vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: judecător

43 articole
Eveniment

Fost polițist, acum judecător în CSM, acuză protestatarii anti-Savonea că s-au inspirat din Hitler

Un fost polițist, Alin Ene, acum judecător ales în CSM, acuză protestatarii anti-Savonea că s-au inspirat din Hitler și Stalin: „De aceea, se ridică o întrebare pentru organizatorii protestului, ONG-urile Declic, Rezistenta, Corupția ucide, Inițiativa România și Inițiativa Timișoara: de unde v-ați inspirat în scrierea manifestului? Lista autorilor care au folosit exact această retorică e, din păcate, lungă și rușinoasă. Vă puteți alege preferatul: Hitler, Stalin, Mao Zedong sau Hugo Chávez?”.   Citește și: ANALIZĂ Economia României, înmlăștinită: PIB-ul a scăzut în trimestrul III, inflație astronomică   Fost polițist, acum judecător în CSM, acuză protestatarii anti-Savonea că s-au inspirat din Hitler   Ene a absolvit controversata Academie de Poliție, a fost polițist în Ilfov din 2009 în 2011, iar în 2013 a ajuns judecător la Mangalia. Din ianuarie 2023 este membru al CSM.    Într-o postare pe Facebook, Alin Ene susține că protestele sunt, de fapt, amenințări pentru toți judecătorii. „Pentru că, în fapt, nu se urmărește obținerea revocării președintelui, ci un mesaj pentru toți judecătorii Înaltei Curți. Mesajul e simplu: hotărâți altfel sau urmează execuția pe rețelele sociale și chiar în stradă”, a scris el.    „Fumigena perfectă: scandal cu judecători, ca să nu vezi haosul puterii politice Se protestează astăzi pentru revocarea Președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție. Dacă citești manifestul protestului, trecând peste populisme și indignări morale, nu ai cum să nu observi fracturile logice.   Cum poți să susții că protestezi pentru "viitorul în care legea chiar se aplică", atunci când însăși revendicarea protestului tău este să fie înlocuită legea cu emoția populară? În manifest nu se găsește nici urmă de motive legale pentru revocare. Probabil pentru că legea nu se scrie în ritmul furiei de pe Facebook.   Cum poți să afirmi că protestezi "pentru Justiție", când scopul este tocmai să pui presiune pe judecătorii Înaltei Curți pentru că nu îți convin hotărârile judecătorești? Și poate așa se înțelege și de ce protestul nu este organizat în fața CSM, singura autoritate în măsură să dispuna revocarea președintelui ICCJ, ci în fața instanței supreme. Pentru că, în fapt, nu se urmărește obținerea revocării președintelui, ci un mesaj pentru toți judecătorii Înaltei Curți. Mesajul e simplu: hotărâți altfel sau urmează execuția pe rețelele sociale și chiar în stradă. În sfârșit, am descoperit cum funcționează independența justiției: puterea judecătorească trebuie să se subordoneze celor cu portavocea mai puternică.   Dincolo de judecățile de valoare cu privire la trecutul profesional al președintei ICCJ, singurul motiv referitor la activitatea desfășurată după preluarea mandatului privește nemulțumirea referitoare la hotărârile pronunțate în calitate de judecător. Iar acesta este și cel mai grav, contrar Constituției și principiilor oricărui stat de drept. În orice democrație, atacarea judecătorilor pentru hotărârile pronunțate este o formă de presiune inadmisibilă.   De aceea, se ridică o întrebare pentru organizatorii protestului, ONG-urile Declic, Rezistenta, Corupția ucide, Inițiativa România și Inițiativa Timișoara: de unde v-ați inspirat în scrierea manifestului? Lista autorilor care au folosit exact această retorică e, din păcate, lungă și rușinoasă. Vă puteți alege preferatul: Hitler, Stalin, Mao Zedong sau Hugo Chávez?   Justiția nu se apără strigând, ci respectând legea. Iar dacă vrem o societate care să creadă în reguli, trebuie să începem prin a nu le călca în picioare chiar noi, în numele moralității publice”, a susținut Ene. 

Fost polițist, acum judecător în CSM, acuză protestatarii anti-Savonea că s-au inspirat din Hitler Foto: Facebook Alin Ene
Judecător CSM, absolvent de Educație Fizică, susține că împotriva Justiției este o campanie militară Foto: Facebook Claudiu Dragusin
Eveniment

Judecător CSM, absolvent de Educație Fizică, susține că împotriva Justiției este o campanie militară

Un judecător CSM, Claudiu Drăgușin, absolvent de Educație Fizică, susține că împotriva Justiției este o campanie militară: „Ceea ce se întâmplă astăzi împotriva justiției nu este o critică de bună credință și informată, ci pare mai degrabă o campanie militară decât o campanie civilă”, a scris el pe Facebook. Citește și: ANALIZĂ Economia României, înmlăștinită: PIB-ul a scăzut în trimestrul III, inflație astronomică Claudiu Drăgușin, născut în noiembrie 1978, a absolvit, în 2003, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport din cadrul Academiei Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport. În paralel, el a făcut Dreptul, din 1998 în 2002, la o universitate privată, ”Nicolae Titulescu” din Bucureşti. Drăgușin a ajuns angajat la Guvern din 2003, iar din 2011 este judecător. În anul fiscal 2023 a câștigat circa 560.000 de lei de la CSM, dar a primit și aproape 100.000 de lei pentru că a câștigat procesele cu statul pentru un salariu mai mare. Judecător CSM, absolvent de Educație Fizică, susține că împotriva Justiției este o campanie militară Magistratul mai afirmă, pe Facebook, că „ceea ce se întâmplă astăzi este o încercare de preluare cu forța a puterii judecătorești”. „Ca să ne poziționăm corect în spațiile occidentale, ale lumii libere și democratice, în nicio țară occidentală, NICIODATĂ, puterea politică nu a instigat la demonizarea și exterminarea fizica a judecătorilor, folosindu-se de presă sau, câteodată, vorbind direct de la nivelul tribunei politice (lucru recunoscut de președinte însuși). Judecătorii nu sunt imuni la critică, iar critica este acceptabilă dacă este făcută cu bună credință și informată.   Protestele împotriva sistemului de justiție și protestele împotriva judecătorilor înșiși pentru ca cineva nu e de acord cu modul de interpretare a legii reprezintă un atac împotriva unei puteri a statului român, justiția.   Ceea ce se întâmplă astăzi împotriva justiției nu este o critică de bună credință și informată, ci pare mai degrabă o campanie militară decât o campanie civilă.   Ceea ce se întâmplă astăzi este o încercare de preluare cu forța a puterii judecătorești”, a susținut Drăgușin. 

Judecător, urmărit de polițist în trafic (sursa: Facebook/Poliția Română)
Eveniment

Judecător, urmărit în trafic de un polițist aflat într-o mașină fără însemne. Un proces ciudat

Un judecător a cerut colegilor să-i anuleze amenda primită pentru viteză și conducere periculoasă, susținând că a crezut că este urmărit de un fost inculpat pe care îl judecase și că se temea pentru viața sa. În realitate, mașina care îl urmărea era condusă de un polițist. A crezut că-l urmărește un inculpat În plângerea depusă la Judecătoria Iași, Bogdan Mihail Zamfir a explicat că, în după-amiaza zilei de 27 mai, conducea un Volkswagen Golf în comuna Costuleni, când un autoturism din spate s-a apropiat și a început să îi semnalizeze agresiv cu farurile. Citește și: Patru judecători CCR demontează argumentele majorității PSD prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale Fiind magistrat la Judecătoria Huși, a presupus că la volan se afla un fost inculpat nemulțumit, așa că a accelerat pentru a se îndepărta. Potrivit documentelor întocmite de polițiști, judecătorul a mărit viteza și a făcut depășiri pentru a scăpa de urmăritor, însă mașina a continuat să-l urmeze.  Continuarea, în Ziarul de Iași.

Judecător ucis în sala de judecată (sursa: gazetatema.net)
Internațional

Un judecător, executat în instanță cu trei focuri de armă de un bărbat, parte în proces (Albania)

Judecător ucis în sala de judecată. Un incident șocant a avut loc luni la Curtea de Apel din Tirana, unde un judecător albanez a fost împușcat mortal în timpul unei ședințe de judecată. Atacatorul, parte într-un proces aflat în desfășurare, a fost arestat imediat la fața locului, potrivit poliției albaneze. Judecător ucis în sala de judecată Victima, judecătorul Astrit Kalaja, prezida ședința de judecată când atacatorul a scos o armă și a deschis focul asupra sa. Citește și: EXCLUSIV Cum a primit ministrul Nazare două apartamente nedeclarate de la soția unui fost client al DNA. Schema creditării firmei de către acționarul insignifiant Magistratul a fost transportat de urgență la spital, însă a murit pe drum din cauza rănilor suferite. Alte două persoane rănite în atac În incident au fost răniți și doi bărbați, tată și fiu, implicați la rândul lor în proces. Cei doi au fost transportați la spital, iar medicii au anunțat că viața lor este în afara oricărui pericol. Atacatorul, parte în procesul aflat pe rol Conform presei locale, atacatorul era parte într-un litigiu privind dreptul de proprietate asupra unui teren. Surse judiciare citate de jurnaliștii albanezi susțin că acesta ar fi declarat, după arestare, că a comis crima pentru că avea convingerea că va pierde procesul. Ancheta, preluată de autoritățile albaneze Poliția a anunțat că ancheta este în curs, iar procurorii încearcă să stabilească modul în care atacatorul a reușit să introducă arma în sala de judecată. Incidentul a stârnit emoție și indignare în rândul opiniei publice albaneze, fiind considerat un atac grav la adresa independenței justiției și a siguranței sistemului judiciar din țară.

Ce meserie și-ar fi dorit condamnatul penal Dan Voiculescu Foto: Antena 3
Politică

Ce meserie și-ar fi dorit condamnatul penal Dan Voiculescu dacă nu era antreprenor

Ce meserie și-ar fi dorit condamnatul penal Dan Voiculescu dacă nu era antreprenor: el a oferit acest răspuns la un interviu cu Mihai Morar, în cadrul podcastului „Fain și simplu”.  Citește și: Iohannis n-a vrut să dea cheia la imobilul confiscat de ANAF, care a trebuit să schimbe yala Voiculescu a fost condamnat la zece ani de închisoare în dosarul privatizării frauduloase a Institutului pentru Cercetări Alimentare. El a fost eliberat după doar doi ani și 11 luni. Procurorii au considerat că prejudiciul total în procesul de privatizare a Institutului a fost de peste 60 de milioane de euro.  Ce meserie și-ar fi dorit condamnatul penal Dan Voiculescu Iată cum a decurs dialogul dintre Mihai Morar și Dan Voiculescu, potrivit transcrierii Antenei 3: „Mihai Morar: Dacă nu aș făcut carieră în economie și politică, probabil aș fi devenit... Dan Voiculescu: Judecător. Îmi place să împart dreptatea”.  Mihai Morar a realizat, în cadrul podcastului „Fain și simplu”, un interviu cu Dan Voiculescu, patronul de facto al Antena 3: realizatorul l-a întrebat dacă a iertat-o pe judecătoarea care l-a condamnat, dacă a plâns ca un orfan și cum se explică faptul că Voiculescu este are eticheta de securist, deși a fost „vânat”.  „Deci la decizia de acum câteva săptămâni, că judecătoarea a săvârșit abuz în serviciu, ați vrut să plângeți? (...) Și ca un copil... știți copiii din orfelinatele anilor 90, știți de ce nu plângeau? De ce era o liniște mormântală când intrai într-o casă de aia de copii, o casă a groazei? Pentru că ei plângeau, plângeau, nu-i băga nimeni în seamă, nimeni nu venea să-i schimbe, și la un moment dat nu mai aveau lacrimi”, a perorat Morar.

Salariul imens al unui absolvent al Academiei de Poliție, devenit judecător și apoi funcționar CSM Foto: CSM
Eveniment

Salariul imens al unui absolvent al Academiei de Poliție, devenit judecător și apoi angajat la CSM

Salariul imens al unui absolvent al Academiei de Poliție, devenit judecător și apoi, de facto, funcționar, angajat la CSM: Cosmin Sterea Grossu este, din 2021, șeful Serviciului Informatică și Statistică Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Citește și: Bolojan le-ar fi spus liderilor PSD că fie se fac concedieri, fie demisionează - surse În ultimele săptămâni, Cosmin Sterea Grossu a certat consecvent Guvernul pentru intenția de a reduce pensiile speciale ale magistraților.  Salariul imens al unui absolvent al Academiei de Poliție, devenit judecător și angajat la CSM El a absolvit Academia de Poliție în 2015, a ajuns judecător în 2017 și din 2021 este, de facto, funcționar al CSM, fiind însă plătit la nivelul unui judecător. Ultima sa declarație de avere este din 2024 și se referă la anul fiscal 2023. În acel an, judecătorul a câștigat: salarii de 338.321 de lei drepturi salariale restante de 7.941 de lei CSM i-a mai oferit „venituri din alte surse” - pe care absolventul Academiei de Poliție nu le precizează: 78.381 de lei În total, el a câștigat, de la contribuabili, circa 425.000 de lei, net, anual - o medie de 35.000 de lei pe lună.  În 2022, el a câștigat puțin peste 400.000 de lei, din care 94.764 de lei a fost doar diurna de detașare.  Judecătorul angajat la CSM deținea, din 2019, un Mercedes.  „Am intrat în profesie cu un contract social: cele mai mari interdicții din România și din Europa, volum uriaș de muncă (de trei ori media europeană), răspundere și stres, precum și lipsa oricăror compensații pentru ore suplimentare. Însă statul, asemenea angajatorului abuziv, a rupt acest contract de peste zece ori în ultimii șapte ani, întotdeauna în detrimentul nostru. O companie care și-ar trata astfel angajații probabil că ar fi, pe termen scurt, extrem de profitabilă. Dar cine ar mai accepta să vină să muncească acolo? La fel, în magistratură, în loc să vină cei mai buni absolvenți de drept, dedicați unei cariere de performanță, vor veni cei slab pregătiți, cei care nu au cunoscut sacrificiul și efortul uriaș necesar pentru a deveni judecători sau procurori”, a scris pe Facebook, potrivit luju.ro, absolventul Academiei de Poliție. 

Un fost polițist, Alin Ene, acum judecător în CSM, îl atacă dur pe Bolojan fiindcă vrea să-i taie pensia Foto: Facebook
Politică

Un fost polițist, acum judecător în CSM, îl atacă dur pe Bolojan fiindcă vrea să-i taie pensia

Un fost polițist, acum judecător în CSM, îl atacă dur pe Bolojan fiindcă vrea să-i taie pensia: „Premierul României încalcă flagrant Constituția României și standardele internaționale”, a scris Alin Ene, pe Facebook. Acesta a absolvit controversata Academie de Poliție, a fost polițist în Ilfov din 2009 în 2011, iar în 2013 a ajuns judecător la Mangalia. Din ianuarie 2023 este membru al CSM.  Atacul său vine după cel al CSM și al judecătorului Claudiu Drăgușin, și el membru al CSM, care l-a făcut „măcelar” pe Ilie Bolojan. Citește și: Magistrații, disperați că Bolojan se atinge de pensiile lor: „măcelar”, „dictat”, abuz Fost polițist, acum judecător în CSM, îl atacă dur pe Bolojan fiindcă vrea să-i taie pensia „Sub masca „reformei” și reluând aceleași minciuni demontate deja public de Consiliul Superior al Magistraturii, premierul României încalcă flagrant Constituția României și standardele internaționale, disprețuind atât jurisprudența Curții Constituționale, cât și orice urmă de respect față de principiile statului de drept. Într-un gest de sfidare, se anunță o nouă creștere a vârstei de pensionare, o majorare absurdă a vechimii în funcție și o amputare brutală a pensiei de serviciu – toate acestea, la doar câteva luni după ce Legea nr. 282/2023 a modificat deja substanțial aceste condiții.   Aceste modificări nu sunt doar abuzive – sunt premeditate. Țintirea exclusivă a magistraților nu e întâmplătoare: e un episod nou dintr-o campanie de stigmatizare orchestrată politic, menită să discrediteze sistemul judiciar și să îl pună sub control. Totul, ca să se distragă atenția de la adevăratele eșecuri ale guvernării și știind că o justiție cu spatele la zid nu poate fi nici liberă, nici dreaptă”, a scris Ene, pe Facebook.   

Burci scapă de dosarul penal Romvag (sursa: IQAds)
Justiție

Incredibila mânărie prin care un dosar penal al lui Burci se prescrie: un judecător, schimbat

Burci scapă de dosarul penal Romvag Caracal printr-o manevră grosolană: un judecător din complet a fost înlocuit. Burci scapă de dosarul penal Romvag În aprilie 2022, omul de afaceri Cristian Burci, alături de alți șase inculpați, inclusiv doi avocați, a fost trimis în judecată de DIICOT pentru devalizarea societății Romvag Caracal, prejudiciul estimat fiind de 33 de milioane de euro. Citește și: Primul baron PNL care îi face scandal lui Bolojan: primarul Slatinei, supărat că se taie sporurile. De Mezzo ar pierde peste 2.000 de lei În martie 2025, când mai rămăsese doar un inculpat de audiat, procesul a fost dat peste cap de schimbarea bruscă a unui judecător din complet, printr-o hotărâre a colegiului de conducere al instanței, fapt ce a condus la reluarea judecării dosarului de la zero, potrivit Presshub.  Această situație deschide calea spre prescrierea faptelor. Potrivit încheierii Curții de Apel București de la termenul din 26 martie 2025, judecătorul Cătălin Mircea Pavel a fost înlocuit cu judecătoarea Irina Petre, ceea ce a determinat pierderea continuității completului de judecată și reluarea procedurii. Judecătorul Cătălin Mircea Pavel este și cel care a respins cererile de revizuire ale achitării torționarilor disidentului Gheorghe Ursu. Afaceri și dosare penale Cristian Burci (60 de ani) a fondat în 1991 Graffiti BBDO, prima agenție de publicitate privată din România. Ulterior, a înființat Prima TV, vândută în 2005 către SBS, iar apoi preluată din nou. În 2012, a achiziționat Adevărul Holding, devenind proprietarul publicațiilor Adevărul, Click!, Dilema Veche, precum și al unor televiziuni și posturi radio. În anii 2000, a achiziționat unități industriale precum MEVA (Drobeta‑Turnu Severin), Romvag Caracal și Astra Vagoane Arad, dezvoltând International Railway Systems, prin care a intrat pe piața europeană de vagoane de marfă. În 2016, DIICOT a reținut‑l pe Burci împreună cu colaboratori, în dosarul Romvag Caracal, acuzat de delapidare, abuz în serviciu și evaziune fiscală. Prejudiciul estimat se ridică la peste 8 mil. € – 7 mil. în Caracal și peste 25 mil. lei în evaziune fiscală. Într-un alt dosar, DNA l‑a trimis în judecată împreună cu Liviu Dragnea (PSD), fiul Carlo Burci și alții, pentru fapte legate de organizarea vizitei lui Dragnea în SUA, la petrecerea de inaugurare a lui Donald Trump. Se presupune că Burci ar fi intermediat un comision de 25‑50 mil. € în contracte de înzestrare militară.

Busuioc, judecător CCR, propus de PSD (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Tablagiul Busuioc, judecător CCR pe mâna PSD. Grindeanu face pe niznaiul: Eu l-am vrut pe Cazanciuc

Busuioc, judecător CCR, propus de PSD. Senatul l-a numit marți, în plen, pe Mihai Busuioc judecător al Curții Constituționale a României, pentru un mandat de nouă ani. Citește și: Pretendent PSD la Curtea Constituțională: ex-tablagiul Busuioc, pus de Dragnea la Curtea de Conturi Busuioc a fost propus de grupul senatorial PSD și a obținut 79 de voturi pentru și 36 împotrivă. Busuioc, judecător CCR, propus de PSD Mihai Busuioc a fost audiat în Comisia juridică a Senatului într-o sesiune scurtă, de aproximativ 15 minute, incluzând prezentarea și întrebările membrilor comisiei. Citește și: EXCLUSIV Filiera uzbecă: cum a trimis Moscova bani anti-UE în Republica Moldova printr-o companie sponsorizată de regimul autocratic de la Tașkent Audierea a fost considerată o formalitate, în condițiile în care puțini membri au adresat întrebări. Alături de Busuioc, au fost audiați și Rodica Cușnir (S.O.S. România) – 10 voturi în plen, Cristian Țăgârlaș (PNL) – 2 voturi, și Adina Petrescu (AUR) – 24 de voturi. Toți candidații au primit aviz favorabil, dar doar Busuioc a fost ales. Grindeanu l-ar fi vrut pe Robert Cazanciuc Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat marți că pentru a deveni judecător la Curtea Constituțională, un candidat trebuie să îndeplinească criteriile prevăzute de Constituție, altfel nu poate fi votat în Parlament. Întrebat ce îl recomandă pe Mihai Busuioc pentru funcția de judecător CCR, în contextul cerinței de 18 ani de experiență juridică și competențe înalte, Grindeanu a răspuns: „Dacă nu îndeplinește criteriile, nu poate fi votat. Comisia juridică stabilește dacă dosarul este în regulă. Dacă le îndeplinește – foarte bine, dacă nu – nu poate ocupa funcția.” Sorin Grindeanu a confirmat că PSD a decis ca Mihai Busuioc să fie candidatul partidului pentru funcția de judecător constituțional. Acesta și-a depus dosarul la Comisia juridică a Senatului, care a verificat îndeplinirea condițiilor legale. „În paranteză fie spus, să știți că eu l-am votat pe Robert (Cazanciuc)”, a adăugat Grindeanu. Critici din opoziție: „Numire imorală și periculoasă” Numirea lui Mihai Busuioc a fost contestată de opoziție. Senatorul Titi Stoica (AUR) a declarat că „această numire nu este doar imorală, ci și periculoasă”, acuzând existența unor interese ascunse în spatele promovării sale. Busuioc propune măsuri pentru eficientizarea CCR Întrebat de senatoarea USR Simona Spătaru cum poate fi consolidată încrederea în Curtea Constituțională, Busuioc a prezentat câteva idei: Creșterea numărului de magistrați asistenți, pentru soluționarea celor aproximativ 12.000 de dosare. Introducerea unui complet de filtru, care să elimine cauzele inadmisibile. Soluționarea rapidă a cauzelor repetitive, precum cele legate de pensii, în număr de circa 3.000. Flexibilizarea numărului de judecători în plen, cu posibilitatea desfășurării activității cu 6, nu neapărat 9 magistrați. După audiere, Mihai Busuioc a refuzat să răspundă întrebărilor jurnaliștilor, afirmând totuși că nu consideră numirea sa ca fiind una politică.

Trei urgențe ale lui Nicușor Dan: premier, șef SRI, judecător CCR Foto: Inquam/George Calin
Politică

Trei urgențe ale lui Nicușor Dan: nominalizarea premierului, a unui judecător CCR și a șefului SRI

Trei urgențe ale lui Nicușor Dan: nominalizarea premierului, a unui judecător la CCR și șefului SRI. În plus, el va trebui să-și aleagă consilierii prezidențiali, dintre care unul, cel pentru securitate națională, este membru al CSAT.  Citește și: După victoria lui Nicușor Dan, Tribunalul Militar reîncepe munca la dosarul 10 august 2018, arată una din victimele violențelor Trei urgențe ale lui Nicușor Dan Ce probleme trebuie să rezolve noul președinte în termen de circa o lună: nominalizarea unui premier, după ce va încerca să negocieze o majoritate care să-l susțină. Cătălin Predoiu este premier interimar de la 6 mai, mandatul său este de 45 de zile, deci până la 20 iunie. În plus, este nevoie de un guvern cu puteri depline care să demareze reformele necesare pentru a debloca PNRR.  la 9 iunie expiră mandatul la CCR al Liviei Stanciu, numită în această funcție de fostul președinte Klaus Iohannis, în 2016. Tot la 9 iunie expiră mandatele lui Marian Enache (votat de Parlament, susținut de PSD) și Atilla Varga (votat de Parlament, propus de UDMR). din 3 iulie 2023, când a demisionat Eduard Hellvig, SRI nu mai are director. Președintele propune directorul SRI, dar el trebuie votat de Parlament.  Pe termen lung, rămâne de văzut dacă Nicușor Dan va forța o demisie a șefului SIE, Gabriel Vlase, fost deputat PSD.  În același timp, noua coaliție majoritară va trebui să găsească un înlocuitor pentru Renate Weber, al cărei mandat ca Avocat al Poporului a expirat de circa un an. 

Donald Trump provoacă haos la Harvard (sursa: harvard.edu)
Internațional

Haos la Harvard, Trump interzice înscrierea studenților străini, un judecător suspendă ordinul

Donald Trump provoacă haos la Harvard. Un judecător federal din Massachusetts a suspendat temporar, vineri, decizia administrației Trump de a interzice înscrierea studenților străini la Universitatea Harvard. Instituția de învățământ a depus în aceeași dimineață o plângere în instanță, contestând decizia Departamentului pentru Securitate Internă, iar instanța i-a dat câștig de cauză. Donald Trump provoacă haos la Harvard Secretarul pentru securitate internă, Kristi Noem, anunțase joi revocarea imediată a certificării programului pentru studenți internaționali și vizitatori (SEVP) al Universității Harvard. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Tîlvăr pregătește ultimul mare "tun": un contract de 2,2 miliarde de euro pentru un sistem de apărare antiaeriană cu probleme Decizia a fost justificată prin acuzații grave: lipsa de colaborare cu autoritățile, perpetuarea unui „mediu ostil studenților evrei”, promovarea simpatiilor pro-Hamas și aplicarea unor politici rasiste sub umbrela diversității și incluziunii. Ministerul Educației urmărește cu atenție cazul Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a anunțat vineri că monitorizează îndeaproape situația studenților români de la Harvard. Instituția colaborează cu Ambasada României la Washington pentru a evalua impactul acestor decizii asupra tinerilor români care studiază în SUA și a familiilor acestora. Studenții români, îndemnați să rămână în contact cu autoritățile MEC încurajează comunitatea românească de la Harvard să mențină legătura cu Ambasada României pentru a primi informații actualizate. Totodată, ministerul promite că va continua să coopereze cu instituțiile relevante pentru a sprijini interesele legitime ale studenților români aflați în această situație incertă.

Decizia CCR privind alegerile, nou atac (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Un nou atac la decizia CCR de anulare a alegerilor la Curtea de Apel Ploiești

Decizia CCR privind alegerile, nou atac. Un judecător de la Curtea de Apel (CA) Ploiești a decis să judece o cerere privind anularea hotărârii Curții Constituționale a României (CCR) din 6 decembrie 2024, care a anulat alegerile prezidențiale, deși Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a stabilit anterior că instanțele judecătorești nu sunt competente în astfel de spețe. Decizia CCR privind alegerile, nou atac Anterior, Înalta Curte admisese într-un caz similar excepția de necompetență generală a instanțelor, stabilind că acestea nu pot judeca hotărârile CCR. Citește și: Fostul ministru PSD Adrian Câciu, acum apropiatul Olguței Vasilescu, atac dur la Bolojan și Boc: „Boc cel Mare, aka Bolojan, va veni pe cal alb” Cu toate acestea, Curtea de Apel Ploiești a decis că este competentă material, teritorial și funcțional pentru a soluționa dosarul, care are ca obiect „anulare act administrativ”, CCR fiind pârâtă în cauză. Magistratul a încuviințat proba cu înscrisuri, inclusiv documente din mediul online și acte ce au stat la baza hotărârii CCR. A fost stabilit un nou termen pentru judecată la data de 27 mai 2025, iar CCR urmează să fie citată. În motivarea deciziei, judecătorul invocă o speță precedentă din 2018, în care Curtea de Apel București ar fi anulat o hotărâre a CCR. Astfel, consideră că instanțele românești pot avea competență în astfel de situații, în ciuda deciziilor definitive ale ÎCCJ. Cererea de suspendare a deciziei CCR, amânată Judecătorul a decis și amânarea judecării cererii de suspendare a executării deciziei CCR, argumentând că o eventuală suspendare fără anularea Hotărârii de Guvern privind organizarea alegerilor nu afectează desfășurarea acestora. Totodată, a fost prorogată discutarea sesizării CJUE, formulată de reclamantă, pentru termenul viitor. Decizia completă a fost publicată pe portalul Curții de Apel Ploiești, cu mențiunea că judecata continuă pe 27 mai, ora 15:30, cu citarea Curții Constituționale. Înalta Curte respinsese anterior o cerere similară La sfârșitul lunii aprilie, un alt complet de la Curtea de Apel Ploiești a admis o cerere asemănătoare, însă ÎCCJ a casat sentința în recurs. Curtea Supremă a stabilit că cererile de suspendare și anulare a hotărârii CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024 sunt inadmisibile. Minuta deciziei ÎCCJ: instanțele nu sunt competente În minuta Înaltei Curți se arată că: Cererea de suspendare a fost respinsă ca rămasă fără obiect; Reclamantul Andrei Ștefan Mitrea a fost considerat fără calitate procesuală activă; Recursurile CCR și ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești au fost admise; Sentința CA Ploiești a fost casată în totalitate; A fost admisă excepția de necompetență generală a instanțelor judecătorești; Cererile au fost respinse ca inadmisibile. Decizia Înaltei Curți este definitivă.

Blat: un judecător acuză Parchetul General că n-a mai făcut nimic cu dosarul Călin Georgescu Foto: Facebook
Eveniment

Blat: un judecător acuză Parchetul General că n-a mai făcut nimic cu dosarul Călin Georgescu

Un judecător acuză Parchetul General că n-a mai făcut nimic cu dosarul Călin Georgescu, dosarul fiind „în nelucrare”. Pe 5 mai, judecătorul i-a redus lui Georgescu perioada cât va sta sub control judiciar, de la 60 la 45 de zile, iar printre motivele invocate este şi acela că procurorul de caz nu a venit în instanţă cu probe noi. Citește și: Guvernul aprobă salarii de aproape 5.000 euro/lună, brut, la compania-căpușă CNI, deși abia mai are bani de pensii Un judecător acuză Parchetul General că n-a mai făcut nimic cu dosarul Călin Georgescu „Judecătorul nu poate face abstracţie de împrejurarea că, de la momentul luării măsurii preventive, cauza a rămas în mare parte în nelucrare, fără ca procurorul să justifice în vreun fel această împrejurare. Atâta timp cât procurorul a considerat necesară luarea unei măsuri preventive în prezenta cauză, trebuie să se conformeze prevederilor art. 322 alin. (2) din Cpp, care impun celeritate în cauzele în care există măsuri preventive. Totodată, se impune precizarea că în cauză nu sunt anchetate fapte foarte recente. Judecătorul nu poate lăsa nesancţionată conduita pasivă a procurorului, astfel că, pentru a urgenta mersul anchetei, va reduce termenul pentru care este prelungită măsura preventivă de la 60, la 45 de zile, termenul de 60 de zile fiind unul maximal, iar nu unul fix. Termenul de 45 de zile este apreciat ca rezonabil pentru efectuarea actelor de urmărire penală precizate de procuror în cuprinsul ordonanţei, urmând ca, după efectuarea acestor acte, să se examineze din nou necesitatea măsurii preventive în cauză", se arată în motivarea dată publicităţii joi de Judecătoria Sectorului 1. Judecătorul mai arată că procurorii au venit cu aceleaşi probe ca în luna martie, când a fost acceptată de instanţă impunerea măsurii controlului judiciar. „O cerere care repune în discuţie aceleaşi aspecte ca cele ce au fost anterior analizate printr-o hotărâre definitivă este inadmisibilă (...) Or, în prezenta cauză, de la momentul pronunţării încheierii anterioare până la acest moment procesual, procurorul nu a administrat mijloace de probă noi care să reliefeze elemente de fapt, de natură să răstoarne, de o manieră hotărâtoare, cele reţinute anterior cu privire la starea de fapt, fiind audiat doar inculpatul cu ocazia prelungirii măsurii preventive, ce s-a prevalat de dreptul la tăcere cu privire la aspectele esenţiale cauzei", se arată în motivare. Georgescu, acuzat că generează tensiuni în societate Totuși, magistratul a decis să prelungească controlul judiciar în cazul Georgescu.  „Judecătorul nu poate ignora împrejurarea că inculpatul este o persoană publică, iar mesajele sale cunosc un impact puternic în rândul susţinătorilor săi, fapt ce ar trebui să-l responsabilizeze şi mai mult, iar nu să folosească poziţia sa pentru a promova idei apte să genereze tensiuni în rândul societăţii, precum sunt faptele cercetate. Drept urmare, în acest context, se justifică măsura preventivă şi în continuare. Judecătorul mai reţine şi că, în cauză, este în discuţie cea mai uşoară măsură preventivă şi care, pusă în balanţă cu necesităţile procesuale şi cu gravitatea acuzaţiei, se justifică şi la acest moment procesual. Raportat la considerentele anterior expuse, judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine că revocarca măsurii preventive ar contraveni scopului de a proteja în mod eficient interesul public", mai arată motivarea deciziei. Totuși, judecătorul a eliminat două obligaţii impuse lui Georgescu, să deţină arme şi să comunice organelor penale informaţii relevante despre mijloacele sale de existenţă”.  Georgescu, cercetat pentru discursuri din 2021 și 2020 Georgescu este urmărit penal pentru săvârşirea a şase infracţiuni, cea mai gravă fiind cea de instigare la acţiuni împotriva ordinii constituţionale, în formă tentată, fiind acuzat că ar fi pus la cale un plan de destabilizare a României cu ajutorul mercenarilor conduşi de Horaţiu Potra, după ce Curtea Constituţională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale din 2024.Din documentele din instanţă, rezultă că procurorii l-au pus pe Georgescu sub control judiciar doar pentru trei infracţiuni, care se referă la fapte mai vechi.Astfel, Georgescu este acuzat că, pe 20 octombrie 2021, într-un discurs susţinut în faţa unei mulţimi de protestatari la adresa restricţiilor impuse în contextul pandemiei de coronavirus, organizat în Piaţa Universităţii din Bucureşti, reproduce cuvintele, gesturile şi tonul mareşalului Ion Antonescu în discursul ţinut de acesta din urmă la Marea Adunare Legionară din 6 octombrie 1940.Un exemplu în acest sens este fraza rostită de Georgescu: 'Prin linişte şi credinţă, prin ordine şi unire, prin muncă şi iubire, cu Dumnezeu înainte', iar la încetarea discursului el a efectuat salutul legionar/nazist.De asemenea, Georgescu pare a-i elogia pe Corneliu Zelea Codreanu şi pe mareşalul lon Antonescu şi în cadrul unui interviu din iunie 2020. 

Fake news lansat de Gâdea, de față cu Lasconi, care-l girează Foto: captură video
Politică

Fake news lansat de Gâdea: judecătorul care a anulat anularea alegerilor, „apropiat de USR”

Fake news lansat de Mihai Gâdea, în direct la Antena 3: judecătorul care a anulat anularea alegerilor, „apropiat de USR”. Moderatorul postului controlat de Dan Voiculescu putea să verifice ușor că acest judecător a fost detașat în ministerul Justiției de către Robert Cazanciuc (PSD) și apoi de Cătălin Predoiu (PNL), care ar fi semnat cererea de detașare în ultima sa zi de mandat, potrivit succesorului său, useristul Stelian Ion.  Citește și: Cine e udemeristul care îl dă pe Nicușor Dan pe mâna procurorilor: jurist la stat, cu facultate absolvită la 28 de ani, la o universitate privată Fake news lansat de Gâdea Ce a afirmat Mihai Gâdea, potrivit transcrierii de pe site-ul Antenei 3: „Stelian Ion a făcut demersuri să-l mute pe acest judecător în minister, pe post de director la Departamentul Avizare. Dacă s-ar relua turul 2 în baza deciziei Curții de Apel Ploiești, USR pe cine ar susține? Pe dumneavoastră sau pe altcineva?”. Elena Lasconi, aflată în studio, nu și-a apărat colegul, dimpotrivă, l-a criticat.  Site-ul Antenei 3 a titrat: „Surse: Judecătorul care a suspendat decizia CCR despre alegeri este apropiat de USR”. În realitate, judecătorul Alexandru Vasile a ajuns în ministerul Justiției prima oară în aprilie 2013, în mandatul pesedistului Robert Cazanciuc. El a rămas în minister până în 2019, în mandatele a cinci miniștri - Cazanciuc, Prună, Iordache, Birchall (interimar) și Toader. În 23 decembrie 2020, ministerul Justiției l-a cerut înapoi. Fostul ministru USR Stelian Ion a scris, azi, că cererea a fost semnată de Cătălin Predoiu chiar înainte de a pleca din minister: „Solicitarea de detașare a judecătorului a fost înregistrată la CSM pe 23.12.2020, eu am depus jurământul și am preluat mandatul de la Cătălin Predoiu seara, pe 23 decembrie, după ora 22, când cererea deja plecase de la MJ. Așa că poate vă lămurește Predoiu de unde îl cunoaște, ce l-a recomandat, finul cui este și de ce a vrut să îl înșurubeze la Direcția Avizare chiar în ultima lui zi de mandat. Pesemne era pentru el un om de încredere, om al Sistemului, executant de nădejde al sarcinilor trasate. Nu cred că sentința asta aberantă a picat de nicăieri”. 

Averea uriașă a unui obscur magistrat Foto: CSM
Justiție

Averea uriașă a unui obscur magistrat

Averea uriașă a unui obscur magistrat care ia 25.000 lei/ lună, diurne de peste 120.000 lei/an și a dat statul în judecată pentru mai mult: Ion Cosmin Dijmărescu este un fost judecător de la Tribunalul Dolj care acum este inspector la Inspecția Judiciară. Citește și: EXCLUSIV Generalul (r) Botoș vrea să dezvolte neuronal jandarmii printr-un proiect de 30 de milioane de euro. Se folosesc „abordarea holistă” și metoda Quantakinetic Operational Fitness Averea uriașă a unui obscur magistrat Familia Dijmărescu - soția sa este medic la stat, dar câștigă bine și de la propriul cabinet - are 1,4 hectare de pădure, mii de metri pătrați de teren în intravilanul mai multor localități, inclusiv Târgu Jiu, două case și un apartament. O casă este la Târgu Jiu, alta la Bucovăț, în Dolj, iar apartamentul la Craiova. Cei doi soți dețin un Audi și un Alfa Romeo. În bănci au multiple conturi, de circa 500.000 de lei. Judecătorul Cosmin Dijmărescu a câștigat, în anul fiscal 2023, de la Inspecția Judiciară, 302.151 lei, net, anual. Pe lângă salariu, el a beneficiat de: 7.123 lei diferente VRS, normă hrană 966 lei diurnă delegare 73.770 lei diurnă detașare 10.974 alocatii pentru transport la si de la locul de munca 30.320 lei - alocații pentru locuinte 929 alocații călătorii anuale În total, aceste diurne i-au adus peste 120.000 lei. În plus, pentru că a câștigat procesul cu statul pentru mărirea salariului, Cosmin Dijmărescu a primit, în 2023, 54.058 de lei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră