luni 20 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: iran

369 articole
Internațional

Operațiunea israeliană „Răgetul Leului” a început cu eliminarea în masă a liderilor iranieni

Israelul și Statele Unite au lansat sâmbătă o amplă ofensivă militară împotriva Iranului, într-o operațiune comună care marchează cea mai gravă escaladare din ultimii ani între cele două tabere. Loviturile au vizat simultan infrastructuri militare, sisteme de apărare strategică și reuniuni ale conducerii politico-securitare iraniene, într-un atac descris de partea israeliană drept „mai complex și mai complicat” decât acțiunile anterioare. Operațiunea, denumită „Răgetul Leului”, deschide un nou capitol într-un conflict cu implicații majore pentru securitatea Orientului Mijlociu Cine a coordonat atacul și cum a fost pregătit Șeful Statului Major al armatei israeliene, general-locotenent Eyal Zamir, a anunțat că ofensiva este rezultatul unui plan operațional dezvoltat timp de luni de zile, bazat pe informații detaliate privind momentul în care liderii iranieni s-ar fi reunit. Citește și: Atacurile împotriva Iranului nu există pentru MAE: site-ul ministerului a rămas blocat la „demonstrații” „Știu că pregătirea a fost scurtă, dar intensă și incredibil de minuțioasă. Sunteți autorizați să atacați țintele. Faceți istorie”, le-a transmis Zamir piloților forțelor aeriene înaintea lansării loviturilor. Potrivit armatei israeliene, atacul inițial a fost coordonat simultan în mai multe puncte din Teheran, vizând reuniuni ale unor înalți responsabili ai regimului iranian. Presa israeliană a relatat că printre țintele vizate s-ar fi aflat liderul suprem Ali Khamenei și președintele Massoud Pezeshkian, informații care nu au fost confirmate oficial. Operațiunea a beneficiat de sprijin logistic masiv din partea Statelor Unite: în ultimele săptămâni, Israelul a primit aproximativ 6.500 de tone de muniții și echipamente militare, transportate prin 90 de zboruri și un transport naval sosit în portul Haifa. Printre echipamente s-au numărat vehicule Humvee, camioane și alte materiale necesare unei campanii militare extinse. Unde au fost loviturile: Teheran, Tabriz, Isfahan și Kermanshah Atacurile au vizat capitala Teheran, dar și alte orașe importante precum Tabriz și Isfahan. Un sistem strategic de apărare SA-65 din zona Kermanshah s-a aflat printre obiectivele lovite. Armata israeliană a anunțat ulterior, în jurul orei 15:30 GMT, că forțele aeriene continuă să atace lansatoare de rachete din Iran, pentru a preveni amenințările directe la adresa Israelului. Conform autorităților iraniene, peste 20 dintre cele 31 de provincii ale țării au fost afectate de bombardamentele americano-israeliene. Crucea Roșie iraniană a confirmat amploarea distrugerilor. Unul dintre cele mai dramatice episoade s-a produs în provincia Hormozgan, în districtul Minab, unde o școală primară de fete ar fi fost lovită direct. Presa de stat iraniană a raportat moartea a cel puțin 57 de eleve și rănirea altor zeci, bilanțul crescând pe parcursul zilei. Ministerul iranian de Externe a calificat incidentul drept „o crimă flagrantă”. Israelul și Statele Unite nu au comentat public acest episod. Riposta Iranului: rachete asupra Israelului și bazelor americane Teheranul a reacționat rapid, lansând zeci de rachete către teritoriul israelian și către baze militare americane din Orientul Mijlociu. Autoritățile israeliene au raportat un singur rănit ușor în orașul Haifa. În paralel, un centru al cartierului general al Flotei a Cincea americane din Bahrain ar fi fost lovit de un atac cu rachetă, potrivit autorităților locale. Iranul a mai atacat anterior baze americane din Qatar, însă rachetele au fost interceptate de sistemele de apărare antiaeriană. Dispozitivul militar american: portavioane, avioane stealth și mii de soldați Președintele american Donald Trump a anunțat lansarea unor „operațiuni de luptă majore” împotriva Iranului și a făcut apel la populația iraniană să preia puterea, reiterând amenințările anterioare privind intervenția militară în lipsa unui acord asupra programului nuclear iranian. Statele Unite au concentrat în regiune un impresionant arsenal militar: - Forțe navale În Orientul Mijlociu se află în prezent o duzină de nave de război americane, inclusiv portavionul USS Abraham Lincoln, nouă distrugătoare și trei fregate ușoare. În Marea Mediterană operează și portavionul USS Gerald R. Ford, însoțit de trei distrugătoare. Este rar ca două portavioane americane să fie desfășurate simultan în regiune. - Forțe aeriene Dispozitivul aerian include avioane F-22 Raptor, F-35 Lightning, F-15, F-16 și avioane de realimentare KC-135, oferind capacitatea unei campanii prelungite. - Baze și sisteme de apărare Zeci de mii de militari americani sunt staționați în baze din Orientul Mijlociu, unele vulnerabile la represalii. Distrugătoarele lansatoare de rachete asigură apărare aeriană maritimă, iar sistemele terestre au fost consolidate. Analista Susan Ziadeh, de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), avertizează că o astfel de concentrare de forță „creează o dinamică proprie, uneori dificil de controlat”. Mobilizarea Israelului și scenariile posibile Israelul a anunțat convocarea a aproximativ 70.000 de rezerviști, majoritatea specialiști în apărare aeriană și trupe ale gărzii naționale. Armata rămâne în stare de alertă maximă pe mai multe fronturi. Purtătorul de cuvânt militar a precizat că desfășurarea va dura „atât cât este necesar” și că statul este pregătit pentru „diferite scenarii”, inclusiv extinderea campaniei către alte teatre de operațiuni.

Operațiunea „Răgetul Leului”, Israel-SUA atacă Iranul (sursa: Facebook/Israel Defense Forces)
Atac SUA–Israel asupra Iranului, reacții internaționale (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Rusia și Turcia condamnă atacul asupra Iranului, UE nu are încă nici o poziție

Statele Unite și Israelul au lansat sâmbătă un atac coordonat asupra unor ținte din Teheran și alte orașe iraniene, declanșând un răspuns militar imediat din partea Iranului. Teheranul a ripostat prin valuri succesive de rachete lansate spre teritoriul israelian și spre bazele militare americane din regiune, amplificând tensiunile într-un moment deja fragil pentru securitatea Orientului Mijlociu. Conflictul a generat reacții rapide din partea marilor lideri politici ai lumii, care au convocat reuniuni de urgență și au transmis mesaje ferme privind riscurile pentru stabilitatea regională și globală. Reacția Uniunii Europene: reuniune de urgență convocată la Bruxelles Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat convocarea unei reuniuni extraordinare a „colegiului de securitate” pentru a analiza situația din Iran. Citește și: Atacurile împotriva Iranului nu există pentru MAE: site-ul ministerului a rămas blocat la „demonstrații” „Având în vedere situația actuală din Iran, am convocat o reuniune extraordinară a colegiului de securitate pentru luni”, a transmis aceasta pe rețelele sociale. Decizia vine în contextul temerilor legate de impactul conflictului asupra securității europene, inclusiv în plan energetic și strategic. Israel: „Operațiune decisivă și fără precedent” împotriva Iranului Șeful Statului Major israelian, locotenent-generalul Eyal Zamir, a descris ofensiva drept o operațiune „majoră, decisivă și fără precedent”, menită să dezmembreze capacitățile regimului iranian. Potrivit acestuia, Iranul reprezintă „o amenințare existențială permanentă la adresa securității Statului Israel”. Oficialul a subliniat că, în ciuda pierderilor suferite anterior, Teheranul nu a renunțat la obiectivele sale ostile. Armata israeliană se află în stare de alertă maximă și pregătită pentru mai multe scenarii. Totodată, generalul a avertizat că „nu există o apărare ermetică” și că urmează „încercări dificile”, solicitând populației respectarea strictă a instrucțiunilor de protecție civilă. Donald Trump coordonează operațiunea „Epic Fury” Președintele american Donald Trump a urmărit desfășurarea operațiunii din reședința sa din Mar-a-Lago, Florida, alături de echipa de securitate națională. Operațiunea, denumită „Epic Fury”, a fost monitorizată pe parcursul nopții. Potrivit purtătoarei de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, liderul american a discutat telefonic cu premierul israelian, Benjamin Netanyahu. Administrația americană susține că obiectivul final este căderea regimului iranian. Secretarul de stat Marco Rubio a informat în prealabil majoritatea liderilor Congresului din „Grupul celor Opt”. Cu toate acestea, mai mulți congresmeni democrați au criticat lipsa unei consultări formale a Congresului, instituția care are autoritatea constituțională de a aproba implicarea militară externă. Atacuri și victime: Iranul ripostează în regiune Loviturile israeliano-americane au vizat inclusiv orașele Tabriz și Isfahan, provocând zeci de victime pe teritoriul iranian, printre care și 85 de persoane într-o școală primară de fete. Ca reacție, Iranul a lansat drone și rachete asupra bazelor americane din Bahrain, Qatar și Emiratele Arabe Unite, precum și asupra unor centre militare din Israel. Alarmele aeriene au fost declanșate în mai multe regiuni israeliene pe parcursul zilei. Turcia condamnă escaladarea și solicită negocieri Guvernul Turciei a condamnat „provocările care pot intensifica violența” și a cerut revenirea urgentă la masa negocierilor. Ministerul turc de Externe a avertizat că atacurile și contraatacurile reprezintă un risc major pentru stabilitatea regională și globală. Ankara și-a exprimat disponibilitatea de a media conflictul. Turcia, stat membru NATO și aliat al Statelor Unite, menține în același timp relații economice și energetice importante cu Iranul, ceea ce o plasează într-o poziție diplomatică delicată. Emmanuel Macron convoacă Consiliul de apărare al Franței Președintele francez Emmanuel Macron a convocat un Consiliu de apărare pentru a analiza situația din Iran și Orientul Mijlociu. Liderul de la Elysee a declarat că „toate măsurile sunt luate” pentru protejarea Franței, a cetățenilor francezi și a bazelor militare din regiune. Franța s-a arătat pregătită să sprijine partenerii apropiați, la solicitarea acestora. Rusia condamnă atacul și cere încetarea ostilităților Președintele rus Vladimir Putin a convocat Consiliul de Securitate pentru a discuta situația din jurul Iranului, stat cu care Moscova are un parteneriat strategic. Ministerul rus de Externe a calificat atacul drept „un act de agresiune armată planificat și neprovocat împotriva unui stat suveran”. Ministrul de externe Serghei Lavrov a discutat telefonic cu omologul său iranian, Abas Araqchi, reiterând sprijinul Moscovei pentru încetarea imediată a ostilităților și reluarea negocierilor. Rusia și-a exprimat disponibilitatea de a contribui, inclusiv în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, la identificarea unei soluții diplomatice.

Atacurile împotriva Iranului nu există pentru MAE: site-ul ministerului a rămas blocat la proteste (sursa: X/Informatic Media)
Eveniment

Atacurile împotriva Iranului nu există pentru MAE: site-ul ministerului n-a trecut de „demonstrații”

Site-ul Ministerului Afacerilor Externe de la București nu reușește să comunice cetățenilor români ce trebuie să facă dacă se află în Iran. MAE a rămas blocat la „demonstrații” Pe secțiunea de alerte a site-ului, MAE menționează, în dreptul Iranului, că „În contextul continuării demonstrațiilor din Republica Islamică Iran şi a riscului crescut de escaladare, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) recomandă cu fermitate cetăţenilor români aflaţi în Republica Islamică Iran să părăsească această ţară imediat, pe orice rută sigură existentă! Citește și: Ayatollah-ul Khamenei ar fi fost ucis, reședința sa a fost făcută una cu pământul. Iranul neagă MAE transmite cetăţenilor români că există încă zboruri disponibile pentru părăsirea teritoriului iranian. MAE subliniază că, pe fondul recentelor evoluţii ale situaţiei de securitate din zonă şi a lipsei de predictibilitate pentru perioada următoare, este importantă prioritizarea siguranţei personale. Din acest motiv, cetăţenii români care au deja planificate călătorii către Iran în perioada următoare sunt sfătuiţi cu fermitate să le anuleze. Cetăţenii români care ignoră avertismentul MAE o fac pe propria răspundere şi vor suporta consecinţele unei astfel de decizii.” Alerta MAE pentru Iran are legătură cu protestele recente, nu cu atacul Israel-SUA de sâmbătă, 28 februarie (sursa: mae.ro) Nici o alertă pentru Orientul Mijlociu Mai mult, nici o alertă a MAE nu se referă la vecinii Iranului sau, în context mai larg, la țări din Orientul Mijlociu. Singura excepție este Israelul, stat spre care MAE sugerează să fie evitate călătoriile. Totuși, premierul Ilie Bolojan a spus, sâmbătă dimineață, că autoritățile române sunt în alertă maximă în contextul conflictului izbucnit în Iran și al închiderii mai multor spații aeriene din Orientul Mijlociu și că Guvernul caută soluții pentru sprijinirea cetățenilor români afectați, în special pentru cei care nu mai pot reveni în țară din cauza suspendării zborurilor.

Ayatollah-ul Khamenei ar fi fost ucis, reședința sa a fost făcută una cu pământul. Iranul neagă (sursa: X/Christiaan Triebert)
Internațional

Ayatollah-ul Khamenei ar fi fost ucis, reședința sa a fost făcută una cu pământul. Iranul neagă

Reședința oficială a liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, ar fi fost lovită în urma unor atacuri aeriene israeliano-americane, potrivit imaginilor din satelit și relatărilor din presa internațională. Complexul Beit-e Rahbari, complet distrus Complexul de înaltă securitate din Teheran, cunoscut sub numele de Beit-e Rahbari, apare complet distrus în fotografiile analizate, iar martori din capitala iraniană au confirmat explozii în zonă. Citește și: Cine este pesedistul care, din poziția de șef al AEP, a relansat scandalul finanțării ilegale a campaniei lui Nicușor Dan: cerea SRI să cerceteze protestatarii ant-Dragnea Deocamdată nu există informații clare dacă liderul iranian se afla în reședință în momentul atacului. În ultimele săptămâni, pe fondul escaladării tensiunilor militare din regiune, Ali Khamenei a avut apariții publice rare, iar autoritățile iraniene ar fi tratat securitatea sa drept prioritate absolută. Locul în care s-ar afla în prezent nu este cunoscut. Khamenei este cea mai importantă autoritate politică și religioasă din Iran, deținând și funcția de comandant suprem al forțelor armate. Două televiziuni israeliene, despre Khamenei: rănit sau mort Postul israelian Channel 12 a relatat, citând surse anonime, potrivit Times of Israel, că evaluările inițiale indică posibilitatea ca liderul suprem să fi fost ucis în urma loviturii aeriene, existând „indicii în creștere” în acest sens. Nu există însă o confirmare oficială. Același post de televiziune a transmis anterior că, potrivit evaluărilor israeliene, Khamenei ar fi fost „cel puțin rănit”, informațiile nefiind bazate exclusiv pe imagini satelitare, ci și pe date din surse neoficiale. La rândul său, televiziunea publică israeliană Kan a anunțat că „nu există contact” cu liderul iranian, iar starea sa este necunoscută. Ministrul iranian de Externe neagă decesul lui Khamenei În schimb, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat într-un interviu pentru NBC News, citat de IRNA, că aproape toți oficialii iranieni sunt „în siguranță și în viață”, admițând totuși că ar fi putut fi pierduți unul sau doi comandanți militari. Presa israeliană a relatat anterior despre posibile eliminări țintite ale unor oficiali și comandanți iranieni, în cadrul atacurilor recente. În același context, Abbas Araghchi a criticat administrația americană, susținând că insistă asupra negocierilor, dar lansează atacuri în timpul acestora. El a afirmat că la discuțiile desfășurate la Geneva s-ar fi înregistrat progrese importante, inclusiv în întâlnirile cu emisari americani, însă situația actuală riscă să compromită demersurile diplomatice și să amplifice criza din Orientul Mijlociu.

Rachetă iraniană lovește baza italiană din Kuweit (sursa: afcent.af.mil)
Internațional

Iranul a lovit o bază aeriană din Kuweit în care se află trupe italiene. Pagube importante

O rachetă lansată sâmbătă de Iran, în cadrul represaliilor față de loviturile americane și israeliene, a provocat „daune semnificative” pe pista unei baze aeriene din Kuweit care găzduiește militari italieni. Informația a fost confirmată de ministrul italian de externe, Antonio Tajani. Potrivit oficialului italian, personalul Forțelor Aeriene ale Italiei aflat la baza vizată nu a fost rănit. Militarii italieni, adăpostiți în buncăr în momentul atacului „Membrii forțelor aeriene italiene prezenți la baza din Kuweit, care a fost atacată de rachete provenind din Iran, sunt toți sănătoși și în siguranță. Citește și: Cine este pesedistul care, din poziția de șef al AEP, a relansat scandalul finanțării ilegale a campaniei lui Nicușor Dan: cerea SRI să cerceteze protestatarii ant-Dragnea Se aflau toți în buncăr”, a declarat Antonio Tajani în fața jurnaliștilor. Atacul a vizat baza aeriană Ali Al Salem, una dintre facilitățile militare importante din regiune. Baza Ali Al Salem și misiunea italiană în Kuweit Ali Al Salem Air Base găzduiește personal al Forțelor Aeriene Italiene implicat, din 2019, în Task Force Air Kuwait. Misiunea are ca obiectiv operațiuni de supraveghere și sprijin împotriva grupării Stat Islamic în Irak. Prezența militară italiană face parte din eforturile internaționale de stabilizare a regiunii și de combatere a terorismului. Giorgia Meloni convoacă o reuniune de urgență Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a organizat sâmbătă o videoconferință cu ministrul de externe Antonio Tajani, precum și cu responsabili din domeniul securității și al serviciilor de informații. În urma reuniunii, Guvernul italian a transmis că, „în acest moment deosebit de dificil, Italia își reafirmă sprijinul pentru civilii iranieni care continuă să ceară respectarea drepturilor lor civile și politice”. Totodată, Giorgia Meloni a subliniat că Italia va susține orice inițiativă care poate conduce la dezescaladarea tensiunilor din regiune. Italia pregătită să evacueze cetățenii din Iran Antonio Tajani a declarat că Italia este pregătită să evacueze cetățenii italieni încă aflați în Iran, „dacă acest lucru este oportun și fără riscuri”. Autoritățile de la Roma au cerut deja cetățenilor italieni să părăsească Iranul. Cu toate acestea, sute de italieni ar mai trăi în această țară, mulți dintre ei fiind căsătoriți cu cetățeni iranieni.

Iran, atac asupra bazelor americane din regiune (sursa: Al Jazeera)
Internațional

Iranul va ataca toate bazele militare americane din regiune, spune Teheranul

Forțele armate iraniene au confirmat lansarea unor atacuri asupra bazelor militare americane din „întreaga regiune”, anunțând că operațiunea va continua „fără întrerupere până la înfrângerea definitivă a inamicului”. Declarația oficială a fost transmisă de comandamentul central al Forțelor Armate ale Republicii Islamice, în contextul escaladării conflictului dintre Iran, Statele Unite și Israel. Teheranul: „Bazele și interesele americane sunt ținte legitime” Potrivit comunicatului, atacurile reprezintă un răspuns la ceea ce autoritățile iraniene au numit „agresiunea rușinoasă a Statelor Unite și a regimului sionist împotriva Republicii Islamice Iran”. Citește și: Cine este pesedistul care, din poziția de șef al AEP, a relansat scandalul finanțării ilegale a campaniei lui Nicușor Dan: cerea SRI să cerceteze protestatarii ant-Dragnea „Întreg teritoriul ocupat și bazele criminale ale Statelor Unite din regiune au fost lovite puternic de rachetele iraniene, iar această operațiune va continua fără întrerupere până la înfrângerea definitivă a inamicului”, se arată în declarație. Iranul a precizat că, pe lângă Israel, consideră drept ținte legitime „toate bazele, resursele și interesele americane din întreaga regiune”. „Operațiunea Promisiunea Adevărată” Garda Revoluționară Islamică a anunțat sâmbătă declanșarea „Operațiunii Promisiunea Adevărată”, ca reacție la atacurile americano-israeliene asupra teritoriului iranian. Conform comunicatului, au fost vizate: - centre militare și de securitate din Israel; - cartierul general al Flotei a Cincea a Marinei SUA din Bahrain; - baze militare americane din Qatar; - obiective din Emiratele Arabe Unite. Au fost utilizate rachete și drone, potrivit autorităților iraniene. Qatar și Emiratele Arabe Unite condamnă acțiunile Emiratele Arabe Unite și Qatar au confirmat că pe teritoriul lor au avut loc atacuri iraniene. În Emiratele Arabe Unite a fost anunțat decesul unui cetățean asiatic. Ambele state au condamnat ferm atacurile și au transmis că își rezervă dreptul de a răspunde. Situația tensionată a determinat mai multe state din regiune să își închidă spațiile aeriene, iar numeroase companii aeriene au anulat zborurile către Orientul Mijlociu. Atacul inițial al SUA și Israelului asupra Iranului Escaladarea actuală a fost declanșată după ce Statele Unite și Israel au lansat sâmbătă dimineață un atac asupra unor obiective din Teheran și din alte orașe iraniene. În replică, Iranul a lansat rachete către baze militare americane din regiune și către Israel, marcând una dintre cele mai grave confruntări directe din ultimii ani în Orientul Mijlociu.

Atacurile împotriva Iranului, România, în alertă (sursa: Facebook/Guvernul României)
Eveniment

România, în alertă după atacurile împotriva Iranului, Bolojan a discutat cu Țoiu

Premierul Ilie Bolojan a declarat sâmbătă că autoritățile române sunt în alertă maximă în contextul conflictului izbucnit în Iran și al închiderii mai multor spații aeriene din Orientul Mijlociu. Guvernul caută soluții pentru sprijinirea cetățenilor români afectați, în special pentru cei care nu mai pot reveni în țară din cauza suspendării zborurilor. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă susținute la Consiliul Județean Giurgiu. Români blocați în țări cu spații aeriene închise Șeful Executivului a precizat că a avut o discuție cu ministrul Afacerilor Externe și că toate instituțiile relevante sunt mobilizate. Citește și: Cine este pesedistul care, din poziția de șef al AEP, a relansat scandalul finanțării ilegale a campaniei lui Nicușor Dan: cerea SRI să cerceteze protestatarii ant-Dragnea „Toate structurile noastre sunt în alertă, pentru că mai multe țări și-au închis spațiile aeriene, ceea ce înseamnă că zborurile spre aceste țări nu vor mai avea loc. De asemenea, zborurile din aceste țări vor fi oprite o perioadă de timp”, a explicat premierul. În acest context, autoritățile române mențin legătura permanentă cu cetățenii aflați în zonele afectate prin intermediul ambasadelor. Ambasadele României, în contact permanent cu cetățenii Potrivit lui Ilie Bolojan, reprezentanțele diplomatice ale României au rolul de a informa și sprijini cetățenii români aflați în statele afectate de restricțiile aeriene. „Prin ambasadele noastre vom ține legătura cu cetățenii români care sunt în aceste țări, încercând, pe de o parte, să fie informați vizavi de ce se întâmplă și, pe de altă parte, să găsim soluții pentru ca, în momentul în care va fi posibil să se reia zborurile, să asigurăm transportul acestora spre casă sau spre țările unde doresc să ajungă”, a declarat premierul. Repatrierea va depinde însă de reluarea traficului aerian în regiune și de deciziile autorităților locale privind redeschiderea spațiilor aeriene. Angajații ambasadelor rămân la posturi în contextul crizei Întrebat despre situația personalului diplomatic român, premierul a transmis că angajații ambasadelor sunt în siguranță și își continuă activitatea. „Angajații ambasadelor noastre sunt în bună regulă, sunt la posturi. Asta este datoria lor și trebuie să rămână pe poziții, în așa fel încât să îi susțină pe cetățenii noștri sau să reprezinte țara noastră în aceste țări, chiar și în această situație dificilă. Le mulțumesc pentru acest lucru”, a afirmat Ilie Bolojan. Participare la un proiect major de infrastructură în Giurgiu Premierul Ilie Bolojan a participat sâmbătă și la semnarea contractului pentru „Proiectul de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Giurgiu”, eveniment organizat la Consiliul Județean Giurgiu. În paralel cu gestionarea situației externe, Guvernul susține că își continuă activitatea administrativă și proiectele de investiții interne, în pofida contextului geopolitic tensionat.

Israel atacă Iranul, zeci de zboruri anulate (sursa: Facebook/TAROM)
Eveniment

Atacurile asupra Iranului paralizează traficul aerian în Orientul Mijlociu. Zeci de zboruri anulate

Atacurile lansate sâmbătă de Statele Unite și Israel împotriva Iranului au provocat un efect în lanț în transportul aerian internațional. Numeroase companii aeriene au anunțat suspendarea zborurilor către destinații din Orientul Mijlociu, pe fondul deteriorării rapide a situației de securitate și al închiderii mai multor spații aeriene din regiune. Operatorii aerieni invocă riscurile crescute și restricțiile impuse de autoritățile locale, în timp ce mii de pasageri sunt afectați de anulări și reprogramări. Air France își extinde anulările: Tel Aviv, Beirut, Dubai și Riad Air France a anunțat inițial anularea zborurilor către Tel Aviv și Beirut, invocând „situația de securitate de la destinațiile noastre”. Citește și: Cine este pesedistul care, din poziția de șef al AEP, a relansat scandalul finanțării ilegale a campaniei lui Nicușor Dan: cerea SRI să cerceteze protestatarii ant-Dragnea Ulterior, compania a decis să extindă suspendările și către Dubai și Riad pentru ziua de sâmbătă, precum și către Tel Aviv pentru duminică. Decizia vine în contextul amplificării tensiunilor regionale și al închiderii parțiale sau totale a unor spații aeriene esențiale pentru rutele comerciale. Lufthansa, British Airways, Norwegian Air Shuttle Lufthansa, unul dintre cele mai mari grupuri aeriene europene, a suspendat zborurile către și dinspre Tel Aviv, Beirut, Amman, Erbil și Teheran până la data de 7 martie. De asemenea, zborurile către Dubai și Abu Dhabi sunt suspendate până duminică. Și British Airways a anunțat suspendarea curselor către Tel Aviv și Bahrain până pe 3 martie inclusiv. În același timp, Norwegian Air Shuttle a oprit zborurile către și dinspre Dubai până pe 4 martie inclusiv. Turkish Airlines și Air India Turkish Airlines, unul dintre operatorii cu cea mai extinsă rețea în regiune, a suspendat zborurile către zece state din Orientul Mijlociu. Potrivit unui purtător de cuvânt, zborurile către Liban, Siria, Irak, Iran și Iordania sunt anulate până pe 2 martie. În plus, cursele către Qatar, Kuweit, Bahrain, Emiratele Arabe Unite și Oman au fost suspendate pentru ziua de sâmbătă. La rândul său, Air India a decis suspendarea tuturor zborurilor către destinațiile din Orientul Mijlociu, în timp ce autoritățile din Rusia au anunțat suspendarea zborurilor către Iran și Israel până la o nouă notificare. Spații aeriene închise în Qatar, Irak, Kuweit și Bahrain În paralel, mai multe state din regiune au decis închiderea totală sau parțială a spațiului aerian. Printre acestea se numără Qatar, Irak, Kuweit și Bahrain, precum și Emiratele Arabe Unite, unde restricțiile sunt aplicate parțial. Închiderea acestor coridoare aeriene afectează atât zborurile directe, cât și rutele de tranzit, forțând companiile aeriene să își modifice planurile de zbor sau să anuleze cursele programate. TAROM suspendă zborurile către Tel Aviv TAROM a anunțat suspendarea temporară a zborurilor comerciale către și dinspre Tel Aviv (TLV), în perioada 28 februarie – 3 martie 2026, inclusiv. Decizia vine după ce autoritățile israeliene au închis temporar spațiul aerian al Israelului și aeroportul internațional Ben Gurion din Tel Aviv pentru zborurile civile, măsură publicată prin NOTAM-urile oficiale A0195/26 și A0196/26. Potrivit companiei, zborurile comerciale regulate către și dinspre Tel Aviv nu pot opera în aceste condiții. TAROM a precizat că monitorizează permanent evoluțiile din Israel, în coordonare cu partenerii operaționali și autoritățile relevante, din perspectiva securității, a gestionării spațiului aerian și a operării aeroportuare. Reprezentanții operatorului subliniază că siguranța pasagerilor și a echipajelor reprezintă prioritatea companiei. Zborurile vor fi reluate imediat ce condițiile operaționale vor permite acest lucru. Pasagerii afectați pot opta pentru reprogramarea călătoriei pentru o dată ulterioară, după reluarea operațiunilor. Wizz Air suspendă zborurile către Israel și Emiratele Arabe Unite Wizz Air a anunțat că a suspendat toate zborurile către și dinspre Israel, Dubai, Abu Dhabi și Amman până la 7 martie inclusiv, în urma escaladării recente a situației de securitate din Iran. Compania precizează că monitorizează îndeaproape evoluțiile și va reveni cu actualizări în funcție de deciziile autorităților și de condițiile din teren.

Israel atacă Iranul, în coordonare cu SUA (sursa: Facebook/Israel Defense Forces)
Internațional

BREAKING Israel atacă Iranul, în coordonare cu SUA: Orientul Mijlociu, aproape de un nou război mare

Israelul a anunțat sâmbătă că a declanșat un „atac preventiv” asupra Iranului, escaladând tensiunile din Orientul Mijlociu și afectând perspectivele unei soluții diplomatice în disputa nucleară dintre Teheran și Occident. Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a declarat că operațiunea are ca scop eliminarea amenințărilor la adresa securității statului israelian. La Teheran au fost raportate cel puțin două explozii puternice, presa iraniană sugerând că ar fi fost vorba despre un atac cu rachete. Contextul conflictului și avertismentele SUA Atacul are loc după un conflict aerian de 12 zile între Israel și Iran, desfășurat în iunie anul trecut, și pe fondul avertismentelor repetate ale SUA și Israelului privind posibile acțiuni militare dacă Iranul își continuă programul nuclear și dezvoltarea rachetelor balistice. Citește și: Cine este pesedistul care, din poziția de șef al AEP, a relansat scandalul finanțării ilegale a campaniei lui Nicușor Dan: cerea SRI să cerceteze protestatarii ant-Dragnea În paralel, Washingtonul și Teheranul reluaseră negocierile în februarie, într-o încercare de a evita o confruntare majoră în regiune. Cu doar o zi înaintea atacului, ambasada SUA în Israel autorizase plecarea personalului neesențial din cauza riscurilor de securitate, iar ambasadorul american Mike Huckabee transmisese un avertisment urgent angajaților. Măsuri de securitate și coordonare cu SUA După anunțarea atacului, armata israeliană a impus restricții asupra activităților educaționale, adunărilor publice și locurilor de muncă, cu excepția sectoarelor esențiale, iar spațiul aerian a fost închis pentru zborurile civile. Potrivit unui oficial israelian din domeniul apărării, operațiunea a fost planificată timp de mai multe luni și coordonată cu Statele Unite, iar momentul lansării a fost stabilit în urmă cu câteva săptămâni. Presa internațională citează surse americane care susțin că ar putea urma și alte acțiuni militare, în timp ce liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, ar fi fost transferat într-o locație sigură, în afara Teheranului.

România își extrage personalul diplomatic neesențial din Israel, un atac american împotriva Iranului pare iminent. În imagine, ayatollah-ul Khamenei (sursa: IRNA)
Internațional

România își extrage personalul diplomatic neesențial din Israel, SUA poate oricând ataca Iranul

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunțat aprobarea repatrierii voluntare a personalului neesențial și a membrilor de familie din cadrul Ambasada României la Tel Aviv, al Consulatul General al României la Haifa și al Oficiul de Reprezentare al României la Ramallah, în contextul deteriorării situației de securitate din Orientul Mijlociu. Citește și: Cine este pesedistul care, din poziția de șef al AEP, a relansat scandalul finanțării ilegale a campaniei lui Nicușor Dan: cerea SRI să cerceteze protestatarii ant-Dragnea Instituția precizează că monitorizează permanent evoluțiile din regiune și este pregătită să acorde protecție consulară cetățenilor români. Marea Britanie și SUA, măsuri similare Decizia vine în paralel cu măsuri similare adoptate de alte state. Ambasada Statelor Unite la Ierusalim a autorizat plecarea personalului american neesențial și a familiilor acestora din Israel, pe fondul riscului unui conflict militar cu Iranul. Ambasadorul SUA în Israel, Mike Huckabee, a transmis un mesaj intern prin care le-a recomandat angajaților care doresc să plece să o facă imediat. Totodată, Regatul Unit a decis închiderea ambasadei sale din Iran și retragerea întregului personal diplomatic, suspendând inclusiv serviciile consulare. Portavionul USS Gerald R. Ford, pe poziții Tensiunile regionale sunt amplificate de desfășurarea militară americană în zonă. Portavionul USS Gerald R. Ford a ajuns în apropierea coastelor israeliene, alăturându-se altor forțe navale americane deja poziționate în regiune, inclusiv grupării conduse de USS Abraham Lincoln. În acest context, președintele SUA, Donald Trump, a declarat că nu este mulțumit de poziția Iranului în negocierile privind programul nuclear, dar că discuțiile continuă și nu a fost luată o decizie finală privind eventuale lovituri militare. China și Turcia își alertează cetățenii Și alte state au emis alerte pentru cetățenii lor. China a recomandat evitarea călătoriilor în Iran și părăsirea cât mai rapidă a teritoriului iranian, invocând creșterea riscurilor de securitate. De asemenea, companii aeriene precum Turkish Airlines au anulat mai multe zboruri către Teheran și Tabriz, pe fondul incertitudinii și al amenințărilor cu atacuri. Evoluțiile au loc după o nouă rundă de negocieri la Geneva, mediate de Oman, între Iran și Statele Unite, considerate o ultimă încercare diplomatică de a evita escaladarea militară în Orientul Mijlociu, într-un moment marcat de cea mai amplă mobilizare de forțe americane din ultimele decenii în regiune.

Iranul cumpără sisteme antiaeriene din Rusia (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Iranul cumpără sisteme antiaeriene din Rusia: contract secret, dezvăluit de Financial Times

Iranul a semnat un contract confidențial de armament cu Rusia, estimat la aproximativ 500 de milioane de euro, pentru achiziția de lansatoare portabile și rachete sol-aer avansate. Informațiile au fost publicate de Financial Times, care citează documente rusești scurse și surse familiarizate cu acordul. Ce prevede contractul militar dintre Iran și Rusia Potrivit documentelor consultate de publicația britanică, acordul a fost semnat în decembrie la Moscova și vizează livrarea a 500 de lansatoare portabile de tip Verba și a 2.500 de rachete 9M336. Citește și: Amenințări fără precedent ale lui Thuma împotriva Bucureștiului, în războiul său cu Ciprian Ciucu: Ilfovul nu va mai depozita deșeurile Capitalei Livrările ar urma să fie realizate în trei tranșe, programate pentru perioada 2027–2029, ceea ce indică o cooperare militară pe termen mediu între cele două state. Contractul a fost negociat între exportatorul rus de armament Rosoboronexport și reprezentantul la Moscova al Ministerului iranian al Apărării și Logisticii Forțelor Armate (MODAFL). Teheranul a cerut oficial sistemele în 2025 Conform informațiilor citate de Financial Times, Iranul a transmis solicitarea oficială pentru aceste sisteme antiaeriene în iulie 2025. Cu o lună înainte de solicitare, forțele americane au bombardat trei dintre principalele instalații nucleare iraniene, Washingtonul alăturându-se campaniei militare desfășurate de Israel împotriva Iranului. Efectele atacurilor asupra programului nuclear iranian Președintele Donald Trump a susținut la acel moment că infrastructura nucleară a Iranului a fost distrusă în urma bombardamentelor. Totuși, o evaluare preliminară a serviciilor de informații americane a indicat că atacurile nu au eliminat capacitatea nucleară a Teheranului, ci au întârziat-o cu doar câteva luni. Parteneriat strategic fără garanții de apărare reciprocă Rusia și Iranul au semnat un tratat de parteneriat strategic, însă documentul nu include o clauză de apărare reciprocă. Cooperarea militară dintre cele două state continuă însă să se intensifice. Recent, o corvetă a marinei ruse a participat la exerciții navale comune cu nave iraniene în Golful Oman, potrivit Ministerului Apărării de la Moscova.

Serbia și Suedia le cer cetățenilor să părăsească Iranul (sursa: IRNA)
Internațional

Suedia și Serbia le cer cetățenilor lor să părăsească Iranul, lovituri americane sunt iminente

Serbia și Suedia și-au îndemnat cetățenii să părăsească Iranul, în contextul creșterii tensiunilor dintre Washington și Teheran și al posibilității unor atacuri aeriene americane. Autoritățile invocă deteriorarea situației de securitate și riscurile pentru civili. Apeluri urgente pentru părăsirea Iranului Ministerul Afacerilor Externe de la Belgrad a transmis că, din cauza „tensiunilor în creștere și a riscului deteriorării situației de securitate”, toți cetățenii sârbi aflați în Iran ar trebui să părăsească țara cât mai curând. Citește și: Cum l-a surprins, la Kiev, începutul invaziei ruse pe șeful serviciului german de spionaj - The Guardian Și Suedia a emis un apel similar. Ministrul suedez de externe, Malmer Stenergard, a cerut cetățenilor suedezi aflați în Iran să plece imediat și a recomandat evitarea oricăror călătorii către această destinație. Belgradul formulase deja o recomandare de părăsire a Iranului la mijlocul lunii ianuarie, pe fondul escaladării tensiunilor regionale. Ultimatumul lui Trump amplifică presiunea Iranul a anunțat că își dorește un acord „rapid” cu Statele Unite, la o zi după ultimatumul lansat de președintele american Donald Trump, care a sugerat posibilitatea unei intervenții militare. După discuții purtate la începutul săptămânii, liderul american a declarat că își acordă între zece și 15 zile pentru a decide dacă negocierile cu Teheranul pot duce la un acord sau dacă va recurge la forță. Programul nuclear, principalul punct de conflict Disputa dintre Washington și Teheran rămâne centrată pe programul nuclear iranian, una dintre cele mai sensibile teme ale politicii externe din regiune. Tensiunile au crescut și după reprimarea violentă a protestelor interne din Iran, eveniment care a determinat reacții internaționale și presiuni suplimentare asupra regimului. Statele Unite au desfășurat în zonă un important dispozitiv militar naval și aerian, inițial ca reacție la situația internă din Iran și ulterior ca element de presiune în negocierile privind programul nuclear.

Netanyahu impune condiții pentru acordul SUA-Iran (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Netanyahu impune condiții dure pentru acordul SUA-Iran: eliminarea completă a programului nuclear

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a detaliat duminică condițiile pe care Israelul le consideră esențiale pentru a accepta un eventual acord între Statele Unite și Iran. Principalele cerințe vizează eliminarea completă a programului nuclear iranian și limitarea drastică a capacității balistice a Teheranului. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui eveniment organizat la Ierusalim. Israelul cere demontarea totală a infrastructurii nucleare iraniene Potrivit lui Netanyahu, un acord credibil trebuie să includă: Citește și: Cancelaria premierului și ministrul Mediului propun o reducere majoră a birocrației și termene clare pentru digitalizare retragerea integrală a materialului de îmbogățire a uraniului din Iran; demontarea și neutralizarea infrastructurii de îmbogățire; limitarea razei de acțiune a rachetelor balistice iraniene la maximum 300 de kilometri, astfel încât acestea să nu mai poată lovi teritoriul israelian; încetarea finanțării așa-numitei „axe a terorii”. Prin această expresie, premierul israelian s-a referit la grupări precum Hezbollah, rebelii houthi din Yemen și diverse miliții palestiniene susținute de Teheran. „Acestea sunt elementele pe care le considerăm importante pentru a ajunge la un acord. Și am prezentat poziția noastră foarte clar”, a afirmat Netanyahu, făcând referire la întâlnirea recentă avută la Washington cu președintele american Donald Trump. Inspecții surpriză AIEA, condiție esențială pentru Israel Premierul israelian a subliniat că orice acord trebuie să prevadă și posibilitatea efectuării de inspecții surpriză de către Agenția Internațională pentru Energie Atomică în Iran, pentru a garanta respectarea angajamentelor asumate. Israelul susține că doar un mecanism de verificare strict și permanent poate preveni reluarea activităților nucleare sensibile. Negocieri reluate între SUA și Iran Statele Unite și Iranul au reluat negocierile pe 6 februarie, în Oman. Ambele părți au descris discuțiile drept constructive, iar tratativele urmează să continue la Geneva. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a plecat duminică spre Elveția pentru noua rundă de dialog. Potrivit unor surse, Teheranul urmărește un acord care să includă beneficii economice concrete, precum cooperare în sectorul petrolului și gazelor naturale, investiții în exploatarea resurselor minerale și chiar achiziționarea de avioane civile americane. Presiuni militare și tensiuni regionale Înainte de reluarea negocierilor, Donald Trump a trimis o grupare navală în zona Golfului și a avertizat Iranul că riscă o acțiune militară dacă nu acceptă neutralizarea programelor nuclear și balistic. În iunie anul trecut, Israelul a lansat o campanie de bombardamente asupra unor obiective iraniene, iar Washingtonul s-a implicat cu un atac asupra instalațiilor nucleare subterane folosind bombe penetrante. Cu toate acestea, operațiunile nu ar fi reușit să elimine complet programul nuclear iranian sau stocurile de uraniu îmbogățit, despre care se crede că au fost puse la adăpost de autoritățile de la Teheran.

Narges Mohammadi, șase ani de închisoare în Iran (sursa: omct.org)
Internațional

Narges Mohammadi a primit Nobel pentru Pace, dar plătește cu ani grei de închisoare în Iran

Un tribunal din Iran a condamnat-o pe Narges Mohammadi, laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2023, la șase ani de închisoare, potrivit unei declarații făcute duminică de avocatul său. Arestată după un discurs public la Mashhad Activista pentru drepturile omului, în vârstă de 53 de ani, a fost arestată pe 12 decembrie, în orașul Mashhad, din nord-estul Iranului, împreună cu alți activiști. Citește și: Sanador i-a luat banii, dar nu a tratat-o, așa că a chemat SMURD - relatează directoarea Humanitas, Lidia Bodea Reținerea a avut loc după ce aceasta a participat la o ceremonie de comemorare a unui avocat decedat, în cadrul căreia a susținut un discurs. Acuzațiile formulate de autoritățile iraniene Potrivit avocatului său, Mostafa Nili, Narges Mohammadi a fost condamnată la șase ani de închisoare pentru „întrunire și complicitate la comiterea de infracțiuni”. Instanța a decis, de asemenea, impunerea unei interdicții de călătorie pentru o perioadă de doi ani. Condamnări separate și exil intern Într-un dosar distinct, activista a primit: 18 luni de închisoare pentru „activități de propagandă”; doi ani de exil intern în orașul Khosf, din provincia Khorasanul de Sud. Conform legislației iraniene, pedepsele cu închisoarea nu pot fi cumulate, urmând să fie executată doar condamnarea cea mai severă. Posibilitate de eliberare temporară din motive medicale Avocatul Mostafa Nili a declarat că există speranța ca Narges Mohammadi să poată fi eliberată temporar pe cauțiune, având în vedere starea sa precară de sănătate. Verdictul nu este definitiv și poate fi atacat cu apel. Un istoric îndelungat de persecuție politică În ultimii 25 de ani, Narges Mohammadi a fost judecată și încarcerată în mod repetat pentru activismul său împotriva pedepsei cu moartea și a codului vestimentar impus femeilor în Iran. Ea a petrecut o mare parte din ultimul deceniu în detenție și nu și-a mai văzut cei doi copii, care locuiesc la Paris, din anul 2015. Eliberare temporară în 2024 și proteste din închisoare În decembrie 2024, activista a fost eliberată pentru trei săptămâni, din motive medicale, în urma îndepărtării unei tumori și a unei grefe osoase. Chiar și în detenție, Narges Mohammadi a continuat să protesteze, organizând demonstrații în curtea închisorii, intrând în greva foamei și apărând constant drepturile deținuților politici. De la inginerie și jurnalism la activism pentru drepturile omului Născută în 1972, în orașul Zanjan, din nord-vestul Iranului, Narges Mohammadi a studiat fizica, devenind ulterior inginer. A lucrat și ca jurnalistă pentru publicații reformiste. În anii 2000, s-a alăturat Centrului Apărătorilor Drepturilor Omului, fondat de Shirin Ebadi, laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2003. Premiul Nobel pentru Pace 2023 și contextul represiunii din Iran Narges Mohammadi a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2023 pentru „lupta sa împotriva opresiunii femeilor în Iran și pentru promovarea drepturilor omului și a libertății pentru toți”. Iranul se află pe locul al doilea în lume ca număr de execuții, după China, potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, inclusiv Amnesty International.

Iranul nu renunță la îmbogățirea uraniului (sursa: en.mfa.ir)
Internațional

Iranul sfidează SUA: nu renunță la îmbogățirea uraniului, chiar și sub amenințarea războiului

Iranul nu va renunța la îmbogățirea uraniului, chiar dacă acest lucru ar putea duce la un conflict militar cu Statele Unite, a declarat șeful diplomației iraniene, Abbas Araghchi. Afirmația vine la doar două zile după negocierile purtate cu Washingtonul pe tema programului nuclear al Teheranului. „Nimeni nu are dreptul să ne dicteze ce să facem” Vorbind în cadrul unui forum organizat la Teheran, Abbas Araghchi a subliniat că Iranul a plătit „un preț foarte mare” pentru programul său nuclear pașnic și pentru îmbogățirea uraniului. Citește și: Sanador i-a luat banii, dar nu a tratat-o, așa că a chemat SMURD - relatează directoarea Humanitas, Lidia Bodea Potrivit acestuia, refuzul de a renunța la această activitate ține de suveranitatea națională. „De ce insistăm atât de mult asupra îmbogățirii uraniului și refuzăm să renunțăm la aceasta chiar dacă ni se impune un război? Pentru că nimeni nu are dreptul să ne dicteze ce să facem”, a declarat diplomatul iranian. Discuții tensionate cu emisarul american în Oman Vineri, Abbas Araghchi a avut discuții în Oman cu emisarul american Steve Witkoff, în încercarea de a relansa dialogul privind programul nuclear iranian. În ciuda acestor contacte diplomatice, pozițiile celor două părți rămân profund divergente. Teheranul minimalizează desfășurarea militară a SUA în Golf Ministrul iranian de externe a declarat că desfășurarea militară americană în regiunea Golfului „nu ne sperie”. Declarația a fost făcută la o zi după ce Steve Witkoff a vizitat portavionul american Abraham Lincoln, aflat în zonă, într-un gest interpretat ca semnal de presiune militară din partea Washingtonului. „Nu căutăm războiul, dar suntem pregătiți” „Suntem un popor al diplomației, suntem de asemenea un popor al războiului, însă aceasta nu înseamnă că noi căutăm războiul”, a adăugat Abbas Araghchi, încercând să transmită un mesaj de fermitate combinat cu disponibilitatea pentru dialog. Președintele american Donald Trump a amenințat în repetate rânduri cu o intervenție militară împotriva Iranului. Aceste avertismente au fost motivate inițial de reprimarea sângeroasă a mișcării de protest din Iran, iar ulterior de îngrijorările legate de programul nuclear al Teheranului. În acest context, Statele Unite au consolidat o prezență militară semnificativă în regiunea Golfului, unde este staționat portavionul Abraham Lincoln. Iranul pune sub semnul întrebării „seriozitatea” SUA în negocieri Duminică, șeful diplomației iraniene a pus la îndoială dorința reală a Washingtonului de a continua negocierile. „Impunerea de noi sancțiuni și anumite acțiuni militare ridică semne de întrebare privind seriozitatea și deschiderea celeilalte părți pentru negocieri autentice”, a declarat Abbas Araghchi, precizând că Iranul „va evalua toate semnalele” înainte de a decide dacă dialogul va continua. Amenințări la adresa bazelor americane și a strâmtorii Hormuz Teheranul a avertizat că, în cazul unui atac militar, va viza bazele americane din regiune și ar putea bloca Strâmtoarea Hormuz, un punct strategic esențial pentru tranzitul livrărilor energetice mondiale. O astfel de acțiune ar avea consecințe majore asupra piețelor globale și securității energetice internaționale.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră