sâmbătă 30 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: investitii

80 articole
Politică

Datele care arată că Ciolacu nu a făcut nici o reformă

Datele care arată că Ciolacu nu a făcut nici o reformă: cheltuielile cu salariile bugetarilor, denumite oficial „cheltuieli de personal”, au crescut cu peste 12%, anul trecut, prin comparație cu anul 2022. În schimb, investițiile - așa-numitele „cheltuieli de capital” - s-au prăbușit, înregistrând o diminuare de minus 4,3% față de 2022. Citește și: Sondaj catastrofal pentru liderii coaliției guvernamentale: Geoană este la aproape 10 procente în fața lui Ciolacu, iar Ciucă este sub Șoșoacă. Drulă, inexistent Informațiile apar în sinteza execuției bugetului general consolidat, după 12 luni din 2023. „Mai mult decât să îmi asum că într-un an electoral voi finaliza reforma sistemul bugetar nu pot să fac (...) Înţeleg aşteptarea, dar chiar să daţi cu pietre într-unul care şi-a asumat acest lucru”, spunea premierul Marcel Ciolacu acum trei zile. Datele care arată că Ciolacu nu a făcut nici o reformă „Cheltuielile de personal au însumat 132,7 mld lei, în creștere cu 12,8% comparativ cu anul precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal și-au menținut ponderea la nivelul de 8,4% din PIB”, se arată în nota de fundamentare a execuției bugetare. În 2021, cheltuielile de personal au însumat 111,91 mld lei, în creștere cu 1,8% comparativ cu anul precedent. Deși sinteza execuției bugetare arată clar o scădere a cheltuielilor de capital, nota de fundamentare susține că au cresacut investițiile, prin absorbția fondurilor europene: „Se observă o creștere a ponderii investițiilor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 61,58% din totalul cheltuielilor pentru investiții”. Deficitul bugetar a fost în jur de 90 miliarde de lei, adică 5,68% din PIB. Derapajul bugetar a fost de aproximativ 20 miliarde lei în 2023, din cauza cheltuielilor mai mari. Inițial, bugetul era calculat pe un deficit de doar 70 de miliarde de lei, respectiv 4,4%.

Datele care arată că Ciolacu nu a făcut nici o reformă Foto: Inquam/Octav Ganea
Capitala și vestul, investiții străine directe (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Capitala și vestul, investiții străine directe

Capitala și vestul, investiții străine directe. Între 2013 şi 2022, soldul investiţiilor străine directe din judeţul Iaşi (ISD) a scăzut cu aproape 10%. Capitala și vestul, investiții străine directe Este o scădere de la 647 mil. euro, în urmă cu zece ani, la 590 mil. euro anul trecut, după cum reiese din raportul publicat recent de Banca Naţională a României (BNR). Citește și: Șeful CCR, Marian Enache, moșier la marginea Bucureștiului: mii de metri pătrați de teren în comune de lux, lângă pădure. Enache câștigă 15.000 de euro lunar din salariu și pensii speciale Dacă realizăm un clasament al judeţelor după acest indicator pe anul trecut, Iaşiul se situează abia pe locul 19, pe poziţii fruntaşe fiind Bucureşti (59,14 mld. euro), Ilfov (7,46 mld. euro), Timiş (5,24 mld. euro), Prahova (3,29 mld. euro) şi Cluj (2,89 mld. euro). Iaşiul este devansat şi de alte judeţe (cu un sold ISD în 2022 sub un mld. euro) precum Buzău (623 mil. euro), Satu Mare (768 mil. euro), Dolj (788 mil. euro), Maramureş (929 mil. euro) şi Olt (969 mil. euro). Continuarea, în Ziarul de Iași.

Chirica scufundă Iașiul în irelevanță economică (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Chirica scufundă Iașiul în irelevanță economică

Chirica scufundă Iașiul în irelevanță economică. Iașiul pierde din ce în ce mai mult teren în fața orașelor din vestul țării. Chirica scufundă Iașiul în irelevanță economică Este îndeajuns să aruncăm o privire pe contractele de lucrări de anvergură pe care le-a semnat fiecare municipalitate în primele opt luni ale anului. Citește și: EXCLUSIV Generalul SRI la care este conectată gruparea GPL Caracal-Crevedia, scandaluri cu Coldea, Sebastian Ghiță și procurorul Negulescu. Generalul Iancu, în anturajul LOV Diferențele sunt majore: Clujul și Oradea încep noi proiecte ambițioase de dezvoltare, Iașiul stagnează. Chiar dacă scoatem din ecuație metroul, al cărui contract de lucrări a fost semnat în acest an, Clujul a început investiții cu o valoare de cinci ori mai mare față de Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Iașiul, bătut de Cluj și Bihor (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Iașiul, bătut de Cluj și Bihor

Iașiul, bătut de Cluj și Bihor. Există administraţii locale românești atât de performante încât pun în umbră cel mai mare judeţ din ţară, cel cu mai mult de un milion de locuitori, Iaşiul. Iașiul, bătut de Cluj și Bihor Mesajele administraţiei ieșene despre investiţiile făcute din când în când nu vor face niciodată aluzie la ce se întâmplă în curtea altora. Citește și: Ciolacu s-a separat de soția sa, femeia cu care a făcut celebru un chioșc din Piața Centrală din Buzău: i-a cedat părțile sociale în martie a.c. Nici măcar o vizită ministerială, cum a fost cea recentă a Ralucăi Turcan, de la Cultură, nu s-a lăsat cu vreun anunţ de alocare de cine ştie ce fonduri pentru vreun imobil de patrimoniu din cine mai ştie câte sunt practic abandonate în Iaşi. S-a lăsat în schimb cu un mesaj nerostit de genul "poate că Guvernul sau autorităţile de management care gestionează fondurile europene îţi dau, dar nu-ţi şi bagă în traistă". Continuarea, în Ziarul de Iași.

Salarii uriașe la agenția pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate Foto: Facebook
Politică

Salarii uriașe agenția dezvoltarea infrastructurii sănătate

Salarii uriașe la agenția pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate, ANDIS, dar care n-a pus piatra de temelie la nici un spital nou: de la 16.735 de lei pentru președinte la 6.458 de lei, cel mai mic salariu de consilier. Însă sporurile sunt uriașe. Agenția s-a înființat exact acum un an, are o organigramă cu 85 de angajați, și, potrivit datelor publice, tot ce a reușit în această perioadă de timp a fost să facă angajări pe bandă rulantă și să publice trei anunțuri de intenție pentru servicii de supraveghere a unor viitoare șantiere. Președintele agenției a fost numit pe filiera PSD Bacău. Președintele ANDIS, Adrian George Popa, numit pe filiera PSD Bacău Salarii uriașe la agenția pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate Însă, întrucât agenția lucrează, teoretic, cu fonduri europene, angajații ei beneficiază de „o majorare a salariului de bază cu până la 50% pentru personalul care prestează activitate în proiecte finanțate din fonduri europene sau care desfășoară activităţi-suport pentru sistemul de management şi control al fondurilor europene”. Prevederea acoperă, probabil, toți angajații ANDIS, întrucât ei pot fi încadrați cel puțin la „activități-suport”. În plus, ei ar primi un spor de 15 % din salariul de bază pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare. ANDIS își desfășura activitatea în aceeași clădire cu ministerul Sănătății, unde toți angajații au spor de condiții vătămătoare, deci și funcționarii agenției au beneficiat de el. Între timp, agenția s-a mutat în Piața Presei Libere. În aceste condiții, cel mai mic salariu brut al unui consilier de la ANDIS ar ajunge la peste 10.000 de lei, în timp ce un director ar avea peste 17.000 de lei, brut. Șeful agenției: economist cu studii la Bacău, susținut de PSD Această agenție a fost înființată acum un an, dar: Din 8 august 2022, când a anunțat că „Ministerul Sănătății, în calitate de beneficiar, organizeză prima conferinţă de presă a proiectului «Construire Spital Regional de Urgență Craiova», Cod SMIS 134201”, nu a mai transmis nici un comunicat. Linkul către „Proiecte cu finanțare europeană” nu duce nicăieri Rubricile privind rapoarte și studii sunt goale În aprilie, ANDIS și-a anunțat intenția că vrea să achiziționeze „Servicii de supraveghere a lucrărilor de construcții” pentru trei spitale regionale, dar abia în mai-iunie începeau procedurile de atribuire. Agenția are, teoretic, 85 de angajați. Anul trecut, circa 80% din bugetul agenției a fost consumat de salarii. Citește și: Justiția viitorilor pensionari speciali: acuzată de 272 de șpăgi, doctoriţa Cun a scăpat cu o pedeapsă cu suspendare. Deciziile de pensionare pe caz de invaliditate, contra mită Prședintele ANDIS este Adrian George Popa, numit pe filiera PSD Bacău. El este absolvent al Facultății de Științe Economice din cadrul Universitatii „George Bacovia” Bacău.

O româncă decide investiții de miliarde (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

O româncă decide investiții de miliarde

O româncă decide investiții de miliarde. "A mâncat matematică pe pâine" la Liceul "Costache Negruzzi" din Iaşi, apoi a studiat Medicină tot la Iaşi. O româncă decide investiții de miliarde Au urmat alte studii de medicină în Germania şi la Harvard. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online După care a ajuns partener în cadrul unei echipe de investiţii a companiei londoneze Atomico. Citește și: Justiția din România l-a ucis iar pe polițistul Bogdan Gigină, care-i deschidea calea în trafic ministrului de Interne: l-a achitat pe Gabriel Oprea. Dosarul se prescrie, oricum, în toamnă Iar la sfârşitul anului 2021 a fost recomandată de prestigioasa publicaţie americană The Wall Street Journal ca fiind una dintre cele "nouă femei care modelează capitalul de risc de azi şi de mâine". Continuarea, în Ziarul de Iași.

OMV Petrom și Romgaz încep investiții în exploatarea din offshore Foto: Facebook OMV
Economie

OMV Petrom Romgaz investiții exploatarea offshore

OMV Petrom și Romgaz încep anul acesta investiții de 1,2 miliarde lei în exploatarea gazelor din offshore, în perimitrul Neptun Deep, scrie Profit. OMV Petrom și Romgaz încep investiții în exploatarea din offshore „Compania a anunțat, pentru anul 2023, investiții în explorare și producție «de circa 2,9 miliarde lei, incluzând Neptun Deep». «Cheltuielile de capital în 2023 pentru Neptun Deep vor fi de aproximativ 600 de milioane de lei», a declarat recent CEO-ul OMV Petrom, Christina Verchere. Cum OMV Petrom deține doar jumătate din proiect, iar Romgaz cealaltă jumătate, rezultă că investițiile totale în Neptun Deep din 2023 vor fi de aproximativ 1,2 miliarde lei. În plus, oficiali ai Transgaz au confirmat pentru Profit.ro că cele 2 companii au depus cereri angajante de capacitate incrementală pentru punctul de intrare în sistemul național de transport (SNT) pentru viitoarele gaze care urmează a fi produse începând cu 2027, pentru punctul de intrare/ieșire în/din sistemul național de transport (SNT), preconizat a fi creat în zona localității Tuzla, județul Constanța”, arată Profit. Războiul din Ucraina face investiția atractivă Publicația Der Standard, din Austria, scria, în decembrie 2022, că OMV n-a vrut să „bruscheze” Rusia, așa că a amânat exploatarea gazelor din offshore-ul românesc. Ziarul austriac arăta și că, acum, pentru a demara exploatarea, ar fi nevoie de investiții de circa patru miliarde de euro. „Rusia, ca furnizor de gaze al Austriei de mulți ani, nu ar trebui să fie bruscată, motiv pentru care OMV (…) nu a urmărit proiectul Neptun Deep cu graba necesară. Acest lucru este negat de partea austriacă”, a scris Der Standard. Ziarul amintește că anunțul privind descoperirea zăcământului a fost făcut în 2012, iar OMV a fost entuziasmat. „Ceva de genul acesta se întâmplă de obicei o singură dată în viața unui manager”, a spus atunci Gerhard Roiss, care a condus OMV din 2011 în 2015. Exploatarea a fost înghețată și pe fondul intervenției statului român, care, printre altele, dorea taxe mai mari. În plus, prețul gazelor scăzuse puternic. Citește și: ANALIZĂ Ce făcea Ciolacu sub comanda lui Dragnea: l-a angajat pe penalul Vâlcov, a susținut atacul asupra pensiilor private, a votat legea offshore care a blocat investițiile Însă, odată cu invadarea Ucrainei, prețurile la gaze au crescut, iar proiectul a redevenit atractiv pentru OMV.

72% din bugetul Consiliului Judeţean, alocat investiţiilor, spune Ilie Bolojan
Economie

72% din bugetul Consiliului Judeţean, alocat investiţiilor

Un procent de 72% din bugetul pe 2023 al Consiliului Judeţean este alocat investiţiilor, a anunțat, azi, Ilie Bolojan, președintele consiliului. Fondurile alocate pentru dezvoltare / investiţii în bugetul Consiliului Judeţean (CJ) Bihor au crescut constant în ultimii ani, ajungând la 72% în proiectul de buget pe 2023, în timp ce cheltuielile de funcţionare au scăzut la 28%. Pentru anul 2023, valoarea totală a proiectelor de investiţii este 13,45 miliarde de lei, din care cel mai mare este proiectul Drumului Expres Arad-Oradea, de 10,7 miliarde de lei. 72% din bugetul Consiliului Judeţean, alocat investiţiilor În 2019, situaţia era aproape invers, adică 74% erau cheltuieli pentru funcţionare şi 26% investiţii, ajungând în 2022 să fie aproximativ egale, 51% la 49%, a precizat Ilie Bolojan. "În aceşti ani, o componentă importantă pe care Consiliul Judeţean a avut-o în vedere este orientarea bugetului judeţului spre investiţii, un element important fiind ca, an de an, cheltuielile de funcţionare să ne scadă ca pondere din totalul bugetului, şi în fiecare an, în oglindă, proiectele de investiţii să deţină o pondere cât mai mare din total. Am reuşit ca această direcţie să devină o constantă şi, sigur, cu precizarea că sumele estimate anul acesta pentru investiţii trebuie luate cu o anumită rezervă, pentru că procedurile de licitaţie nu le putem controla, procesele pe care le avem pe rol, dar această estimare se bazează pe fondurile europene pe care CJ le are câştigate sau la care avem siguranţa că avem şanse foarte mari să le câştigăm", a afirmat Ilie Bolojan, într-o conferinţă de presă. Investițiile, aproape un miliard de lei Suma pentru investiţii se ridică la 953.837.420 de lei, comparativ cu cheltuielile de funcţionare care sunt estimate la 368.638.850 de lei (cheltuielile de personal fiind mărite cu 19% faţă de anul 2022, determinate de creşterea salariului minim, a costului standard mediu etc, impuse de legislaţie). Potrivit vicepreşedintelui CJ Bihor, Călin Gal, acesta este un buget de dezvoltare, creat pe baza unei "analize cât se poate de serioase", începând încă din luna noiembrie. Astfel, bugetul consolidat pentru anul 2023 este de 1.322.437.660 de lei, mai mare cu 51% decât execuţia anului 2022 (653.477.288 de lei, reprezentând circa 75% din ceea ce a fost propus). "Execuţia a avut de suferit pe partea de investiţii. Practic, nu am reuşit să derulăm aşa cum ne-am propus toate fazele de proiecte din fondurile europene, unele au avut întârzieri din cauza unor probleme tehnice, altele din cauza avizărilor sau a contestaţiilor în justiţie. Dar, faţă de anii trecuţi, am reuşit o atragere mult mai mare a acestor fonduri", a precizat Călin Gal. Aproape toate proiectele mari, cu fonduri UE Bugetul total al judeţului se compune, în cea mai mare parte, din fonduri externe - 72,5% (691 milioane lei), din bugetul local - 17,5% (166 milioane lei), 7,4% fiind împrumuturi (71 milioane lei) şi 2,1% de la bugetul de stat (20 milioane de lei). Domeniile de investiţii care vor înregistra cele mai mari valori în 2023 sunt transporturile şi comunicaţiile ( de la 202 milioane lei în 2022 la 757 milioane lei în 2023), protecţia mediului (de la 13 la 85 milioane de lei lei, parcurile industriale (de la 14 la 58 milioane lei). În scădere sunt proiectele ce vizează învăţământul (de la 32,8 milioane de lei la 5,5 milioane lei). Proiectele pe cultură se menţin la o valoare constantă, de circa 14 milioane de lei. Preşedintele Ilie Bolojan a mai menţionat că din cele 20 de proiecte mari ce se află în diferite faze de implementare, mai toate sunt pe fonduri europene, iar unul singur, un drum judeţean, este finanţat exclusiv din bugetul propriu al judeţului. Citiți și: Apropiații lui Firea storc mii de euro de la stat pentru îngrijirea unor persoane cu dizabilități severe. Însă acestea mor într-o „închisoare” fără servicii adecvate – Buletin de București

Consiliul Județean Bihor, doi ani cu Bolojan Foto: Facebook
Politică

Consiliul Județean Bihor, doi ani cu Bolojan

Consiliul Județean Bihor, după doi ani cu Ilie Bolojan în poziția de președinte al instituției: personalul s-a redus cu 50%, au fost realizate astfel economii de 13 milioane euro, dar investițiile din bugetul propriu al consiliului s-au dublat. Fondurile UE atrase sau în curs de implementare în acest județ sunt de aproape 1,5 miliarde de euro. Ilie Bolojan a prezentat, la finalul săptămânii trecute, un bilanț al celor doi ani de mandat la șefia CJ Bihor. Consiliul Județean Bihor, doi ani cu Bolojan Iată faptele prezentate de Bolojan, potrivit relatării din ebihoreanul.ro: „După doi ani funcţionăm cu jumătate din posturile care erau la preluarea mandatului”Reducerea schemei de personal a CJ Bihor şi a instituţiilor subordonate a permis o economie de 13 milioane euro, alte zeci de milioane de lei fiind economisite prin aducerea tuturor structurilor organizatorice în clădirea din Parcul Traian prin rezilierea contractelor de închiriere care costau mii de euro lunar fiecare în mandatul precedent.Instituția Arhitectului Șef mai are zece angajați, din 20, dar a eliberat de două ori mai multe documente şi avize. În plus, „Direcția Arhitect-Șef din cadrul Consiliului Județean Bihor a redus semnificativ timpii de eliberare a autorizațiilor de construire (5 sau 10 zile lucrătoare) și a certificatelor de urbanism (5 zile lucrătoare)”, arată CJ Bihor. Investiţiile din bugetul propriu s-au dublat, ajungând în primele 9 luni ale acestui an la 140,7 milioane lei (faţă de 71,5 milioane lei în primele trei semestre din 2020) Dezvoltare prin investiții private și fonduri europene Fonduri nerambursabile pentru proiecte câştigate sau pe cale să fie lansate în execuţie se apropie de două miliarde euro, scrie ebihoreanul. „Sunt în pregătire sau în derulare proiecte noi din fonduri europene în valoare de peste 300 de milioane de euro, la care se adaugă Drumul Expres Arad-Oradea, în valoare de peste 1 miliard de euro”, arată CJ Bihor. Însă ebihoireanul estimează costurile drumului expres la 1,5 miliarde de euro. Investițiile private aduc în județul Bihor peste 40 de milioane de euro (Terminalul Cargo de pe aeroportul Oradea, Școala Internațională și hotelul din Municipiul Oradea). La Ecolect, care gestionează staţia pe biomasă de la Săcueni, bugetul de funcţionare a fost redus de la 6 milioane lei, cât era în 2020, la 2 milioane lei anul trecut şi anul acesta, în timp ce producţia de energie a crescut de la 250 MWh în 2019 la 1.350 MWh în 2022.Drumului Expres Oradea - Arad, de 1,5 miliarde euro, preluat de la CNAIR în colaborare cu administraţiile judeţeană şi municipală arădene: proiectul tehnic este în lucru, iar licitaţia programată pentru începutul anului viitor. În plus, administrația județului a arătat că a ajuns la un grad de colectare separată pentru 35% din volumul total al deşeurilor. Românai reciclează acum sub 14% din deșeuri. Citește și: Xi Jinping a devenit și mai puternic după al 20-lea congres al Partidului Comunist Chinez. Probabilitatea unei invazii a Beijingului în Taiwan, poate chiar în 2023, foarte ridicată

Faliment generalizat la țară, fără investiții (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Faliment generalizat la țară, fără investiții

Faliment generalizat la țară, fără investiții. Doar 18 comune din judeţul Iași au alocat din bugetele lor, anul trecut, mai mulţi bani pentru secţiunile de dezvoltare decât pentru funcţionare. Faliment generalizat la țară, fără investiții Procentual, comuna Grozeşti e în top (75,71 la sută din buget), urmată de Drăguşeni (72,7 la sută) şi Mironeasa (65,15 la sută). Succesul nu se datorează atât performanţei administraţiei locale, cât subvenţiilor primite, care au dublat bugetele acestor comune. Citește și: Rusia se răzbună pe Maia Sandu: în august, prețul gazelor livrate Moldovei crește cu circa 50%, față de iulie. Găgăuzii cer ajutorul Moscovei Belceşti, Bârnova şi Ciohorăni, comunele de la celălalt capăt al clasamentului, au primit subvenţii modice. Continuarea, în Ziarul de Iași.

România, pas decisiv pentru garantarea securităţii energetice (sursa: Pixabay)
Eveniment

România, pas decisiv pentru garantarea securităţii energetice

România, pas decisiv pentru garantarea securităţii energetice. Prim-ministrul Nicolae Ciucă a declarat marţi că începerea producţiei de gaze în cadrul proiectului de dezvoltare gaze naturale Midia reprezintă un moment istoric, în contextul în care acesta va genera un miliard de metri cubi de gaze naturale anual. "Este un moment istoric pentru industria energetică din România: începerea producţiei de gaze în cadrul proiectului de dezvoltare gaze naturale Midia. Este primul proiect nou de exploatare a gazelor naturale din zona românească a Mării Negre în ultimii 30 de ani, iar luna aceasta primele cantităţi de gaze au fost deja introduse în piaţa autohtonă. România face astfel un pas decisiv pentru garantarea securităţii energetice, într-un moment de cotitură şi în contextul în care Europa şi pieţele mondiale iau măsuri rapide pentru a-şi aproviziona cetăţenii şi economiile cu energie. Faptul că acest proiect va genera un miliard de metri cubi de gaze naturale pe an înseamnă că vom ajunge să asigurăm 90% din necesarul de consum al României", a spus premierul. România, pas decisiv pentru garantarea securităţii energetice Nicolae Ciucă a menţionat că proiectul dovedeşte "capacitatea României de a găsi noi resurse şi soluţii într-o perioadă în care furnizarea de gaze naturale la nivel mondial este ameninţată de războiul din Ucraina". El a adăugat totodată că proiectul este "un adevărat deschizător de drumuri" pentru viitoarele investiţii în platoul continental al Mării Negre. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” "Începerea cercetărilor pentru dezvoltarea altor proiecte de energie verde prin utilizarea infrastructurii deja existente se aliniază obiectivului Uniunii Europene de emisii zero până în anul 2050 şi viziunii guvernamentale de dezvoltare a sectorului energetic. Susţinerea investiţiilor în energie, abordarea pro-business şi stabilitatea vor poziţiona România ca un actor regional important, capabil să asigure necesarul pentru consumul cetăţenilor şi economiei şi chiar să devină furnizor de securitate energetică în regiune", a spus premierul. El a declarat că România acţionează pe mai multe planuri. Astfel, a invocat noua lege offshore, proiectele majore de investiţii derulate de Transgaz, acordul acestei companii cu Fondul de Investiţii al Iniţiativei Celor Trei Mări sau preluarea de către Romgaz a participaţiei în perimetrul Neptun Deep. Totodată, premierul a precizat că Guvernul susţine proiectele Nuclearelectrica şi a făcut referire la anunţul preşedintelui SUA, Joe Biden, privind alocarea unui grant în valoare de 14 milioane de dolari pentru o nouă etapă a programului de dezvoltare a reactoarelor modulare mici în România. Finanțare americană în România "La nivel guvernamental, susţinem proiectele Nuclearelectrica. Vestea bună primită recent de România de la preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, privind finanţarea etapei preliminare a studiilor de inginerie şi proiectare pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici din România este o etapă esenţială pentru dezvoltarea programului nuclear civil românesc. Operarea acestui nou tip de tehnologie şi punerea în funcţiune a unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă sunt elemente cheie pentru a asigura pe termen lung ţării noastre energie curată, ieftină şi stabilă", a spus el. Nicolae Ciucă a mai precizat că România şi-a asumat tranziţia către energia regenerabilă şi îndeplinirea ţintelor de decarbonizare. Guvernul alocă fonduri pentru stimularea investiţiilor în energie regenerabilă "Am alocat fonduri pentru stimularea investiţiilor în energie regenerabilă, utilizând toate pârghiile şi mecanismele financiare disponibile, precum PNRR şi Fondul pentru Modernizare. Lucrurile se desfăşoară dinamic. Săptămâna trecută a fost încheiată, mai precis pe 22 iunie, depunerea proiectelor pentru fondurile destinate investiţiilor pentru instalarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile eoliană şi solară", a arătat Nicolae Ciucă. Tot în cadrul PNRR, au fost lansate recent ghidurile şi schemele de ajutor de stat pentru stimularea investiţiilor în lanţul industrial de producţie, asamblare şi reciclare a bateriilor, a celulelor şi panourilor fotovoltaice. Aceste investiţii se vor ridica la peste 2 miliarde de euro. "O altă schemă de finanţare care va spori siguranţa energetică a ţării şi va facilita dezvoltarea sectorului de energie regenerabilă şi modernizarea reţelelor energetice este Fondul pentru Modernizare. Valoarea totală a investiţiilor finanţate prin acest mecanism se ridică la peste 17 miliarde de euro, dintre care 13 miliarde cofinanţare din partea statului român. Primele proiecte finanţate prin acest mecanism au primit deja fonduri - cele ale Complexului Energetic Oltenia şi Transelectrica", a mai spus premierul. El a subliniat că Guvernul este "puternic angajat" în atingerea obiectivului de a transforma România "din ţară dependentă de gazul rusesc, în stat capabil să asigure stabilitatea energetică în regiune". "Cetăţenii şi mediul economic aşteaptă de la noi energie electrică şi gaze naturale la costuri corecte. Să aibă stabilitate şi să nu-şi facă griji pentru iarna viitoare sau pentru următorii ani. Cât mai mulţi români să aibă acces la energie. Sunt aşteptări fireşti, iar soluţiile noastre şi proiectul la a cărui lansare participăm au drept scop atingerea acestor obiective", a declarat premierul. Nicolae Ciucă a participat, alături de ministrul Energiei, Virgil Popescu, la ceremonia de începere a producţiei de gaze naturale în cadrul Proiectului MGD, operaţionalizat de compania Black Sea Oil & Gas.

Cîțu acuză PSD că nu returnează TVA Foto: Facebook
Politică

Cîțu acuză PSD nu returnează TVA

Fostul premier Florin Cîțu acuză PSD că menține un deficit relativ redus pentru că nu mai returnează TVA și a tăiat investițiile. El a arătta că, în acest fel, cheltuielile bugetare au fost reduse cu patru miliarde de lei. Cîțu a criticat și intenția PSD de a se reveni la impozitul progresiv. Cîțu acuză PSD că nu returnează TVA „Ne spune aşa - vrem să luăm banii românilor, să-i folosim gratuit şi după aia poate că-i dăm înapoi, dacă vor să facă. Uitaţi-vă la TVA, exemplul cel mai bun. TVA trebuie restituit companiilor, sunt banii companiilor. Dar uitaţi-vă cum manipulează deficitul bugetar anul acesta, Ministerul Finanţelor, prin faptul că nu mai returnează TVA. Aşa se întâmplă şi acolo. Da, poţi să ai acces la ei, dar nu ţi-i dăm niciodată”, a explicat Florin Cîţu, luni la Parlament. El a mai spus că acesta este „un mod de a manipula şi vă atrag atenţia că, în 2019, Comisia Europeană într-un raport a spus că Ministerul Finanţelor, atunci condus de PSD, a manipulat execuţia bugetară prin faptul că nu rambursa TVA”. „Anul acesta, avem TVA deja 3 miliarde mai puţin rambursat ca anul trecut. Mai este un mod de a manipula deficitul, pe care l-am văzut tot în aprilie. S-au tăiat investiţiile cu un miliard de lei. Dacă puneţi 3 miliarde de la TVA şi un miliard de la investiţii, veţi vedea că deficitul nu scade faţă de anul trecut şi este la acelaşi nivel", a conchis preşedintele Senatului. Citește și: Un fost comandant NATO, amiralul Stavridis, propune ca România și alte state NATO să escorteze navele care exportă grâu din porturile ucrainene La final de aprilie, România avea un deficit de 16,3 miliarde de lei, cu 4,37 miliarde de lei sub cel din 2021.

Zero sume absorbite din PNRR și scădere a investițiilor Foto: Facebook Adrian Caciu
Eveniment

Zero sume absorbite PNRR scădere investițiilor

Execuția bugetară după primele patru luni din 2022 arată zero sume absorbite din PNRR și o scădere puternică a investițiilor, față de perioada similară din 2021, deși în acea perioadă erau în vigoare restricțiile impuse de covid. În schimb, au explodat cheltuielile cu dobânzile și cele cu asistența socială. Nici la cheltuielile de personal nu există o reducere, dimpotrivă, acestea au crescut cu circa 235 de milioane de euro, față de primele patru luni din 2021. Zero sume absorbite din PNRR și scădere a investițiilor Sinteza execuției bugetare arată zero cheltuieli atât la „Proiecte cu finantare din sumele reprezentand asistenta financiara nerambursabila aferenta PNRR”, cât și la „Proiecte cu finantare din sumele aferente omponentei de imprumut a PNRR”. „Eu am spus că nu am cheltuit bani din prefinanţare, iar motivul l-am menţionat: nu am avut operaţionalizate acele structuri organizatorice necesare implementării PNRR”, arăta, acum câteva zile, ministrul proiectelor europene, Marcel Boloș. Cu toate acestea, ministerul său tocmai și-a majorat schema de personal cu circa 600 de funcționari și trei secretari de stat. Funcționarii vor avea salarii între 13.500 de lei și 17.800 de lei, brut. Execuția bugetară arată că, după primele patru luni, cheltuielile de personal au ajuns la 38,44 mld lei, în creștere cu 3,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,9% din PIB. Cheltuielile de capital, investițiile, au scăzut cu 13,2%. Cheltuielile cu asistența socială au fost de 60,40 mld lei, în creștere cu 19,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. După patru luni ele au ajuns să reprezinte 4,5% din PIB. În perioada similară din 2021 ele însemnau doar 4,3% din PIB. Citește și: La două zile după ce a promis că, din iulie, nu mai face angajări la stat, Guvernul va majora personalul Internelor cu circa 8.000 de persoane. Impactul bugetar: neprecizat Plata dobânzilor a ajuns, după patru luni, la 9,44 miliarde de lei, o creștere de aproape 50% față de anul trecut. Ele reprezintă deja 0,7% din PIB. Nota privind execuția dă vina pe situația din Ucraina pentru această creștere de cheltuieli.

1.7 miliarde de lei disponibili pentru Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

1,7 miliarde de lei disponibili pentru Iași

1,7 miliarde de lei disponibili pentru Iași. Iaşiul se află în topul judeţelor în ceea ce priveşte finanţările acordate prin intermediul aşa-numitului „PNDL-3”. Programul Saligny se va desfăşura până în anul 2028, iar suma alocată judeţului este de 1,72 milarde lei. 1,7 miliarde de lei disponibili pentru Iași Din aceşti bani, deja este cunoscut unde vor ajunge 600 milioane lei, în timp ce pentru 1,1 miliarde lei va fi competiţie de proiecte între unităţile administrativ-teritoriale (UAT) ale judeţului. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” La nivel naţional, Iaşiul se situează pe locul 6 în topul alocărilor, în contextul în care fondurile acordate sunt la o diferenţă relativ mică faţă de Suceava, care ocupă prima poziţie cu 1,9 miliarde lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Schema de ajutor pentru investițiile în economie (sursa: Facebook/NicolaeCiuca)
Politică

Schema de ajutor pentru investițiile în economie

Schema de ajutor pentru investițiile în economie. Guvernul va aproba, joi, schema de ajutor de stat de care vor beneficia investiţiile în economie a căror valoare iniţială va fi de minim 1 milion de euro, a anunţat prim-ministrul Nicolae Ciucă. Schema de ajutor pentru investițiile în economie "Astăzi vom aproba schema de ajutor de stat de care vor beneficia investiţii în economia României a căror valoare iniţială va fi de minim 1 milion de euro. Continuăm, deci, să dezvoltăm toate elementele de reglementare, să luăm toate măsurile necesare la nivelul Guvernului, astfel încât aceste măsuri să intre cât mai repede în vigoare şi să producă efecte aşa cum ne-am asumat", a declarat Ciucă la începutul şedinţei de Guvern, potrivit Agerpres. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii Acest pachet de măsuri are o valoare de 200 de milioane de euro. "Ceea ce cred că este foarte important de subliniat este faptul că aduce câteva elemente de noutate, în sensul în care dorim ca prin aceste măsuri să producem efect multiplicator în economia românească, să avem valoare adăugată cât mai mare. Şi, în felul acesta, considerăm că este foarte important să ne focalizăm pe ceea ce înseamnă industria prelucrătoare, construcţiile, informatică şi comunicaţii, HORECA şi, nu în ultimul rând, investiţiile în sănătate şi asistenţă socială", a explicat Ciucă. Premierul a precizat că, începând de anul trecut, numărul de cereri de finanţare la această schemă de ajutor a crescut constant. "În acest an fiind deja emise 50 de finanţări din totalul de 144 câte se află la Ministerul de Finanţe şi acestea sunt pentru firme care fac parte din industria auto, aeronautică, industria alimentară, electrocasnice, farmaceutică şi, nu în ultimul rând, a materialelor de construcţii", a mai declarat prim-ministrul Ciucă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră