marți 28 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

indemnizație

17 articole
Eveniment

Pensia de invaliditate în 2026: cine o poate primi, cum se calculează și când se acordă indemnizația pentru însoțitor

Pensia de invaliditate, cunoscută în limbajul obișnuit drept „pensie pe caz de boală”, poate fi acordată persoanelor care nu au împlinit vârsta standard de pensionare, dar nu mai pot lucra în aceleași condiții din cauza unei boli sau a unui accident. În 2026, regulile sunt stabilite de Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, care a înlocuit vechea Lege nr. 263/2010. Pensia nu are aceeași valoare pentru toți beneficiarii și nu se acordă automat în momentul apariției unui diagnostic. Contează perioada pentru care persoana a contribuit la sistem, veniturile asupra cărora au fost plătite contribuțiile, vârsta și gradul de diminuare a capacității de muncă. Pentru persoanele încadrate în gradul I se adaugă și indemnizația pentru însoțitor, calculată separat față de pensie. Cine poate primi pensie de invaliditate Pensia de invaliditate se acordă, în principal, persoanelor care au realizat stagii contributive în sistemul public de pensii, nu au ajuns la vârsta standard de pensionare și au capacitatea de muncă diminuată. Citește și: Pensia anticipată în 2026: cine se poate pensiona mai devreme, cum se calculează suma și ce acte sunt necesare Cauza poate fi un accident de muncă, o boală profesională, o afecțiune obișnuită sau un accident fără legătură cu activitatea profesională. Nu este obligatoriu, așadar, ca problema medicală să fi fost provocată la serviciu. Condiția esențială este ca diminuarea capacității de muncă să fie constatată printr-o decizie medicală emisă de medicul expert al asigurărilor sociale. Un certificat de concediu medical, o scrisoare medicală sau simpla confirmare a unui diagnostic nu sunt suficiente pentru deschiderea dreptului la pensie. Există și o excepție importantă de la regula contribuțiilor. Elevii, ucenicii și studenții își pot deschide dreptul la pensie de invaliditate chiar dacă nu au realizat stagii contributive, în cazul în care capacitatea lor de muncă a fost diminuată în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale produse în timpul și din cauza practicii profesionale. De asemenea, sunt prevăzute reguli pentru angajații români trimiși să lucreze în străinătate de un angajator din România, dacă sunt asigurați în sistemul românesc și pot dovedi acest lucru prin documentele europene sau internaționale aplicabile. Diagnosticul nu aduce automat pensia Una dintre confuziile frecvente privește așa-numita „listă a bolilor pentru pensionare”. În realitate, simpla existență a unei afecțiuni nu garantează acordarea pensiei de invaliditate. Două persoane cu același diagnostic pot primi decizii diferite dacă boala le afectează în mod diferit capacitatea de muncă, autonomia și posibilitatea de a desfășura activități profesionale. Pot conduce la diminuarea capacității de muncă afecțiuni oncologice, neurologice, cardiovasculare, psihice, respiratorii, digestive, locomotorii, senzoriale sau boli rare. Evaluarea nu se oprește însă la denumirea bolii. Medicul expert analizează gravitatea, evoluția, răspunsul la tratament, limitările funcționale și posibilitatea persoanei de a continua să lucreze. Pensia de invaliditate nu este, prin urmare, o compensație acordată pentru diagnostic, ci un drept legat de pierderea sau diminuarea capacității de muncă. Cele trei grade de invaliditate Legea păstrează trei grade de invaliditate, stabilite în funcție de severitatea deficienței funcționale și de capacitatea de autoîngrijire. Gradul I corespunde unei deficiențe funcționale grave, însoțită de pierderea capacității de muncă și a capacității de autoîngrijire. Persoana are nevoie de sprijinul unei alte persoane pentru activitățile esențiale ale vieții cotidiene. Din acest motiv, beneficiarul primește, pe lângă pensie, o indemnizație pentru însoțitor. Gradul II presupune o deficiență funcțională accentuată și o diminuare severă a capacității de muncă. Persoana își păstrează însă capacitatea de autoîngrijire, astfel încât nu primește indemnizație pentru însoțitor. Gradul III este asociat unei deficiențe funcționale medii și unei diminuări a capacității de muncă. În toate cazurile, încadrarea concretă este făcută prin expertiză medicală, nu prin alegerea solicitantului și nici exclusiv pe baza recomandării medicului curant. Cum se calculează pensia de invaliditate în 2026 Pensia de invaliditate nu are un cuantum prestabilit. Calculul pornește de la aceeași formulă generală aplicată pensiilor din sistemul public: Numărul total de puncte × valoarea punctului de referință = cuantumul pensiei Valoarea punctului de referință este de 81 de lei în 2026. Numărul total de puncte nu depinde doar de anii lucrați. Sunt luate în calcul punctajele obținute pentru veniturile asupra cărora s-a plătit contribuția de asigurări sociale, eventualele puncte de stabilitate și punctele acordate pentru stagiul potențial. Pentru fiecare lună lucrată, punctajul se determină, în esență, prin raportarea venitului brut care a constituit baza contribuției sociale la câștigul salarial mediu brut folosit la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale din anul respectiv. La final, punctajele lunare sunt transformate în punctaje anuale, iar acestea sunt însumate. Din acest motiv, două persoane cu același număr de ani lucrați pot avea pensii foarte diferite dacă au avut salarii și contribuții diferite. Ce este stagiul potențial Persoana care devine invalidă înainte de vârsta pensionării nu mai poate acumula contribuții în același ritm până la finalul vieții profesionale. Pentru a compensa o parte din această perioadă, legea acordă un stagiu potențial. Acesta reprezintă diferența dintre stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut pentru persoana respectivă și stagiul realizat până la acordarea pensiei de invaliditate. Stagiul potențial nu poate fi însă mai mare decât perioada pe care persoana ar mai fi putut să o lucreze până la împlinirea vârstei standard de pensionare. Cu alte cuvinte, sistemul nu poate credita mai mulți ani decât cei rămași, în mod real, până la pensionare. Pentru stagiul potențial se acordă următoarele punctaje lunare: 0,25 puncte pentru gradul I de invaliditate; 0,20 puncte pentru gradul II; 0,10 puncte pentru gradul III. Aceste valori sunt punctaje lunare folosite în mecanismul de calcul, nu sume care se înmulțesc direct cu numărul lunilor și apoi cu 81 de lei. Punctajele lunare dintr-un an se adună, iar rezultatul se împarte la 12 pentru obținerea punctajului anual. Astfel, un an întreg de stagiu potențial aduce 0,25 puncte la gradul I, 0,20 puncte la gradul II și 0,10 puncte la gradul III. De exemplu, zece ani de stagiu potențial ar însemna 2,5 puncte la gradul I, două puncte la gradul II și un punct la gradul III. La o valoare a punctului de referință de 81 de lei, contribuția acestor zece ani la cuantumul pensiei ar fi, orientativ, de 202,50 lei la gradul I, 162 de lei la gradul II și 81 de lei la gradul III. Aceste sume se adaugă pensiei rezultate din punctele acumulate efectiv de persoană. Se acordă și puncte de stabilitate Persoanele care au depășit 25 de ani de stagiu contributiv pot primi și puncte de stabilitate. Pentru fiecare an contributiv realizat peste 25 de ani și până la 30 de ani inclusiv se acordă 0,50 puncte. Pentru anii de peste 30 și până la 35 de ani se acordă câte 0,75 puncte, iar pentru fiecare an contributiv care depășește 35 de ani se acordă câte un punct. Punctele de stabilitate se acordă proporțional și pentru fracțiunile de an. Ele nu trebuie confundate cu stagiul potențial: primele recompensează anii contributivi efectiv realizați peste pragul de 25 de ani, în timp ce stagiul potențial compensează parțial perioada pe care persoana nu o mai poate lucra din cauza invalidității. Cine primește indemnizația pentru însoțitor Indemnizația pentru însoțitor este acordată exclusiv pensionarilor de invaliditate încadrați în gradul I. Valoarea acesteia reprezintă 50% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată din luna pentru care se face plata. Indemnizația este suportată din bugetul de stat și se achită separat de pensia calculată pe baza punctelor. Cum salariul minim brut este de 4.050 de lei în prima jumătate a anului 2026, indemnizația este de 2.025 de lei lunar. De la 1 iulie 2026, salariul minim crește la 4.325 de lei, astfel încât indemnizația ajunge la 2.162,50 lei, sumă exprimată în plată potrivit regulilor de rotunjire aplicabile. Indemnizația nu se acordă persoanelor încadrate în gradele II sau III, chiar dacă acestea au nevoie, în anumite momente, de ajutor din partea familiei. Criteriul legal este încadrarea oficială în gradul I și pierderea capacității de autoîngrijire. La transformarea pensiei de invaliditate în pensie pentru limită de vârstă, indemnizația pentru însoțitor se menține pentru persoana care îndeplinește în continuare condițiile prevăzute de lege. Pensionarul de invaliditate poate lucra În vechiul sistem, pensionarii de gradul I și II aveau restricții drastice și nu aveau dreptul să lucreze, în timp ce persoanele cu invaliditate de gradul III aveau voie să muncească doar cu program redus (jumătate de normă). Moua lege a pensiilor (Legea nr. 360/2023) a schimbat această regulă. În prezent, pensia de invaliditate poate fi cumulată cu venituri obținute dintr-o activitate pentru care se datorează contribuții de asigurări sociale, indiferent de gradul de invaliditate. Singura condiție este ca activitatea să fie una pentru care se datorează contribuții de asigurări sociale, conform Codului fiscal. De asemenea, cumulul este permis și pentru persoanele care lucrează ca prestatori Posibilitatea legală de a cumula pensia cu salariul nu înseamnă însă că activitatea poate fi desfășurată fără nicio limitare medicală. Munca trebuie să fie compatibilă cu starea de sănătate, cu capacitatea funcțională rămasă și cu recomandările stabilite în urma expertizei. Dacă activitatea desfășurată indică o schimbare importantă a capacității de muncă, situația poate fi analizată la revizuirea medicală. Cum se depune dosarul Procedura începe cu evaluarea capacității de muncă. Solicitantul trebuie să prezinte documentele medicale care arată diagnosticul, investigațiile efectuate, tratamentele urmate și evoluția bolii. Medicul expert analizează atât afecțiunea, cât și efectele acesteia asupra posibilității de a munci și de a se îngriji. Dacă sunt necesare investigații suplimentare, solicitantul poate fi trimis pentru examinări de specialitate. După emiterea deciziei medicale asupra capacității de muncă, cererea de pensionare și documentele necesare sunt depuse la casa teritorială de pensii competentă în funcție de domiciliu. Dosarul poate cuprinde, după caz, actul de identitate, documentele de stare civilă, carnetul de muncă, adeverințele privind vechimea, veniturile, sporurile și condițiile de muncă, decizia medicală, documentul privind încetarea indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă și actele referitoare la un eventual accident de muncă sau la o boală profesională. Nu toate documentele din lista generală sunt necesare fiecărui solicitant. Dosarul se formează în funcție de istoricul profesional, perioadele lucrate și cauza invalidității. Pensia poate fi revizuită Încadrarea într-un grad de invaliditate nu este obligatoriu definitivă. Beneficiarul poate fi chemat periodic la revizuire medicală, iar medicul expert poate menține gradul, îl poate modifica sau poate constata redobândirea capacității de muncă. Există și situații în care revizuirea periodică nu mai este necesară, inclusiv atunci când invaliditatea afectează ireversibil capacitatea de muncă și nu mai există posibilitatea recuperării, în condițiile stabilite de lege. Neprezentarea nejustificată la revizuirea medicală sau refuzul de a furniza documentele solicitate poate conduce la suspendarea plății pensiei. Dacă starea de sănătate se agravează sau se îmbunătățește înaintea termenului stabilit, pensionarul poate solicita o nouă evaluare. Trecerea într-un alt grad determină recalcularea drepturilor și, în cazul încadrării în gradul I, poate aduce și indemnizația pentru însoțitor. Ce se întâmplă la vârsta standard de pensionare La împlinirea vârstei standard, pensia de invaliditate se transformă din oficiu în pensie pentru limită de vârstă. Casa de pensii compară drepturile, iar persoanei îi este acordat cuantumul cel mai avantajos. Perioadele contributive realizate între timp și elementele care pot influența calculul sunt valorificate potrivit legii. Prin urmare, trecerea la pensia pentru limită de vârstă nu ar trebui să conducă automat la încasarea unei sume mai mici. Transformarea se face din oficiu, fără ca pensionarul să fie obligat să deschidă de la zero o nouă procedură. De ce diferă atât de mult pensiile de invaliditate Două persoane încadrate în același grad pot primi sume foarte diferite. Diferența vine din istoricul contribuțiilor, salariile realizate, durata stagiului contributiv, vârsta la care a apărut invaliditatea, stagiul potențial și eventualele puncte de stabilitate. Gradul de invaliditate nu stabilește singur valoarea pensiei. El influențează punctajul acordat pentru stagiul potențial și dreptul la indemnizația pentru însoțitor, dar partea principală a calculului rămâne legată de contribuțiile efectiv plătite. Din acest motiv, o estimare exactă nu poate fi făcută doar pornind de la diagnostic, numărul anilor lucrați sau ultimul salariu. Cuantumul final este stabilit de casa teritorială de pensii pe baza întregului istoric contributiv și a deciziei medicale asupra capacității de muncă.

Pensia de invaliditate în 2026: cine o poate primi, cum se calculează și când se acordă indemnizația pentru însoțitor
Ce sinecură la stat s-a mai inventat: șefi de parcuri industriale care există doar pe hârtie
Economie

Ce sinecură la stat s-a mai inventat: șefi de parcuri industriale care există doar pe hârtie

Consiliul Județean Iași trebuie să lanseze o nouă procedură de selecție pentru administratorii societății Iași Industrial Park, la un an de la declanșarea procesului prin care urmau să fie ocupate mandatele în compania responsabilă de parcurile industriale ale județului. Secretomanie maximă Procedura abia încheiată nu a acoperit toate cele trei mandate scoase la concurs. Citește și: AUR anunță oficial că va tăia finanțarea pentru Republica Moldova și Ucraina, atacă SAFE și cere reorientarea României spre Turcia lui Erdogan Doar doi candidați au fost admiși, iar situația s-a clarificat abia după parcurgerea etapelor de verificare și contestații. Inițial, după analiza dosarelor, un singur candidat fusese acceptat în competiție. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Pensionarii care vor avea venituri mai mari din iulie: statul majorează indemnizația de însoțitor
Eveniment

Pensionarii care vor avea venituri mai mari din iulie: statul majorează indemnizația de însoțitor

Începând cu 1 iulie 2026, pensionarii încadrați în gradul I de invaliditate vor primi o indemnizație de însoțitor mai mare, ca urmare a creșterii salariului minim brut pe economie la 4.325 de lei. Indemnizații majorate pentru pensionari Indemnizația reprezintă 50% din salariul minim și va ajunge la 2.162,5 lei lunar, cu aproximativ 137 de lei mai mult decât în prezent, sumă acordată separat de pensia de invaliditate. Citește și: Bolojan povestește că a aflat adevărata dimensiune a deficitului abia după două săptămâni la Guvern De acest sprijin financiar beneficiază persoanele care și-au pierdut complet capacitatea de muncă și au nevoie permanentă de ajutor pentru activitățile zilnice. Dreptul la indemnizație este stabilit în baza unei decizii medicale emise de medicul expert al asigurărilor sociale, iar beneficiarii trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de sistemul public de pensii. Continuarea, în Ziarul de Iași

Indemnizațiile pentru persoanele cu handicap în România: câți beneficiari sunt și cât plătește statul
Eveniment

Indemnizațiile pentru persoanele cu handicap în România: câți beneficiari sunt și cât plătește statul

Județul Iași se numără printre zonele din România cu cel mai mare număr de beneficiari ai indemnizațiilor pentru handicap grav și accentuat. Indemnizațiile pentru handicap în România Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială, în ianuarie 2026 nu mai puțin de 27.296 de persoane din județ primeau aceste drepturi, iar statul alocă lunar peste 12,1 milioane de lei pentru plata indemnizațiilor. Citește și: Distrugătorul britanic care trebuia să apere bazele din Cipru, întârziat de programul de lucru de la 9 la 17 și week-enduri libere obligatorii La categoria handicap grav, Iașul are 14.381 de beneficiari, fiind depășit doar de câteva județe, precum București, Prahova și Olt. Raportat la populația județului, aproape 3% dintre ieșeni beneficiază de indemnizații pentru handicap grav sau accentuat, ceea ce înseamnă peste 140 de milioane de lei plătiți anual de la bugetul de stat. Continuarea, în Ziarul de Iași

Băsescu a câștigat 754.000 de lei în instanță, indemnizația pe trei ani care-i fusese sistată
Justiție

Băsescu a câștigat 754.000 de lei în instanță, indemnizația pe trei ani care-i fusese sistată

Curtea de Apel București a decis miercuri ca Administrația Prezidențială să îi plătească fostului președinte Traian Băsescu suma de peste 754.000 de lei, reprezentând indemnizația care i-a fost sistată pe o perioadă de trei ani, în urma deciziei instanței privind colaborarea sa cu fosta Securitate. Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs. Indemnizația neplătită pe trei ani, recuperată prin instanță Traian Băsescu a acționat în judecată Administrația Prezidențială pentru a recupera indemnizația aferentă perioadei martie 2022 – iulie 2025, perioadă în care plata a fost suspendată ca urmare a verdictului de colaborare cu fosta Securitate. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Potrivit deciziei Curții de Apel București, Administrația Prezidențială este obligată să achite suma de 754.234,84 lei, reprezentând indemnizația lunară netă acordată foștilor șefi ai statului român. Decizia Curții de Apel București În hotărârea pronunțată la data de 28 ianuarie 2026, instanța a decis anularea Ordinului nr. 55/2022 și a adresei administrative prin care plata indemnizației fusese sistată. De asemenea, Curtea de Apel București a obligat Administrația Prezidențială la plata cheltuielilor de judecată în valoare de 17.648 de lei. Decizia poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Modificarea Legii foștilor președinți În octombrie 2021, Parlamentul a modificat Legea 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român. Prin introducerea unui nou articol, legea prevedea pierderea beneficiilor pentru foștii președinți în cazul în care o instanță constata definitiv colaborarea cu fosta Securitate. Verdictul privind colaborarea cu Securitatea În martie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv că Traian Băsescu a colaborat cu fosta Securitate comunistă. Ca urmare, fostul președinte a pierdut drepturile acordate foștilor șefi de stat, inclusiv indemnizația, locuința de protocol și dispozitivul de pază asigurat de SPP. Decizia CCR a schimbat situația juridică În iulie 2025, Curtea Constituțională a României a decis că modificările aduse Legii 406/2001 sunt neconstituționale. În urma acestei hotărâri, Traian Băsescu a deschis acțiunea în instanță împotriva Administrației Prezidențiale, solicitând plata indemnizației suspendate în perioada martie 2022 – iulie 2025. Decizia Curții de Apel București nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs. Până la o soluție finală, Administrația Prezidențială are posibilitatea de a contesta obligația de plată stabilită de instanță.

Indemnizația uriașă pe care o primește polițistul-teolog șef la Elcen, acuzat de DNA că ia șpagă
Eveniment

Indemnizația uriașă pe care o primește polițistul-teolog șef la Elcen, acuzat de DNA că ia șpagă

Indemnizația uriașă pe care o primește polițistul-teolog șef la Elcen și acuzat de DNA că ia șpagă: potrivit ultimelor date publicate de AMEPIP, directorul general al acestei companii primește, brut, lunar, 72.459 de lei. Aceasta înseamnă un salariu net de peste 42.000 lei, lunar.  Citește și: Misterioasa bugetară cu Mercedes și vilă în Voluntari plasată în conducerea a trei companii de stat El a fost numit în această funcție în septembrie 2023, când ministru al Energiei era liberalul Sebastian Burduja.  Indemnizația uriașă pe care o primește polițistul-teolog șef la Elcen Director al companiei este un ex-polițist, absolvent de teologie, Crețu-Sârbu Claudiu Ionuț, care azi a fost pus sub control judiciar, la cererea DNA. El este acuzat că a cerut mită de peste 1,5 milioane de euro, plus 90.000 de lei.  Tot sub control judiciar a fost pus și directorul economic al Elcen, Andrei Zamfiroi. Datele AMEPIP arată că acesta are o indemnizație brută, lunară, de 48.306 lei, adică peste 28.000 de lei, net.  Crețu și Zamfiroi au fost obligați să „nu desfășoare activitatea de director în cadrul Electrocentrale București S.A. în exercitarea căreia au săvârșit faptele”. În 2024, compania a acumulta datorii de 673 de milioane de lei, în creștere cu 270 de milioane de lei față de 2023.  În CV-ul său, Crețu scrie: „Manager recunoscut în sectorul energetic românesc, cu integritate morală și principii fundamentale în activitatea curentă. Bine conectat la mediul economic și legislativ. Abilități de lider”. DeFapt.ro a scris, în martie 2025, că Crețu-Sârbu a absolvit Teologia în 2001, după care și-a luat licența în drept la controversata Academie de Poliție. A fost ofițer în MAI până în 2013 - Ziua de Constanța scrie că a fost „ofițer de protecție internă și antifraudă la Direcția Generală Pașapoarte a Ministerului Afacerilor Interne” - după care a fost detașat la ANAF.  În 2016 a ajuns director la Radet, iar în iulie 2017 a fost plasat ca administrator special la Elcen, care are în componenţă patru termocentrale şi o uzină de reparaţii în Bucureşti și este deținută de ministerul Energiei.  Din iulie 2021 este director general la Termoenergetica București, după care este plasat, tot ca director general, la Elcen.  Însă Crețu-Sârbu a ajuns, în 2023, și președinte al consiliului de administrație la Termocentrale Constanța, companie subordonată acestui municipiu, unde primar este liberalul Vergil Chițac. Renumerația sa brută lunară este de 4.273 de lei.   

Regia Protocolului de Stat neagă că directorul ar avea 4,51 milioane de lei: „O eroare materială”
Eveniment

Regia Protocolului de Stat neagă că directorul ar avea 4,51 milioane de lei: „O eroare materială”

Regia Protocolului de Stat neagă că directorul ar avea o indemnizație de 4,51 milioane de lei în 2025: această informație, care se află în raportul privind bilanțul contabil pe 2025 ar fi „rezultatul unei erori materiale de redactare care a fost ulterior corectată în documentele interne și adusă la cunoștința Consiliului de Administrație”. Citește și: EXCLUSIV De ce nu a semnat Oana Țoiu declarația în sprijinul Georgiei, deși 17 omologi din UE au făcut-o Însă, la ora redactării acestei știri, bilanțul contabil pe 2024, postat pe site-ul RAAPPS, este la fel ca la momentul la care DeFapt.ro a relatat această situație: „pentru contractul de mandat al directorului general s-a prevăzut suma de 4.519,99 mii lei” - peste 900.000 de euro.  Regia Protocolului de Stat neagă că directorul ar avea 4,51 milioane de lei Separat de această indemnizație, raportul contabil pe 2024 meționează 1,58 milioane lei pentru indemnizațiile membrilor consiliului de administrație al RAAPPS.  RAAPPS susține că această sumă ar conține „totalul cheltuielilor pentru întregul aparat de conducere al instituției”.  „Potrivit bilanțului contabil pentru anul 2024, aprobat de Consiliul de Administrație al R.A-A.P.P.S. în luna mai și întocmit de societatea de audit SOCECC SRL, în documentul financiar figurează suma de 4.519,99 mii lei brut la categoria „Cheltuieli aferente contractelor de mandat și altor organe de conducere și control”. Această sumă nu reprezintă indemnizația individuală a directorului general, ci reflectă totalul cheltuielilor pentru întregul aparat de conducere al instituției, astfel:   • 1.585,56 mii lei au fost prevăzuți pentru indemnizațiile membrilor Consiliului de Administrație (5 membri + 1 secretar); • 2.934,43 mii lei pentru directorul general, directorii coordonatori ai sucursalelor, directorii economici sediul central și sucursale.    Menționarea directorului general în dreptul sumei totale de 4.519,99 mii lei  a fost rezultatul unei erori materiale de redactare care a fost ulterior corectată în documentele interne și adusă la cunoștința Consiliului de Administrație, suma reprezentând totalul indemnizațiilor tuturor membrilor în organele de conducere ale regiei/sucursalelor acesteia ( membrii Consiliului de Administrație și directori).   Nu a existat și nu există nicio intenție de majorare nejustificată sau ilegală a remunerației directorului general, așa cum a fost vehiculat eronat și tendențios în spațiul public.   Informațiile apărute în presă sunt contrazise de proiectul Bugetului de Venituri și Cheltuieli pentru anul 2025, avizat de Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Finanțelor și Ministerul Muncii, în care, în Nota de fundamentare a indicatorilor sunt prezentate clar sumele aferente contractelor de mandat.   Remunerația directorului general s-a situat în anul 2024 și va rămâne pe întreaga durată a mandatului la un nivel net lunar de 24.000 lei, la care se poate adăuga o componentă variabilă anuală, limitată la echivalentul unui singur salariu net. Aceasta este singura formă de retribuție acordată în cadrul R.A.-A.P.P.S.   În ceea ce privește membrii Consiliului de Administrație, aceștia beneficiază de o indemnizație fixă, stabilită la 12.000 lei net/lună, cuantum care nu a suferit modificări și se menține pe toată durata mandatului”, a arătat RAAPPS. 

Obrăznicie maximă: membrii Consiliului de Administrație TAROM și-au dublat indemnizația - presă
Economie

Obrăznicie maximă: membrii Consiliului de Administrație TAROM și-au dublat indemnizația - presă

Obrăznicie maximă: membrii Consiliului de Administrație (CA) TAROM și-au dublat indemnizația, anunță BoardinPass. În 2024, membrii CA-ului Tarom aveau o indemnizație de 12.500. Acum, scrie BoardingPass, trei din cei patru membri ai adunării generale a acționarilor au votat ca această indemnizație să crească la 24.148 de lei.  Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ Membrii Consiliului de Administrație TAROM și-au dublat indemnizația Potrivit BoardingPass, au votat pentru această majorare reprezentanții statului în AGA, respectiv cei ai Transporturilor, Companiei Aeroporturi București și Romatsa. S-a opus doar reprezentantul fostei SIF Muntenia, acum Longshiled Investment.  Majorarea indemnizației CA-ului Tarom a fost avizată de controversata agenție de monitorizare a intreprinderilor publice, AMEPIP. Acum câteva luni, și indemnizațiile CA-ului Companiei Aeroporturi București au crescut, de la 12.500 de lei pe lună la 69.840 de lei. Tarom a fost beneficiara unui ajutor de stat aprobat de Comisia Europeană la sfârșitul lunii aprilie 2024, care prevedea ștergerea unor datorii și acordarea unei infuzii de capital. Ajutorul de stat a fost de 95,3 milioane de euro.   

Unii pensionari pot primi încă 2.025 de lei lunar pe lângă pensie. Indemnizația, necesară pentru însoțitor
Economie

Unii pensionari pot primi încă 2.025 de lei lunar pe lângă pensie. Indemnizația, necesară pentru însoțitor

Pensionarii pot primi o indemnizație suplimentară de la 1 ianuarie 2025 dacă se află în situația de invaliditate, gradul I. Pensionarii pot primi o indemnizație suplimentară Este vorba de o indemnizație lunară de 2.025 lei, reprezentând 50% din salariul minim brut pe economie, stabilit la 4.050 lei. Citește și: EXCLUSIV Cine sunt medicii percheziționați de DNA la Spitalul Militar din București, unde au loc descinderi Această sumă se acordă în plus față de pensia de invaliditate, sub forma unei indemnizații pentru însoțitor. Beneficiarii sunt persoanele care suferă de afecțiuni severe, cu pierdere totală a capacității de muncă și dependență permanentă de sprijinul altei persoane pentru activitățile zilnice, inclusiv pentru autoservire. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Uriașa indemnizație primită de universitarii de la medicină și farmaceutică doar pentru că există, cu condiția să lucreze în clinici de stat
Eveniment

Uriașa indemnizație primită de universitarii de la medicină și farmaceutică doar pentru că există, cu condiția să lucreze în clinici de stat

Uriașa indemnizație primită de universitarii de la medicină și farmaceutică doar pentru că există, cu condiția să lucreze în clinici de stat: 50% „din salariul de bază al funcției de medic, medic stomatolog sau farmacist, corespunzător vechimii în muncă și gradului profesional deținut”. Citește și: În ultimii zece ani, numărul angajaților primăriilor a explodat: creștere de peste 20%. La nivelul întregului stat, aparatul bugetar s-a majorat cu 10% Indemnizația a fost strecurată într-o lege din 2022 de aprobare a ordonanței de urgență 8/2018.  Uriașa indemnizație primită de universitarii de la medicină  Practic, care sunt consecințele: cadrele universitare cu normă întreagă de la facultățile de medicină și farmacie au jumătate de normă și în spitalele de stat - unde sunt încadrați pentru simplul fapt că sunt universitari - iar această indemnizație face ca, în loc de un salariu și jumătate, să primească două salarii integrale - unul de universitar și unul de medic.  Dar acești medici, plătiți prin bugetul Ministerului Sănătății, prin transferuri către bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, nu fac nimic deosebit pentru acești bani.  La momentul adoptării legii, Viorel Scripcariu, rectorul UMF Iași a salutat decizia: „Asociaţia Universităţilor de Medicină şi Farmacie G6 UMF a militat mult pentru acest act normativ, deoarece legea vine să încurajeze tinerii asistenţi universitari să rămână în zona academică medicală. Pentru un asistent, şef de lucrări şi chiar conferenţiar este o creştere a venitului, de fapt, o recunoaştere a activităţii pe care ei o desfăşoară. Pentru că, în afară de activitatea de a trata bolnavi, mai au şi activitatea de a se ocupa de educaţia medicală a studenţilor”. Scripcariu a spus că beneficiari ai acestei legi, la nivelul ţării, sunt 2.685 de cadre universitare medicale active, dintre care 2.265 de medici primari. Cei mai mulţi erau de la UMF Bucureşti (842 de cadre universitare), urmaţi de centrele din Iaşi (407) şi Cluj (357).

Indemnizația pentru creșterea copilului, tăiată din pix de funcționari cinici. Cazul unui tată fără venituri fixe
Eveniment

Indemnizația pentru creșterea copilului, tăiată din pix de funcționari cinici. Cazul unui tată fără venituri fixe

Lupta unui tată cu birocrația absurdă. La Iași, un tată antreprenor a fost nevoit să dea statul în judecată pentru a primi indemnizația de creștere a copilului. Lupta unui tată cu birocrația absurdă Cererea i-a fost respinsă de două ori de AJPIS din motive birocratice absurde, precum un cod CAEN considerat „zero”. Citește și: Intenția de vot pentru PSD a căzut la 12%, spune un lider PSD: „Este colaps” Judecătorii Tribunalului au decis că instituția trebuia să ofere sprijin, nu să blocheze accesul la drepturi. Cazul arată cum birocrația poate transforma un drept legal într-un obstacol demn de Kafka. Continuarea, în Ziarul de Iași

Deputaţi ai AUR şi POT aflaţi în grevă au semnat prezenţa pentru a-şi lua indemnizaţia, acuză liderul deputaților USR
Politică

Deputaţi ai AUR şi POT aflaţi în grevă au semnat prezenţa pentru a-şi lua indemnizaţia, acuză liderul deputaților USR

Deputaţi ai AUR şi POT aflaţi în grevă au semnat prezenţa pentru a-şi lua indemnizaţia, acuză liderul deputaților USR Ionuț Moșteanu. Însă criticile sale au fost susținute și de parlamentari din PSD și SOS România.  Citește și: Becali își povestește relația intimă cu Simion, înainte de a se certa: „L-am primit în casa mea, ia Georgică ouă și brânză” Deputaţi AUR şi POT aflaţi în grevă au semnat prezenţa pentru a-şi lua indemnizaţia „Vreau să denunţ ipocrizia aşa-zişilor suveranişti de la AUR şi de la POT care au anunţat că sunt în grevă, nu au venit la şedinţă şi 49 din 63 deputaţi AUR şi 16 din 23 deputaţi POT au semnat prezenţa pentru a-şi lua indemnizaţia de şedinţă 261 lei. Practic, îşi bat joc şi de Parlament şi de oamenii care i-au trimis în Parlament. Să le fie ruşine", a spus Moşteanu, în plenul Camerei Deputaților. Președintele Camerei Deputaților, pesedistul Daniel Suciu, i-a răspuns arătând că aceștia nu-și vor primi indemnizația. „Domnule lider, ştiţi că în ziua de astăzi grevele nu mai sunt ce au fost odată, dar aceste lucruri le vom dezbate la Biroul permanent şi vă garantez că niciun coleg care a crezut că vine şi face talente pe coridor spunând că este în grevă, dar semnează prezenţa, nu va încasa indemnizaţia. (...) Dacă s-au încurcat într-o semnătură, îi vom descurca. Nu va primi nimeni bani, crezând că face greve închipuite", a promis Suciu. Și SOS România i-a atacat pe presupușii greviști de la AUR și POT. Liderul deputaţilor SOS, Dumitru Coarnă, s-a plâns că nu s-au putut ţine sesiunile de interpelări şi declaraţii politice din cauza absenței deputatei Gianina Șerban, vicepreşedinte al Camerei, care trebuia să conducă ședința „Şi noţiunea de grevă are nişte excepţii: 30% din personal trebuie să vină la muncă să participe. Noi şi luni şi astăzi am fost defavorizaţi că cei de la AUR, care trebuiau să ţină şedinţa de întrebări şi interpelări şi de declaraţii politice, nu au fost prezenţi în sală. Trebuie să existe noţiunea bunului simţ. (...) Am fost trataţi cu indiferenţă. Doamna vicepreşedintă şi-a bătut joc de noi", a spus Coarnă. 

Cât câștigă politrucul Șorici de la Romgaz: riscăm să pierdem 300 milioane euro din PNRR din cauza numirilor politice
Politică

Cât câștigă politrucul Șorici de la Romgaz: riscăm să pierdem 300 milioane euro din PNRR din cauza numirilor politice

Cât câștigă politrucul Șorici de la Romgaz, unde a fost plasat în consiliul de administrație cu susținerea PNL. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus România riscă să piardă 300 milioane euro din PNRR din cauza numirilor politice în CA-urile marilor companii din energie. Citește și: Salarii uriașe și sporuri fără număr la o companie cu pierderi imense. Șefa CA-ului - fostă învățătoare, potopită cu sinecuri Cât câștigă politrucul Șorici de la Romgaz Silvian Șorici a fost consilier județean PNL în Sibiu. El a absolvit facultatea de economie la Craiova și a fost economist sau administrator la diferite societăți locale. În anul fiscal 2023 el a câștigat, net, 205.543 lei de la SOBIS Solutions SRL, din Arpașu de Jos.  Potrivit datelor de pe site-ul Romgaz, el a beneficiat, în anul fiscal 2023, de o remunerație totală netă de 338.941 de lei, inclusiv bonusuri și beneficii. Însă, în declarația sa de avere din 2024, care se referă la anul fiscal 2023, el susține că indemnizația sa a fost de doar 188.529 lei.  În februarie 2025, el a fost numit în cadrul Comitetului de Nominalizare si Remunerare din cadrul CA-ului Romgaz.  Numirile în CA-urile companiilor din Energie sabotează PNRR „Am avut şi avem în continuare suspendate 300 de milioane de euro pentru ceea ce înseamnă guvernanţa corporaţiilor din sectorul energetic. Aici discutăm de cel puţin trei companii importante: Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz, pentru care urmează să definitivăm cu Comisia Europeană, care va avea o vizită în perioada 10-14 februarie, modalitatea prin care să înaintăm pe îndeplinirea jalonului, fie prin reluarea procedurilor la aceste companii sau înlocuirea unor membri ai Consiliului de Administraţie, pentru ca să facem dovada îndeplinirii jalonului. Dacă această încheiere de contracte a avut la bază un viciu care se dovedeşte a fi unul ce rezultă din scrisoarea Comisiei de suspendare a fondurilor, atunci eu consider că sunt argumente suficiente astfel încât aceste contracte să fie reziliate. Evident, dacă e prevăzută plata salariilor compensatorii, să fie făcută această plată. Dar este total nefiresc să avem un cost usturător pentru un astfel de jalon - discutăm de 300 de milioane de euro - pentru un motiv extrem de pueril: n-am respectat o procedură de selectare a administratorilor şi în felul acesta pierdem o grămadă de bani”, spunea Marcel Boloș la 2 februarie. 

Ex-parlamentar PSD, membrul CA al CNIR care a cerut triplarea indemnizației este milionar din dividende și contracte de vânzare-cumpărare. Are două vile, cinci terenuri, bijuterii, ceasuri, tablouri
Eveniment

Ex-parlamentar PSD, membrul CA al CNIR care a cerut triplarea indemnizației este milionar din dividende și contracte de vânzare-cumpărare. Are două vile, cinci terenuri, bijuterii, ceasuri, tablouri

Milionarul vrea triplarea indemnizației CA CNIR. Sorin Bota, fost parlamentar PSD, ajuns membru în Consiliul de Administrație al Companiei Naționale de Investiții Rutiere, a cerut și aprobat triplarea indemnizației sale: de la 8.591 lei, la 27.000 lei brut lunar. O decizie care l-a făcut pe prim-ministrul Marcel Ciolacu să anunțe nervos că Guvernul nu va aproba bugetul "niciunei companii sau regii care mai vine cu astfel de aberații". Ultima declarație de avere depusă de fostul parlamentar arată că acesta învârtea milioane de lei și sute de mii de euro în vara anului 2024. Secretar de stat pe vremea lui Mitrea Sorin Marius Ovidiu Bota a intrat în politică în anul 1997 ca membru al Partidului Social Democrat Român (PDSR), actualul Partid Social Democrat. A fost vicepreședinte al organizației județene Cluj, membru în Biroul Executiv central, secretar național cu probleme de imagine și comunicare, apoi coordonator al campaniilor electorale din anul 2000. Citește și: Gigi Becali dezvăluie planul lui Simion: așteaptă respingerea candidaturii lui Georgescu, după care va candida el personal În anul 2001, partidul l-a făcut secretar de stat în Ministerul Transporturilor, sub ministrul Miron Mitrea. Însă, în paralel cu activitatea zilnică de secretar de stat, Bota s-a specializat în Managementul Finanțelor Internaționale la Harvard Business University, a urmat cursurile Colegiului Național de Apărare și și-a luat doctoratul în inginerie la Universitatea Oradea. Culmea, toate în anul 2003. Trei mandate de parlamentar PSD A fost schimbat din funcția de secretar de stat la Transporturi în ianuarie 2005, iar ulterior s-a ocupat de propriile firme. Până în decembrie 2008, atunci când a fost ales senator de Maramureș pe listele PSD. După două mandate de senator, în decembrie 2016 a fost ales deputat de Maramureș. La finalul anului 2019 a votat moțiunea împotriva Guvernului Dăncilă. Partidul l-a considerat trădător, motiv pentru care Bota a fost exclus din PSD. Astfel, de la PSD, a ajuns membru în Partidul Ecologist Român. Ex-PSD, susținut de PNL pentru CA al CNIR La finalul anului 2022, Ministerul Transporturilor a organizat selecția membrilor pentru Consiliul de Administrație al Companiei Naționale de Investiții Rutiere în baza Ordonanței 109/2011. Printre cei care au participat la procesul de selecție a fost și Sorin Marius Ovidiu Bota. Surse din Ministerul Transporturilor au declarat pentru DeFapt.ro că fostul parlamentar PSD a fost susținut pentru funcția de membru în CA de liderii filialelor PNL Cluj și PNL Bihor. A semnat contractul de mandat în data de 14 februarie 2023, pe o perioadă de patru ani. Conform contractului, indemnizația de membru CA era de 8.591 lei brut lunar. Contactat de către DeFapt.ro, Sorin Bota a negat că ar fi fost susținut de PNL: "Mi-am depus candidatura pe 109! Nu m-a susținut nimeni. Nu m-a susținut nici Cluj, nici Bihor. Nu sunt membru de partid. I-am ajutat (pe ecologiști - n.r.) un an de zile." Milionarul vrea triplarea indemnizației CA CNIR Guvernul Ciolacu a adoptat "ordonanța trenuleț" la finalul anului 2024, document prin care salariile bugetarilor urma să fie înghețate în anul 2025. Doar două săptămâni mai târziu, Sorin Bota, împreună cu colegul său Cătălin Urtoi, președintele CA al CNIR, au solicitat și votat în Consiliul de Remunerare al Consiliului de Administrație majorarea indemnizațiilor de la 8.591 lei la 27.000 lei brut lunar. Decizia de triplare a indemnizațiilor a fost votată și de Ion Cosmin Petrescu. La solicitarea DeFapt.ro, Sorin Bota a negat că ar fi vorba despre triplarea indemnizației, deși documentele îl contrazic. "Nu este nici o triplare și mâine o să facem un comunicat. Nu comentez declarațiile premierului (Ciolacu a criticat decizia în termeni duri - n.r.). Mâine o să facem un comunicat. Nu este nici o triplare! Este o dezinformare. Mâine o să facem o comunicare și o să vă informați de acolo", a declarat Sorin Bota. Vile, terenuri, firme Sorin Bota, fostul parlamentar PSD, este unul dintre angajații statului care învârte milioane. Din declarația sa de avere depusă în iunie 2024, aflăm că deține împreună cu soția sa un teren intravilan de 3.712 mp în Oradea, trei terenuri agricole în Maramureș și un teren intravilan în Cluj. Tot împreună cu soția sa are 5/6 dintr-o casă de 329 mp în Cluj Napoca. Mai deține un spațiu comercial în Oradea, plus o casă de vacanță în localitatea Valea Dragului din Cluj. În perioada 1993 – 2007, a strâns bijuterii, ceasuri și tablouri evaluate la 30.000 de euro, dar în conturi are doar 5.348 lei. Este asociat în șase firme: Basis Management Solutin Office, Lapus Developers, Build PR Consulting, Basis Agro Plant, Intervalco și Provinalco SA. Primele două firme au fost împrumutate de Sorin Bota cu 162.671 lei, respectiv cu 402.227 euro. Tranzacții de milioane de lei La capitolul "active producătoare de venituri nete", Bota a menționat că a cumpărat o creanță bancară în valoare de 125.000 euro. A declarat alte două creanțe bancare: una de peste 624.000 lei, cealaltă - de 92.000 lei. A menționat și patru antecontracte de vânzare – cumpărare: unul în valoare de 1,537 milioane lei, un altul de 191.000 lei, cel de-al treilea - 2,113 milioane lei, al patrulea - 1,25 milioane lei. La "datorii", a pomenit un credit de 328.000 euro care trebuie achitat până în 2038. De la firma Build PR Consulting, Bota a încasat un salariu de 11.943 lei, de cinci ori mai puțin decât de la CNIR (52.500 lei). De la Build PR Consulting, a mai încasat dividende de 81.000 lei. Iar în baza unui alt antecontract de vânzare – cumpărare, a primit 1,165 milioane lei.

Slovacia: Administraţia prezidenţială a încetat plata indemnizaţiei către ex-preşedintele condamnat pentru fraudă fiscală
Internațional

Slovacia: Administraţia prezidenţială a încetat plata indemnizaţiei către ex-preşedintele condamnat pentru fraudă fiscală

Administraţia prezidenţială din Slovacia a încetat plata indemnizaţiei către ex-preşedintele Kiska, condamnat pentru fraudă fiscală. Decizia a fost luată pe baza noii legi ce prevede că foştii şefi de stat îşi pierd dreptul la astfel de plăţi dacă sunt găsiţi vinovaţi de infracţiuni intenţionate. Citește și: Noi semne ale prăbușirii economice: industria auto a căzut cu aproape 7%, cea electronică cu 10% Andrej Kiska a fost preşedinte al Slovaciei din iunie 2014 până în iunie 2019. A încetat plata indemnizaţiei către ex-preşedintele condamnat În octombrie, tribunalul regional din Presov l-a condamnat pe Kiska la un an cu suspendare şi doi ani de probaţiune pentru fraudă fiscală. ''Verdictul Curţii Regionale din Presov a intrat în vigoare în ziua emiterii sale; aceasta este 31 octombrie 2024, ziua în care dreptul la o indemnizaţie a devenit nul şi neavenit prin lege'', a explicat Administraţia prezidenţială, adăugând că nu îi va mai plăti lui Kiska indemnizaţia, pentru a nu încălca legea. Cazul are în centru cheltuieli din campania prezidenţială din 2013-2014 a lui Kiska, pe care acesta le-a înregistrat în contul firmei sale KTAG. Firma a solicitat ulterior în mod fraudulos o restituire de TVA, provocând astfel o pagubă de aproximativ 155.000 de euro în bugetul de stat. Kiska se declară nevinovat şi a anunţat că va depune o contestaţie specială la Curtea Supremă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră