces ciudat

Un judecător a cerut colegilor să-i anuleze amenda primită pentru viteză și conducere periculoasă, susținând că a crezut că este urmărit de un fost inculpat pe care îl judecase și că se temea pentru viața sa. În realitate, mașina care îl urmărea era condusă de un polițist. A crezut că-l urmărește un inculpat În plângerea depusă la Judecătoria Iași, Bogdan Mihail Zamfir a explicat că, în după-amiaza zilei de 27 mai, conducea un Volkswagen Golf în comuna Costuleni, când un autoturism din spate s-a apropiat și a început să îi semnalizeze agresiv cu farurile. Citește și: Patru judecători CCR demontează argumentele majorității PSD prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale Fiind magistrat la Judecătoria Huși, a presupus că la volan se afla un fost inculpat nemulțumit, așa că a accelerat pentru a se îndepărta. Potrivit documentelor întocmite de polițiști, judecătorul a mărit viteza și a făcut depășiri pentru a scăpa de urmăritor, însă mașina a continuat să-l urmeze.  Continuarea, în Ziarul de Iași.

Judecător ucis în sala de judecată (sursa: gazetatema.net)
Internațional

Un judecător, executat în instanță cu trei focuri de armă de un bărbat, parte în proces (Albania)

Judecător ucis în sala de judecată. Un incident șocant a avut loc luni la Curtea de Apel din Tirana, unde un judecător albanez a fost împușcat mortal în timpul unei ședințe de judecată. Atacatorul, parte într-un proces aflat în desfășurare, a fost arestat imediat la fața locului, potrivit poliției albaneze. Judecător ucis în sala de judecată Victima, judecătorul Astrit Kalaja, prezida ședința de judecată când atacatorul a scos o armă și a deschis focul asupra sa. Citește și: EXCLUSIV Cum a primit ministrul Nazare două apartamente nedeclarate de la soția unui fost client al DNA. Schema creditării firmei de către acționarul insignifiant Magistratul a fost transportat de urgență la spital, însă a murit pe drum din cauza rănilor suferite. Alte două persoane rănite în atac În incident au fost răniți și doi bărbați, tată și fiu, implicați la rândul lor în proces. Cei doi au fost transportați la spital, iar medicii au anunțat că viața lor este în afara oricărui pericol. Atacatorul, parte în procesul aflat pe rol Conform presei locale, atacatorul era parte într-un litigiu privind dreptul de proprietate asupra unui teren. Surse judiciare citate de jurnaliștii albanezi susțin că acesta ar fi declarat, după arestare, că a comis crima pentru că avea convingerea că va pierde procesul. Ancheta, preluată de autoritățile albaneze Poliția a anunțat că ancheta este în curs, iar procurorii încearcă să stabilească modul în care atacatorul a reușit să introducă arma în sala de judecată. Incidentul a stârnit emoție și indignare în rândul opiniei publice albaneze, fiind considerat un atac grav la adresa independenței justiției și a siguranței sistemului judiciar din țară.

Ce meserie și-ar fi dorit condamnatul penal Dan Voiculescu Foto: Antena 3
Politică

Ce meserie și-ar fi dorit condamnatul penal Dan Voiculescu dacă nu era antreprenor

Ce meserie și-ar fi dorit condamnatul penal Dan Voiculescu dacă nu era antreprenor: el a oferit acest răspuns la un interviu cu Mihai Morar, în cadrul podcastului „Fain și simplu”.  Citește și: Iohannis n-a vrut să dea cheia la imobilul confiscat de ANAF, care a trebuit să schimbe yala Voiculescu a fost condamnat la zece ani de închisoare în dosarul privatizării frauduloase a Institutului pentru Cercetări Alimentare. El a fost eliberat după doar doi ani și 11 luni. Procurorii au considerat că prejudiciul total în procesul de privatizare a Institutului a fost de peste 60 de milioane de euro.  Ce meserie și-ar fi dorit condamnatul penal Dan Voiculescu Iată cum a decurs dialogul dintre Mihai Morar și Dan Voiculescu, potrivit transcrierii Antenei 3: „Mihai Morar: Dacă nu aș făcut carieră în economie și politică, probabil aș fi devenit... Dan Voiculescu: Judecător. Îmi place să împart dreptatea”.  Mihai Morar a realizat, în cadrul podcastului „Fain și simplu”, un interviu cu Dan Voiculescu, patronul de facto al Antena 3: realizatorul l-a întrebat dacă a iertat-o pe judecătoarea care l-a condamnat, dacă a plâns ca un orfan și cum se explică faptul că Voiculescu este are eticheta de securist, deși a fost „vânat”.  „Deci la decizia de acum câteva săptămâni, că judecătoarea a săvârșit abuz în serviciu, ați vrut să plângeți? (...) Și ca un copil... știți copiii din orfelinatele anilor 90, știți de ce nu plângeau? De ce era o liniște mormântală când intrai într-o casă de aia de copii, o casă a groazei? Pentru că ei plângeau, plângeau, nu-i băga nimeni în seamă, nimeni nu venea să-i schimbe, și la un moment dat nu mai aveau lacrimi”, a perorat Morar.

Salariul imens al unui absolvent al Academiei de Poliție, devenit judecător și apoi funcționar CSM Foto: CSM
Eveniment

Salariul imens al unui absolvent al Academiei de Poliție, devenit judecător și apoi angajat la CSM

Salariul imens al unui absolvent al Academiei de Poliție, devenit judecător și apoi, de facto, funcționar, angajat la CSM: Cosmin Sterea Grossu este, din 2021, șeful Serviciului Informatică și Statistică Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Citește și: Bolojan le-ar fi spus liderilor PSD că fie se fac concedieri, fie demisionează - surse În ultimele săptămâni, Cosmin Sterea Grossu a certat consecvent Guvernul pentru intenția de a reduce pensiile speciale ale magistraților.  Salariul imens al unui absolvent al Academiei de Poliție, devenit judecător și angajat la CSM El a absolvit Academia de Poliție în 2015, a ajuns judecător în 2017 și din 2021 este, de facto, funcționar al CSM, fiind însă plătit la nivelul unui judecător. Ultima sa declarație de avere este din 2024 și se referă la anul fiscal 2023. În acel an, judecătorul a câștigat: salarii de 338.321 de lei drepturi salariale restante de 7.941 de lei CSM i-a mai oferit „venituri din alte surse” - pe care absolventul Academiei de Poliție nu le precizează: 78.381 de lei În total, el a câștigat, de la contribuabili, circa 425.000 de lei, net, anual - o medie de 35.000 de lei pe lună.  În 2022, el a câștigat puțin peste 400.000 de lei, din care 94.764 de lei a fost doar diurna de detașare.  Judecătorul angajat la CSM deținea, din 2019, un Mercedes.  „Am intrat în profesie cu un contract social: cele mai mari interdicții din România și din Europa, volum uriaș de muncă (de trei ori media europeană), răspundere și stres, precum și lipsa oricăror compensații pentru ore suplimentare. Însă statul, asemenea angajatorului abuziv, a rupt acest contract de peste zece ori în ultimii șapte ani, întotdeauna în detrimentul nostru. O companie care și-ar trata astfel angajații probabil că ar fi, pe termen scurt, extrem de profitabilă. Dar cine ar mai accepta să vină să muncească acolo? La fel, în magistratură, în loc să vină cei mai buni absolvenți de drept, dedicați unei cariere de performanță, vor veni cei slab pregătiți, cei care nu au cunoscut sacrificiul și efortul uriaș necesar pentru a deveni judecători sau procurori”, a scris pe Facebook, potrivit luju.ro, absolventul Academiei de Poliție. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră