marți 28 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

indemnizație

17 articole
Politică

Cum i-a uns guvernul Ciolacu cu zeci de mii de lei pe magistrații care conduc birourile de votare

Cum i-a uns guvernul Ciolacu cu zeci de mii de lei pe magistrații care conduc birourile de votare: un procuror sau un judecător care conduce o astfel de secție poate ajunge la un venit de peste 50.000 de lei. Citește și: EXCLUSIV Ciolacu a cerut și obținut ilegal un duplicat al diplomei de bacalaureat în septembrie 2003: a declarat abia după cinci luni în „Monitorul Oficial” că și-a pierdut diploma În 2020, magistrații nu s-au înghesuit să facă parte din birourile electorale. Însă ei au câștigat acum în instanță dreptul de a primi o așa-numită „indemnizație de detașare” în valoare de 2% din salariul lunar. Pentru că magistrații dornici să-și încaseze diurnele s-au plasat în birouri electorale din afara razei de competență a tribunalului lor, Biroul Electoral Central a fost nevoit să desființeze mai multe birouri electorale județene, unde va fi reluată tragerea la sorți a preşedinţilor şi locţiitorilor birourilor electorale de circumscripţie, arăta DeFapt.ro în aprilie 2024. Cum i-a uns guvernul pe magistrații care conduc secțiile de votare O primă tentație a venit prin majorarea indemnzației de 190 de lei, oferită președinților secțiilor de votare la alegerile din 2020, la 330 de lei în 2024. Însă magistrații s-au năpustit asupra acestor sinecuri fiindcă, pe lângă indemnizația zilnică și o diurnă de 35 de lei, ar trebui să primească și o indemnizație de detașare de 2% pe zi din indemnizația brută lunară de încadrare. În consecință, un magistrat - judecător sau procuror - care conduce o secție de votare primește 330 lei pe zi (impozabili cu 10%), plus diurna de 35 de lei (neimpozabilă), plus diurna în cuantum de 2% din indemnizaţia de încadrare brută lunară. La tribunalul Dâmbovița, de exemplu, lista privind transparența salarială arăta că judecătorii luau, în medie, cu sporuri, circa 26-27.000 de lei pe lună. În consecință, diurna ar fi de 520-540 lei pe zi. Dacă se iau în considerare 60 de zile de activitate a unui președinte de secție de votare, acesta ar beneficia de peste 50.000 de lei: 60 X (300+35+530) = 51.900 de lei. Pe lună, un magistrat rămâne cu circa 26.000 de lei, care se adaugă la salariul de 20-25.000 de lei, net, la nivelul instanțelor inferioare. Aceste venituri uriașe explică de ce, la alegerile locale și pentru Parlamentul European, magistrații s-au înghesuit să conducă birouri de votare. Potrivit Bihoreanul, după alegeri, ICCJ și Parchetul General ar fi dorit să limiteze plata indemnizației de detașare la cei șapte judecători din Biroul Electoral Central și cei trei din Biroul Electoral pentru secțiile de votare din străinătate, considerați „detașați”, nu și la cei din birourile județene ori locale. Însă nu este clar dacă plățile efective s-au făcut, dacă magistrații au acceptat să piardă bani sau au dat statul în judecată.

Cum i-a uns guvernul Ciolacu cu zeci de mii de lei pe magistrații care conduc birourile de votare
Prima de pensionare a magistraților, echivalentă cu șapte salarii, criticată chiar de un judecător: Legal, trebuie respinse cererile de acordare a acestei prime
Justiție

Prima de pensionare a magistraților, echivalentă cu șapte salarii, criticată chiar de un judecător: Legal, trebuie respinse cererile de acordare a acestei prime

Un judecător respinge "prima de pensionare". Numită oficial "indemnizație de pensionare", aceasta este cerută de magistrați care s-au pensionat după 2010. 2010, anul fatidic al bugetarilor Până în 2010, această "primă de pensionare" se acorda tuturor magistraților cu vechime neîntreruptă de 20 de ani. Citește și: Judecătoarea Pivniceru, primă de pensionare de 30.000 de euro. Pensia anuală, aproape 400.000 de lei. Alți judecători cer aceeași primă în instanță Este vorba de perioada de "după intrarea în vigoare a Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a drepturilor bănești prevăzute de art. 81 alin. 1 din Legea nr. 303/2004[2] în temeiul cărora judecătorii şi procurorii cu vechime continuă în magistratură de 20 de ani beneficiază, la data pensionării sau a eliberării din funcţie pentru alte motive neimputabile, de o indemnizaţie egală cu 7 indemnizaţii de încadrare lunare brute, care se impozitează potrivit legii.", potrivit judecătorului Gabriel Lefter, de la Curtea de Apel Constanța (care a scris un articol lămuritor pe subiect). După 2010, însă, indemnizația de pensionare nu s-a mai acordat. "În perioada 2010-2022, plata indemnizaţiei art. 81 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 nu s-a mai făcut în temeiul unor acte normative privind măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar", notează judecătorul Lefter. În 2022, "prima de pensionare" - abrogată În 2022, a fost abrogată chiar legislația care prevedea acordarea "primei de pensionare". "În anul 2022 a fost adoptată Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor în vigoare de la 16.12.2022, act normativ care prevedea la art. 294 alin. 5 lit. a) că, la data intrării în vigoare a acestei legi, se abrogă Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor (...). Citește și: Lăcomie extremă a magistraților pensionari speciali: vor și bonus de pensionare, echivalentul a șapte salarii, au dat instanțele în judecată Se poate concluziona astfel că, după ce, în intervalul 03.07.2010-15.12.2022 art. 81 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 (referitor la indemnizația de pensionare - n.r.) nu s-a aplicat, de la 16.12.2022 art. 81 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 a fost abrogat.", mai arată magistratul de la Curtea de Apel Constanța. Un judecător respinge "prima de pensionare" Judecătorul Gabriel Lefter explică în articolul citat și de ce magistrații care cer acum prin procese să li se acorde "prima de pensionare" nu o pot primi: "Măsura legislativă a suspendării unui act normativ ori a unei dispoziţii legale cuprinse într-un act normativ nu poate fi nesocotită, deoarece, atâta timp cât o dispoziţie legală este suspendată, aceasta nu face parte din ordinea de drept, altfel spus, pe perioada suspendării este ca şi cum respectiva reglementare nu ar exista[28]. Revenind la indemnizația de pensionare care era prevăzută de art. 81 alin. 1 din Legea nr. 303/2004, trebuie avut în vedere că, în perioada 2010-2022, au existat dispoziții legale care stabileau că nu se acordă indemnizaţii la ieşirea la pensie, respectiv că normele care o prevedeau nu se aplică. Or, având în vedere reglementarea indubitabilă – /-, este evident că, în perioada de referinţă, dreptul la indemnizaţia pentru ieşirea la pensie nu face parte din ordinea de drept, astfel că cererile întemeiate pe o dispoziţie legală suspendată sunt neîntemeiate pentru că dreptul invocat nu este recunoscut de vreun act normativ în fondul legislativ în vigoare[29].". În final, magistratul arată (după un lung excurs printre argumente juridice) că procesele intentate trebuie să ducă "la respingerea cererilor de acordare a indemnizației de pensionare".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră