vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ionuț dumitru

6 articole
Economie

Consilierul premierului cere ANAF să nu mai „deranjeze” contribuabilii onești, ci să meargă „țintit”

Ionuț Dumitru, consilierul onorific al premierului Bolojan, cere ANAF să nu mai „deranjeze” contribuabilii onești, ci să meargă „țintit” către marea evaziune: „ANAF trebuie să meargă  către zonele unde există riscul de evaziune cel mai mare. Adică trebuie să te duci țintit acolo, nu are rost să deranjezi un contribuabil care își face treaba în mod onest și își plătește taxele și impozitele și nu are risc de evaziune. Trebuie să te duci la marea evaziune”, a spus el, într-un interviu pentru Hotnews. Citește și: Oana Gheorghiu le spune magistraților că iau banii de la gura copiilor flămânzi Consilierul premierului cere ANAF să nu mai „deranjeze” contribuabilii onești, ci să meargă „țintit” „ANAF trebuie să schimbe ceva semnificativ pentru a putea îmbunătăți colectarea (...) Bulgaria colectează peste 30% din PIB, chiar la un nivel de taxare mai mic decât al nostru și evident că toată lumea se duce cu gândul domnule, avem posibilitate sau aveam posibilitate să colectăm mai mult la nivelul de taxe de astăzi, dar avem o problemă majoră de colectare și sunt și acele estimări ale Comisiei Europeane legate de GAP-ul de TVA, diferența între ce colectăm și ce ar trebui să colectăm și arătăm destul de foarte prost chiar acolo”, a mai arătat Ionuț Dumitru.  Însă el a apreciat că ANAF merge într-o direcție bună. „Pare că mergem în direcția bună în sensul în care vedem aproape zilnic cazuri de evaziune fiscală, cazuri de corupție care sunt adresate cumva în sistemul de colectare și cred că demersul pe care trebuie să-l facem în direcția colectării ar trebui să fie în primul rând continuarea acestui proces de digitalizare cu pași mai repezi pentru că ăsta este instrumentul corect pentru a îmbunătății colectarea. În momentul de față ANAF stă pe o munte de informații, are aproape toate facturile din economie. Dar trebuie să fii în stare să o procesezi. Ce trebuie făcut mai departe este să folosești instrumentele tehnologiei și aici inteligența artificială ne poate fi de ajutor să poți procesa această volum foarte mare de informații”, a arătat consilierul premierului. 

Ionut Dumitru, consilierul premierului, cere ANAF să nu mai „deranjeze” contribuabilii onești, ci să meargă „țintit” Foto: Confederația patronală Concordia
Consilierul lui Bolojan, atac indirect la Ciolacu și Tanczos Barna Foto: Inquam/George Calin
Politică

Consilierul lui Bolojan, atac indirect la Ciolacu și Tanczos Barna: bugetul 2025, cel mai nerealist

Consilierul lui Bolojan, Ionuț Dumitru, atac indirect la Ciolacu și Tanczos Barna: bugetul 2025 a fost „cred că cel mai nerealist buget pe care l-am văzut, cel puțin până acum”. Ionuț Dumitru a fost președinte al Consiliului Fiscal și, în această calitate, aviza bugetul de stat al României. Acum, el este consilier onorific al premierului PNL.  Citește și: Șoșoacă, părăsită din nou: fostul ei apropiat își face partid și racolează parlamentari PSD Ciolacu a semnat acest proiect de buget în calitate de premier, iar Tanczos Barna l-a inițiat, în calitate de ministru de Finanțe. Tanczos Barna este acum vicepremier.  Consilierul lui Bolojan, atac indirect la Ciolacu și Tanczos Barna „Au fost sub bugetate masiv cheltuielile - în primul rând pe partea de dobânzi, unde ai o predibitate destul de mare. Au fost necesare încă 15 miliarde de lei pentru a putea acoperi cheltuieli obligatorii cu dobânzile, apoi încă multe miliarde la alte capitole de cheltuieli, cum ar fi asistență socială sau la chiar și la salarii. Au fost adăugați bani mulți la rectificare pentru a putea acoperi aceste cheltuieli obligatorii. Totul doar dintr-o prezumtivă îmbunătățire a colectării - aproape 10 miliarde de lei au fost puse din pix, pur și simplu, la începutul anului acesta. O îmbunătățire a colectării, care e de dorit, dar e pur și simplu ca și cum ai vinde «pielea ursului din pădure» . Adică nu poți să pui în buget o chestie care e incertă și de a cărei realizare depinde dacă vei face sau nu ținta de deficit bugetar - și dacă ne uităm per total pe venituri și pe cheltuieli discutăm de cel puțin 2% din PIB, o sumă foarte mare, deficit bugetar care pur și simplu nu s-a bugetat la începutul anului”, a explicat Ionuț Dumitru.  Însă Ionuț Dumitru - care, recent, a propus desființarea ANAF și reînființarea Fiscului după modelul din Grecia - a fost neîncrezător în capacitatea acestei instituții de a colecta sumele necesare. „Dacă ANAF nu va reuși să îmbunătățească, să schimbe ceva major în termeni de colectarea taxelor și impozițiilor, vom avea o mare problemă în anii următori. Și o mare problemă o să însemne creștere de taxe”, a spus el. 

Efectele desființării și reînființării Fiscului din Grecia, așa cum propune Ionuț Dumitru Foto: captură video
Eveniment

ANALIZĂ Efectele desființării și reînființării Fiscului din Grecia, așa cum propune Ionuț Dumitru

Efectele benefice ale desființării și reînființării Fiscului din Grecia, așa cum propune Ionuț Dumitru, consilierul onorific al lui Bolojan: reforma fiscală legiferată în 2016 și implementată din 2017 a dus la o mai bună colectare a veniturilor, reducerea evaziunii fiscale și o relație mai bună cu contribuabilii.  Consilierul onorific al lui Ilie Bolojan, Ionut Dumitru, a propus, sâmbătă, desființarea și reînființarea ANAF, dar ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a spus că nu este de acord. Ionuț Dumitru a oferit ca exemplu Grecia, care în 2017 a desființat Fiscul și l-a reînființat într-o structură complet nouă. Citește și: Consilierul onorific al lui Bolojan propune desființarea și reînființarea ANAF, Nazare se opune Efectele desființării și reînființării Fiscului din Grecia, așa cum propune Ionuț Dumitru Autoritatea Independentă pentru Venituri Publice (IAPR) din Grecia este o agenție independentă în ceea ce privește structura și funcționarea sa. Înființată prin Legea 4389/2016 și începând să funcționeze în 2017, IAPR se bucură de independență operațională, autonomie administrativă și financiară și nu este supusă controlului sau supravegherii din partea organismelor guvernamentale sau a altor autorități administrative.  IAPR este supusă controlului parlamentar și are circa 13.000 de angajați (la o populație de peste 10 milioane de persoane), în timp ce ANAF are peste 22.000 de angajați. Numirile în fruntea agenției sunt în continuare supuse influenței politice, dar politizarea este mult mai redusă, mai ales în aceea ce privește angajările în structurile IAPR. Comisia Europeană a supravegheat foarte atent atât legiferarea noii structuri, cât și activitatea ei, până în 2023.  Modelul grecesc este asemănător cu cel din Marea Britanie sau Suedia. Care sunt rezultatele IAPR: Modernizare și transformare digitală: IAPR a întreprins eforturi semnificative de modernizare digitală, înlocuind sistemele IT învechite și implementând instrumente digitale pentru îmbunătățirea conformării și a serviciilor oferite contribuabililor. IAPR a stabilit strategii sofisticate de evaluare a riscurilor și de conformitate, inclusiv un centru de audit pentru companii mari și unități de audit pentru persoane fizice cu venituri mari, axate pe audituri țintite, bazate pe date. Agenția a dat rezultate în creșterea colectării și recuperarea restanțelor fiscale, cu creșteri de peste 160% în colectarea restanțelor la scurt timp după înființare. A introdus noi servicii pentru soluționarea litigiilor în fața instanțelor, reducând nivelul litigiilor și promovând încrederea contribuabililor, o caracteristică întâlnită în agențiile fiscale avansate care promovează conformitatea cooperativă. Adaptarea la provocările locale: Spre deosebire de unele agenții fiscale din medii stabile, IAPR funcționează într-un context fiscal dificil, cu o istorie de evaziune și criză economică, dar a reușit să realizeze progrese în materie de reformă comparabile cu cele ale autorităților fiscale din alte țări din Europa de Sud care se află în proces de modernizare (reform-support.europa).  „În ansamblu, IAPR este considerată una dintre cele mai reușite reforme din istoria modernă a Greciei, îmbunătățind semnificativ eficacitatea administrației fiscale și veniturile publice ale țării”, scrie reform-support.europa.         

Consilierul onorific al lui Bolojan propune desființarea și reînființarea ANAF Foto: Facebook
Politică

Consilierul onorific al lui Bolojan propune desființarea și reînființarea ANAF, Nazare se opune

Consilierul onorific al lui Ilie Bolojan, Ionut Dumitru, propune desființarea și reînființarea ANAF, dr ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, se opune. Ionuț Dumitru a oferit ca exemplu Grecia, care în 2017 a desființat Fiscul și l-a reînființat într-o structură complet nouă. Citește și: Guvernul Bolojan l-a alungat pe Karoly Borbely de la Hidroelectrica, dar tot un client PSD ajunge CEO. Salariul său îl zdrobește pe Isărescu Consilierul onorific al lui Bolojan propune desființarea și reînființarea ANAF „După mine, aici nu știu dacă neapărat e și opinia Guvernului, ceea ce o să spun acum. După mine, structura după care funcționează ANAF astăzi este nefuncțională. Adică nu cred că cu aceeași abordare putem face schimbări majore (...) Eu personal, încă o dată, nu știu care este opinia Guvernului pe subiectul acesta și a ministrului de Finanțe, în primul rând, ca la dânsul este ANAF-ul, dar eu aș avea o abordare care ar trebui să fie mai radicală. Uitați-vă ce s-a întâmplat în Grecia, spre exemplu. Grecia, ca să poată să îmbunătățească colectarea, și apropo, Grecia a îmbunătăți colectarea cam cu vreo 10 puncte procentuale din PIB. Deci Grecia a reușit să colecteze mult mai mult ca procent din PIB.  Ce a făcut? Pur și simplu a desființat entitatea precedentă și a reînființat alta independentă, în afara guvernului, cu profesioniști numiți acolo, cu obiective foarte bine definite. Vă recomand tuturor să intrați pe site-ul autorității fiscale din Grecia să vedeți cum raportează lună de lună KPI-urile pe care le au, câte debite colectează, care este obiectivul pe care îl au, cât au îndeplinit lună de lună. Fac lucrul acesta într-un exercițiu de transparență pe care nu prea l-am văzut”, a spus Ionuț Dumitru. Însă ministrul de Finanțe Alexandru Nazare l-a contrazis, public. „Dacă ANAF s-ar desființa, într-o lume ideală, am putea desființa și reînființa doar că România are ținte importante, avem nevoie de venituri. ANAF în două luni a demonstrat că poate obține miliarde în plus față de planul de venituri făcut la nivel înalt. Semne bune, ANAF cu noua atitutine a arătat că poate aduce venituri în plus și instituția trebuie reformată. Vorbim de reformă instituțională, nu de desființarea ei, reforma instituției pe noi baze, inclusiv selecție riguroasă personal, reforma anumitor departamente cheie sau în mod în care se fac controale. Despre asta suntem aliniați, că ANAF trebuie să se schimbe”, a spus Nazare, la Digi 24. 

Guvernul trebuie să se împrumute cu 180 miliarde lei Foto: Facebook
Economie

Guvernul trebuie să se împrumute cu 180 miliarde lei

Guvernul trebuie să se împrumute, în 2024, cu 180 de miliarde de lei, arată Ziarul Financiar, citându-l pe Ionuț Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank şi fost preşedinte al Consiliului Fiscal. Citește și: Cum s-a îmbogățit deputatul AUR Dan Tanasă: „darul botez” al unuia dintre copiii săi, de patru ori mai mare decât salariul din 2019. Soția sa a câștigat bani din pariuri Guvernul trebuie să se împrumute cu 180 miliarde lei „Necesarul de finanţare a fost de 202 mld. lei în 2023, dar anul trecut a fost un context extrem de favorabil pe pieţele de obligaţiuni, pentru că investitorii erau interesaţi să cumpere şi să aibă expunere pe România. La începutul anului trecut au fost emisiuni foarte mari. Anul trecut nerezidenţii şi-au crescut foarte mult expunerea pe titlurile de stat. Anul acesta nu se va mai repeta acest scenariu şi va fi destul de dificil pentru a acoperi necesarul de finanţare”, a spus acesta. „Anul trecut am depăşit cu mult deficitul bugetar ţintă. Probabil că nu va fi bine primit un astfel de lucru din partea investitorilor. Avem această perspectivă de reducere a dobânzilor, şi vedem că deja au scăzut. Şi investitorii se uită la deficitele care nu sunt tranzitorii. Am avut chiar şi 10% în ultimii ani, sunt mai mulţi ani la rând în care deficitele au fost foarte mari. Dobânzile sunt undeva la 2% din PIB, care nu este o sumă chiar mică, dacă ne raportăm la anvelopa bugetară. Dacă ne uităm şi raportăm la resursele noastre destul de mici, povara începe să crească”, a mai arătat Ionuţ Dumitru.

Problemă gravă: abuz de pensii speciale (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

Problemă gravă: abuz de pensii speciale

Problemă gravă: abuz de pensii speciale. România se confruntă cu o problemă serioasă în piaţa muncii, de natură structurală, cu o participare prea mică la activitatea economică, precum şi cu un abuz de pensii speciale la vârste foarte mici, susţine Ionuţ Dumitru, economist şef Raiffeisen Bank. Problemă gravă: abuz de pensii speciale "Avem o problemă serioasă în piaţa muncii, o problemă structurală. Avem o participare prea mică la activitatea economică. Stimulentele pentru a munci sunt slabe. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Avem un abuz de pensii speciale la vârste foarte mici, oameni care ies la pensie prea repede, pentru care statul a cheltuit resurse însemnate pentru a-i pregăti permiţându-le însă să iasă la pensie probabil în vârful vieţii lor profesionale, la 45 de ani - 50 de ani. Avem prea puţini salariaţi şi multe alte forme de venit mult mai avantajoase din punct de vedere fiscal. A se vedea PFA, PFI, drepturi de autor, venituri salariale mascate în dividende la microîntreprinderi. Citește și: Ministrul Boloș, avertisment neobișnuit de dur în legătură cu pensiile speciale: „Varianta cea mai gravă, să blocăm PNRR, or luxul acesta nu cred că ni-l permitem” Avem, de asemenea, multă muncă la negru. Foarte mulţi salariaţi cu salariu minim pe economie. Este de necrezut să ai 1,7 milioane sau chiar mai mult de salariaţi cu salariul minim pe economie, din 5 milioane şi ceva de salariaţi plătitori de taxe şi impozite. De ce avem această pondere mare a salariaţilor cu minimum pe economie, probabil şi din motiv că mulţi dintre aceşti salariaţi primesc plăţi suplimentare la negru din dividende pe care compania le retrage la un cost fiscal mult mai mic decât dacă le-ar plăti pe statul de plată. Rezolvarea problemelor din piaţa muncii, aş spune nu neapărat în ordinea importanţei, ar însemna o reformă serioasă în sistemul de pensii în general şi stimularea prelungirii vieţii active, regândirea din temelii a sistemului de pensii speciale, care astăzi este un abuz din multe puncte de vedere, şi regândirea stimulentelor fiscale", a declarat Ionuţ Dumitru. Optimizare fiscală agresivă Economistul a participat joi la dezbaterea asupra volumelor "Economie. Lucrări selectate" şi "Economy. Selected works", care reunesc o suită de lucrări ce tratează teme din sfera economiei şi politicii economice. El consideră că trebuie redusă povara fiscală pe munca salarială, dar trebuie crescută la alte forme de venit unde în prezent este mult mai ieftin fiscal şi se face optimizare fiscală agresivă. Ionuţ Dumitru a explicat, în context, că multe forme de venit maschează în fapt venituri salariale. Pe lângă aceasta, Dumitru a subliniat că România se confruntă cu o disciplină financiară foarte scăzută şi a precizat că sunt companii care "arată jalnic" pe cifrele financiare, dar acţionarii sunt foarte bogaţi pe persoană fizică. Doar unun din doi peste 55 de ani muncește Potrivit economistului, populaţia în vârstă de 15 - 64 de ani are o pondere de circa 65% din total, similar cu alte state europene, dar ponderea acestei categorii în populaţia activă a ţării aflată în piaţa muncii este de 65%, a doua cea mai mică din UE după Italia, cu 10 puncte procentuale sub media europeană. Pe segmentul de vârstă 55 - 64 de ani se constată că doar 46% din populaţie este activă în piaţa muncii, cea mai mică pondere din UE. El a explicat că pe segmentul acesta de vârstă doar mai puţin de o persoană din două muncesc, iar cei care sunt în afara pieţei muncii spun în proporţie de 94% că nu vor să muncească. O explicaţie pentru această situaţie este numărul relativ mare de pensionari speciali ieşiţi la pensie şi la vârste uşor peste 40 de ani. Durata vieţii active este de 31,3 ani în România, cea mai mică din UE, a mai arătat sursa citată. Economistul a făcut referire la deficitul bugetar şi a spus că nu este clar cum se va face reducerea la sub 3% din PIB în 2024. Mai mult, el a afirmat că România are în acest moment un deficit bugetar foarte înalt, cel mai mare din Europa, de peste 6% din PIB. "Performanţa României în materie de convergenţă este foarte bună la nivel agregat. În ultimele două decenii am avansat de la 26,4% din media Uniunii Europene la paritatea puterii de cumpărare în 2000 la 74,2% din media UE la paritatea puterii de cumpărare. România a avut cea mai rapidă creştere a PIB per capita din UE", precizat reprezentantul Raiffeisen Bank. O Românie a extremelor economice Pe de altă parte, el a spus că cifrele din 2019, pe judeţe, arată că raportul dintre cele mai bogat judeţ, care este Bucureşti, cu 263% din media UE, la paritatea puterii de cumpărare, şi cel mai sărac, Vaslui, este 6 la 1. Acesta raport este printre cele mai mari din Europa. La nivel de judeţe, din 42 de judeţe doar 15 au avut o dinamică mai rapidă a PIB per capita decât media naţională. "Judeţele care aleargă cel mai rapid în convergenţa reală sunt Bucureşti, Cluj, Timiş, Alba, Sălaj, Tulcea şi Sibiu. Judeţele care au pierdut cel mai mult în poziţionarea relativă faţă de media naţională Covasna, Ilfov, Constanţa, Harghita, Mureş, Galaţi, Vrancea, Bihor şi Bacău. Avem practic o Românie a extremelor. Avem o ţară a extremelor. Avem regiunea Bucureşti - Ilfov care la scară europeană este pe locul 14 din 242 de regiuni după clasificarea NUTS II regională la nivelul Uniunii Europene, cu un nivel al PIB per capita, încă o dată Bucureşti + Ilfov 164% din media Uniunii Europene. Un astfel de nivel este peste regiuni precum Stuttgart, Viena, Bremen, Koln. Adică ai spune că avem un nivel de dezvoltare economică foarte înalt. Pe de altă parte avem şi regiunea de Nord Est a ţării pe aceeaşi clasificare, care este doar la 46% din media Uniunii Europene, la coada clasamentului, pe locul 226 din 242 de regiuni la scară europeană", a spus Ionuţ Dumitru. Cu ocazia aniversării a 140 de ani de la înfiinţare, Banca Naţională a României a iniţiat un proiect editorial în cadrul Colecţiei "Biblioteca Băncii Naţionale a României", concretizat într-un set de volume în care sunt cuprinse lucrări şi studii elaborate de specialişti Băncii Naţionale a României pe parcursul ultimelor decenii, pe diverse tematici din domeniile politicii monetare, stabilităţii financiare şi economiei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră