vineri 19 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: iran

376 articole
Internațional

BREAKING Israel atacă preventiv Iranul, în coordonare cu SUA: Orientul Mijlociu, la un pas de un nou război major

Israelul a anunțat sâmbătă că a declanșat un „atac preventiv” asupra Iranului, escaladând tensiunile din Orientul Mijlociu și afectând perspectivele unei soluții diplomatice în disputa nucleară dintre Teheran și Occident. Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a declarat că operațiunea are ca scop eliminarea amenințărilor la adresa securității statului israelian. La Teheran au fost raportate cel puțin două explozii puternice, presa iraniană sugerând că ar fi fost vorba despre un atac cu rachete. Contextul conflictului și avertismentele SUA Atacul are loc după un conflict aerian de 12 zile între Israel și Iran, desfășurat în iunie anul trecut, și pe fondul avertismentelor repetate ale SUA și Israelului privind posibile acțiuni militare dacă Iranul își continuă programul nuclear și dezvoltarea rachetelor balistice. Citește și: Cine este pesedistul care, din poziția de șef al AEP, a relansat scandalul finanțării ilegale a campaniei lui Nicușor Dan: cerea SRI să cerceteze protestatarii ant-Dragnea În paralel, Washingtonul și Teheranul reluaseră negocierile în februarie, într-o încercare de a evita o confruntare majoră în regiune. Cu doar o zi înaintea atacului, ambasada SUA în Israel autorizase plecarea personalului neesențial din cauza riscurilor de securitate, iar ambasadorul american Mike Huckabee transmisese un avertisment urgent angajaților. Măsuri de securitate și coordonare cu SUA După anunțarea atacului, armata israeliană a impus restricții asupra activităților educaționale, adunărilor publice și locurilor de muncă, cu excepția sectoarelor esențiale, iar spațiul aerian a fost închis pentru zborurile civile. Potrivit unui oficial israelian din domeniul apărării, operațiunea a fost planificată timp de mai multe luni și coordonată cu Statele Unite, iar momentul lansării a fost stabilit în urmă cu câteva săptămâni. Presa internațională citează surse americane care susțin că ar putea urma și alte acțiuni militare, în timp ce liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, ar fi fost transferat într-o locație sigură, în afara Teheranului.

Israel atacă Iranul, în coordonare cu SUA (sursa: Facebook/Israel Defense Forces)
România își extrage personalul diplomatic neesențial din Israel, un atac american împotriva Iranului pare iminent. În imagine, ayatollah-ul Khamenei (sursa: IRNA)
Internațional

România își extrage personalul diplomatic neesențial din Israel, un atac american împotriva Iranului pare iminent

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunțat aprobarea repatrierii voluntare a personalului neesențial și a membrilor de familie din cadrul Ambasada României la Tel Aviv, al Consulatul General al României la Haifa și al Oficiul de Reprezentare al României la Ramallah, în contextul deteriorării situației de securitate din Orientul Mijlociu. Citește și: Cine este pesedistul care, din poziția de șef al AEP, a relansat scandalul finanțării ilegale a campaniei lui Nicușor Dan: cerea SRI să cerceteze protestatarii ant-Dragnea Instituția precizează că monitorizează permanent evoluțiile din regiune și este pregătită să acorde protecție consulară cetățenilor români. Marea Britanie și SUA, măsuri similare Decizia vine în paralel cu măsuri similare adoptate de alte state. Ambasada Statelor Unite la Ierusalim a autorizat plecarea personalului american neesențial și a familiilor acestora din Israel, pe fondul riscului unui conflict militar cu Iranul. Ambasadorul SUA în Israel, Mike Huckabee, a transmis un mesaj intern prin care le-a recomandat angajaților care doresc să plece să o facă imediat. Totodată, Regatul Unit a decis închiderea ambasadei sale din Iran și retragerea întregului personal diplomatic, suspendând inclusiv serviciile consulare. Portavionul USS Gerald R. Ford, pe poziții Tensiunile regionale sunt amplificate de desfășurarea militară americană în zonă. Portavionul USS Gerald R. Ford a ajuns în apropierea coastelor israeliene, alăturându-se altor forțe navale americane deja poziționate în regiune, inclusiv grupării conduse de USS Abraham Lincoln. În acest context, președintele SUA, Donald Trump, a declarat că nu este mulțumit de poziția Iranului în negocierile privind programul nuclear, dar că discuțiile continuă și nu a fost luată o decizie finală privind eventuale lovituri militare. China și Turcia își alertează cetățenii Și alte state au emis alerte pentru cetățenii lor. China a recomandat evitarea călătoriilor în Iran și părăsirea cât mai rapidă a teritoriului iranian, invocând creșterea riscurilor de securitate. De asemenea, companii aeriene precum Turkish Airlines au anulat mai multe zboruri către Teheran și Tabriz, pe fondul incertitudinii și al amenințărilor cu atacuri. Evoluțiile au loc după o nouă rundă de negocieri la Geneva, mediate de Oman, între Iran și Statele Unite, considerate o ultimă încercare diplomatică de a evita escaladarea militară în Orientul Mijlociu, într-un moment marcat de cea mai amplă mobilizare de forțe americane din ultimele decenii în regiune.

Iranul cumpără sisteme antiaeriene din Rusia (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Iranul cumpără sisteme antiaeriene din Rusia: contract secret de 500 milioane de euro dezvăluit de Financial Times

Iranul a semnat un contract confidențial de armament cu Rusia, estimat la aproximativ 500 de milioane de euro, pentru achiziția de lansatoare portabile și rachete sol-aer avansate. Informațiile au fost publicate de Financial Times, care citează documente rusești scurse și surse familiarizate cu acordul. Ce prevede contractul militar dintre Iran și Rusia Potrivit documentelor consultate de publicația britanică, acordul a fost semnat în decembrie la Moscova și vizează livrarea a 500 de lansatoare portabile de tip Verba și a 2.500 de rachete 9M336. Citește și: Amenințări fără precedent ale lui Thuma împotriva Bucureștiului, în războiul său cu Ciprian Ciucu: Ilfovul nu va mai depozita deșeurile Capitalei Livrările ar urma să fie realizate în trei tranșe, programate pentru perioada 2027–2029, ceea ce indică o cooperare militară pe termen mediu între cele două state. Contractul a fost negociat între exportatorul rus de armament Rosoboronexport și reprezentantul la Moscova al Ministerului iranian al Apărării și Logisticii Forțelor Armate (MODAFL). Teheranul a cerut oficial sistemele în 2025 Conform informațiilor citate de Financial Times, Iranul a transmis solicitarea oficială pentru aceste sisteme antiaeriene în iulie 2025. Cu o lună înainte de solicitare, forțele americane au bombardat trei dintre principalele instalații nucleare iraniene, Washingtonul alăturându-se campaniei militare desfășurate de Israel împotriva Iranului. Efectele atacurilor asupra programului nuclear iranian Președintele Donald Trump a susținut la acel moment că infrastructura nucleară a Iranului a fost distrusă în urma bombardamentelor. Totuși, o evaluare preliminară a serviciilor de informații americane a indicat că atacurile nu au eliminat capacitatea nucleară a Teheranului, ci au întârziat-o cu doar câteva luni. Parteneriat strategic fără garanții de apărare reciprocă Rusia și Iranul au semnat un tratat de parteneriat strategic, însă documentul nu include o clauză de apărare reciprocă. Cooperarea militară dintre cele două state continuă însă să se intensifice. Recent, o corvetă a marinei ruse a participat la exerciții navale comune cu nave iraniene în Golful Oman, potrivit Ministerului Apărării de la Moscova.

Serbia și Suedia le cer cetățenilor să părăsească Iranul (sursa: IRNA)
Internațional

Suedia și Serbia le cer cetățenilor lor să părăsească Iranul, lovituri americane sunt iminente

Serbia și Suedia și-au îndemnat cetățenii să părăsească Iranul, în contextul creșterii tensiunilor dintre Washington și Teheran și al posibilității unor atacuri aeriene americane. Autoritățile invocă deteriorarea situației de securitate și riscurile pentru civili. Apeluri urgente pentru părăsirea Iranului Ministerul Afacerilor Externe de la Belgrad a transmis că, din cauza „tensiunilor în creștere și a riscului deteriorării situației de securitate”, toți cetățenii sârbi aflați în Iran ar trebui să părăsească țara cât mai curând. Citește și: Cum l-a surprins, la Kiev, începutul invaziei ruse pe șeful serviciului german de spionaj - The Guardian Și Suedia a emis un apel similar. Ministrul suedez de externe, Malmer Stenergard, a cerut cetățenilor suedezi aflați în Iran să plece imediat și a recomandat evitarea oricăror călătorii către această destinație. Belgradul formulase deja o recomandare de părăsire a Iranului la mijlocul lunii ianuarie, pe fondul escaladării tensiunilor regionale. Ultimatumul lui Trump amplifică presiunea Iranul a anunțat că își dorește un acord „rapid” cu Statele Unite, la o zi după ultimatumul lansat de președintele american Donald Trump, care a sugerat posibilitatea unei intervenții militare. După discuții purtate la începutul săptămânii, liderul american a declarat că își acordă între zece și 15 zile pentru a decide dacă negocierile cu Teheranul pot duce la un acord sau dacă va recurge la forță. Programul nuclear, principalul punct de conflict Disputa dintre Washington și Teheran rămâne centrată pe programul nuclear iranian, una dintre cele mai sensibile teme ale politicii externe din regiune. Tensiunile au crescut și după reprimarea violentă a protestelor interne din Iran, eveniment care a determinat reacții internaționale și presiuni suplimentare asupra regimului. Statele Unite au desfășurat în zonă un important dispozitiv militar naval și aerian, inițial ca reacție la situația internă din Iran și ulterior ca element de presiune în negocierile privind programul nuclear.

Netanyahu impune condiții pentru acordul SUA-Iran (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Netanyahu impune condiții dure pentru acordul SUA-Iran: eliminarea completă a programului nuclear

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a detaliat duminică condițiile pe care Israelul le consideră esențiale pentru a accepta un eventual acord între Statele Unite și Iran. Principalele cerințe vizează eliminarea completă a programului nuclear iranian și limitarea drastică a capacității balistice a Teheranului. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui eveniment organizat la Ierusalim. Israelul cere demontarea totală a infrastructurii nucleare iraniene Potrivit lui Netanyahu, un acord credibil trebuie să includă: Citește și: Cancelaria premierului și ministrul Mediului propun o reducere majoră a birocrației și termene clare pentru digitalizare retragerea integrală a materialului de îmbogățire a uraniului din Iran; demontarea și neutralizarea infrastructurii de îmbogățire; limitarea razei de acțiune a rachetelor balistice iraniene la maximum 300 de kilometri, astfel încât acestea să nu mai poată lovi teritoriul israelian; încetarea finanțării așa-numitei „axe a terorii”. Prin această expresie, premierul israelian s-a referit la grupări precum Hezbollah, rebelii houthi din Yemen și diverse miliții palestiniene susținute de Teheran. „Acestea sunt elementele pe care le considerăm importante pentru a ajunge la un acord. Și am prezentat poziția noastră foarte clar”, a afirmat Netanyahu, făcând referire la întâlnirea recentă avută la Washington cu președintele american Donald Trump. Inspecții surpriză AIEA, condiție esențială pentru Israel Premierul israelian a subliniat că orice acord trebuie să prevadă și posibilitatea efectuării de inspecții surpriză de către Agenția Internațională pentru Energie Atomică în Iran, pentru a garanta respectarea angajamentelor asumate. Israelul susține că doar un mecanism de verificare strict și permanent poate preveni reluarea activităților nucleare sensibile. Negocieri reluate între SUA și Iran Statele Unite și Iranul au reluat negocierile pe 6 februarie, în Oman. Ambele părți au descris discuțiile drept constructive, iar tratativele urmează să continue la Geneva. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a plecat duminică spre Elveția pentru noua rundă de dialog. Potrivit unor surse, Teheranul urmărește un acord care să includă beneficii economice concrete, precum cooperare în sectorul petrolului și gazelor naturale, investiții în exploatarea resurselor minerale și chiar achiziționarea de avioane civile americane. Presiuni militare și tensiuni regionale Înainte de reluarea negocierilor, Donald Trump a trimis o grupare navală în zona Golfului și a avertizat Iranul că riscă o acțiune militară dacă nu acceptă neutralizarea programelor nuclear și balistic. În iunie anul trecut, Israelul a lansat o campanie de bombardamente asupra unor obiective iraniene, iar Washingtonul s-a implicat cu un atac asupra instalațiilor nucleare subterane folosind bombe penetrante. Cu toate acestea, operațiunile nu ar fi reușit să elimine complet programul nuclear iranian sau stocurile de uraniu îmbogățit, despre care se crede că au fost puse la adăpost de autoritățile de la Teheran.

Narges Mohammadi, șase ani de închisoare în Iran (sursa: omct.org)
Internațional

A primit Nobel pentru Pace, plătește cu ani grei de închisoare în Iran. Narges Mohammadi, condamnată iar

Un tribunal din Iran a condamnat-o pe Narges Mohammadi, laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2023, la șase ani de închisoare, potrivit unei declarații făcute duminică de avocatul său. Arestată după un discurs public la Mashhad Activista pentru drepturile omului, în vârstă de 53 de ani, a fost arestată pe 12 decembrie, în orașul Mashhad, din nord-estul Iranului, împreună cu alți activiști. Citește și: Sanador i-a luat banii, dar nu a tratat-o, așa că a chemat SMURD - relatează directoarea Humanitas, Lidia Bodea Reținerea a avut loc după ce aceasta a participat la o ceremonie de comemorare a unui avocat decedat, în cadrul căreia a susținut un discurs. Acuzațiile formulate de autoritățile iraniene Potrivit avocatului său, Mostafa Nili, Narges Mohammadi a fost condamnată la șase ani de închisoare pentru „întrunire și complicitate la comiterea de infracțiuni”. Instanța a decis, de asemenea, impunerea unei interdicții de călătorie pentru o perioadă de doi ani. Condamnări separate și exil intern Într-un dosar distinct, activista a primit: 18 luni de închisoare pentru „activități de propagandă”; doi ani de exil intern în orașul Khosf, din provincia Khorasanul de Sud. Conform legislației iraniene, pedepsele cu închisoarea nu pot fi cumulate, urmând să fie executată doar condamnarea cea mai severă. Posibilitate de eliberare temporară din motive medicale Avocatul Mostafa Nili a declarat că există speranța ca Narges Mohammadi să poată fi eliberată temporar pe cauțiune, având în vedere starea sa precară de sănătate. Verdictul nu este definitiv și poate fi atacat cu apel. Un istoric îndelungat de persecuție politică În ultimii 25 de ani, Narges Mohammadi a fost judecată și încarcerată în mod repetat pentru activismul său împotriva pedepsei cu moartea și a codului vestimentar impus femeilor în Iran. Ea a petrecut o mare parte din ultimul deceniu în detenție și nu și-a mai văzut cei doi copii, care locuiesc la Paris, din anul 2015. Eliberare temporară în 2024 și proteste din închisoare În decembrie 2024, activista a fost eliberată pentru trei săptămâni, din motive medicale, în urma îndepărtării unei tumori și a unei grefe osoase. Chiar și în detenție, Narges Mohammadi a continuat să protesteze, organizând demonstrații în curtea închisorii, intrând în greva foamei și apărând constant drepturile deținuților politici. De la inginerie și jurnalism la activism pentru drepturile omului Născută în 1972, în orașul Zanjan, din nord-vestul Iranului, Narges Mohammadi a studiat fizica, devenind ulterior inginer. A lucrat și ca jurnalistă pentru publicații reformiste. În anii 2000, s-a alăturat Centrului Apărătorilor Drepturilor Omului, fondat de Shirin Ebadi, laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2003. Premiul Nobel pentru Pace 2023 și contextul represiunii din Iran Narges Mohammadi a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2023 pentru „lupta sa împotriva opresiunii femeilor în Iran și pentru promovarea drepturilor omului și a libertății pentru toți”. Iranul se află pe locul al doilea în lume ca număr de execuții, după China, potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, inclusiv Amnesty International.

Iranul nu renunță la îmbogățirea uraniului (sursa: en.mfa.ir)
Internațional

Iranul sfidează SUA: nu renunță la îmbogățirea uraniului, chiar și sub amenințarea războiului

Iranul nu va renunța la îmbogățirea uraniului, chiar dacă acest lucru ar putea duce la un conflict militar cu Statele Unite, a declarat șeful diplomației iraniene, Abbas Araghchi. Afirmația vine la doar două zile după negocierile purtate cu Washingtonul pe tema programului nuclear al Teheranului. „Nimeni nu are dreptul să ne dicteze ce să facem” Vorbind în cadrul unui forum organizat la Teheran, Abbas Araghchi a subliniat că Iranul a plătit „un preț foarte mare” pentru programul său nuclear pașnic și pentru îmbogățirea uraniului. Citește și: Sanador i-a luat banii, dar nu a tratat-o, așa că a chemat SMURD - relatează directoarea Humanitas, Lidia Bodea Potrivit acestuia, refuzul de a renunța la această activitate ține de suveranitatea națională. „De ce insistăm atât de mult asupra îmbogățirii uraniului și refuzăm să renunțăm la aceasta chiar dacă ni se impune un război? Pentru că nimeni nu are dreptul să ne dicteze ce să facem”, a declarat diplomatul iranian. Discuții tensionate cu emisarul american în Oman Vineri, Abbas Araghchi a avut discuții în Oman cu emisarul american Steve Witkoff, în încercarea de a relansa dialogul privind programul nuclear iranian. În ciuda acestor contacte diplomatice, pozițiile celor două părți rămân profund divergente. Teheranul minimalizează desfășurarea militară a SUA în Golf Ministrul iranian de externe a declarat că desfășurarea militară americană în regiunea Golfului „nu ne sperie”. Declarația a fost făcută la o zi după ce Steve Witkoff a vizitat portavionul american Abraham Lincoln, aflat în zonă, într-un gest interpretat ca semnal de presiune militară din partea Washingtonului. „Nu căutăm războiul, dar suntem pregătiți” „Suntem un popor al diplomației, suntem de asemenea un popor al războiului, însă aceasta nu înseamnă că noi căutăm războiul”, a adăugat Abbas Araghchi, încercând să transmită un mesaj de fermitate combinat cu disponibilitatea pentru dialog. Președintele american Donald Trump a amenințat în repetate rânduri cu o intervenție militară împotriva Iranului. Aceste avertismente au fost motivate inițial de reprimarea sângeroasă a mișcării de protest din Iran, iar ulterior de îngrijorările legate de programul nuclear al Teheranului. În acest context, Statele Unite au consolidat o prezență militară semnificativă în regiunea Golfului, unde este staționat portavionul Abraham Lincoln. Iranul pune sub semnul întrebării „seriozitatea” SUA în negocieri Duminică, șeful diplomației iraniene a pus la îndoială dorința reală a Washingtonului de a continua negocierile. „Impunerea de noi sancțiuni și anumite acțiuni militare ridică semne de întrebare privind seriozitatea și deschiderea celeilalte părți pentru negocieri autentice”, a declarat Abbas Araghchi, precizând că Iranul „va evalua toate semnalele” înainte de a decide dacă dialogul va continua. Amenințări la adresa bazelor americane și a strâmtorii Hormuz Teheranul a avertizat că, în cazul unui atac militar, va viza bazele americane din regiune și ar putea bloca Strâmtoarea Hormuz, un punct strategic esențial pentru tranzitul livrărilor energetice mondiale. O astfel de acțiune ar avea consecințe majore asupra piețelor globale și securității energetice internaționale.

Dronă iraniană doborâtă de armata SUA (sursa: airpac.navy.mil)
Internațional

Iranul provoacă SUA: dronă care se îndrepta spre portavionul Abraham Lincoln, doborâtă

Forțele armate ale Statele Unite au doborât marți o dronă iraniană care se apropia de portavionul american Abraham Lincoln, aflat în Marea Arabiei. Drona se apropia „agresiv” de portavion Potrivit sursei citate, drona de tip Shahed-139 se îndrepta într-un mod considerat „agresiv” către portavion, moment în care a fost interceptată și distrusă de un avion de vânătoare decolat chiar de pe puntea navei. Citește și: Ceasul de 200 dolari al lui Bolojan, umilit de piesele nomenklaturii PSD, cu tot cu Rareș Bogdan Comandorul Tim Hawkins, purtător de cuvânt al Comandamentul Central al SUA, a precizat că intervenția a avut loc „în legitimă apărare și pentru protecția portavionului și a personalului aflat la bord”. Oficialul american a subliniat că incidentul nu s-a soldat cu victime și că niciun echipament militar american nu a fost avariat. Navă americană hărțuită în Strâmtoarea Ormuz Tot marți, la câteva ore după doborârea dronei, un alt incident a avut loc în Strâmtoarea Ormuz. Potrivit CENTCOM, Corpul Gardienilor Revoluției a hărțuit o navă comercială sub pavilion american, cu echipaj american. Două ambarcațiuni și o dronă iraniană s-au apropiat cu viteză de nava Stena Imperative și au amenințat că o vor aborda și confisca, a declarat Tim Hawkins. Tensiuni în creștere în Orientul Mijlociu Portavionul Abraham Lincoln și grupul său de luptă reprezintă cea mai vizibilă componentă a consolidării prezenței militare americane în Orientul Mijlociu. Această desfășurare de forțe are loc în contextul tensiunilor regionale accentuate, după reprimarea violentă de către regimul de la Teheran a protestelor interne împotriva puterii islamice din Iran.

Iranul avertizează SUA cu un război regional (sursa: iranintl.com)
Internațional

Khamenei avertizează SUA: orice conflict cu Iranul va deveni un război regional

Liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, a declarat duminică că amenințările recente ale Statelor Unite nu sperie poporul iranian și a avertizat că un eventual atac ar putea declanșa un conflict regional de amploare. Mesajul a fost transmis în contextul tensiunilor crescânde dintre Washington și Teheran, pe fondul dosarului nuclear iranian. Declarațiile liderului suprem, la aniversarea revenirii lui Khomeini Discursul a avut loc în cadrul unei adunări cu mii de participanți, organizată cu ocazia comemorării revenirii din exil a ayatollahului Ruhollah Khomeini, eveniment care a precedat cu zece zile victoria Revoluției Islamice din 1979. Citește și: Ministrul Pîslaru, disperat că PNRR-ul ar putea fi ratat: „Chestia asta mă scoate din minţi” „Americanii trebuie să știe că, dacă inițiază un război, de data aceasta va fi un război regional”, a afirmat Khamenei, subliniind că Iranul nu va începe un conflict, dar va răspunde ferm oricărui atac. Amenințările SUA și prezența militară în Golful Persic Liderul iranian a făcut referire directă la Statele Unite, care au desfășurat forțe navale importante în apropierea apelor iraniene din Golful Persic și au avertizat că ar putea recurge la forță dacă nu se ajunge la un acord privind programul nuclear al Teheranului. „Acest domn, președintele SUA, spune constant că a trimis portavioane și alte forțe. Cu astfel de amenințări nu se poate speria poporul iranian”, a declarat Khamenei, făcând aluzie la Donald Trump. Protestele interne, descrise ca o tentativă de lovitură de stat Ali Khamenei a reluat acuzațiile potrivit cărora protestele antiguvernamentale desfășurate între 28 decembrie și 11 ianuarie ar fi reprezentat o tentativă de destabilizare a statului, comparabilă cu o lovitură de stat. Potrivit acestuia, protestatarii ar fi atacat instituții-cheie precum poliția, centrele guvernamentale, forțele Gardienilor Revoluției, bănci și lăcașuri de cult. Liderul suprem a susținut că inclusiv Coranul ar fi fost incendiat, ceea ce, în opinia sa, dovedește intenția de a lovi în structurile fundamentale ale statului iranian. Represiune dură și bilanț contestat al victimelor Anterior, Khamenei calificase demonstrațiile drept „tulburări” și „acte teroriste”, acuzând Statele Unite și Israelul că s-ar afla în spatele acestora. El a ordonat măsuri dure împotriva protestatarilor, ceea ce a dus la o represiune severă. Conform bilanțului oficial, aproximativ 3.117 persoane și-ar fi pierdut viața. Organizația opoziției HRANA, cu sediul în SUA, susține însă că numărul real al victimelor ar ajunge la 6.713 și afirmă că investighează aproximativ 17.000 de plângeri pentru omucideri. Răspunsul lui Trump și deschiderea spre negocieri În contextul represiunii, președintele Donald Trump a amenințat cu o intervenție militară și a ordonat desfășurarea unei flote americane în Orientul Mijlociu. Ulterior, liderul de la Casa Albă a nuanțat poziția Washingtonului, afirmând că obiectivul său rămâne încheierea unui acord cu Iranul privind programul nuclear. „Iranul negociază cu noi și vom vedea dacă putem face ceva; dacă nu, vom vedea ce se întâmplă”, a declarat Trump sâmbătă seara. Poziția Teheranului: dialog nuclear, nu concesii militare La rândul său, președintele iranian Masud Pezeshkian a afirmat, într-o convorbire telefonică cu omologul său egiptean, Abdel Fattah al-Sisi, că un război nu ar aduce beneficii nici Iranului, nici Statelor Unite, nici întregii regiuni. Teheranul s-a declarat dispus să participe la un proces diplomatic „semnificativ, logic și just” cu SUA în privința dosarului nuclear, dar a exclus categoric orice negociere legată de sistemele sale de rachete sau de capacitățile militare, așa cum solicită Washingtonul.

Strâmtoarea Ormuz, SUA avertizează Iranul (sursa: centcom.mil)
Internațional

SUA avertizează Iranul: „Nu vom tolera acțiuni riscante” în Strâmtoarea Ormuz

Statele Unite au transmis un avertisment ferm către Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), precizând că nu vor tolera manevre militare periculoase în Strâmtoarea Ormuz, după ce Teheranul a anunțat organizarea unui exercițiu naval de două zile cu muniție reală în zonă. CENTCOM: manevrele periculoase cresc riscul de escaladare Potrivit United States Central Command (CENTCOM), forțele armate americane nu vor accepta comportamente considerate „nesigure și neprofesioniste”, precum survoluri la joasă altitudine deasupra navelor de război americane sau apropierea vedetelor rapide iraniene pe traiectorii care pot duce la coliziuni. Citește și: Ministrul Pîslaru, disperat că PNRR-ul ar putea fi ratat: „Chestia asta mă scoate din minţi” „Orice comportament nesigur și neprofesionist în apropierea forțelor americane, a partenerilor regionali sau a navelor comerciale crește riscurile de coliziune, escaladare și destabilizare”, a transmis CENTCOM într-un comunicat oficial. SUA cer respectarea normelor internaționale de navigație Armata americană subliniază că își desfășoară operațiunile la cel mai înalt nivel de profesionalism și cu respectarea normelor internaționale, solicitând ca IRGC să adopte aceeași conduită. În același timp, Washingtonul avertizează că exercițiul naval iranian, programat să înceapă duminică și care implică utilizarea de muniție reală, nu trebuie să afecteze libertatea navigației și transportul maritim comercial internațional prin Strâmtoarea Ormuz. De ce este Strâmtoarea Ormuz un punct strategic global Strâmtoarea Ormuz este o cale navigabilă cu o lățime de aproximativ 55 de kilometri, situată între Iran și Oman, și reprezintă una dintre cele mai importante rute maritime din lume pentru exportul de petrol. O mare parte din livrările globale de energie tranzitează această zonă, ceea ce face orice incident militar extrem de sensibil din punct de vedere geopolitic. IRGC, subordonat direct liderului suprem iranian IRGC, considerată armata de elită a regimului de la Teheran, se subordonează direct ayatollahului Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului. Exercițiile navale anunțate vin într-un context deja tensionat în relațiile dintre Iran și Statele Unite. Tensiuni SUA–Iran: amenințări și desfășurări militare Președintele american Donald Trump a amenințat recent, în repetate rânduri, Teheranul cu lovituri militare, inclusiv pe fondul represiunii violente a protestelor interne din Iran. Trump a cerut Iranului să accepte o „înțelegere”, care ar presupune, printre altele, renunțarea la programul nuclear. În acest context, portavionul USS Abraham Lincoln și alte mijloace militare americane au fost dislocate în Orientul Mijlociu. Iranul, deschis negocierilor, dar refuză concesii majore Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat vineri că Iranul este pregătit pentru negocieri „corecte și echitabile”, însă a respins cererile esențiale ale administrației Trump. Potrivit acestuia, strategiile de apărare și sistemele de rachete ale Iranului nu vor face niciodată obiectul negocierilor. Araghchi a avertizat totodată că, în cazul unui conflict militar, acesta ar putea depăși cadrul unui război bilateral.

Explozii în Iran, victime și pagube materiale (sursa: france24.com)
Internațional

Explozii în Iran: ce se știe până acum despre incidentele din Bandar Abbas și alte orașe

Mai multe explozii au fost raportate sâmbătă în Iran, cea mai gravă având loc în orașul-port Bandar Abbas, din sudul țării. Autoritățile iraniene afirmă că ancheta este în desfășurare, iar cauza exactă a deflagrațiilor nu a fost încă stabilită. Între timp, Israel a negat orice implicare. Explozie puternică în Bandar Abbas: victime și pagube materiale Potrivit agențiilor de presă iraniene, o explozie puternică a zguduit un imobil cu opt etaje din Bandar Abbas. Citește și: Ministrul Pîslaru, disperat că PNRR-ul ar putea fi ratat: „Chestia asta mă scoate din minţi” Etajele inferioare au fost grav avariate, iar ferestrele clădirii au fost sparte pe o rază largă. Organizația pentru Managementul Crizelor din provincia Hormozgan a transmis că 14 persoane au fost rănite în urma incidentului, iar o fetiță de patru ani și-a pierdut viața. Oficialii precizează că explozia s-a produs într-un complex rezidențial, iar investigațiile sunt în curs. Zvonuri despre un atac țintit, negate de autorități Surse neoficiale au susținut că ținta ar fi fost Alireza Tangsiri, comandantul Forțelor Navale ale Islamic Revolutionary Guard Corps. Agenția Tasnim News Agency, afiliată Gărzilor Revoluționare, a respins aceste informații, catalogându-le drept „complet false”. De asemenea, biroul de relații publice al Forțelor Navale ale IRGC a declarat că nu a avut loc niciun atac cu drone asupra bazelor sale din Hormozgan și că nicio clădire aparținând acestei structuri nu a fost afectată. Ipoteza unei scurgeri de gaz, pusă sub semnul întrebării Unele surse interne au avansat ipoteza unei explozii provocate de o scurgere de gaz. Totuși, relatări locale indică faptul că imobilul nu ar fi fost racordat la rețeaua de gaz. În plus, imagini video surprinse la scurt timp după incident arată garduri cu sârmă ghimpată în curtea complexului – un element asociat de regulă facilităților militare, nu clădirilor rezidențiale. Israel neagă orice implicare În contextul speculațiilor apărute online, Israel a negat orice implicare în incidentele din Iran, potrivit publicației The Jerusalem Post. Explozii raportate și în alte orașe iraniene Informații privind alte deflagrații au apărut și din orașul Ahvaz, situat în apropierea graniței cu Irakul. Autoritățile din provincia Khuzestan au confirmat moartea a cinci persoane și rănirea altor două, incidentul fiind descris drept o „explozie domestică de gaz”. În provincia Tehran, guvernatorul districtului Robat Karim a negat informațiile despre un incident de securitate în orașele Parand și Robat Karim, explicând că fumul observat provenea de la un incendiu de vegetație de pe malurile râului Shour. Imagini virale și reacții ironice pe rețelele sociale Pe rețelele sociale au circulat și imagini cu fum dens în apropierea orașului Qom, în zona autostrăzii Amir Kabir, lângă o facilitate cu profil militar. Șeful pompierilor din Qom a declarat că fumul provenea de la un incendiu de deșeuri din apropierea stufărișurilor. Cu toate acestea, utilizatori ai rețelelor sociale au ironizat explicațiile oficiale, făcând trimitere la incidente similare din timpul conflictului de 12 zile cu Israel și sugerând, sarcastic, o nouă „scurgere de gaz”. Autoritățile din provincia East Azerbaijan au infirmat, la rândul lor, zvonurile privind o explozie în orașul Tabriz. Exercițiu naval amânat în Strâmtoarea Hormuz Seria de incidente are loc într-un context tensionat, după ce IRGC a anunțat intenția de a organiza un exercițiu naval în Persian Gulf, ceea ce a atras un avertisment din partea United States Central Command privind evitarea comportamentului provocator pe mare. Totuși, postul Al Mayadeen a relatat că exercițiul militar comun planificat de Iran, China și Russia în Strait of Hormuz a fost anulat, iar China și Rusia nu vor desfășura forțe navale în regiune cel puțin până la jumătatea lunii februarie.

Armata iraniană, în alertă maximă (sursa: IRNA)
Internațional

Forțele armate iraniene, în alertă maximă, avertizează șeful armatei de la Teheran

Șeful armatei iraniene, Amir Hatami, a transmis sâmbătă un avertisment ferm către Statele Unite și Israel, pe fondul intensificării prezenței militare americane în zona Golfului. Potrivit oficialului iranian, forțele armate ale Iranului se află în prezent în stare de alertă maximă. Armata iraniană, pregătită pentru orice scenariu „Dacă inamicul face o greșeală, acesta își va pune în pericol, fără îndoială, propria securitate, securitatea regiunii și pe cea a regimului sionist”, a declarat Hatami. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor Generalul Amir Hatami a subliniat că forțele armate iraniene sunt pe deplin pregătite pentru a răspunde oricărui atac. Potrivit acestuia, nivelul de alertă reflectă gravitatea situației și determinarea Iranului de a-și apăra interesele strategice. Tehnologia nucleară nu poate fi distrusă, susține Iranul În același discurs, șeful armatei iraniene a făcut referire și la programul nuclear al țării, afirmând că tehnologia nucleară a Iranului nu poate fi distrusă. „Cunoștințele și tehnologia nucleare ale Republicii Islamice Iran nu pot fi eliminate, chiar dacă oamenii de știință și fiii națiunii sunt martirizați”, a declarat Hatami. Declarațiile generalului fac trimitere directă la războiul de 12 zile dintre Iran și Israel, desfășurat în luna iunie a anului trecut, conflict în timpul căruia au fost vizate situri strategice și oameni de știință iranieni în urma unor bombardamente atribuite Israelului.

Trump presează Iranul pentru un acord (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Iranul vrea un acord cu SUA în chestiunea nucleară, spune Trump, care a fixat un termen

Președintele american Donald Trump a declarat vineri că Iranul își dorește încheierea unui acord cu Statele Unite, susținând că a transmis Teheranului un termen-limită pe care a refuzat să îl facă public. Liderul de la Casa Albă a afirmat că autoritățile iraniene cunosc acest termen și că există speranțe pentru un acord negociat. Presiune diplomatică și avertismente militare Trump a subliniat că preferă o soluție negociată, dar a avertizat că, în lipsa unui acord, situația ar putea escalada. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor SUA exercită presiuni asupra Iranului pentru acceptarea unui acord care să vizeze programele nucleare și de rachete balistice, considerate o amenințare majoră de către Israel, avertizând totodată că „timpul se scurge”. Programul nuclear iranian, încă o problemă deschisă Campania de bombardamente israeliene din vara anului trecut, la care a participat și Washingtonul prin atacuri asupra instalațiilor nucleare subterane, nu ar fi reușit să elimine complet programul nuclear iranian. Potrivit informațiilor apărute în presa americană, stocul de uraniu îmbogățit ar fi fost protejat și mutat de autoritățile de la Teheran. Condițiile impuse de Washington pentru un acord Conform publicației Axios, oficialii americani consideră că orice acord cu Iranul ar trebui să includă predarea integrală a stocului de uraniu îmbogățit, limitarea rachetelor cu rază lungă de acțiune și încetarea sprijinului pentru grupări armate din regiune. În paralel, Statele Unite mențin o flotă militară puternică în zona Golfului. Trump evită detalii despre opțiuni militare Întrebat dacă ar putea aplica în Iran un scenariu similar celui din Venezuela, Trump a refuzat să discute despre planurile sale militare, limitându-se la a sublinia prezența unei flote americane „extrem de puternice” în regiune. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat că în prezent nu este planificată nicio întâlnire de negociere cu SUA. El a precizat însă că Iranul este dispus să participe la discuții „juste și echitabile”, subliniind că programele de apărare și rachetele iraniene nu vor face niciodată obiectul negocierilor.

Trump avertizează Teheranul cu acțiuni militare (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump îi cere Iranului să renunțe la planurile unei arme nucleare sau va ataca: „Timpul se scurge”

Președintele american Donald Trump a cerut Iranului să ajungă rapid la un acord privind dosarul nuclear, avertizând pe platforma sa Truth Social că „timpul se scurge” înainte de o posibilă acțiune militară a Statelor Unite asupra Teheranului. Trump avertizează Iranul să negocieze un acord Într-o postare pe Truth Social, Trump a subliniat că speră ca Iranul să accepte să „se așeze la masa negocierilor” și să semneze un acord „corect și echitabil – FĂRĂ ARME NUCLEARE”, avertizând că Washingtonul este pregătit pentru un atac „mult mai rău” decât loviturile americane din iunie asupra siturilor nucleare iraniene. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna El a reiterat că „timpul se scurge” și că orice întârziere în negocieri ar putea conduce la consecințe severe, în contextul în care Statele Unite își consolidează prezența militară în regiune. Flotă militară americană masivă se îndreaptă spre Orientul Mijlociu Trump a menționat o „armadă masivă” de nave de război americane, condusă de grupul de luptă al portavionului USS Abraham Lincoln, aflat în drum spre zona Golfului. El a comparat această flotă cu cea trimisă recent în Venezuela, subliniind capacitatea de a „îndeplini rapid misiunea, cu viteză și violență, dacă este necesar”. Această consolidare militară americană are loc pe fondul tensiunilor tot mai ridicate între Washington și Teheran, pe tema programului nuclear iranian și a influenței regionale. Iran respinge negocierile sub presiune Autoritățile de la Teheran au anunțat că un canal de comunicare rămâne deschis cu Statele Unite, dar ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat că, înainte de a începe negocieri, americanii ar trebui „să înceteze amenințările și cererile excesive”. Iranul susține că este dispus la dialog, dar refuză să negocieze sub presiune militară sau condiții impuse unilateral. Risc de escaladare militară în Orientul Mijlociu Avertismentele lui Trump vin într-un moment de creștere a tensiunilor în Orientul Mijlociu, după ce SUA și partenerii săi au efectuat lovituri în iunie asupra unor situri nucleare iraniene și după reprimarea protestelor interne din Iran. Iran a avertizat că va riposta cu fermitate la orice act de agresiune și și-a reafirmat dreptul de a se apăra, ceea ce ridică riscul unei escaladări militare în regiune. Statele Unite cer Iranului să renunțe la programul său nuclear cu scopuri militare, inclusiv limitarea îmbogățirii de uraniu și a programului de rachete balistice, în schimbul ridicării sancțiunilor și al unui acord de securitate acordat de comunitatea internațională.

SUA pregătesc deportarea unor migranți iranieni (sursa: Pexels/Inimafoto A)
Internațional

Trump a promis că va ajuta iranienii care protestează. Face invers: îi expulzează pe cei din SUA

Statele Unite intenționează să deporteze în perioada următoare migranți iranieni către Iran, în contextul unei represiuni violente declanșate după recente proteste, soldate cu mii de morți, avertizează un ONG iraniano-american. Organizația atrage atenția asupra riscurilor majore la care ar fi expuși cei returnați forțat într-o țară marcată de execuții și persecuții politice. Prima deportare către Iran de la declanșarea protestelor din ianuarie Potrivit ONG-ului, aceasta ar fi prima deportare a migranților iranieni către Iran de la izbucnirea mișcării de protest din 8 ianuarie, care a fost reprimată violent de autoritățile de la Teheran. Citește și: Epurare stalinistă la vârful armatei chineze: Comisia Militară Centrală, lichidată, cel mai important general, sub anchetă Alte două zboruri similare ar fi avut loc anterior, în lunile septembrie și decembrie. Critici dure la adresa administrației Trump Președintele Consiliului Național Iranian-American, Jamal Abdi, a criticat decizia administrației americane, subliniind contradicția dintre mesajele publice și acțiunile concrete. „Aceeași administrație care le-a promis iranienilor că «ajutorul este pe drum» în punctul culminant al unei represiuni mortale îi trimite acum cu forța pe iranieni înapoi către pericol”, a declarat Abdi într-un comunicat oficial. Aproximativ 40 de iranieni, deportați din Arizona Abolfazl Mehrabadi, diplomat care reprezintă interesele Iranului în Statele Unite, a declarat agenției iraniene IRNA că aproximativ 40 de cetățeni iranieni urmează să fie deportați. Potrivit acestuia, zborul este programat să plece duminică de pe un aeroport din Phoenix, statul Arizona. ONG-uri: doi bărbați homosexuali riscă execuția în Iran Consiliul American pentru Imigrație avertizează că printre persoanele deportate se află doi bărbați homosexuali, care riscă pedeapsa cu moartea în Iran, unde homosexualitatea este incriminată și sancționată prin execuție. Cei doi se află în prezent într-un centru de detenție pentru migranți din Arizona, iar procedurile legale pentru blocarea deportării lor sunt încă în desfășurare. Avertisment privind încălcarea dreptului la un proces echitabil Organizația care îi reprezintă a subliniat că deportarea acestora înainte de finalizarea procedurilor judiciare ar reprezenta o încălcare gravă a dreptului la un proces echitabil. „Deportarea lor în acest stadiu ar constitui o încălcare gravă a principiilor fundamentale ale justiției”, se arată în comunicatul ONG-ului. Politica dură a lui Trump privind imigrația Donald Trump a transformat combaterea imigrației ilegale într-o prioritate majoră a administrației sale, descriind fenomenul drept o „invazie” a Statelor Unite de către „infractori străini”. Președintele american a susținut public măsuri dure de deportare, inclusiv în cazuri care implică migranți proveniți din state cu regimuri represive.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră