sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: judecător

29 articole
Justiție

Un judecător are sute de dosare pe care nu le-a închis

Un judecător de la Târgu Mureș, Florin Lupașcu, de la Tribunalul Specializat Mureș, are sute de dosare pe care nu le-a închis, iar unele dintre acestea zac de peste doi ani. Citește și: Ucigașii din Sibiu ar fi putut scăpa, după ce au fost reținuți, vineri, în Marea Britanie: judecătoarea a dat termen miercuri pentru mandatul de arestare și a închis telefonul Potrivit Inspecției Judiciare, „la data începerii cercetării disciplinare (22.12.2022), figura cu 298 de hotărâri în care se depășise termenul legal de redactare, iar la data de 06.03.2023 (data finalizarii cercetării disciplinare prealabile) figura cu 293 hotărâri judecătorești neredactate în termen legal, în privința unora dintre acestea fiind înregistrate întârzieri de peste 835 de zile”. Un judecător are sute de dosare pe care nu le-a închis Presa relatează că el a mai fost sancționat și în 2017 și 2019 pentru aceleași probleme. „Tribunalul specializat Mureș” este una din cele trei instanţe specializate în materie comercială, fiind înfiinţat în anul 2004. Aici se judecă cereri de insolvență, cererile care privesc restrângerea, împiedicarea ori denaturarea concurenţei şi cererile privind titlurile de valoare şi alte instrumente financiare. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) l-a sancționat cu „retrogradarea din gradul profesional de curte de apel în gradul profesional de tribunal și continuarea activității la Tribunalul Specializat Mureș”. Practic, CSM nu i-a făcut nimic, Lupașcu urmând să fie judecător la instanța la care este și acum. El poate face recurs la decizia CSM la completul de cinci judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție. Citește și: Cine este jandarmerița-cocaină: fiică de militar și suspectă că era „escortă de lux”. După ce a fost prinsă, a plecat în concediu de odihnă Potrivit declarației de avere din 2023, judecătorul a câștigat în anul fiscal 2022, 244.918 lei, sumă care include banii câștigați de la stat prin darea în judecată, dobânzi și vouchere de vacanță. În anul fiscal 2021 a avut venituri salariale, inclusiv cele obținute prin darea în judecată a statului, în valoare de peste 200.000 de lei, plus bani de chirie - peste 19.000 de lei.

Un judecător are sute de dosare pe care nu le-a închis Foto: Facebook CSM
Ucigașii din Sibiu ar fi putut scăpa Foto: ICCJ
Eveniment

Ucigașii din Sibiu ar fi putut scăpa

Ucigașii din Sibiu ar fi putut scăpa, după ce au fost reținuți, vineri, în Marea Britanie: pe 17 noiembrie, judecătoarea a dat termen miercuri, 22 noiembrie, pentru mandatul de arestare și ar fi închis telefonul. Citește și: Cine este jandarmerița-cocaină: fiică de militar și suspectă că era „escortă de lux”. După ce a fost prinsă, a plecat în concediu de odihnă Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a confirmat indirect situația: „Cu privire la dificultățile procedurale, cred că este o situație asupra căreia merită să se aplece Consiliul Superior al Magistraturii”. La Tribunalul Sibiu, au fost înregistrate două dosare cu propunerea de arestare preventivă a celor doi suspecți - 2710/85/2023 și 2711/85/2023. Primul a fost înregistrat în 17 noiembrie, iar sâmbătă, 18 noimebrie, a fost amânată judecarea pentru 22 noiembrie din ”lipsă de procedură”, așa cum scrie pe portalul instanțelor. Al doilea a fost înregistrat în 19 noiembrie și s-a judecat în aceeași zi, în care a fost admisă propunerea procurorilor. Ucigașii din Sibiu ar fi putut scăpa Potrivit unor surse din ministerul de Interne, urmare a cooperării polițienești cu autoritățile britanice, doi dintre cei trei suspecți în cazul crimei de la Sibiu, unde a fost ucis un om de afaceri, au fost identificați, vineri, în Scoția și Irlanda de Nord. Polițiștii britanici au anunțat partea română că-i pot reține pentru 12 ore, dar este nevoie de un mandat de arestare emis de România, pentru a-i închide și trimite înapoi. Însă judecătoarea din Sibiu care trebuia să emită mandatul de arestare, solicitat de procurori, a dat termen abia miercuri, 22 noiembrie, și apoi și-a închis telefonul. În final, în noaptea de sâmbătă spre duminică, un alt judecător de la Sibiu a intervenit, pentru că nu se putea aștepta până își deschidea celălalt judecător telefonul. Noul judecător a făcut „cerere de preschimbare de dată” și a judecat cazul duminică dimineață. Astfel, s-a emis imediat mandat național și apoi s-a emis mandat european. Citește și: Sporuri uriașe la CSM, cât salariul unui ministru! Judecătorii de la Înalta Curte au găsit soluția să fenteze plafonarea sporului pentru pentru condiții vătămătoare: cresc alte sporuri Într-o intervenție la România TV, ministrul de Interne nu a contrazis aceste informații. „Realizator România TV: Atât de gravă a fost, domnule ministru, această situație? Într-adevăr, și-a închis telefonul magistratul și aveați nevoie de acele mandate de vineri? Înțeleg că le-a amânat pentru sâmbătă, ulterior a dat pentru ziua de 22 și deja informațiile veneau că autoritățile în străinătate i-au identificat și urmau să-i rețină. Cătălin Predoiu: În final s-au făcut toate procedurile legale, a fost respectată legea și acțiunea polițiștilor a fost încununată de succes”.

Cherecheș ar putea fi salvat de soacra pe care o vrea la pușcărie Foto: Facebook
Justiție

Cherecheș, salvat de soacra pe care o vrea la pușcărie

Primarul Cherecheș ar putea fi salvat de soacra pe care o vrea la pușcărie: judecătoarea care urma să primească mita ar putea fi recuzată. De altfel, chiar edilul-șef din Baia Mare declara, miercuri seara, la România TV, că avocații i-au propus să o recuze pe judecătoare, dar a sugerat că el ar fi refuzat. Citește și: Guvernul a dat cea mai valoroasă și profitabilă companie de stat pe mâna unui politruc UDMR, cu studii dubioase, dar căsătorit cu fiica unui afacerist conexat la PSD, din Buzău Până la prescrierea faptei pe care ar fi comis-o primarul - luare de mită - mai sunt 169 de zile. Nu este clar ce s-ar întâmpla cu procesul său dacă una din cele două judecătoare de la Curtea de Apel ar fi obligată să se recuze. Soacra lui Cătălin Cherecheș ar fi fost prinsă în flagrant când intermedia o mită pentru judecătoarea care urma să pronunțe sentința în dosarul de corupție al primarului. Mita ar fi fost de 100.000 de euro. Cherecheș ar putea fi salvat de soacra pe care o vrea la pușcărie „Din câte știu de la soția mea, la ora 12 a fost la mormântul bunicilor mei cu mama, la ora 13 a plecat la Cluj că avea programare la medic fiind însărcinată și chiar i-am spus să mai stea 2 ore la birou și să plecăm amândoi și mi-a zis că pleacă pentru că vin părinții ei și s-au întâlnit la mall. Acolo au venit doi ofițeri să-i facă percheziție, nu au găsit nimic în mașină și s-a trezit că mama ei avea întâlnire cu o rudă a doamnei judecător. Paradoxal în secunda doi, mă trezesc cu sugestii de la avocați speciali că trebuie să fac urgent cerere de recuzare a judecătoarei respective. Păi de ce s-o recuz? Dacă doamna respectivă a făcut acest gen de onestitate și legalitate”, a spus Cherecheș. El a declarat că soacra sa ar trebui să ajungă la închisoare și a sugerat că va divorța: „Vă spun un lucru, dacă sotia mea m-a mințit, mi-a ascuns lucruri, indiferent din ce motiv, ea sau mama ei să îmi facă bine, în secunda doi, Chereches devine cel mai râvnit burlac al României (...) Mama soţiei mele să stea o sută de ani în închisoare dacă a făcut ceva greşit…”, a afirmat primarul Avocat: „Suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorului este afectată” Azi, un avocat citat de Gândul afirma că judecătoarea trebuie să se recuze. Citește și: PSD coace un nou atac la Pilonul II de pensii, prin banala schimbare, în noua lege a pensiilor, a cuvântului „și” cu „sau”. Un milion de persoane n-ar mai plăti contribuția la Pilonul II „La întrebarea dacă judecătorul cauzei poate să continue judecata în cauză, în opinia mea, răspunsul este negativ, pentru că unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de procedura penală este existența unei suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorului este afectată. Nu doar că este obligatoriu să existe imparțialitatea magistratului, dar, așa cum practica europeană a stabilit recent, chiar și aparențele pot prezenta importanță pentru că nu trebuie doar să se facă dreptate, ci să se și vadă că se face dreptate”, a susținut avocatul Adrian Briscan.

Soacra lui Cătălin Cherecheș, prinsă când intermedia o mită  Foto: Facebook
Justiție

Soacra lui Cherecheș, prinsă când intermedia mită

Soacra lui Cătălin Cherecheș ar fi fost prinsă în flagrant când intermedia o mită pentru judecătoarea care urma să pronunțe sentința în dosarul de corupție al primarului, susțin surse G4Media. Între timp, informația a fost difuzată și de Antena 3. „Mi se pare o prostie, nu stiu despre ce e vorba, eu sunt la birou, imi vad de treaba”, a reacționat Cherecheș, pentru Antena 3. Mita ar fi fost de 50.000 de euro, susține acest post de televiziune, iar azi urma să se plătească prima tranșă. Cherecheș s-a căsătorit, la 9 septembrie 2023, cu creatoarea de moda Tabita Gliga. Citește și: Guvernul a dat cea mai valoroasă și profitabilă companie de stat pe mâna unui politruc UDMR, cu studii dubioase, dar căsătorit cu fiica unui afacerist conexat la PSD, din Buzău Nunta lui Cătălin Cherecheș cu Tabita Gliga a fost transmisă în direct chiar pe pagina de Facebook a edilului, iar la mai bine de două zile de la eveniment, clipul a adunat peste 500.000 de vizualizări. La nunta celor doi au luat parte atât președintele Consiliului Județean Maramureș, Ionel Bogdan (PNL) cât și președintele PSD Maramureș, deputatul Gabriel Zetea, iar în spațiul public au apărut glume de genul „Pacea politică de pe Câmpul Tineretului”. Soacra lui Cătălin Cherecheș, prinsă când intermedia o mită Primarul Băii Mari, Cătălin Cherecheș, își va afla sentința pe 24 noiembrie, după ce Curtea de Apel i-a respins cererile de amânare și a intrat în pronunțare. În primă instanță, Cherecheș a fost condamnat la cinci ani de închisoare, cu executare. Soacra lui Cherecheș ar fi discutat cu mama judecătoarei, pe care o cunoștea, căreia i-ar fi promis o sumă de bani pentru a obtine o condamnare mai blândă pentru fiul ei, scrie G4Media. Citește și: EXCLUSIV Rețeaua Truică – Dimofte, devoalată de ex-soțul judecătoarei cu avere nejustificată de 30 de milioane de lei. Dimofte, verificat de CNSAS pentru legături cu Securitatea Cătălin Cherecheș este acuzat că a luat mită 30.000 de lei, în aprilie 2016, dar primarul susține că a fost vorba despre restituirea unui împrumut. El a fost arestat atunci, dar a candidat de după gratii și a ieșit primar din nou, cu 70% din voturi.

Judecător patru ani, va beneficia de pensie specială Foto: Facebook CSM
Eveniment

Judecător patru ani, va beneficia de pensie specială

O fostă avocată, Adina Corina Udrescu, care a ocupat funcția de judecător timp de doar patru ani cere CSM să o pensioneze. Ea va beneficia, potrivit legii, de pensie specială. Citește și: Dezastru al propagandei Tudose-Grindeanu: celebrul pod peste Dunăre de la Brăila are fisuri la structura de rezistență. CNAIR refuză să semneze recepția Judecător patru ani, va beneficia de pensie specială Cererea ei de pensionare se află pe ordinea de zi a ședinței CSM, secția de judecători, din 26 octombrie, la punctul III. Udrescu a fost avocată la Cluj, dar în 2019 a fost primită în magistratură și a ajuns judecător la Jibou. Din 1998 până în 2019 fusese avocat la Baroul Cluj. În aprilie 2023, s-a transferat de la Jibou la judecătoria Cluj. Viitoarea pensionară specială a agonisit: o vilă de 260 mp la Cluj, plus spații comerciale, de 132 mp, în același oraș, un Audi Q3 și 60.000 de euro în conturi. Soțul ei este bugetar, la direcția finanțelor publice din Cluj. Din chirii câștigă puțin sub 7.500 de lei pe lună, iar salariul de judecător a fost de circa 10.000 de lei pe lună. Citește și: Judecătoarea drogată și șpăgară din Suceava boteza, împreună cu amantul ei Cotoară, copiii interlopilor din Rădăuți. Tovarășii iubitului ei, scăpați de arest de judecătoare Din 2024, noua lege a pensiilor speciale va limita la cel mult cinci ani vechimea din alte profesii juridice care va fi inclusă în vechimea de 25 de ani prevăzută ca o condiție pentru pensionare. Vechimea în alte profesii juridice se va reduce treptat până când se va ajunge la o vechime de 25 ani strict în magistratură.

Șmecherie - pensie judecătorească crescută în penitenciar (sursa: info-sud-est.ro)
Justiție

Șmecherie - pensie judecătorească crescută în pârnaie

Șmecherie - pensie judecătorească crescută în penitenciar. Judecătorul Marius Cristian Epure, fost președinte al Curții de Apel Constanța, va încasa o pensie de 32.000 de lei net pe lună. Ca să-și crească pensia, Epure s-a transferat o lună ca judecător de supraveghere la penitenciarul Poarta Albă, suficient să ajungă la o pensie mai mare cu 5.000 de lei, potrivit PressHub. Șmecherie - pensie judecătorească crescută în penitenciar În 2022, Epure (50 de ani) a avut un venit de 25.000 de lei lunar. Pentru a ajunge la o pensie de 32.000 de lei, Epure a recurs la un artificiu. Citește și: Pensia astronomică de care beneficiază cel mai bine răsplătit pensionar special din România: de aproape patru ori salariul net al șefului statului. Este un fost magistrat Astfel, în august 2023 el a fost delegat la penitenciarul Poarta Albă din Constanța. "În luna august 2023, Judecător de supraveghere a privării de libertate a fost domnul Marius Cristian Epure", potrivit unui răspuns al Penitenciarului Poarta Albă pentru PressHub. Citește și: Disperare în rândul judecătorilor: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, dacă se aplică noua legislație – calcule neoficiale Același document arată că Epure a fost judecător de supraveghere în penitenciar numai o lună, un alt judecător fiind transferat pentru această activitate în alte luni. Înger păzitor pentru Mazăre În luna în care fostul președinte al CA Constanța a fost judecător de supraveghere a privării de libertate, veniturile sale au crescut în baza unor legi speciale, care adaugă la venituri diverse sporuri pentru condițiile de muncă în penitenciare. Apoi, Epure ar fi cerut pensionarea la Casa de Pensii și i s-a emis decizia pe suma cea mai mare încasată, cea din luna august, mai arată sursa citată. Judecătorul are și o decizie de achitare a lui Radu Mazăre la activ - este vorba de dosarul terenurilor vândute la prețuri de nimic în Mamaia de către Primăria Constanța. Potrivit Info Sud Est, Epure este un apropiat al Liei Savonea.

Colegul judecătoarei Chirilă, donație imobiliară importantă (sursa: A1)
Justiție

Colegul judecătoarei Chirilă, donație imobiliară

Colegul judecătoarei Chirilă, donație imobiliară importantă. Citește și: EXCLUSIV Mituitorul judecătoarei care se droga cu iubitul interlop, în grupul celui mai dur traficant de țigări din Ucraina: „Codană”, expert în jafuri armate în Germania anilor ’90 Nicolae Șepelea, șeful secției penale a Tribunalului Suceava, a fost audiat în cazul judecătoarei Ana Maria Chirilă. Șepelea, coleg de complet al Anei Maria Chirilă Șepelea este, în dese rânduri, coleg de complet de judecată cu Ana Maria Chirilă, după cum arată datele de pe portalul instanțelor de judecată. Citește și: Judecătoarea drogată de la Suceava, relație amoroasă cu un traficant de droguri. Complicele ei, cămătar care răpea oameni și-i bătea pe câmp Uneori, Nicolae Șepelea este președinte de complet și Ana Maria Chirilă judecătoare, alteori - invers. Nu este clar până în acest moment care este calitatea în dosarul Anei Maria Chirilă a judecătorului Șepelea. Citește și: Judecătoarea șpăgară și drogată de la Suceava are trei copii minori în întreținere, dar își punea casa și la dispoziția altor drogați Dar faptul că judecătoarea Chirilă este acuzată că scurgea unor interlopi date din dosarele DIICOT și că, probabil, lua decizii în favoarea acestora, îl face pe președintele secției penale a Tribunalului Suceava foarte relevant în această speță. Colegul judecătoarei Chirilă, donație imobiliară importantă Nicolae Șepelea are o situație materială foarte bună: un apartament, două case, două mașini. Soția sa, Elena-Laura Șepelea, este auditor extern al Curții de Conturi. Potrivit declarației acesteia de avere, cei doi soți au primit o donație constând într-un teren de aproape 1.500 de metri pătrați în Fălticeni în 2020. Terenu primit donație de soții Șepelea (sursa: curteadeconturi.ro) Doi ani mai târziu, pe acel teren a apărut o casă de aproape 200 de metri pătrați, ridicată de soții Șepelea. Casa ridicată de soții Șepelea pe terenul primit prin donație (sursa: curteadeconturi.ro) Cei doi câștigă anual peste 405.000 lei, aproximativ 34.000 de lei lunar. Salariile anuale ale soților Șepelea (sursa: curteadeconturi.ro)

Președintele secției penale a Tribunalului Suceava, audiat la București în dosarul judecătoarei șpăgare și drogate
Justiție

Președintele secției penale Tribunalului Suceava, audiat

Președintele secției penale a Tribunalului Suceava, Nicolae Șepelea, ar fi fost audiat în dosarul judecătoarei șpăgare și drogate, Ana Maria Chirilă, scrie Monitorul de Suceava. Judecătorul are o avere consistentă și a mai fost implicat în luarea cel puțin a unei decizii stranii. Citește și: GALERIE FOTO Fostul premier social-democrat al Finlandei, Sanna Marin, s-a dezlănțuit: în haine și cu bijuterii de lux, circulând cu Mercedesul, participă la Paris Fashion Week Președintele secției penale a Tribunalului Suceava, audiat „Președintele Secției Penale a Tribunalului Suceava, Nicolae Șepelea, a fost chemat la audieri, în cursul zilei de vineri, la Secția de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Este vorba de dosarul în care a fost arestată o colegă, judecătoarea Ana Maria Chirilă, dar și o altă persoană, Mihai Pînzari. Nu se știe deocamdată dacă judecătorul Nicolae Șepelea va fi doar martor în acest dosar sau dacă va avea o altă calitate. Cert este că acesta a mers vineri la București pentru a fi audiat”, scrie Monitorul de Suceava. Șepelea a fost implicat într-o eroare judiciară inexplicabilă, care le-a permis unor polițiști șpăgari să profeseze în continuare. „În dosarul de corupție de la Serviciul de Permise Suceava, Tribunalul a decis, pe 16 februarie 2021, ca patru polițiști examinatori să nu mai stea în arest preventiv și să fie cercetați sub control judiciar, iar alți trei inculpați să fie cercetați în arest la domiciliu. Decizia a fost luată de judecătorul Nicolae Șepelea de la Tribunalul Suceava (...) Motivele invocate de instanță sunt cel puțin bizare: polițiștii, deși au comis fapte grave în abstract, nu erau factori decizionali, grupul infracțional a fost destructurat și rezonanța socială a faptelor s-a estompat la 3 luni de la arestările preventive. Printre interdicțiile impuse de judecători nu se regăsește și cea de a-și exercita profesia. Asta deși că presupusa mita ar fi fost pretinsă tocmai pentru a trece cu vederea diverse deficiențe ale viitorilor șoferi”, relata Europa Liberă în martie 2021. Salariu mare, avere și mai mare Averea judecătorului Șepelea este consistentă. În ultima declarație de pe site-ul CSM, din 2021, el are un BMW X3, un apartament și o vilă consistentă, de peste 200 mp, plus mai multe terenuir în intravilan și extravilan. În 2020, el vânduse un apartament în Fălticeni, cu 53.000 de euro. Citește și: Ciolacu, pe culmile populismului: s-a dus la supermarket să-și cumpere pateu Ardealul, dar a uitat să-și ia pâine. Reacții ironice la postarea în care anunță ce cumpărături a făcut de 93,50 lei El a primit, în 2020, de la stat, venituri salariale anuale de puțin peste 200.000 de lei. Soția sa lucra la Curtea de Conturi Suceava, având un salariu de circa 81.000 de lei.

O judecătoare care a amânat sute de dosare, pedepsită de CSM Foto: ICCJ
Justiție

Judecătoare amânat sute de dosare, pedepsită de CSM

O judecătoare din Suceava, Marian Raluca Elena, care a amânat pronunțarea în sute de dosare civile, uneori aproape un an a fost pedepsită dur de CSM: i-au dat un avertisment, cea mai blândă sancțiune posibilă. Citește și: EXCLUSIV În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii și-au mărit, azi, salariile, retroactiv. Statul va fi pus să plătească și dobânzi penalizatoare Judecătoarea a câștigat, în 2022, circa 10.500 de lei pe lună, dar are o avere uriașă. Printre altele, ea are o vilă de 286 mp, construită împreună cu soțul ei, și patru apartamente, în Suceava, moștenite sau obținute prin donație. În plus, a moștenit circa 3,7 hectare de teren agricol și are trei autoturisme. O judecătoare care a amânat sute de dosare, pedepsită de CSM Inspecția Judiciară, care a reacționat la o plângere împotriva acestei judecătoare, arăta cum tergiversează ea soluționarea dosarelor: „Acțiune disciplinară MĂRIAN RALUCA ELENA judecător în cadrul Judecătoriei Suceava pentru faptele sale, concretizate în amânarea succesivă a pronunțării, într-un număr de 255 cauze civile, pe perioade îndelungate de timp, cuprinse între 17 și 332 zile, și în neredactarea în termenul legal a unui număr de 182 dosare, cu o întârziere cuprinsă între 18 și 681 zile, de natură să afecteze grav drepturile persoanelor implicate în procedurile judiciare referitoare la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, întrunesc elementele constitutive ale abaterilor disciplinare prevăzute de art. art. 271 lit. q) teza I și art. 271 lit. g) teza I din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor”. Însă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), secția pentru judecători, n-a considerat aceste fapte ca fiind foarte grave. „Admite acțiunea disciplinară formulată de Inspecția Judiciară împotriva paratei Marian (fosta Mărian) Raluca Elena – judecător în cadrul Tribunalului Suceava. În baza art.273 alin.(1) lit.a) din Legea nr.303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, aplică paratei Marian (fosta Mărian) Raluca Elena – judecător în cadrul Tribunalului Suceava – sancțiunea disciplinară constând în 'avertisment' pentru săvârșirea abaterilor disciplinare prevăzute de art.271 lit. g) teza I și art.271 lit.q) teză I din același act normativ. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Pusă la dispoziția părților prin intermediul Grefei, astăzi 27.09.2023”, au decis judecătorii din CSM la 27 septembrie.

S-a găsit judecător pentru primarul Chirica (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

S-a găsit judecător pentru primarul Chirica

S-a găsit judecător pentru primarul Chirica. Dosarul "Flux" s-a urnit în sfârşit la Curtea de Apel Iași. S-a găsit judecător pentru primarul Chirica Asta, după trei luni în care nu s-a putut găsi un magistrat care să judece contestaţia depusă de inculpaţi împotriva deciziei de începere a judecăţii. Citește și: Pescobar de la „Taverna Racilor” a încasat câte 10.000 de euro pe zi în 2022. Profit curat: peste cinci milioane de lei anul trecut, din alimente expirate, rugină și lipsă de igienă la fițe în Herăstrău Analiza contestaţiei a reînceput, dar cu o nouă amânare, în timp ce pe holuri începe să se discute deja de prescripţia răspunderii penale. În dosarul „Flux”, primarul Mihai Chirica, fostul viceprimar Gabriel Harabagiu, omul de afaceri Tudor Cheşcu şi alte două persoane sunt judecate pentru construirea în Tătăraşi a unui bloc cu nouă niveluri în locul unui imobil cu trei niveluri. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Tânăr ofițer DGA acuză conducerea Poliției  Foto: news.ro
Eveniment

Tânăr ofițer DGA acuză conducerea Poliției

Un tânăr ofițer de la Direcția Generală Anticorupție (DGA), Giorgian Gheorghe Ciorîia, acuză conducerea Poliției că a făcut presiuni asupra sa după o ceartă cu un judecător controversat de la ÎCCJ, Alin Sorin Nicolescu, cel care i-a achitat pe securiștii din dosarul Gheorghe Ursu. El arată că șeful DGA, chestorul Liviu Vasilescu, l-a chemat pentru a-i cere explicaţii şi i-a solicitat să îi prezinte scuze judecătorului de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie după ce ofiţerul a avut un schimb de replici cu magistratul, în contextul în care ofiţerul susţinea examenul de licenţă la finalul facultăţii iar judecătorul era supraveghetor la examen. „Această întâmplare mă face să îmi fie frică să mai lucrez în speţe în care vor fi cercetaţi oameni influenţi deoarece v-am prezentat exemplul perfect de ce se întâmplă în momentul în care doar ai păreri contradictorii cu cineva cu o funcţie înaltă, ce să mai zic de momentul în care faci cercetări cu privire la o persoana de genul”, a scris ofiţerul, pe Facebook. Citește și: Salarii uriașe în ministerul de Finanțe, unde angajații protestează „spontan” pentru că pierd 700 de lei. Liderul sindical Marica, salarii peste președintele României În urma celor relatate de acesta, sindicatul poliţiştilor l-a acuzat pe şeful DGA Liviu Vasilescu, de „metehne securiste”. DGA admite că a primit o sesizare, dar spune că ofiţerului doar i-au fost solicitate „lămuriri” şi că faţă de acesta nu au fost luate măsuri. Tânăr ofițer DGA acuză conducerea Poliției Giorgian Gheorghe Ciorîia, absolvent al Academiei de Poliţie „Al. I. Cuza” şi ofiţer în cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie Olt, a relatat, într-o postare pe Facebook, că în ziua de 4 iulie a avut o altercaţie cu judecătorul de la ICCJ Alin Sorin Nicolescu, în contextul în care tânărul a mers să susţină examenul de licenţă în calitate de absolvent al facultăţii de Drept european şi internaţional din cadrul Universităţii Nicolae Titulescu din Bucureşti, pe care a urmat-o pentru completarea studiilor. Tânărul a relatat că a ajuns la locul unde trebuia să susţină examenul la ora 8:00, oră anunţată pentru intrarea în clasă, iar în jurul orei 8:20, în momentul în care a fost strigat de către supraveghetorul de la examenul judecătorul de la ÎCCJ Alin Nicolescu, a durat mai mult până a ajuns în faţă, pentru a înmâna actul de identitate şi a intra în sală. „În momentul în care mi-a fost strigat numele, nereuşind să ajung foarte rapid la dumnealui, pentru a-i putea prezenta cartea de identitate, acesta fiind nevoit să strige numele meu de 2 ori, a procedat într-o maniera maliţioasă, folosind următoarele cuvinte "hai bă ce faci, stau după tine", zicându-mi să scot mai repede cartea de identitate ca să i-o prezint, însă în momentul în care am scos portofelul pentru a putea prezenta cartea de identitate, acesta s-a deschis la compartimentul unde am legitimaţia de serviciu, fiind exact lângă compartimentul în care am buletinul, dumnealui putând observa faptul ca sunt poliţist, lucru important în ceea ce vă voi povesti mai târziu. După cele întâmplate eu i-am răspuns că noi, studenţii, stăm după dumnealui, având în vedere că intrarea în săli ar fi trebuit să se facă începând cu ora 08:00”, a scris ofiţerul DGA. Conform relatărilor lui Ciorîia, schimbul de replici dintre el şi magistrat a continuat în sala de examen, culminând cu faptul că judecătorul supraveghetor la examen i-ar fi cerut cartea de identitate şi i-ar fi notat datele personale. Judecătorul: „Bă, ești prost?” „În momentul in care m-am aşezat în bancă, acesta s-a asigurat de faptul ca nu îl aude nimeni, şi m-a întrebat ironic "Bă, eşti prost?" după care mi-a luat cartea de identitate şi a dus-o la catedră pentru a îmi nota datele de pe aceasta(cel mai probabil într-o agendă personală sau pe o foaie, nicidecum într-o agendă înregistrată), sau poate chiar a pozat-o, nu am certitudine ce a făcut cu cartea mea de identitate. După aproximativ 3 minute, acesta s-a întors la mine, mi-a dat înapoi cartea de identitate şi m-a întrebat în repetate rânduri unde lucrez ca să vorbească el cu şefii mei. Moment în care i-am spus faptul că lucrez în cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie şi că poate vorbi cu domnul Liviu Vasilescu care este Director General, dar totodată l-am întrebat şi pe dumnealui cine este, moment în care acesta mi-a spus că este Nicolescu Alin Sorin, judecător la Înalta Curte de Casaţie si Justiţie şi m-a asigurat de faptul că va vorbi cu domnul Vasilescu ca să îi povestească cele întâmplate. De reţinut este faptul că acesta şi-a declinat calitatea de judecător pentru a mă ameninţa şi intimida spunându-mi că atitudinea mea nu este una demna de un poliţist, moment în care i-am zis că atitudinea lui nu este una demnă de un judecător, eu fiind un simplu student care dorea doar să-şi susţină examenul de licenţă”, a relatat ofiţerul DGA pe Facebook. Acesta a povestit că incidentul nu s-a încheiat în acel moment. Giorgian Ciorîia a relatat că în seara aceleiaşi zile, a ora 22:14 a primit mesaj pe WhatsApp de la şeful Serviciului Judeţean Anticorupţie Olt, care este superiorul său direct, mesaj care spunea că trebuie să se prezinte la sediul DGA în ziua imediat următoare, la ora 10:00 pentru o întrevedere cu directorul general al instituţiei, Liviu Vasilescu, fără a-i fi comunicat vreun motiv şi fără a i se permite să folosească pentru deplasare maşina de serviciu. Certat de șefii DGA și trimis la psihiatru „Am ajuns la biroul domnului Director General la ora 09:30, aşteptându-l pe acesta până undeva în jur de ora 10:00. La ora menţionată anterior, şi-au făcut apariţia domnul Director General, chestor şef de politie, Liviu Vasilescu şi doamna Director General Adjunct, comisar-şef de politie, Manuela Popescu, aceştia invitându-mă in biroul domnului Director General pentru a putea discuta. Aceştia m-au întrebat daca ştiu de ce sunt aici, răspunsul din partea mea fiind unul negativ. Apoi aceştia mi-au spus că mă aflu acolo din cauza discuţiei purtate cu domnul judecător Nicolescu Alin Sorin, iar domnul Vasilescu chiar spunându-mi că daca nu îmi place la Direcţia Generală Anticorupţie, să plec la poliţie, fiind oarecum o ameninţare voalată din partea lui. Atât domnul Director General cât şi doamna Director General Adjunct au început să îmi zică că atitudinea mea a fost una greşită şi că am făcut de ras Direcţia Generala Anticorupţie prin atitudinea pe care am avut-o ( aparent, să nu fii lăsat calcat in picioare, să fii demn şi să nu accepţi abuzurile înseamnă să pătezi imaginea şi să faci de ras instituţia), aceştia spunându-mi totodată că domnul judecător Nicolescu Alin Sorin, şi-a sunat unii prieteni din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, prieteni care l-au sunat pe domnul Director General Liviu Vasilescu ca să îl întrebe de mine şi să îi povestească speţa întâmplată”, a mai povestit tânărul ofiţer. El susţine că i-au fost adresate întrebări legate de viaţa personală, despre părinţii săi şi că nu a fost lăsat de către cei doi şefi din DGA să-şi spună punctul de vedere cu privire la incident. „Pe tot parcursul conversaţiei purtate între mine şi domnul Director General şi doamna Director General Adjunct, domnul Liviu Vasilescu comunica cu cineva prin intermediul mesajelor pe telefon, probabil folosind aplicaţia WhastApp, bănuiala mea este că persoana cu care acesta comunica fiind chiar domnul judecător Nicolescu Alin Sorin, iar la un moment dat, în timp ce comunicam cu doamna Manuela Popescu, domnul Liviu Vasilescu m-a fotografiat, lucru pe care l-am putut constata pentru că am observat că avea telefonul îndreptat spre mine şi nu îl avea pe modul silenţios, fiind surprins de acel sunet specific din momentul în care faci o poză cu telefonul, poză pe care probabil a făcut-o că sa i-o trimită domnului judecător Nicolescu Alin Sorin care aparent gestionează politica de cadre din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie şi care are destinele ofiţerilor de poliţie din cadrul acestei structuri în mâinile lui, lucru care a putut fi demonstrat prin faptul că am fost chemat de urgenţă, în ziua imediat următoare aşa zisului conflict dintre mine şi el, la domnul Director General. Menţionez faptul că pe tot parcursul discuţiilor purtate dintre mine şi domnul Director General si doamna Director General Adjunct, cei doi au încercat în repetate rânduri să folosească tactici de manipulare şi să mă convingă că eu am greşit si să-mi zică "să o las aşa" (lucru pe care încercau să îl facă, deoarece undeva în timpul conversaţiei eu am zis că mă gândesc să îi fac plângere domnului judecător la Inspecţia Judiciară). Un alt lucru destul de important este că pe tot parcursul conversaţiei, domnul Director General, Liviu Vasilescu, îmi zicea „Lucică” (probabil făcând confuzie de la Giorgian la Lucian), lucru care relevă cam cât de mult înseamnă, pentru instituţia pe care el o conduce, un tânăr ofiţer de poliţie. Totodată, cei doi mi-au zis să mă duc la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi să îmi cer scuze personal domnului judecător fiindu-mi argumentat şi faptul că daca domnul judecător depunea plângere (acesta neavând vreun motiv să depună plângere pentru că ceea ce am făcut eu a fost complet legal, eu fiind în acel moment un simplu student care doar şi-a susţinut punctul de vedere şi a cerut să îi fie respectate drepturile) eu urma să fiu mustrat, iar în momentul în care eu le-am zis că nu vreau să mă duc să îmi cer scuze, aceştia au insistat, lucru care nu mi-a lăsat altă variantă decât să mă conformez, sens în care mi-a fost înmânat numărul domnului judecător pe un bileţel, pentru a îi da un mesaj când ajung la Înalta Curte de Casaţie si Justiţie”, a mai relatat ofiţerul. Acesta a adăugat că a fost trimis inclusiv la discuţie cu psihologul DGA, după care a mers , în cele din urmă, la sediul ÎCCJ pentru a discuta cu magistratul. Trimis să-și ceară scuze „Mi-au zis să mă duc la doamna psiholog şi după aceea să mă deplasez către domnul judecător pentru a îmi cere scuze (lucru pe care eram gata să îl fac pentru că îmi era frică de influenţa pe care acesta o are asupra instituţiei din care fac parte, instituţie care ar fi trebuit să nu fie influenţată de presiunile politice şi de presiunile magistraţilor, lucru care m-a şocat şi m-a lăsat cu un dezgust total). După discuţiile purtate cu doamna psiholog, de altfel, singura care a fost dispusă să asculte şi punctul meu de vedere (de reţinut că si aceasta a fost probabil o forma de intimidare a mea, pentru a îmi arăta ca aceasta este o metodă pe care domnul Director General si doamna Director General Adjunct o pot folosi pentru a îmi face rău), m-am deplasat către Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, sens în care i-am dat mesaj domnului judecător în momentul în care am plecat de la Direcţia Generală Anticorupţie, spunându-i că ajung în 30 minute, şi încă un mesaj în momentul în care am ajuns. Am aşteptat în faţa Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie aproximativ o oră, fără să primesc vreun mesaj de la domnul judecător (aceasta fiind dispoziţia dată de domnul Director General Liviu Vasilescu, să aştept acolo oricât ar fi necesar), iar la un moment dat primesc un apel telefonic de la doamna Director General Adjunct, Manuela Popescu care îmi comunică că domnul judecător Nicolescu Alin Sorin este la sediul Direcţiei Generale Anticorupţie si că pot pleca spre casă, lucru pe care l-am şi făcut. La un moment dat, la ora 15:08, respectiv 15:09 primesc două mesaje pe WhatsApp din partea domnului judecător Nicolescu Alin Sorin, mesaje care spun următoarele lucruri «Sper să înţelegi ceva din ecuaţia asta pt ca ti a trecut un glont pe la ureche...» respectiv «..si atentie la steroizi ca o aa ti prajeasca creierul»”, a mai scris tânărul ofiţer. El spune că se teme pentru viitorul său profesional. „Această întâmplare mă face să îmi fie frică să mai lucrez în speţe in care vor fi cercetaţi oameni influenţi deoarece v-am prezentat exemplul perfect de ce se întâmplă în momentul în care doar ai păreri contradictorii cu cineva cu o funcţie înaltă, ce să mai zic de momentul în care faci cercetări cu privire la o persoana de genul. Menţionez faptul că mă tem pentru cariera mea deoarece domnul judecător Nicolescu Alin Sorin pare să fie atât de influent încât să poată controla conducerea Direcţiei Generale Anticorupţie ca pe nişte simple marionete. Totodată, având în vedere faptul că influenţa dumnealui pare să fie atât de mare, există posibilitatea ca acesta să aibă influenţă şi la nivelul DGPI, acesta putând să facă presiuni ca să îmi fie retras accesul la informaţii clasificate”, se mai arată în mesajul postat pe reţeaua de socializare. Europol amintește de intervenția lui Vasilescu în favoarea clanurilor Fotografii ale ecranului cu mesajele primite de acesta au fost publicate de către sindicatul Europol, care îl acuză de „metehne securiste”. „Dacă aţi avut impresia că DGA-ul este o instituţie unde «integritatea» este crez, ne demonstrează Liviu Vasilescu contrariul. Practicile securiste de intimidare şi hărţuire sunt instrumente frecvent folosite de acest personaj care şi-a demonstrat de-a lungul timpului impotenţa profesională. Totuşi, trebuie să ai mare tupeu ca la nici 1 lună de la reportajul Recorder referitor la cazul ofiţerului hăituit de la Bihor, să-i ordoni unui subaltern să vină de la Olt la Bucureşti, din timpul programului în care acesta avea de cercetat fapte de corupţie, pentru a-l intimida, pentru a-l pedepsi cu «pshihologul» dar şi pentru a-l obliga să îşi ceară scuze supraveghetorului de la examen, care este şi “puţin” judecător la Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie. La fel de ciudat este că de data aceasta Liviu Vasilescu nu a mai ales vreo biserică unde să se întâlnească cu subalternul său, la fel cum a făcut cu familia interlopului defunct Emi Pian, ci «chemarea la centru» s-a realizat cu scopul evident de a-i produce colegului o stare de temere şi de demoralizare”, au transmis reprezentanţii sindicatului. Aceştia susţin că aşteaptă să vadă „dacă noul ministru de interne, Cătălin Predoiu, va tolera la rândul său aceste metehne securiste şi care nu au nicio legătură cu principiile de drept şi integritate”. „Liviu Vasilescu face parte din gaşca secretarului de stat Despescu şi i s-au tolerat toate derapajele din ultimii ani. Ne oferim voluntar să îi scriem demisia domnului Vasilescu pentru că am înţeles că nu prea le are cu scrisul”; precizează Europol. Judecătorul Alin Sorin Nicolescu a făcut parte din completul de la ÎCCJ care, recent, i-a achitat definitiv pe foştii securişti implicaţi în cazul disidentului Gheorghe Ursu. DGA arată că nu l-a pedepsit pe ofițer DGA a transmis, la solicitatea News.ro, un punct de vedere cu privire la aceST caz. „Un cadru universitar a adus la cunoştinţa conducerii instituţiei faptul că, în contextul susţinerii examenului menţionat, un student cu care a avut un diferend şi-a declinat calitatea de ofiţer al Direcţiei Generale Anticorupţie prezentând şi o legitimaţie de serviciu. Având în vedere aceste aspecte, conducerea instituţiei a solicitat ofiţerului în cauză lămuriri cu privire la situaţia prezentată, ocazie cu care a purtat o discuţie cu acesta. În contextul discuţiei menţionate, ofiţerul a confirmat faptul că a avut un schimb de replici în contradictoriu cu un cadru universitar şi, totodată, a confirmat faptul că l-a încunoştiinţat pe acesta despre calitatea lui de ofiţer DGA. Discuţia purtată la începutul lunii iulie a.c. cu ofiţerul în cauză a avut ca scop clarificarea unei situaţii, prezentată conducerii DGA ca fiind una nepotrivită pentru profilul şi atitudinea unui ofiţer de poliţie al Direcţiei Generale Anticorupţie”; se arată în punctul de vedere remis de DGA. Oficialii instituţiei precizează că ofiţerul DGA lucrează de aproximativ un an la Serviciul Judeţean Anticorupţie Olt, fiind definitivat de curând în profesie ca ofiţer cu atribuţii pe linie de prevenire a corupţiei. „Totodată, precizăm faptul că faţă de ofiţer nu s-a dispus nicio măsură disciplinară şi că acesta nu se află în cursul vreunei cercetări de natură disciplinară”, mai transmite DGA.

Fostul judecător Tudoran, casă fără autorizație (sursa: cetateanul.net)
Eveniment

Fostul judecător Tudoran, casă fără autorizație

Fostul judecător Tudoran, casă fără autorizație. Ziarul Cetățeanul a dezvăluit că fostul judecător al Curții de Apel București Corneliu Bogdan Ion Tudoran și-a ridicat casa în sectorul 1 al Capitalei fără autorizație de construire, fără facturi de lucrări și cu muncitori aduși "la negru" de la firme ale persoanelor din cercul de apropiați. Fostul judecător Tudoran, casă fără autorizație În urma dezvăluirilor, Poliția Locală a Sectorului 1 (Disciplina în construcții) a demarat o anchetă, care a confirmat că judecătorul a încălcat legea în mod grosolan. Citește și: Antena 3 și Gâdea, propagandă anti-Ucraina: un mitropolit subordonat Bisericii Ortodoxe Ruse, Mihail Jar, chemat să se vaite că Zelenski prigonește clericii care răspund în fața lui Kiril Pentru a nu fi acuzat de fals în declarații, Corneliu Bogdan Ion Tudoran, plătit cu bani grei să vegheze la respectarea legii, a recunoscut cu seninătate că a încălcat legea: "Ulterior acestui control, proprietarii au prezentat declarația notarială autentificată cu nr. 25/04.01.2023, declarând pe proprie răspundere, cunoscând prevederile art. 236 Cod Penal privind falsul în declarații, faptul că «în anul 2000-2001 am consolidat construcția veche și am extins-o cu un etaj, rezultând construcția C1-P+1E și am edificat un garaj în curte, toate în regie proprie, fără a avea autorizație de construire».". Faptele s-au prescris, rămân taxele Judecătorul Corneliu Bogdan Ion Tudoran a sfidat legea și a câștigat. El nu va răspunde pentru ceea ce a făcut, pentru că faptele s-au prescris. "În conformitate cu prevederile art. 31 din Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare, dreptul de a constata și de a aplica sancțiunile prevăzute la art. 26 se prescrie în termen de 3 ani de la data săvârșirii faptei, motiv pentru care Poliția Locală Sector 1 nu mai poate lua măsuri în ceea ce privește sancționarea", a explicat Poliția Locală a Sectorului 1 pentru ziarul Cetățeanul. Dacă nu mai poate fi tras la răspundere pentru că a construit ilegal, în schimb, judecătorul Tudoran va fi obligat să plătească impozitele datorate bugetului local. Direcția de Impozite și Taxe Locale Sector 1 urmează să calculeze impozitul restant pe care trebuie să-l achite contribuabilul Tudoran pentru construcții, din momentul în care le-a ridicat ilegal și până în prezent, adică circa 23 de ani.

Judecător condamnat, acuzații de dosar aranjat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Judecător condamnat, acuzații de dosar "aranjat"

Judecător condamnat, acuzații de dosar "aranjat". Fostul președinte al Tribunalului ieșean încearcă să-și spele onoarea în fața foștilor colegi. Judecător condamnat, acuzații de dosar "aranjat" Condamnat cu suspendare pentru trafic de influență, Radu Tărniceriu a cerut revizuirea sentinței, invocând faptul că dosarul său ar fi fost „aranjat” de fostul procuror DNA Emilian Eva. Acesta din urmă, de altfel, a fost condamnat în primă instanţă pentru operațiuni financiare incompatibile cu funcția. Citește și: Ucraina, aproape de faliment: țara invadată are în fiecare lună un deficit de cinci miliarde de dolari. Zelenski: Trebuie să exportăm urgent zece milioane de tone de cereale Procesul prin care Tărniceriu cere revizuirea sentinței sale de condamnare se află pe rolul Curții de Apel Suceava. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cum scapă Ciucă de doctoratul plagiat (sursa: gov.ro)
Investigații

Cum scapă Ciucă de doctoratul plagiat

Cum scapă Ciucă de doctoratul plagiat. Judecătorul care l-a spălat pe Ciucă s-a pensionat imediat. Un complet al Curții de Apel București a anulat toate sesizările depuse la Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) în cazul acuzațiilor de plagiat ce planau asupra premierului Nicolae Ciucă. Magistratul Marius Iosif este cel care a luat decizia anulării sesizărilor de plagiat. Acesta a fost numit de liberali în anul 2007 de către ministrul liberal de atunci al Justiției, într-o funcție în minister și, ulterior, în cea de director general al Administrației Naționale a Penitenciarelor. Cum scapă Ciucă de doctoratul plagiat "Printr-o decizie anunțată în urmă cu câteva ore, într-un dosar al cărui ultim termen a fost ieri, completul condus de Marius Iosif a decis: ”Admite acţiunea exercitată de reclamantul Ciucă Ionel Nicolae în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Educaţiei şi Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării şi în consecinţă: Anulează Adresa nr. 122/21.01.2022 de admitere a sesizării nr. 111/20.01.2022, Adresa nr. 137/25.01.2022 de admitere a sesizării nr. 123/21.01.2022 şi Adresa nr. 160/27.01.2022 de admitere a sesizării nr. 143/25.01.2022, toate emise de pârâta Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării". Citește și: NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc "Nevoia de stabilitate în conducerea Executivului" In sentinta nr. 364 din 1 martie 2022, pronuntata in dosarul 1057/2/2022, judecatoarea Ionela Tudor a decis urmatoarele: “Dispune suspendarea executarii deciziilor emise de parat referite prin adresa nr. 122/21.01.2022 de admitere a sesizarii nr. 111/20.01.2022, adresa nr. 137/25.01.2022 de admitere a sesizarii nr. 123/21.01.2022 si adresa nr. 160/27.01.2022 de admitere a sesizarii nr. 143/25.01.2022”. Astfel, in sentinta plina de consideratii politice, judecatoarea Tudor arata ca generarea unor stiri privind posibilul plagiat al premierului Nicolae Ciuca are un impact major in credibilitatea electoratului si a partidului, generalul riscand sa ii fie retrasa increderea chiar in momente in care Romania are nevoie de stabilitate la nivelul conducerii executive a statului. De asemenea, aceeasi judecatoare Ionela Tudor a decis ca sesizarile de plagiat din cazul Ciuca pot deveni arme ale adversarilor politici ai acestuia, mai ales ca scandalul si verificarile privind teza de doctorat au avut loc imediat dupa ce premierul a fost investit in functie. In concluzie, judecatoarea Ionela Tudor a stabilt ca imaginea premierului general Nicolae Ciuca a fost prejudiciata, in conditiile in care politicenii au dreptul de protectie a reputatiei, iar aceasta protectia se realizeaza prin sanctionarea acuzatiilor defaimatoare si neintemeiate la adresa acestora. Un fragment din sentința prin care judecătoarea Ionela Tudor de la Curtea de Apel București a dispus suspendarea sesizărilor privind plagiatul premierului Nicolae Ciuca “Curtea precizeaza ca, prin actiunea introdusa, reclamantul a solicitat suspendarea executarii deciziilor emise de UEFISCDI referite prin Adresa inregistrata sub nr. Adresa nr 122/21.01.2022 de admitere a Sesizarii nr. 111/20.01.2022, Adresa nr. 137/25.01.2022 de admitere a Sesizarii nr. 123/21.01.2o22 si Adresa nr. 160/27.01.2022 de admitere a Sesizarii nr.143/25.01.2022. Raportat la continutul sesizarilor, toate cele trei vizeaza teza de doctorat intitulata 'Dimensiunea angajarii Armatei Romaniei in operatii intrunite multinationale", sustinuta la Universitatea Nationala de Aparare „##### I", al carui titular este reclamantul. In motivarea solicitarii de suspendare, reclamantul a invocat faptul ca nu exista deciziile UEFISCDI, prevazute de art. 3 si art. 5 din Anexa nr. 3 a OMEC #########, privind admiterea spre solutionare a sesizarilor catre CNADTU, iar masura admiterii administrative de catre UEFISCDI a sesizarilor si emiterea Adreselor, avand ca efect declansarea procedurii de solutionare de catre CNADTCU ar fi contrare prevederilor art. 3 din Anexa 3 a OMEC nr. 5229/2020. In aparare, in esenta, paratul a sustinut faptul ca reclamantul nu a probat indeplinirea conditiilor prevazute de lege pentru dispunerea suspendarii, apreciind totodata ca UEFISCDI, spre deosebire de CNADTCU nu are atributii care privesc analizarea pe fond a sesizarilor depuse in temeiul OMECS nr. 5229/2020, ci are doar un rol administrativ, premergator, de verificare a sesizarilor formulate. Analizand actiunea sub aspectul conditiilor necesare a fi indeplinite pentru dispunerea suspendarii, referitor la conditia existentei cazului bine justificat, Curtea apreciaza ca aceasta conditie este indeplinita din urmatoarele motive: Revenind asupra dispozitiilor legale aplicabile in speta dedusa judecatii, Curtea retine ca potrivit dispozitiilor art. 1 din Anexa nr. 3 a OMEC nr. 5229/2020, 'Orice persoana fizica sau juridica, inclusiv membrii Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) si ai institutiilor organizatoare de studii universitare de doctorat (IOSUD), poate sesiza in scris, prin intermediul Unitatii Executive pentru Finantarea invatamantului Superior si a Cercetarii, Dezvoltarii si Inovarii (UEFISCDI), Consiliul general al CNATDCU cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etica profesionala, inclusiv cu privire la existenta plagiatului, in cadrul unei teze de doctorat, indiferent de data sustinerii acesteia si de data acordarii titlului de doctor.' Ulterior, astfel cum se prevede in art. Art. 5 (1) UEFISCDI verifica in termen de maximum 3 zile respectarea cerintelor prevazute la art. 3 pentru validarea din punct de vedere administrativ si admiterea sesizarii spre analiza si solutionare de catre CNATDCU. (2) Daca in urma verificarii din punct de vedere administrativ se constata nerespectarea prevederilor art. 3, UEFISCDI notifica, in termen de maximum 15 zile de la inregistrare, persoana care a depus sesizarea asupra elementelor care trebuie completate si claseaza forma initiala a sesizarii. (3) Daca sesizarea este admisa, ea se anonimizeaza cu privire la datele de identificare ale autorului sesizarii pentru protejarea identitatii persoanei fizice sau juridice care a depuso, de catre UEFISCDI, si se incarca in platforma. (4) Decizia de clasare sau de admitere spre analiza a sesizarii se publica pe site-ul www.cnatdcu.ro si este comunicata autorului sesizarii. (5) Platforma notifica Secretariatul tehnic al CNATDCU si presedintele Consiliului general al CNATDCU pentru a demara procesul de analizare si solutionare a sesizarii. Astfel, initial, UEFISCDI verifica indeplinirea conditiilor administrative de admisibilitate ale sesizarilor, apoi, emite, dupa caz, o decizie de clasare sau de admitere spre analiza si solutionare de catre CNADTCU, se incarca sesizarea in sistemul informatic administrat de UEFISCDI, se publica decizia pe situl CNATDCU, procesul incheindu-se cu investirea CNADTCU prin notificarea automata a platformei informatice, in vederea demararii procesului de analizare si solutionare pe fond a cererii. Aceasta etapa prealabila constituie un filtru necesar inainte de declansarea procedurii administrative de verificare pentru a se verifica daca intr-adevar, sesizarea persoanei interesate reprezinta in mod real o sesizare, care aduce aspecte necunoscute in legatura cu etica profesionala a autorului unei teze de doctorat. Curtea aminteste ca determinarea existentei cazului bine justificat nu presupune analiza in fond a legalitatii actului administrativ a carui executare se solicita a fi suspendata, fiind suficienta o analiza sumara a actului, in aparenta, fara prejudecarea fondului, prin raportare la motivele de fapt si de drept invocate de reclamant in baza unui probatoriu minimal. In primul rand, reclamantul invoca drept motiv de nelegalitate a actului contestat, care reprezinta caz bine justificat, nemotivarea actelor administrative reprezentate de cele 3 adrese: Adresa nr 122/21.01.2022 de admitere a Sesizarii nr. 111/20.01.2022, Adresa nr. 137/25.01.2022 de admitere a Sesizarii nr. 123/21.01.2o22 si Adresa nr. 160/27.01.2022 de admitere a Sesizarii nr.143/25.01.2022. Analizand adresele prin care s-a luat decizia admiterii sesizarilor spre analiza existentei plagiatului, ce face obiectul cererii de suspendare, din aceasta perspectiva, Curtea constata ca acesta a fost emis avand ca temei in drept art. 3 alin. 3 din Anexa nr. 3 la Ordinul #########. Curtea retine ca obligatia autoritatii emitente de a motiva actul administrativ constituie o garantie contra arbitrariului administratiei publice si se impune cu deosebire in cazul actelor prin care se modifica ori se suprima drepturi ori situatii juridice individuale si subiective. In acest sens, art. 31 alin. 2 din Constitutia Romaniei prevede expres ca autoritatile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal. Motivarea unui act administrativ nu poate fi limitata la indicarea dispozitiilor legale general aplicabile in cazul incetarii din functia de director al unui institut de cercetare si dezvoltare a oricarei persoane, fara a se putea trage concluzia ca se refera la situatia particulara a reclamantului. De altfel, motivarea unui act administrativ trebuie sa contina elemente de fapt si de drept care, pe de o parte, sa permita destinatarilor sa cunoasca si sa evalueze temeiurile si efectele actului, iar, pe de alta parte, sa faca posibila exercitarea controlului de legalitate. In jurisprudenta comunitara s-a retinut in mod constant ca amploarea si detalierea motivarii depind de natura actului adoptat si emis si de circumstantele fiecarui caz. Or, in cauza de fata, se constata ca adoptarea deciziilor exprimate prin adresele contestate, respectiv de admitere a sesizarilor privind demararea cercetarii existentei plagiatului tezei de doctorat al carui titular este reclamantul, Ministerul Educatiei Nationale – UEFISCDI nu a precizat in ce consta efectiv indeplinirea celor 4 conditii prevazute de art. 3 din Anexa nr. 3 la Ordinul ######### pe care trebuie sa le indeplineasca o sesizare pentru a conduce la demararea verificarilor de plagiat a unei teze de doctorat. Curtea observa, din aceasta perspectiva ca exista o indoiala serioasa asupra legalitatii celor 3 adrese: Adresa nr 122/21.01.2022 de admitere a Sesizarii nr. 111/20.01.2022, Adresa nr. 137/25.01.2022 de admitere a Sesizarii nr. 123/21.01.2o22 si Adresa nr. 160/27.01.2022 de admitere a Sesizarii nr.143/25.01.2022. In plus, in ceea ce priveste conditiile necesar a fi indeplinite de sesizarile inregistrate la parat, Curtea evidentiaza dispozitiile art. 3 din Anexa nr. 3 a OMEC nr. 5229/2020, care prevad explicit ce trebuie sa cuprinda continutul unei sesizari cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etica profesionala, inclusiv cu privire la existenta plagiatului, in cadrul unei teze de doctorat. Raportat la cauza dedusa judecatii, Curtea retine din cuprinsul celor 3 sesizari supuse analizei, in temeiul carora au fost emise adresele de catre parata, ca reiese o aparenta de nelegalitate prin aceea ca acestea nu indeplinesc conditiile prevazute de prevederile art. 3 din Anexa nr.3 a OMEC nr. 5229/2020, pct. c) si d), intrucat Anexele nu contin copiile documentelor consultate de catre titularul sesizarii si nici motivatia personala, aspecte confirmate inclusiv de catre Directia Generala Juridica si Control din cadrul Ministerului Educatiei prin Adresa nr. 30/22.02.2022 (fila nr. 288). In consecinta, Curtea constata ca exista o aparenta de nelegalitate, pentru care se impune suspendarea, avand in vedere ca cele trei sesizari nu au respectat cerintele instituite de prevederile art. 3 din Anexa nr.3 a OMEC nr. 5229/2020, pct. c) si d), nefiind indicate sursele proprii de documentare si nici motivarea personala a titularului cu privire la sesizarea formulata. Curtea conchide ca aspectele precizate mai sus reprezinta suficiente motive care se circumscriu cazului bine justificat, fiind aspecte care creeaza indoiala serioasa in privinta legalitatii actelor administrative contestate. Data fiind conturarea cazului bine justificat prin retinerea motivelor de indoiala serioasa asupra legalitatii actelor administrative contestate, anterior analizate, Curtea gaseste de prisos analizarea celorlalte motive de nelegalitate invocate de reclamant. In ceea ce priveste conditia ca suspendarea executarii actului administrativ sa previna o paguba iminenta, in sensul art. 2 alin. 1 lit. s) din Legea nr. 554/2004, Curtea considera ca si aceasta conditie este indeplinita, pentru urmatoarele considerente: Prin sesizarile formulate, urmate de adresele emise de UEFISCDI, s-a identificat o preocupare in sensul supunerii spre verificare daca in procesul de elaborare al tezei de doctorat, reclamantul a respectat sau nu standardele de etica profesionala, interesul demararii acestui demers fiind determinat si de functia detinuta in prezent de reclamant, respectiv cea de inalt demnitar, in aparatul administrativ central de stat. Astfel, luand in considerare, contextul social si politic in care s-a desfasurat procesul de verificare al tezei de doctorat, chiar pana ca CNADTCU, respectiv instanta de judecata sa se pronunte asupra veridicitatii sustinerilor invocate prin sesizari, Curtea apreciaza ca reclamantul a suferit un prejudiciu prin aceea ca, pe langa faptul ca sesizarile nu au respectat conditiile prevazute de art. 3 din Anexa nr.3 a OMEC nr. 5229/2020, pct. c) si d), acestea nu contin o analiza personala, motivata si sprijinita pe probe a celor care au formulat sesizarile. Totodata, luand in considerare cariera profesionala si, in concret, cea politica a reclamantului, generarea unei astfel de stiri are un impact major in credibilitatea electoratului si a partidului, care poate sa conduca la retragerea increderii acordate, mai ales in contextul social si politic actual, in care este nevoie de o stabilitate in conducerea executiva a statului. De asemenea, astfel de sesizari neconforme sunt susceptibile si de a deveni arme ale adversarilor politici, important de mentionat fiind si faptul ca sesizarile si declansarea verificarilor avand loc in scurt timp de la preluarea de catre reclamant a functiei de prim-ministru al Romaniei. Prin urmare, imaginea publica a reclamantului a fost prejudiciata, avand in vedere standardul ridicat de conduita de care trebuie sa dea dovada oricine ocupa o astfel de functie in ierarhia statala, dat fiind si faptul ca inclusiv politicienii au dreptul de protectie a reputatiei, pentru asigurarea acestei protectii fiind necesare masuri care sa sanctioneze acuzatiile defaimatoare si neintemeiate sau nefondate. In concluzie cu privire la cea de-a doua conditie, Curtea precizeaza ca prin dispunerea suspendarii producerii efectelor celor trei adrese de sesizare a secretariatului tehnic al CNADTCU, se evita prejudicierea grava si iremediabila a drepturilor si intereselor legitime ale reclamantului, avand in vedere functia ocupata de acesta in ierarhia societatii si faptul ca, chiar si declansarea, in conditii de aparenta nelegalitate, a mecanismului de verificare referitoare la teza de doctorat poate afecta ireversibil dreptul acestuia la imagine si a reputatiei sale profesionale. Pentru toate aceste motive, urmeaza a respinge exceptia inadmisibilitatii formularii actiunii, a admite cererea si de a dispune suspendarea executarii deciziilor emise de parat referite prin adresa nr. 122/21.01.2022 de admitere a sesizarii nr. 111/20.01.2022, adresa nr. 137/25.01.2022 de admitere a sesizarii nr. 123/21.01.2022 si adresa nr. 160/27.01.2022 de admitere a sesizarii nr. 143/25.01.2022”. Printr-o altă decizie, din data de 1 martie 2022, un alt complet de la această instanță suspendase efectele înregistrării celor trei sesizări. Parchetul General a demarat o anchetă penală, justificată de o presupusă încălcare a drepturilor de autor, și a luat toate documentele aflate la Consiliu despre acest caz. În 2007, pe vremea când era judecător la Brașov, Marius Iosif a fost numit de ministrul Justiției din acea vreme, liberalul Tudor Chiuariu, ca director al Direcției de Analiză și Avizare Acte Normative din minister. La puțin timp, Chiuariu l-a detașat pe Iosif ca director general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, post pe care l-a ocupat până în 2008. El a mai fost numit de Chiuariu și ca președinte al Comisiei de inventariere a arhivei SIPA, în perioada iunie 2007 – decembrie 2008. După plecarea liberalilor de la Putere, Iosif s-a întors în magistratură, apoi a demisionat și a devenit avocat, pentru ca, recent, să devină din nou judecător, la Tribunalul București, de unde, la fel ca Tudor, a fost detașat la Curtea de Apel București. Jurnaliștilor de la G4Media le-a fost refuzat accesul la studierea acțiunii din dosarul intentat de Ciucă – un lucru rar și curios, de vreme ce miza o constituie documente publice, postate de pe site-ul CNATDCU, în timp ce reclamantul este persoană publică, iar alte două părți – Unitatea Executivă și Ministerul Educației – sunt instituții publice. Magistratul Marius Iosif a refuzat să răspundă întrebărilor jurnaliștilor cu privire la această speță. Judecătorul care l-a spălat pe Ciucă s-a pensionat imediat La scurt timp după dezvăluirea G4Media.ro, Iosif a depus la Consiliul Superior al Magistraturii o cerere de pensionare care i-a fost aprobată. După ce G4Media.ro a solicitat un punct de vedere de la Curtea de Apel București despre indiciul manipulării repartizării aleatorii din dosarul Ciucă, de pe portalul instanțelor a fost ștearsă dovada în acest sens, iar acest lucru a avut loc sâmbătă, 25 iunie, într-o zi nelucrătoare. Controversele din jurul tezei de doctorat a premierului Ciucă au început în luna ianuarie 2022, după ce jurnalista Emilia Șercan a prezentat pe site-ul pressone.ro, multiple dovezi care arătau că o mare parte din lucrare, susținută în 2003, la Universitatea Națională de Apărare ”Carol I”, a fost plagiată. Jurnalista Emilia Șercan a acuzat faptul că a fost ținta unei campanii de discreditare, la care părtașe au fost Poliția Română și Ministerul Afacerilor Interne.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră