sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: judecător

29 articole
Justiție

Averea uriașă a unui obscur magistrat

Averea uriașă a unui obscur magistrat care ia 25.000 lei/ lună, diurne de peste 120.000 lei/an și a dat statul în judecată pentru mai mult: Ion Cosmin Dijmărescu este un fost judecător de la Tribunalul Dolj care acum este inspector la Inspecția Judiciară. Citește și: EXCLUSIV Generalul (r) Botoș vrea să dezvolte neuronal jandarmii printr-un proiect de 30 de milioane de euro. Se folosesc „abordarea holistă” și metoda Quantakinetic Operational Fitness Averea uriașă a unui obscur magistrat Familia Dijmărescu - soția sa este medic la stat, dar câștigă bine și de la propriul cabinet - are 1,4 hectare de pădure, mii de metri pătrați de teren în intravilanul mai multor localități, inclusiv Târgu Jiu, două case și un apartament. O casă este la Târgu Jiu, alta la Bucovăț, în Dolj, iar apartamentul la Craiova. Cei doi soți dețin un Audi și un Alfa Romeo. În bănci au multiple conturi, de circa 500.000 de lei. Judecătorul Cosmin Dijmărescu a câștigat, în anul fiscal 2023, de la Inspecția Judiciară, 302.151 lei, net, anual. Pe lângă salariu, el a beneficiat de: 7.123 lei diferente VRS, normă hrană 966 lei diurnă delegare 73.770 lei diurnă detașare 10.974 alocatii pentru transport la si de la locul de munca 30.320 lei - alocații pentru locuinte 929 alocații călătorii anuale În total, aceste diurne i-au adus peste 120.000 lei. În plus, pentru că a câștigat procesul cu statul pentru mărirea salariului, Cosmin Dijmărescu a primit, în 2023, 54.058 de lei.

Averea uriașă a unui obscur magistrat Foto: CSM
Moartea judecătorului Bîrsan, fost judecător CEDO (sursa: Antena 3)
Eveniment

Moartea judecătorului Bîrsan, fost judecător CEDO

Moartea judecătorului Bîrsan, fost judecător CEDO. Corneliu Bîrsan (80 de ani), fost judecător român la CEDO s-a stins din viață, anunță Colegiul Juridic Franco-Român de Studii Europene într-o postare pe Facebook. Moartea judecătorului Bîrsan, fost judecător CEDO ”Cu profundă emoție, Colegiul Juridic Franco-Român de Studii Europene se alătură comunității academice și juridice în omagierea profesorului Corneliu BÎRSAN, fost judecător al Curții Europene a Drepturilor Omului și decan al Facultății de Drept, Universitatea din București, și unul dintre părinții fondatori ai Colegiului Juridic în 1995. Nu vom uita niciodată ce îi datorăm”, se arată în postarea pe Facebook. Citește și: Mănăstire o întreabă pe Lasconi dacă a lucrat cu șeful SRI Radu Timofte după ce șefa USR a spus că vrea să știe dacă secretarul general adjunct al PNL a fost „colaborator al serviciilor”A fost soțul judecătoarei Gabriela Bîrsan de la Înalta Curte, acuzată de DNA de corupție, însă achitată definitiv în 2018. La începutul acestui an, DeFapt.ro a dezvăluit că în arbitrajul cu statul român pentru daune de peste șase miliarde de dolari pentru Roșia Montană, Gabriel Resources a apelat inclusiv la reputați profesori români de drept, între care și Corneliu Bîrsan. Bîrsan a fost judecător CEDO din partea României.

Dobânzi cămătărești impuse de magistrați statului român Foto: Facebook CSM
Justiție

Dobânzi cămătărești impuse de magistrați statului român

Dobânzi cămătărești, de 180% pe an, impuse de magistrați statului român, fiindcă întârzie plata salariilor suplimentare câștigate de un judecător pensionat în 2020: Ministerul de Finanțe este obligat la „penalități de 0,5% pe zi de întârziere” pentru că nu a achitat la timp sumele câștigate de Ioan Radu Tenter. Citește și: Suma astronomică primită de obscurul bugetar Cotarcea, șef la Inspectoratul în Construcții, drept „dar de nuntă” Dobânzi cămătărești impuse de magistrați statului român DeFapt.ro a scris că bugetarii ar putea băga România în faliment: au învățat de la magistrați, au dat statul în judecată pentru a obține majorarea salariilor și au de încasat miliarde de lei, din 2015 în 2023. Potrivit unui raport al Consiliului Fiscal ei ar avea de încasat circa 6,5 miliarde de lei - suma stabilită prin titluri executorii este de 22 de miliarde de lei din care s-au achitat 14,5 miliarde de lei. Judecătorul Tenter, care a condus judecătoria din Carei, a dat statul în judecată pentru majorarea salariilor primite între 2002 și 2010 și a câștigat. Însă statul român nu a achitat la timp aceste salarii suplimentare, așa că judecătorul a deschis al doilea proces. L-a câștigat și pe acesta, iar judecătoarea Alină-Nicoleta Ungureanu de la Judecătoria Sectorului 5 a obligat Ministerul Finanțelor Publice să-i plătească aceste dobânzi cămătărești, de 0,5%. Ele curg deja, de la 24 martie. Potrivit site-ului Lumea Justiției, Ministerul de Finanțe s-a plâns la CSM după această decizie, întrucât se teme că va crea un precedent și va avea un impact major asupra bugetului.

Spălătoria de penali de la ÎCCJ funcționează și vara Foto: Inquam/George Calin
Justiție

Spălătoria de penali de la ÎCCJ funcționează

Spălătoria de penali de la ÎCCJ funcționează: un judecător condamnat inițial la patru ani de pușcărie a fost achitat. Miercuri, 17 iulie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis achitarea judecătorului rădăuțean Bogdan Bărbuță, condamnat anul trecut la 4 ani de închisoare cu executare de Curtea de Apel Cluj. Citește și: Șoșoacă a declarat, în scris, că se va purta frumos și nu va hărțui pe nimeni, la Bruxelles: “Îmi iau angajamentul de a respecta Codul comportamentului corespunzător“ Procesul s-a târâit timp de zece ani, iar complicii lui Bărbuță au scăpat deja, fie prin anularea probelor, fie prin prescrierea faptelor. Trei ani de tergiversări în camera preliminară Acest dosar a stat în faza de cameră preliminară din octombrie 2014 și până în iunie 2016, când jude­cătorul de caz a decis trimiterea dosarului înapoi la DNA pentru completarea cercetărilor, pe linia nelega­li­tății administrării probelor (in­ter­cep­tări telefonice și ambientale, respectiv neregularități ale rechizitoriului). Judecătorul de la Cluj nu și-a motivat decizia atât de multă vreme încât DNA a cerut în no­iembrie 2017 printr-o acțiune deschisă la Înalta Curte de Casație și Justiție să oblige magistratul clujean să-și redac­teze motivarea pentru ca instanța su­pre­mă să poată analiza contestația de­pusă de procurorii anticorupție. ÎCCJ a admis acțiunea DNA și a cerut judecătorului clujean să-și motiveze soluția până cel târziu pe data de 14 martie 2018. Spălătoria de penali de la ÎCCJ funcționează Potrivit Obiectiv de Suceava, Bărbuţă fusese condamnat la Curtea de Apel pentru că ar fi primit mită bunuri alimentare (ouă, lapte, smântână, brânză, ciocolată, carne) şi un sejur la Mamaia. El fusese achitat de judecătorii clujeni de alte patru infracţiuni (abuz în serviciu, complicitate la luare de mită, complicitate la şantaj, trafic de influenţă). Ieri, Înalta Curte a menţinut achitările de la CA Cluj și a şters condamnarea, pronunţând achitare şi pentru acuzația de luare de mită. De asemenea, pentru alte fapte de care fusese acuzat Bogdan Bărbuță, magistrații Înaltei Curți au constatat că a intervenit prescrierea răspunderii penale. Complicii lui Bărbuță - fostul primar din Rădăuți Aurel Olărean, omul de afaceri Constantin Babiuc, judecătoarea Daniela Mariana Prandea, avocată Isabela Zorica Vega, fostul șef al Punctului Poliției de Frontieră Siret Mihai Prelipcean, și un fost primar din Marginea, Ioan Onufrei - fuseseră deja achitați. De exemplu, în 2023 a fost achitat fostul procuror Dumitru Dîmbu, acuzat de complicitate la şantaj, favorizarea infractorului în formă continuată, favorizarea infractorului, folosirea , în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii în scopul obţinerii, pentru sine sau pentru altul de bani, de bunuri ori alte foloase necuvenite, instigare la compromiterea intereselor justiţiei, abuz în serviciu, favorizarea infractorului şi instigare la abuz în serviciu, favorizarea infractorului, instigare la compromiterea intereselor justiţiei , favorizarea infractorului. Terenuri luate cu japca și revândute Ziare.com scria, în septembrie 2023, că judecătorul din Rădăuți l-a ajutat pe afaceristul Gavril Babiuc să-i deposedeze pe zeci de suceveni de 41 de hectare de terenuri, pe care „rechinul imobiliar” le-a vândut către compania austriacă Holzindustrie Schweighoffer. “Din 2014 până în prezent, împotriva lui Bogdan Bărbuță au rămas valabile doar câteva probe, după deciziile CCR care au scos interceptările SRI din dosare, au redefinit abuzul în serviciu și, într-un final, au dat startul marii prescripții“, arăta acest site de știri. În iunie 2014, DNA l-a reținut pe Bărbuță, arătând că magistratul ar fi pronunţat, sprijinit de un om de afaceri, un număr de 69 de hotărâri judecătoreşti prin care ar fi recunoscut acestuia dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de teren, înstrăinată ulterior, obţinându-se un profit de aproximativ 4 milioane lei. De asemenea, procurorii au mai reţinut, în sarcina lui, pronunţarea mai multor soluţii favorabile, inclusiv asupra unui imobil din municipiul Rădăuţi, şi intervenţii la magistraţi în acelaşi scop, în schimbul unor sume de bani şi alte bunuri alimentare. Cum au pus mâna pe un imobil din Rădăuți “La data de 20 iunie 2006, prin sentința civilă nr. 1683, la solicitarea și cu sprijinul inculpatului Babiuc Constantin Gavril, inculpatul Bărbuță Bogdan-Ilarion-Costică, judecător din cadrul Judecătoriei Rădăuți, în baza unui antecontract de vânzare-cumpărare falsificat și cu nerespectarea condițiilor legale (în baza unei cereri de chemare în judecată nesemnată și nedatată, a unei cereri de preschimbare a termenului nesemnată și în lipsa unui extras de Carte funciară) a admis o acțiune civilă prin care a constatat existența dreptului de proprietate în patrimoniul unei persoane (interpusa lui Babiuc Constantin Gavril) asupra unui imobil din municipiul Rădăuți, facilitând astfel înscrierea în Cartea funciară a dreptului de proprietate. Imobilul respectiv, având destinația magazin alimentar și bibliotecă, a fost evaluat, ulterior, la suma de 150.000 euro. Prin acțiunea descrisă mai sus s-au adus prejudicii grave de ordin pecuniar, proprietarului real al imobilului, persoană vătămată în prezentul dosar penal, cât și Primăriei Municipiului Rădăuți“, se arăta într-un comunicat din octombrie 2014 al DNA.

Odraslă de judecător, dealer de droguri (ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Odraslă de judecător, dealer de droguri

Odraslă de judecător, dealer de droguri. Doi tineri de familie bună, studenți la UMF, au lăsat cartea deoparte pentru a se dedica unei activități mult mai lucrative. Odraslă de judecător, dealer de droguri Unul dintre ei este fiu de pastor evanghelist, mama sa fiind fostă profesoară universitară. Citește și: Justiția română: în februarie a refuzat un ordin de protecție, în iunie femeia a fost ucisă de soțul agresiv Celălalt are ca tată vitreg un judecător. Amândoi s-au apucat să vândă droguri, punctul de desfacere fiind asaltat de clienți. Au lucrat însă neglijent. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Tânăr judecător, Costică Ciocan, și-a bătut joc de șefimea dubioasă a CSM Foto: Facebook
Justiție

Tânăr judecător și-a bătut joc de șefimea dubioasă a CSM

CSM vrea să pedepsească un tânăr judecător, Costică Ciocan, din Iași, care și-a bătut joc de șefimea dubioasă a Consiliului, judecătorii Daniel Grădinaru și Denisa Angelica Stănișor. Citește și: INTERVIU VIDEO Nicușor Dan vorbește în premieră despre cum era „prelucrat” lotul olimpicilor la matematică înainte de plecările în străinătate: „Niciodată discuții individuale” Ciocan are doar 29 de ani, a intrat în magistratură în 2022, și a postat mai multe texte ironice, inclusiv pe juridice.ro, în care, printre altele, îl numește „El Chapo” pe fostul președinte al CSM Daniel Grădinaru. DeFapt.ro a scris de mai multe ori despre averea uriașă a lui Grădinaru, dar și despre sentințele halucinante date de acesta, precum condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual. Grădinaru este prezentat în presă ca fiind un amic al Liei Savonea, judecătoarea care a susținut asaltul regimului Dragnea asupra statului de drept. Potrivit CluJust, judecătorul Costică Ciocan a scris despre Grădinaru ca fiind „Stăpânul”, „El Chapo”, „Sanctitatea Voastră”, „Comandante” și „Mărite Suveran”. Tânăr judecător și-a bătut joc de șefimea dubioasă a CSM „Ne-aţi arătat calea pe care vom merge, trimițându-ne câte un răvaș nesemnat pe WhatsApp ori un bilet de dragoste care purta mirosul palmelor dignităţii! Mâna de fier cu care ne-aţi condus, Dumnezeule! Ce se va întâmpla cu noi de acum înainte? Cine vă va putea înlocui? Eram copiii Tăi, iar clevetitorii afirmau că duceţi Magistratura la pierzare, când, de fapt, ne-aţi salvat de Răul Suprem! Slăvit Împărat, vina mea personală și a tovarășilor mei (paznicul de noapte al Casei Dosoftei şi doamna casieră a Ateneului Tătăraşi) este că nu v-am iubit destul, având unele momente de slăbiciune când, poate, ne-am îndoit de Sublima Înţelepciune. (…) Vestea rea: după expirarea duratei mandatului, postul de președinte al Înaltului For nu va rămâne vacant, aşa cum ne-am fi aşteptat, pentru o aliniere firească, morală şi solidară la situaţia de personal precară a instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor din ţară. Nu şi nu! Postul va fi ocupat și iacătă intră în scenă, la fel de grațios, Doamna Academician, distrugând orice mit despre conducerea falocentrică a puterii judecătoreşti. În 2024, ţineţi-vă bine!”, a scris el, potrivit CluJust. Potrivit CluJust, „doamna academician” este noul președinte al CSM, judecătoarea Denisa Stănișor. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă „CSM nu reprezintă decât propriile interese” „Nu poţi fi respectat dacă te prefaci că nu vezi ce se întâmplă în Justiție (greve, proteste, neplata drepturilor salariale, blocarea activității instanţelor şi parchetelor, hotărâri judecătoreşti definitive ignorate intenționat, schilodirea puterii judecătoreşti de către surorile sale puteri) și „te afli în treabă” scriind despre cereri de chemare în judecată, când, de douăsprezece luni, bat în fiecare zi clopotele în Magistratură! Este doliu! (...) Tovarăși, Consiliul nu-şi mai reprezintă de mulţi ani decât propriile interese meschine şi trecătoare, consolidându-şi treptat puterea în detrimentul judecătorilor şi procurorilor”, a scris el, pe site-ul Juridice.ro. CSM urmează să decidă dacă și cum îl va sancționa pe Ciocan la 18 septembrie.

Un judecător din CSM, Alin Ene, își compară salariul cu cel al unui frizer Foto: Facebook
Eveniment

Un judecător își compară salariul cu cel al unui frizer

Un judecător din CSM, Alin Ene, își compară salariul cu cel al unui taximetrist sau frizer: „Cât plătești la frizeria de cartier pentru două tunsori? Cât dai pe două meniuri fast-food? Cât plătești pentru două curse unui șofer de taxi/ride sharing? Atât plătește statul într-un an unui judecător pentru fiecare dosar pe care îl are de soluționat!”, a scris el, pe Facebook. Potirvit ultimei declarații de avere depuse de Ene, în anul fiscal 2022 el a avut un salariu net anual de 173.034 de lei. În plus, el primise 54.279 de lei pentru „diferențe salariale, dobânzi legale”, ceea ce de obicei înseamnă că a dat statul în judecată pentru recalcularea salariului și a câștigat. Însă, pe Facebook, judecătorul s-a plâns că judecătorii sunt prost plătiți și a făcut un calcul din care reiese că judecătorii sunt plătiți cu 70 de lei pentru fiecare dosar. Citește și: Decizie scandaloasă a justiției: fiii „vrăjitoarei” Sidonia, suspecți într-o crimă brutală, eliberați din arest! „Vrăjitoarea” a dat o petrecere cu sute de invitați Un judecător își compară salariul cu cel al unui frizer „Realitatea în cifre, dincolo de emoții, exagerări și dezinformări. 70 lei = 2 tunsori bărbătești = 2 meniuri fast food = 2 curse taxi/ride sharing = activitatea judecătorului pentru un an într-un dosar înregistrat la judecătorie. În anul 2023, venitul net lunar al unui judecător definitiv la început de carieră la judecătorie era de 8.493 de lei. Pentru o perioadă, la acesta se adăuga, potrivit legii, norma de hrana în valoare de 202 lei. În același an, fiecărui judecător de la judecătorie i-a revenit spre soluționare un număr mediu de 1454 de dosare. Din cele două date rezultă un salariu net anual de aproximativ 70 lei/dosar. O fi mult? O fi puțin? E greu de spus, neexistând un mercurial al salariului cuvenit judecătorului pentru fiecare dosar. Desigur, este de competența celorlalte două puteri în stat să analizeze cât valorează munca depusă de un judecător și cât este dispus statul să plătească pentru această muncă, apoi să găsească justul echilibru între cele două. Nu ne plângem, nu ne lamentăm, dar trebuie să asigurăm posibilitatea unei informări corecte și reale într-un noian de informații denaturate, exagerate sau de-a dreptul false, rostogolite în spațiul public și în online. Asta pentru cine este capabil să vadă dincolo de senzațional și de adevăruri servite la cheie și este dispus să cerceteze singur pentru a ajunge la adevăr. Certitudinea: Cât plătești la frizeria de cartier pentru două tunsori? Cât dai pe două meniuri fast-food? Cât plătești pentru două curse unui șofer de taxi/ride sharing? Atât plătește statul într-un an unui judecător pentru fiecare dosar pe care îl are de soluționat!”, a scris judecătorul. Însă calculul său este discutabil fiindcă pornește de la un salariu mimim și fiindcă ia în calcul dosarele înregistrate, nu pe cele efectiv rezolvate. Presa a relatat, recent, cazul judecătoarei din Iași care a amânat zeci de dosare într-o singură zi, spunând că nu are chef să judece.

CSM  aînființat un grup de lucru care să rezolve problema decontării ochelarilor Foto: ICCJ
Eveniment

Grup de lucru care să rezolve problema decontării ochelarilor

Noi culmi ale ridicolului în magistratură: CSM a făcut un grup de lucru, condus de un judecător, plus alți șase membri și secretariat, care să rezolve problema decontării ochelarilor judecătorilor și procurorilor. Decizia CSM de înființare a acestui „grup de lucru interinstituțional în vederea elaborării procedurii de decontare a aparatelor de corecție speciale pentru personalul a cărui activitate implică un echipament cu monitor” a fost luată la 4 aprilie. Citește și: Fapte: prețurile la benzină și motorină au crescut cu aproape 10% în trei luni. Litrul de benzină la o stație Petrom a ajuns la 7,24 lei, iar cel de motorină la 7,47 lei Inițial, însuși președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) Alina Corbu, a emis un ordin prin care a stabilit un plafon de 3.000 de lei pentru decontarea ochelarilor judecătorilor, din care 2.500 de lei pentru lentile și 500 de lei pentru rame. În plus, se va deconta manopera și consultația medicală. Grup de lucru care să rezolve problema decontării ochelarilor Imediat, tot joi, a avut loc prima ședință a „grupului de lucru interinstituțional în vederea elaborării procedurii de decontare a aparatelor de corecție speciale pentru personalul a cărui activitate implică un echipament cu monitor”. Grupul de lucru este condus de judecătorul Alin Ene, membru al CSM, plătit de contribuabili cu circa 15.000 lei pe lună, în anul fiscal 2022. Din grup face parte judecătoarea Maria Ceaușescu, care lucrează la CSM și căreia contribuabilii îi plăteau un salariu anual, net, de 222.668 lei, în anul fiscal 2022. Dar ea a dat statul în judecată și în același an fiscal mai beneficiase de circa 32.000 de lei, plus circa 27.000 de lei diverse deconturi. „Au fost discutate aspecte vizând actul decizional prin care va fi reglementată procedura de decontare, condițiile de decontare a contravalorii aparatelor de corecție, plafoanele maxime, precum și materialele și serviciile care vor fi decontate, inclusiv din perspectiva dispozițiilor art. 12 din H.G. nr. 762/2010. S-a apreciat necesar ca aspectele vizând avizarea și aprobarea cererilor de decontare, efectuarea plăților și păstrarea evidenței cererilor de decontare să se stabilească prin proceduri operaționale sau proceduri de sistem elaborate la nivelul ordonatorilor de credite”, a decis grupul de lucru, după prima ședință.

Trista poveste a unei iubiri „fulgerătoare” dintre grefiera Rodica și judecătorul mason Păun Foto: Facebook CSM
Eveniment

Trista poveste a unei iubiri „fulgerătoare”

Trista poveste a unei iubiri „fulgerătoare” dintre grefiera Rodica și judecătorul mason Păun: o grefieră care s-ar fi îndrăgostit de magistratul alături de care lucra a fost sancționată cu avetisment și i s-a refuzat admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii. Citește și: Din câte academii făcea parte Elena, textilistă de la fabrica de perdele. CNSAS a publicat carnetul de evidență PCR No. 0000002, al celei care a condus România până în decembrie 1989 Ea dorea să fie auditor de justiție. Trista poveste a unei iubiri „fulgerătoare” Povestirea a apărut, inițial, la momentul la care grefiera Rodica Victoria Ioaneş a fost audiată în Consiliul Superior al Magistraturii și a fost chestionată în legătură cu faptul că l-ar fi hărțuit pe judecătorul Andrei Aurel Păun. Ioaneș ar fi scris „I love you” pe praful de pe mașina judecătorului și i-ar fi trimis SMS-uri tatălui acestuia. „Și dacă ați găsi (dacă e adevărat, vom vedea) mașina cu mesaje sau sms-uri adresate părintelui domnului judecător, dacă v-ar fi adresat către dvs un coleg, un domn același lucru cum v-ați fi comportat?”, a întrebat-o judecătorul Barbu Mateescu, la acel moment, în 2022, membru al CSM. Grefiera a explicat CSM că fapta s-a produs „fulgerător”. „Totodată, vă rog să țineți cont de faptul că această faptă nu a avut reverberații, nu a ajuns în presă și nu a produs consecințe negative. De asemenea, a fost o faptă apărută fulfgerător în viața mea, nu este o faptă perpetuată, nu este un comportament habitual, nu se poate reține că am perpetuat acest comportament. A apărut fulgerător într-un anumit context din viață, în anumiți factori favorizatori, așa cum s-a reținut și prin decizia de sancționare. Nu am perseverat în acest comportament”, a susținut ea. A lipsit „discuția deschisă” Iată un fragment din discuțiile de la CSM, potrivit transcrierii Luju.ro: „Bogdan Mateescu: Cum ați reacționa dacă un bărbat s-ar fi comportat cu dvs așa cum v-ați comportat dvs față de colegul judecător, dacă faptele sunt reale, vom vedea? Rodica Victoria Ionaș: Probabil aș fi fost mult mai umană. Probabil aș fi avut o discuție prealabilă cu domnul respectiv, i-aș fi atras atenția asupra comportamentului avut, și nu aș fi acționat la modul acesta. Aș fi avut cu siguranță o discuție deschisă. Domnul judecător niciodată nu a avut o discuție deschisă și nu mi-a atras atenția niciodată” Însă, Presshub susținea, în martie 2022, că, potrivit informațiilor dintr-un dosar aflat la Tribunalul Ploiești, nici judecătorul Păun nu era complet inocent și, în timp ce ar fi trebuit să asculte avocații, trimitea mesaje grefierei. Judecătorul nu își putea controla „sentimentele romantice” „Totodată, a avut în vedere mesajele scrise pe care dl. #### le trimitea, în mod sistematic, în timpul dezbaterilor, atitudine de natură a încălca solemnitatea şedinţei. Devenise un obicei, de a întreţine conversaţii pe telefon, în timp ce avocaţii pun concluzii pe fond şi, uneori, cât timp făcea apelul părţilor şi referatul cauzei, reiese că nici domnia sa nu îşi poate controla sentimentele romantice, neputând să aştepte terminarea şedinţelor”, se arată în motivarea tribunalului. Potrivit declarației de avere din 2023, Rodica Ioaneș era tot grefieră la Judecătoria Sectorului 4, unde câștiga circa 5.400 de lei pe lună, net. Însă ei i se decontau chirii în valoare de 7.200 euro/an și a dat statul în judecată pentru diferențe salariale, obținând peste 75.000 de lei, în anul fiscal 2022. Judecătorul Păun a fost promovat la Curtea de Apel București, unde a câștigat, în anul fiscal 2022, în medie 15.000 lei/lună, net, plus 19.667 de lei pentru că a dat statul în judecată pentru salariile sale. Păun declară că este membru al Marii Loji Naționale din România, o organizație masonică.

Un judecător a fost avocat al mamei și i-a luat onorariu consistent Foto: Facebook CSM
Eveniment

Un judecător a fost avocat al mamei și i-a luat onorariu consistent

Un judecător a fost și avocat al mamei sale și i-a luat, cu chitanță, un onorariu consistent, de 10.000 de euro, scrie avocata Corina Popescu, într-un articol pe Lumea Justiției. Ea nu precizează numele judecătorului, dar arată că acesta are grad de judecător de curte de apel. Corina Popescu este avocat din 2000 și, printre alții, i-a reprezentat pe George Copos și Adrian Năstase. Un judecător de curte de apel avea, în septembrie 2023, potrivit transparenței salariale la Curtea de Apel București, un venit brut - salariu și multiple sporuri - între 25.000 și aproape 30.000 de lei pe lună. Citește și: Cine este fiica lui Piedone Popescu, pe care acesta ar fi vrut-o europarlamentar: a fost secretară, până a ajuns bugetară la Sectorul 4. Soțul, sărac, dar cu ceasuri de zeci de mii de euro Șefii de secții câștigă ușor peste 30.000 de lei pe lună, brut. Toți beneficiază de trei sporuri, pentru condiții grele de muncă, solicitare neuropsihică și asigurarea confidențialității. Un judecător a fost avocat al mamei și i-a luat onorariu consistent „S-a întâmplat ca un judecător – cu grad de Curte de Apel – să-și reprezinte mama în procese, solicitându-i acesteia și primind de la aceasta (pe chitanță) suma de aproximativ 10.000 euro cu titlu de onorariu. Nu contează, se pare, interdicția prevăzută expres de art. 10 alin. 3 din Legea nr. 303/2004, care prevede că «judecătorii și procurorii (…) nu pot îndeplini orice altă activitate care, potrivit legii, se realizează de avocat» și nici infracțiunea prevăzută de art. 25 alin. 2 din Legea nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat - «exercitarea, fără drept, a oricărei activități specifice profesiei de avocat constituie infracțiune și se pedepsește potrivit legii penale». Trecând peste imoralul situației, personal, trăiam cu impresia (se pare greșită) că reprezentarea clienților în instanța și primirea unor sume de bani cu titlu de onorariu caracterizează activitatea avocaților și nu poate fi desfășurată de alte persoane, cu atât mai puțîn de judecători și procurori. Șase judecători (soluționând o cauză în prima instanța, apel și recurs) susțin că este perfect legal că un judecător, reprezentându-și ascendentul în instanța, să primească sume de bani (consistente) cu titlu de onorariu”, a scris avocata. Citește și: Selly și-a cumpărat Porsche 911 cu banii pe doi ani ai firmei lui: aproape 1,3 milioane de lei. În 2022, SRL-ul vlogger-ului a avut cifră de afaceri de 761.000 de lei Ea nu oferă nici un fel de detalii legate de acest caz.

Un judecător din Alexandria a amânat de peste 100 de ori pronunțarea unei sentințe Foto; Facebook CSM
Eveniment

Un judecător a amânat de peste 100 de ori pronunțarea

Un judecător din Alexandria, Samir Bosoc, a amânat de peste 100 de ori pronunțarea unei sentințe, iar acuzatul așteaptă din 2021 luarea unei decizii, arată datele de pe portalul instanțelor. CSM l-a sancționat în ianuarie 2023 pe acest judecător pentru exact această situație, dar nu s-a schimbat nimic. Conform art. 391 din Codul de procedură penală, deliberarea, redactarea și pronunțarea hotărârii se fac într-un termen de 60 de zile de la închiderea dezbaterilor. Ulterior, instanța poate amâna succesiv pronunțarea, fără ca fiecare amânare să depășească 30 de zile. Iar amânările de pronunțare nu pot depăși 120 de zile de la închiderea dezbaterilor. Citește și: Autonomia mașinilor electrice scade cu o treime în condiții reale. Un Lexus de 57.000 de lire străbate cu 37% mai puțin decât în prezentarea sa oficială Samir Bosoc era plătit de contribuabili cu peste 12.000 de lei pe lună în anul fiscal 2022. El deține două mașini Peugeot și două apartamente, unul în Iași, de 80 mp, și unul în Alexandria, de 50 mp, potrivit declarației de avere din iunie 2023. Un judecător a amânat de peste 100 de ori pronunțarea Bosoc trebuie să ia o decizie într-o cerere de contestare la executare care ar fi fost cerută chiar de parchet, întrucât ar fi intervenit prescrierea faptei. Condamantul Adrian Delcea ar fi fost prins conducând beat, cu alcoolemie de și a primit o condamnare cu executare pentru că era recidivist. O nouă ședință de judecată în dosarul 4395/740/2021 este prevăzută pentru 20 martie. Dar doar în 2024 au fost nu mai puțin de nouă amânări, prima la 3 ianuarie și ultima la 13 martie. Bosoc a fost sancționat în 2016 de CSM cu avertisment pentru întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor. În iunie 2023 a urmat o nouă sancțiune, respectiv tăierea cu 10% a salariului, dar doar timp de trei luni. Tot Samir Bosoc a dispus condamnarea unui băiat, elev în clasa a XI-a la data săvârșirii faptelor, la pedeapsa de 4 ani de închisoare în regim de detenție pentru că a postat pe Facebook mai multe fotografii de promovare publică a unor însemne/simboluri fasciste/naziste, instigând, totodată, la ură rasială împotriva minorității de etnie rromă. Ulterior, Curtea de Apel București a criticat hotărârea lui Samir Bosoc și a desființat-o, dispunând amânarea aplicării pedepsei de 1 an și 4 luni închisoare pe un termen de supraveghere de 2 ani.

Un judecător nu s-a deranjat să motiveze o sentință opt ani Foto: Jurnalul de Ialomița
Justiție

Un judecător nu s-a deranjat să motiveze o sentință opt ani

Un judecător cu salariu peste președintele României, Cătălin Vasilică Oprea, nu s-a deranjat să motiveze o sentință timp de opt ani, a arătat purtătorul de cuvânt al Inspecției Judiciare, Alin Alexandru, pentru Adevărul. Citește și: „Băieții deștepți” estimau că Gold Corporation pierde procesul Roșia Montana și au pariat pe prăbușire: numărul acțiunilor „shortate” a explodat după declarațiile lui Ciolacu Alin Alexandru a precizat că împotriva lui Oprea a început cercetarea disciplinară. Acest judecător a mai fost sancționat de două ori pentru aceleași probleme. Un judecător nu s-a deranjat să motiveze o sentință opt ani „S-a început acțiunea diciplinară pentru Oprea Cătălin Vasilică, judecător în cadrul Tribunalului Ialomița pentru în neredactarea în termen a 378 hotărâri judecătorești, cea mai veche fiind pronunțată la 24 februarie 2016”, a spus Alin Alexandru. Fără o motivare a sentinței, părțile nu pot contesta deciziile judecătorului. În dosarul Loteria, care viza un prejudiciu de 25 de milioane de lei adus de către mai mulți inculpați, printre care și Maricel Păcuraru, proprietarul Realitatea Plus, procesul a stagnat în Tribunalul București timp de opt ani. Judecătorul Cătălin Vasilică Oprea s-a ocupat de acest dosar până când a fost transferat la Ialomița, fiind mutat disciplinar. El a decis nu mai puțin de 58 de amânări în acest dosar, fie sub pretextul administrării de probe suplimentare, fie invocând lipsa de apărare a inculpaților. Potrivit procedurilor, lipsa de apărare este acceptată doar o singură dată, după care se impune numirea unui avocat din oficiu. Cu toate acestea, judecătorul a amânat de peste 10 ori cazul invocând lipsa de apărare. Între timp, acuzații din dosarul Loteria au cerut prescrierea faptelor, scrie CluJust. Potrivit declarației de avere, judecătorul Cătălin Vasilică Oprea a câștigat, în anul fiscal 2022, 180.896 de lei, net, ceea ceînseamnă circa 15.000 de lei pe lună. Însă el a primit și 30.996 de lei, net, pentru decontul chiriei. În plus, Oprea a dat statul în judecată pentru salariile sale și, în 2022, a beneficiat de titluri executorii în valoare de 76.928 de lei.

Salariul judecătorului filmat când băga bani în decolteul unei dansatoare Foto: Captură video
Eveniment

Salariul judecătorului filmat băga bani în decolteul unei dansatoare

Salariul uriaș al judecătorului Laurențiu Modoran, filmat când băga bani în decolteul unei dansatoare: în anul fiscal 2022 el a primit 180.741 de lei, adică circa 15.000 de lei pe lună. Modoran, care în 2009 era, potrivit declarației de avere, „dispecer” la sistemul 112 - agent de poliție în cadrul ministerului de Interne, probabil - primește 33.600 lei pe an doar pentru chirie. Citește și: Noul negociator al Republicii Moldova cu UE are doctorat la universitatea Rutgers din SUA, unde a fost și lector. În România, ministrul Câciu are studii la o universitate privată În 2009, el avea un apartament de 86 metri pătrați în București, dar acesta a dispărut din declarația de avere, așa că poate încasa banii de chirie. Salariul judecătorului filmat când băga bani în decolteul unei dansatoare O filmare cu judecătorul Laurențiu Modoran dansând exaltat la o petrecereși băgând bani în decolteul unei dansatoare a apărut vineri, pe YouTube. „Judecătorul din civil Laurențiu Modoran celebru pentru divorțarea unui mort (cazul Adamescu) a fost achiziționat recent de CAB secția penală. Omul e penal de tot în imaginile de mai jos, dansând cu interlopi și pitzipoance maneliște (cu tot cu obligația de rezervă), băgând bani fără număr la dansatoare și exhibându-și talentele de judecător. Judecătorului Laurențiu Modoran de la Curtea de Apel București secția penală a fost pedepsit cu «avertisment» de către CSM pentru atitudini nedemne în sala de judecată….Drept urmare a fost avansat la Curtea de Apel București! Avertismentul i-a fost dat pentru ce s a întâmplat într-un dosar în care Modoran a fost trimis în judecata disciplinară de Inspecția Judiciară din cauza comportamentului total neadecvat pe care l-a avut la adresa avocatei Ingrid Mocanu, dar și pentru că a dat un petent afară din sala de judecată pe motiv că a privit procurorul. Nu ne-am mira dacă CSM îl va detașa în curând pe la Ministerul Justiției, așa cum dezvăluia recent Lumea Justiției. Film cu dânsul lasciv al judecătorului penal (de secție penală adică!) Modoran…. Luați aminte la cine ne judecă! Scăpă cine poate…”, se arată în postarea de pe YouTube. „Contactat de Lumea Justiției, judecătorul Laurențiu Modoran a explicat că la eveniment nu au fost prezenți interlopi, ci dimpotrivă cei mai mulți dintre participanții la petrecere erau juriști. Totodată, Modoran a ținut să sublinieze că înregistrarea a fost făcută la un eveniment privat și restrâns, iar formația pe a cărei melodie dânsa era una de muzică pop, nu de lăutari”, arată site-ul Luju.

Sumele astronomice pe care le câștigă un judecător din Botoșani, detașat la controversata Inspecție Judiciară
Eveniment

Sumele astronomice pe care le câștigă un judecător din Botoșani

Sumele astronomice pe care le câștigă un judecător din Botoșani, detașat la controversata Inspecție Judiciară: pe lângă salariul uriaș, mai are trei tipuri de alocație și două diurne imense. Informația a apărut pe un grup de discuții al avocaților, care doresc să sesizeze CCR pentru conflictul între puterea judecătorească și cea executivă. Citește și: Cine este pesedistul care a negociat cu premierul PSD problemele fermierilor: candidat la primăria Păltiniș, în 2020 nu avea nici o proprietate, deși se laudă cu ferma sa uriașă „«Slavă magistraturii» aflată în grevă 11 luni pe an și politicienilor slabi, ce admit abuzurile puterii judecătorești”, scrie avocatul care a publicat aceste informații. Sumele astronomice pe care le câștigă un judecător din Botoșani Cât a câștigat,în anul fiscal 2021 judecătorul de la Inspecția Judiciară: salariu anual - 220.394 de lei, plus celebrele „diferențe salariale” obținute de obicei prin darea în judecată a statului - 29.944 de lei diurnă delegare: 966 de lei diurnă detașare: 100.947 de lei diurnă proiect POCA: 3.438 de lei alocații transport: 13.439 de lei alocație locuință: 32.948 de lei În plus, acest judecător a câștigat și 28.250 de lei dintr-un „proiect POCA”. Lipsesc însă din declarația de avere alte beneficii, precum voucherele de vacanță. Avocatul nu precizează numele judecătorului. „La un calcul succint, judecătorul acesta câștigă aproape 10.000 de euro pe lună, doar fiindcă a dorit să vină la București, din când în când, să cerceteze «ororile» din instanțele noastre”, mai scrie acesta, pe grupul de discuții între avocați. În realitate, judecătorul câștigă, în medie, „doar” circa 7.500 de euro pe lună. Avocatul apreciază că „ceva grav s-a întâmplat cu magistratura în ultimii ani” și „nu-și mai vede lungul nasului”.

Danileț iese la pensie din magistratură (sursa: Facebook/Cristi Danileț)
Justiție

Danileț iese la pensie din magistratură

Danileț iese la pensie din magistratură. Judecătorul Cristi Danileț, celebru pentru poziționările sale publice pentru respectarea legii, a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să-i aprobe pensionarea. Danileț iese la pensie din magistratură Danileț are numai 48 de ani. "Vine un moment când spui că ai făcut destul şi nu poţi să faci mai mult. Acum, am ajuns la un astfel de moment, al carierei mele. După 25 de ani, mă opresc cu activitatea în magistratură. Citește și: Salariile uriașe pe care le-a luat de la stat oengistul Alistar, poreclit „trompeta PSD în CSM”. Acum, el a ajuns consilierul șefei ICCJ, controversata Alina Corbu, fiică de primar PSD Nu spun celorlalte preocupări ale mele. Voi fi prezent în continuare în spaţiul public pentru a lăuda ceea ce se face bine şi a critica ceea ce se face prost în domeniul legal şi judiciar. Mă voi concentra mai mult pe educaţia juridică a oamenilor, pe care am de gând să o extind de la cea pentru copii, de care mă ocup de ani buni, la cea pentru adulţi. Citește și: ANALIZĂ Pro-Infrastructura: Scenariul de vis este ca în 2024 să se deschidă aproape 200 km de autostradă și drum expres. Realist: între 140 și 55 km Voi continua să pregătesc studenţi, pentru a deveni oameni ai legii mai buni ca mine. Voi dedica mai mult timp familiei, aşa cum merită.", a scris judecătorul pe Facebook. Magistratul invocă "acțiunile disciplinare vexatorii" ale CSM "Am depus încă din 2022 o cerere de transfer de la Tribunalul Cluj la Tribunalul Bihor, dar din păcate CSM a refuzat să o soluționeze, în mod complet nejustificat. Acum câteva luni am cerut din nou soluționarea cererii, dar tot fără rezultat. Or, eu fac naveta săptămânal de la Oradea, oboseala și cheltuielile sunt foarte mari și nu mai are rost să stau așa. Am și eu un anumit nivel de suportabilitate", a spus Danileț pentru Bihoreanul. Judecătorul a invocat și "acțiunile disciplinare vexatorii" declanșate împotriva sa de Inspecția Judiciară, invocând ca pretexte postări făcute pe Facebook cu clipuri ce-l înfățișau tunzând vegetația sau curățind piscina în curtea propriei case, dar și acuzația că ar fi făcut politică prin intermediul unei ONG, Asociația VeDem Just. "Am fost nevoit să apelez la Curtea Supremă ca să fie anulate suspendările mele din magistratură", a amintit Danileț. Magistratul a admis pentru publicația citată și că un al treilea motiv pentru care a ales pensionarea este faptul că în prezent există condiții "mai bune" pentru magistrații care se retrag din activitate. Întrebat despre cuantumul pensiei, Danileț a spus că încă nu știe cât va fi aceasta, dar ele au determinat un val de pensionări din sistemul judiciar.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră