vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: împrumut

34 articole
Investigații

Adjunctul Gărzii de Mediu, împrumut uriaș

Adjunctul Gărzii de Mediu, împrumut uriaș. Marius Andrei Niță, comisar general adjunct al Gărzii Naționale de Mediu, consumă droguri de mare risc, potrivit DIICOT. Adjunctul Gărzii de Mediu, împrumut uriaș Niță neagă că ar fi consumator de stupefiante. Citește și: EXCLUSIV Comisarul general adjunct al Gărzii de Mediu, considerat consumator de droguri de mare risc de către DIICOT, audiat în dosarul judecătoarei drogate de la Suceava Ce este cert, însă, este că atenția sa este foarte limitată, chiar și când completează documente oficiale. De exemplu, în două declarații de avere succesive depuse în 2023, actualul comisar general adjunct al Gărzii Naționale de Mediu (GNM) a menționat un împrumut bancar uriaș. Suma împrumutată: 4,1 milioane de lei. Împrumutul declarat de Marius Andrei Niță (sursa: gnm.ro) Singurul venit al lui Niță este salariul de la Garda de Mediu, de sub 100.000 de lei pe an. Marius Andrei Niță nu are nici o proprietate declarată. "Nu am pus punctul unde trebuia" Contactat de către DeFapt.ro, Niță a susținut că la mijloc este o eroare. "A fost o greșeală. Nu am pus punctul unde trebuia. Creditul era... vreo 40 de mii lei. Am luat un alt credit ca să îl acopăr pe ăla. Am prins dobândă mai bună la ING. Eu am scris bine, dar nu am pus punctul bine. Nici nu aveam cum să iau un credit așa mare. E o eroare 100%", a spus comisarul GNM. Într-adevăr, ulterior, în declarația de avere depusă în acest an, Niță a declarat un credit la ING de peste 82.000 de lei.

Adjunctul Gărzii de Mediu, împrumut uriaș (sursa: Facebook/Garda Națională de Mediu)
Prietenul lui Ciolacu, Alfred Simonis, a împrumutat PSD cu o sumă imensă Foto: Inquam/Virgil Simionescu
Politică

Simonis, a împrumutat PSD cu o sumă imensă

Prietenul lui Marcel Ciolacu, deputatul Alfred Simonis, a împrumutat PSD cu o sumă imensă, de peste patru ori salariul său și al soției pe un an. Informația apare în declarația de avere a lui Simonis. Ciolacu și Simonis, cu pantofi italienești identici, la ziua patriarhului Daniel Citește și: EXCLUSIV Austeritate PSD: Ciolacu și Simonis, cu pantofi italienești identici, de 1.500 USD, la ziua patriarhului Daniel În schimb, Ciolacu l-a lăsat pe Simonis în postul de președinte interimar al Camerei Deputaților, iar la aceste alegeri a aranjat să fie susținut și de PNL în cursa pentru șefia Consiliului Județean Timiș. Simonis a împrumutat PSD cu o sumă imensă În declarația de avere a lui Simonis, depusă la 12 iunie 2024, apare că a împrumutat PSD cu imensa sumă de 660.000 de lei. Indemnizația sa de deputat a fost, în anul fiscal 2023, de 151.533 de lei, net, iar soția sa a câștigat, net, 7.806 lei. În consecință, împrumutul către PSD este peste patru ori mai mare decât veniturile lor salariale. În plus, familia Simonis are datorii la bănci de circa 685.000 de lei. Mai mult, soția lui Simonis a cumpărat în 2023 un teren de 2.878 mp în satul Murani, la 26 de kilometri de Timiș. Un astfel de teren poate costa între 30.000 și 45.000 de euro, arată prețurile de vânzare de pe site-uri specializate în tranzacții imobiliare. Însă, în 2023, familia Simonis pare să fi recuperat două împrumuturi personale, de 920.000 de lei și a vândut un teren, cu 30.000 de euro. Simonis a fost ales președinte al CJ Timiș cu 126.954 voturi, respectiv 42,52%. Însă pe locul II a venit Alin Nica, care a fost exclus din PNL pentru că s-a opus candidaturii lui Simonis, așa că a trecut la Forța Dreptei, partidul lui Ludovic Orban. Nica a luat 109.023 voturi (36,28%), ceea ce sugerează că PNL putea să păstreze șefia CJ Timiș, dacă nu-l ajuta pe Simonis. Studii dubioase, afacerist falit, excursii de lux Simonis a absolvit una din cele mai slabe universități din România, Tibiscus. El a fost un afacerist falit, dar cu Porsche, excursii spectaculoase, de lux, și avere suspectă. „Unul din cei mai bogați deputați ai PSD, Alfred Simonis, nu are cum să-și justifice cele cinci apartamente și case, mașinile de lux și nici sumele din conturi. Așa că a apelat la un truc: a vândut o parte din acestea. Dar nu se știe cui. Poate fi bănuit că lui însuși?”, scria Newsweek România în decembrie 2020. Simonis este atât de apropiat de Ciolacu încât poartă același model de pantofi de lux, italienești, de circa 1.000 de dolari.

Activele rusești înghețate aduc bani Ucrainei (sursa: X/G7 Italy)
Internațional

Activele rusești înghețate aduc bani Ucrainei

Activele rusești înghețate aduc bani Ucrainei. Liderii statelor din G7, reuniţi joi în Italia, au ajuns la un "acord politic" asupra folosirii veniturilor rezultate din activele ruseşti îngheţate ca garanţii pentru deblocarea unui împrumut de 50 de miliarde de dolari destinat Ucrainei, a anunţat un responsabil al preşedinţiei SUA. Activele rusești înghețate aduc bani Ucrainei "Avem un acord politic la cel mai înalt nivel (...) şi 50 de miliarde de dolari vor fi destinaţi Ucrainei", a spus responsabilul american, care a cerut AFP să rămână anonim. Citește și: ANALIZĂ Mircea Geoană, pe cale de a fi recuperat de PSD: ce îl apropie și ce îl desparte pe secretarul general adjunct al NATO de fostul său partid Acest credit de 50 de miliarde de dolari pentru Kiev va fi garantat astfel cu veniturile din dobânzile generate de cele circa 300 de miliarde de euro active ruseşti îngheţate în statele G7 (Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit şi SUA), venituri estimate la aproximativ trei miliarde de euro pe an. "Este vorba despre un împrumut solidar", dar principalul finanţator al acestuia va fi SUA, a mai spus acelaşi responsabil american. 300 de miliarde de euro ale Rusiei, blocate Statele UE au ajuns luna trecută la un acord ca veniturile rezultate din activele ruseşti îngheţate în urma sancţiunilor impuse Rusiei după invazia în Ucraina să fie folosite pentru finanţarea ajutorului militar oferit armatei ucrainene, decizie catalogată de Moscova drept "furt" şi "banditism", Rusia considerând că aceasta va conduce la zeci de ani de procese şi la subminarea reputaţiei UE de apărător de încredere al proprietăţii şi de loc sigur pentru investiţii. Statele blocului comunitar împreună cu cele din G7 au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de euro din rezervele sale valutare sau în aur. Din această sumă, UE a îngheţat active ale Băncii Centrale ruse în valoare de circa 200 de miliarde de euro. Cea mai mare parte a acestei sume, aproximativ 185 de miliarde de euro, este depozitată în Belgia sub forma de titluri de valoare şi sume cash, iar casa de compensare Euroclear se ocupă de gestionarea acestor active. Restul activelor ruseşti îngheţate în afara UE se află în special în SUA, Japonia, Regatul Unit şi Elveţia. Confiscarea activelor rusești, aproape imposibilă Statele occidentale ar dori confiscarea directă a activelor ruseşti îngheţate şi folosirea acestora atât pentru reconstrucţia Ucrainei, cât şi pentru achiziţia de arme şi muniţii destinate acesteia. Însă o asemenea măsură, cerută şi de Kiev, pare cel puţin deocamdată dificilă, existând numeroase obstacole de natură juridică, geopolitică şi financiară, cum ar fi de pildă riscul de a tulbura pieţele financiare internaţionale şi de slăbire a monedelor ţărilor occidentale, plus că Moscova a ameninţat cu represalii dacă va fi pusă în practică. De altfel, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a declarat joi, înaintea anunţului oficialului american citat mai sus, că încercările Occidentului de a-şi însuşi veniturile rezultate din activele ruseşti îngheţate sunt ilegale şi vor conduce la un răspuns dureros din partea Moscovei.

Ministerul Finanţelor a împrumutat 1,7 miliarde lei Foto: Facebook
Economie

Ministerul Finanţelor a împrumutat 1,7 miliarde lei

Ministerul Finanţelor a împrumutat, joi, peste 1,7 miliarde de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat şi una de certificate cu discont, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR). „Știm oficial că deficitul pe ianuarie este la -0.45% din PIB, anul trecut era la -0.25%. Pe surse, pe luna februarie, deficitul ajunge deja la -1.5% din PIB. Ca să vă faceți o idee, anul trecut era la -1.07%”, scria deputatul USR Claudiu Năsui la 1 martie. Ministerul Finanţelor a împrumutat 1,7 miliarde lei Anul trecut, Guvernul a plătit 1,9% din PIB pentru dobânzi. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 30,62 mld lei, cu 1,53 mld lei mai mult față de anul precedent, respectiv 5,2% comparativ cu anul anterior. Citiți și: Guvernul abandonează orice plan de a tăia cheltuielile cu bugetarii, deși deficitul ar fi ajuns la 1,5% din PIB în februari: cresc funcțiile de conducere, liber la angajări la stat Azi, ministerul a împrumutat 800 milioane de lei printr-o emisiune de obligaţiuni cu o maturitate reziduală la 115 luni şi un randament mediu de 6,65% pe an. Valoarea nominală a emisiunii a fost de 500 de milioane de lei, iar băncile au subscris peste 1,377 miliarde de lei. Vineri este programată o licitaţie suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 75 de milioane de lei la randamentul stabilit luni pentru obligaţiuni. De asemenea, MF a împrumutat 968,8 milioane lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discont cu maturitatea la 11 luni, la un randament mediu de 6,03% pe an. Valoarea nominală a emisiunii a fost de 500 de milioane de lei, iar băncile au subscris peste 1,081 miliarde lei. Ministerul Finanţelor (MF) a planificat, în luna martie 2024, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 5,8 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 720 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni. Suma totală, de 6,52 miliarde de lei, este cu 315 milioane de lei mai mare faţă de cea care a fost programată în februarie 2024, de 6,205 miliarde de lei, şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.

Creditele în franci elvețieni, curs triplu (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Creditele în franci elvețieni, curs triplu

Creditele în franci elvețieni, curs triplu. Un cuplu de ieşeni a apelat la un credit pentru a-şi cumpăra locuinţă. Creditele în franci elvețieni, curs triplu După 15 ani de plată a ratelor, au constatat însă că nu s-au apropiat deloc de împlinirea visului. Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg Dimpotrivă, s-au trezit că datorează cu aproape 100.000 de lei mai mult decât în prima zi a creditului. Cazul lor este unul dintre miile în care creşterea bruscă a cursului francului elveţian a dat peste cap orice plan, oricât de bine întocmit. Cei doi caută acum o soluţie în instanţă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cum a "albit" Ciolacu 490.000 lei (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Investigații

Cum a "albit" Ciolacu 490.000 lei

Cum a "albit" Ciolacu 490.000 lei. Cam o sută de mii de euro au apărut din neant în declarația de avere a lui Marcel Ciolacu, actualul premier, fără nici o explicație. Chioșcul-minune din Buzău Până în primăvara acestui an, Marcel Ciolacu era acționar majoritar în Lucia Com 94 SRL din Buzău, firma care administrează un chioșc în Piața Centrală din oraș. Citește și: EXCLUSIV Cum a dat afaceristul Marcel Ciolacu o țeapă de 11.000 de euro statului Ca orice chioșc dintr-o piață de provincie, chioșcul aduce venituri cât să întrețină cel mult o familie. Nici chioșcul lui Ciolacu nu face excepție. Astfel, potrivit datelor financiare ale firmei, în 2022, chioșcul a făcut un profit de puțin peste 16.000 de lei. În 2021, profitul a fost de aproape 25.000 de lei. Citește și: EXCLUSIV De ce l-a iertat ANAF pe Marcel Ciolacu de o țeapă de 11.000 de euro dată statului În 2020, nici un profit, cu pierdere de peste 167.000 de lei. Perioada 2017 - 2019 a fost ceva mai bănoasă: în 2019 - profit de peste 91.000 de lei, în 2018 - profit de peste 136.000 de lei și în 2017 - profit de aproape 129.000 de lei. Cum a "albit" Ciolacu 490.000 lei Așadar, în ultimii șase ani, chioșcul lui Ciolacu a produs sub 400.000 de lei profit. Dar, în 2022, suma de nici 400.000 de lei se transformă, magic, în dividende de peste 650.000 de lei. Mai precis, 651.400 de lei. Citește și: Ciolacu s-a separat de soția sa, femeia cu care a făcut celebru un chioșc din Piața Centrală din Buzău: i-a cedat părțile sociale în martie a.c. Dividende repartizate soților Ciolacu astfel: 489.400 de lei lui Marcel Ciolacu și 162.000 de lei Roxanei Mihaela Ciolacu. Dividendele soților Ciolacu (sursa: integritate.eu) Practic, soții Ciolacu au încasat cu peste 60% mai multe dividende decât profit făcuse firma în șase ani. Operațiune pentru care nu există nici o explicație logică și contabilă. Citește și: Cum arată vila cât un hangar pe care Ciolacu ar trebui să o împartă cu nevasta la divorț. Premierul deja s-a separat de soție în privința părților sociale În același an, Marcel Ciolacu a scăpat repede de bani: a mai pus 600 de lei de la el și a acordat un împrumut în nume personal de 490.000 de lei lui Mihai Cristian Ciolacu. Împrumutul acordat de Marcel Ciolacu (sursa: integritate.eu) Nepot al său, potrivit presei locale buzoiene.

Cu ce avere a rămas Hellvig după 101 luni la conducerea SRI Foto: Blog Eduard Hellvig
Eveniment

Cu ce avere a rămas Hellvig după conducerea SRI

Cu ce avere a rămas Eduard Hellvig după 101 luni la conducerea SRI, comparativ cu 2015, când a fost votat la conducerea acestui serviciu de informații: o vilă uriașă în Tunari, ceasuri și bijuterii, dar și un credit imens, luat de la o instituție financiară nebancară, Imocredit, controlată de oameni de afaceri din Ardeal. Citește și: VIDEO Cinism incredibil în Luganskul ocupat de ruși: un camion militar lovește un pieton pe trecere, îl omoară și pleacă. În câteva secunde, traficul se reia, cu pietonul mort în intersecție După ce a demisionat de la conducerea SRI, în iulie 2023, Hellvig a continuat să scrie pe blogul său. Pe blog sau pe Linkedin nu se precizează locul său de muncă, în prezent. El este singurul director SRI care a plecat din funcție înainte ca președintele care l-a numit să părăsească Cotroceniul. Cu ce avere a rămas Hellvig după 101 luni la conducerea SRI În 2015, când a fost numit la conducerea SRI, Eduard Hellvig nu avea datorii și deținea în conturi circa 70.000 de euro - el a fost europarlamentar din 2013 în 2015. El deținea două case, una în Bihor, de 210 mp, și alte în Voluntari, de 143 mp. În declarația de avere din 2023 - care cuprinde informații din anul fiscal 2022 - fostul șef al SRI avea o vilă în Tunari, de 559 mp, și circa 3.700 mp de teren intravilan, tot în Tunari. Casa a fost dobândită în 2020. El declara ceasuri și bijuterii de 32.500 de lei. Însă, în declarația de avere apare un împrumut uriaș, puțin sub 1,95 milioane de lei, luat în 2020, de la Imocredit. Împrumutul trebuie achitat până în 2050, când Hellvig va avea 76 de ani. Citește și: Instituția inutilă care a ratat finanțări PNRR de 740 milioane euro pentru spitale: condusă de un pesedist, zeci de angajați care primesc sporuri uriașe, inclusiv pentru că nu atrag fonduri UE „SC Imocredit, firma clujeană controlată de mai mulți imobiliari locali, care l-a împrumutat pe șeful SRI, Eduard Hellving, a fost înființată de Iosif Pop. Clujeanul a fost director al Băncii Transilvania și actualul șef al Consiliului Civic Local. Pop a fost unul dintre primii oameni de afaceri clujeni arestați preventiv de procurorii DNA Cluj sub acuzațiile de spălare de bani. Ulterior, după ce a făcut plângere la CEDO pentru nerespectarea drepturilor omului, DNA Cluj a renunțat la acuzații. (…) Martin Miron, fiul unui unuia dintre acționarii Imocredit, este partener de afaceri cu Ovidiu Piros, este anchetat într-un dosar de trafic de medicamente”, scria Gazeta de Bistrița, în august 2022.

România a împrumutat o sumă colosală de pe piețele externe Foto: Facebook
Economie

România a împrumutat sumă colosală piețele externe

România a împrumutat o sumă colosală de pe piețele externe, mai exact trei miliarde de euro prin două emisiuni de eurobonduri, pe cinci și 10 ani. Citește și: Salarii imense pentru medicii de la Brașov care se plâng că nu sunt plătiți suficient pentru gărzi și își dau demisiile în bloc Informația a fost publicată de agenția Bloomberg, nu de ministerul de Finanțe și Guvern. România a împrumutat o sumă colosală de pe piețele externe „România a lansat luni vânzarea de obligațiuni în euro, aceasta fiind cea de a treia oară când apelează la piețele internaționale pentru finanțare. Națiunea balcanică oferă obligațiuni cu scadența în 2028 și 2033 la (...) 255 de puncte de bază peste swapurile medii pentru datoria cu scadență mai scurtă și în zona de 360 de puncte de bază pentru obligațiunile cu scadență mai lungă, potrivit unei persoane familiarizate cu această chestiune, care a cerut să nu fie identificată deoarece nu este autorizată să vorbească despre acest subiect (...) Emisiunea are loc în contextul în care țara se apropie de atingerea obiectivului de a strânge până la 8,5 miliarde de euro (9,1 miliarde de dolari) de pe piața internațională în acest an. România a strâns deja aproximativ șase miliarde de euro în obligațiuni în euro și dolari”, a scris Bloomberg, azi dimineață. Profit explică faptul că titlurile pe cinci ani au un cost de împrumut de midswap (3,26% pentru 5 ani)+225 puncte de bază, față de midswap+255 puncte bază în deschidere, iar cele pe 10 ani la midswap (3,18% pe 10 ani)+330 puncte de bază, comparativ cu midswap+360 puncte de bază în deschidere. Citește și: Fabrica de avioane Craiova, condusă de un fost muncitor de la linia de montaj, cu facultate după 40 de ani. Circa 300 de angajați nu au reușit să modernizeze nici un avion IAR Bloomberg amintește că Guvernul vrea să convingă UE să-i crească deficitul „Guvernul a estimat că necesarul brut de finanțare al țării pentru 2023 va ajunge la 160 de miliarde de lei (34,6 miliarde de dolari). În ultima lună, Bucureștiul a purtat discuții intense cu Comisia Europeană pentru a crește ținta de deficit bugetar impusă de Uniunea Europeană, de la 4,4% din PIB, la 5,5%, în condițiile în care cheltuielile cresc, iar răcirea economiei afectează colectarea taxelor. Ministrul de Finanțe avertizează asupra riscului unui deficit bugetar de 7% din PIB. UE are ca obiectiv aducerea țintei de deficit pentru țara est-europeană la 3% din PIB și nu a acceptat încă propunerea României”, a mai arătat Bloomberg.

Un preot, banii enoriașilor la păcănele (sursa: Vremea nouă)
Eveniment

Un preot, banii enoriașilor la păcănele

Un preot, banii enoriașilor la păcănele. Popa și-a pus în cap toată comunitatea, după ce a împrumutat diverse sume de bani de la enoriași, pe care a omis să le mai restituie. Un preot, banii enoriașilor la păcănele Oamenii vorbesc pe la colțuri că părintele ar fi "căzut în patima păcănelelor". Preotul cu pricina este Daniel Pleșu, parohul din Hălărești și Siliștea, comuna Iana, județul Vaslui. Cel puțin 20 de localnici spun că i-au împrumutat bani părintelui, fără să-i mai vadă înapoi, potrivit Vremea nouă. Localnicii păgubiți susțin că preotul ar fi pierdut banii la păcănele. O bătrână de la care preotul Daniel Pleșu a luat nu mai puțin de 21.700 de lei, a murit de curând, fără a mai reuși să recupereze nimic. Cei care o moștenesc pe bătrână susțin că aceasta de pe patul de moarte l-a rugat pe preot să îi înapoieze banii strânși cu greu. Citește și: Pandele se plânge în direct la RTV că Sebastian Ghiță îl jupoaie pentru aparițiile la acest post TV. El spune că a fost „o glumă” după lamentările lui Ciutacu Culmea, chiar dascălul de la biserică este cel care a moștenit-o pe bătrână și care încearcă acum să recupereze banii pentru a-i putea face toate cele necesare bătrânei, după moarte.

Conversațiile pe Whatsapp, probe în instanță (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Conversațiile pe Whatsapp, probe în instanță

Conversațiile pe Whatsapp, probe în instanță. În plângerea depusă la Judecătorie, Alina B.K. a arătat că fusese contactată în preajma Crăciunului 2019 de către Carmen T. cu rugămintea de a o împrumuta cu 5.000 de euro. Conversațiile pe Whatsapp, probe în instanță Banii urma să fie restituiți în decurs de trei luni. Femeia a fost de acord și a virat banii în contul unui văr al lui Carmen T., întrucât aceasta avea contul poprit. Citește și: Straniile accidente în serie din Pasajul Unirea, după ce a fost reabilitat de primăria pesedistului Băluță. Pop (USR): Primarul a făcut risipă de tablă și a micșorat înălțimea Pe 24 decembrie, la două zile după ce-i ceruse, Carmen T. avea banii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Statul român devine acționar majoritar la Blue Air Foto: Facebook Blue Air
Eveniment

Statul român devine acționar majoritar la Blue Air

Statul român devine acționar majoritar la Blue Air, după ce compania n-a plătit nici o rată din împrumutul acordat de EximBank și garantat de guvern, anunță mai multe publicații economice. Ble Air va fi administrată de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), a declarat pentru CursDeGuvernare președintele Autorității, Florian Daniel Geantă. Statul român devine acționar majoritar la Blue Air Însă măsura a fost luată după ce Ministerul Finanțelor a decis să fie executată garanția privind ajutorul de stat acordat în vara anului 2020. „Din împrumutul de 300 mil. lei pe care Blue Air l-a primit de la EximBank cu garanţia statului, compania aeriană nu a plătit nici măcar o rată, statul fiind cel care şi-a asumat plata acestora încă din noiembrie 2021. În ordonanţa de urgenţă prin care este instituit cadrul legal pentru acordarea unor ajutoare de stat este prevăzut faptul că statul va prelua 75% din acţiunile companiei dacă aceasta nu va reuşi să îşi plătească datoria. Abia după un an în care statul a plătit creditul pe care tot el l-a acordat companiei, a preluat 75% din companie”, explică Ziarul Financiar. Citește și: Blue Air: guvernarea Orban a împrumutat-o, demnitari PSD și UDMR au torpilat-o, contribuabilii ar putea plăti o gaură uriașă. Plus: ministrul Tanczos îl ignoră pe premier Guvernul Orban a emis, la 19 august 2020, o ordonanță de urgență prin care garantează un împrumut de 300 de milioane de lei acordat Blue Air. Ordonanța a fost inițiată de Lucian Bode, pe atunci ministru al Transporturilor, care a arătat că și alte state din UE au susținut companiile aeriene, după pandemie – Lufthansa fiind un exemplu. Actul legislativ prevedea că Finanțele și Transporturile vor avea reprezentanți în CA-ul companiei, cu drept de veto. Compania ar putea fi inoperabilă Ziarul Financiar arată că Blue Air este controlată în proporţie de 76,18% de compania Airline Invest, înfiinţată în 2019. În ambele companii, Cristian Rada este acţionar. În datele publice, Airline Invest apare cu un cod CAEN 6420 - Activităţi ale holdingurilor, iar afacerile companiei au fost de peste 9 mil. lei în 2021. Firma are pierderi de 900.000 de lei şi 4 angajaţi.​​ Compania a rămas fără mare parte din aeronavele cu care opera zborurile, iar șase dintre ele au fost puse garanție, împreună cu un teren de circa 10 hectare, pentru accesarea împrumutului de la Eximbank.

Împrumut de la SUA pentru finalizarea reactoarelor de la Cernavodă Foto: Facebook Nuclearelectrica
Eveniment

Împrumut SUA finalizarea reactoarelor Cernavodă

România va primi un împrumut de peste trei miliarde de dolari de la SUA pentru finalizarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. Construcția efectivă ar urma să se încheie în 2030. Împrumut de la SUA pentru finalizarea reactoarelor de la Cernavodă Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a primit miercuri de la președintele băncii americane US Exim Bank scrisorile de intenție pentru două împrumuturi, de 50 milioane de dolari și 3 miliarde de dolari, pentru construirea a două noi unități ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, potrivit unui anunț al Administrației Prezidențiale. La ceremonia desfășurată în Egipt a participat președintele Klaus Iohannis și Reprezentantul Special al Președintelui Statelor Unite ale Americii pentru Climă, John Kerry. La Cernavodă funcționează acum două unități de producție a energiei electrice, iar România vrea să construiască încă două, pentru a-și crește gradul de independență energetică. Potrivit premierului Ciucă, ”proiectul unităţilor 3 şi 4 este structurat în trei faze: prima fază – etapa pregătitoare – va fi finalizată până la sfârşitul primului trimestru al anului viitor, ce-a de-a doua fază, a lucrărilor preliminare, va fi demarată în martie/aprilie 2023 şi va fi finalizată în trimestrul al treilea din 2025. iar faza a treia, de construcţie efectivă a celor două reactoare, se va încheia în 2030”. ”Prin creşterea capacităţii sale de producere a energiei electrice în centralele nucleare, România face paşi importanţi către independenţa sa energetică, printr-o tehnologie curată, care este o soluţie alternativă pentru reducerea emisiilor nocive eliberate în atmosferă. Evenimentul de astăzi este o nouă dovadă a legăturii strânse dintre România şi Statele Unite ale Americii, dezvoltată în cei 25 de ani de Parteneriat Strategic dintre cele două ţări”, a mai transmis premierul. Citește și: Avertisment al BNR: stagnare economică în a doua jumătate a anului – au scăzut vânzările cu amănuntul, producția industrială s-a contractat, sunt mai puțini angajați în privat ”Avem nevoie de securitate energetică, dar securitatea energetică este posibilă numai dacă există disponibilitate energetică. Iar noi, în România, avem o ambiţie în plus şi acest lucru este important pentru români, pentru companiile din România”, a spus și preşedintele Iohannis.

Cum își bate joc Blue Air de guvernările care-i fac cadouri Foto: Inquam/ Ilona Andrei
Politică

Cum bate joc Blue Air guvernările cadouri

Cum își bate joc Blue Air de guvernările care-i fac cadouri din bani publici: deși Fondul de Mediu i-a permis eșalonarea datoriei, compania anunță că nu reia zborurile până la 10 octombrie. Nu este singurul ajutor de stat de care Blue Air a beneficiat pentru a-și menține activitatea, însă serviciile s-au degradat constant și zeci de mii de pasageri au avut de suferit. Cum își bate joc Blue Air de guvernările care-i fac cadouri Iată o scurtă listă a susținerii de care a beneficiat Blue Air și modul în care a răspuns: Vara anului 2020: prin OUG emis de guvernul Orban, statul garantează un împrumut al Blue Air. Împrumutul este acordat tot de o bancă de stat, EximBank, deși se estima că nu va putea fi returnat. Garanțiile oferite de bancă: avioane care par a fi inutilizabile și un teren achiziționat în mod suspect de companie. Terenul este situat în zona unor obiective secrete și este puțin probabil să poată fi valorificat la valoare mare, întrucât nu va avea autorizație pentru construcții înalte. Guvernul acceptă însă aceste garanții.Răspunsul Blue Air: din vara lui 2021 nu mai returnează ratele la împrumut. Ministerul de Finanțe plătește ratele la EximBank. În paralel, încep să fie anulate nenumărate curse. Tot răspuns Blue Air: ANPC constată că „în perioada 30.04.2021-30.04.2022, operatorul economic a anulat 11.289 de zboruri, acestora corespunzându-le 178.405 rezervări, pentru care s-au efectuat plăți în valoare toatală de 66.585.967,68 lei, de către consumatori din 20 de state membre ale Uniunii Europene”. Ciucă intervine personal, dar pasagerii tot de Tarom sunt salvați Deși această istorie era cunoscută de guvernul Ciucă, în 2022, ordonanța de garantare a împrumutului către Blue Air este susținută de acest cabinet și trece de Legislativ fără probleme. Însă apar noi probleme generate de datoriile Blue Air către diferite instituții de stat. Agenția Fondului de Mediu pune poprire pe conturile Blue Air pentru o datorie de 28 de milioane de lei. Compania anunță, la 6 septembrie, că, urmare a acestei situații, nu mai poate efectua curse. Premierul Ciucă intervine și cere ridicarea popririi. După ce ministrul Mediului, Barna Tanczos se opune inițial, joi, 8 septembrie, AFM se conformează și reeșalonează datoria pentru 12 luni. În acest timp, statul plătește Tarom să recupereze românii abandonați de Blue Air pe diferite aeroporturi. Vineri, Blue Air anunță, printr-un comunicat de presă, că ”își propune” să reia zborurile abia din 10 octombrie, ceea ce înseamnă că pasagerii companiei care au achitat deja bilete până la acel moment nu vor putea să beneficieze de servicii. Firma susține că nu are suficienți bani pentru combustibil și cheltuieli operaționale. Reamintim că, prin ordonanța de garantare a împrumutului de 300 de milioane de lei de către stat, Finanțele și Transporturile ar fi trebuit să aibă reprezentanți, cu drept de veto, în CA-ul Blue Air. Până acum nu se știe dacă au fost numiți acești reprezentanți și cine sunt ei. Citește și: Surpriză: surse ucrainene susțin că un locotenent-colonel rus capturat în regiunea Harkov acum două zile este, de fapt, general. El încercase să scape, schimbând uniforma

Mircea Marian
Opinii

Scandalul Blue Air pe înțelesul tuturor

Scriu acest comentariu, bazat în ceea mai mare parte pe fapte deja cunoscute, fiindcă guvernanții se prefac că n-au nici o vină în dezastrul de la Blue Air. Fals. Guvernul Orban este băgat până peste cap, PSD-ul are responsabilități și vini uriașe, iar UDMR a dat lovitura finală. Dezinteresat, UDMR-ul? Nu cred. Fiindcă nu am uitat că, între 2016 și 2020, UDMR Bihor, aliat cu PSD-ul local - patrioții...- au blocat planurile lui Ilie Bolojan de dezvoltare a aeroportului din Oradea, favorizându-l pe cel din Debrecen, Ungaria. În consecință, sunt tentat să cred că demnitarii maghiari s-au gândit că, dacă se termină cu Blue Air, o bună parte din cota de piață va fi preluată de Wizz Air. Până și USR are partea sa de resposabilitate, chiar dacă este, evident, mai mică: Cătălin Drulă a fost ministru al Transporturilor și, legal, avea sarcina să supravegheze compania, inclusiv prin numirea unei persoane care să facă parte din consiliul de administrație al companiei. Nu l-am auzit spunând vreun cuvânt cât a fost ministru, deși Blue Air a oprit plățile către statul român undeva prin vara lui 2021, când USR era încă la guvernare. Dar, repet, sunt diferite grade de răspundere în acest dezastru. Nu vor plăti însă polticienii, ci contribuabilii, care vor scoate din buznar câteva sute de milioane de lei. Iată cum văd eu răspunderile în scandalul Blue Air: În 2020, guvernul Orban a garantat un împrumut de 300 de milioane de lei pentru Blue Air, deși compania se afla deja în „concordat preventiv”, un mecanism de prevenire a insolvenței. Avizatorul OUG: Lucian Bode. Ca garanție, statul român a primit un teren care se pare că nu este utilizabil - se află în zona unor obiective strategice din zona străzilor Jandarmeriei/ Regimentului, unde nu se pot construi blocuri - și niște aeronave „descompletate”, potrivit fostului ministru Drulă.Încă din vara lui 2021, Blue Air a încetat plățile în contul împrumutului de la EximBank. Potrivit României Libere, ministerul Finanțelor plătește ratele companiei low cost către EximBank, instituție bancară la care statul este acționar în proporție de 95%.Transporturile și Finanțele trebuiau să aibă din 2020 câte un om în CA-ul Blue Air, pentru a supraveghea derularea împrumutului. Cu drept de veto! Nu se știe cine sunt personajele trimise acolo, nu se știe nici măcar dacă au fost nominalizate. Câciu și Grindeanu de la PSD nu spun nimic. Contribuția UDMR: să ne amintim mai întâi ce au făcut cu aeroportul din Oradea. „Spre exemplu, în Oradea, aeroportul care ar trebui să ne lege cu lumea și care este administrat de Consiliul Județean, a pierdut zborurile externe de doi ani. Acum, la conducerea CJ se află coaliția UDMR și PSD”, explica, în 2020, Ilie Bolojan. În consecință, nimic șocant dacă, din nou, UDMR a acționat pentru a favoriza o companie cu sediul la Budapesta, care va prelua rute abandonate de Blue Air. Cât despre Blue Air, compania pare să fi fost împinsă deliberat în faliment și preluarea ei de către statul român. Surse politice spun că personalul Blue Air are restanțe de luni întregi la salarii. Activele utilizabile au fost mutate, pas cu pas, către alte companii. Dacă statul va deveni acționar majoritar la Blue Air, în contul datoriilor, se va trezi cu o uriașă gaură neagră în brațe și probleme legale halucinante. Costurile plătite de contribuabili vor depăși împrumutul de 300 de milioane de lei, acordat în 2020. Final previzibil? Coaliția majoritară va ajunge la concluzia că un scandal public legat de Blue Air va face rău tuturor, așa că îl vor îngropa, așa cum s-a îngropat și falimentul de miliarde de lei - plătit tot de contribuabili - de la City Insurance.

Câciu și Grindeanu, direct responsabili de situația de la Blue Air Foto: Guvernul Romaniei
Politică

Câciu și Grindeanu, responsabili situația Blue Air

Miniștrii PSD Adrian Câciu și Sorin Grindeanu sunt direct responsabili de situația de la Blue Air: potrivit unei ordonanțe din 2020, ministerele de Finanțe și al Transporturilor ar trebui să aibă reprezentanți în consiliul de administrație al companiei. Acești reprezentanți ar avea drept de veto. Însă, în prezent, nu se știe care este componența CA-ului Blue Air și dacă Finanțele și Transporturile și-au nominalizat oameni în acea structură. Azi, într-o intervenție la Antena 3, ministrul Grindeanu n-a spus nimic despre o posibilă prezență a statului în CA-ul Blue Air. Câciu și Grindeanu, direct responsabili de situația de la Blue Air Articolul 12 din ordonanța de urgență 139/ 2020, emisă de guvernul Orban, arată că: „1) Până la rambursarea integrală a împrumutului garantat de stat și a plății dobânzilor, comisioanelor sau primelor aferente, în cazul Blue Air: (...) c) Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor vor numi câte un reprezentant al statului în consiliul de administrație al Blue Air, cu drept de veto”. Mai mult, ministerul Transporturilor era obligat să verifice situația companiei, până la returnarea împrumutului de 300 de milioane de lei garantat de statul român. Citește și: Surpriză: în timp ce Rusia se apără cu greu în Herson, armata ucraineană a declanșat un atac în regiunea Harkov OUG 139/2020, la articolul 12, punctul 3, prevede că: „Verificarea condițiilor prevăzute la alin. (1) revine Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și reprezentanților statului în consiliul de administrație al Blue Air, care în cazul în care identifică devieri de la condițiile respective sunt obligați să notifice formal consiliului de administrație al Blue Air, iar în cazul în care aceste deficiențe nu sunt remediate în termen de 10 zile, solicită rezilierea garanției. În această situație, Ministerul Finanțelor Publice plătește obligațiile către banca/băncile finanțatoare și preia integral garanțiile constituite”. Această ordonanță a avut drept scop garantarea de către stat a unui împrumut de 300 de milioane de lei luat de Blue Air pentru salvarea companiei, afectată de restricțiile din perioad pandemiei. Creditul a fost acordat tot de o companie de stat, EximBank. Înainte de a acorda împrumutul, EximBank a realizat o evaluare a situației Blue Air și, potrivit unui document citat de Profit, „există o incertitudine semnificativă cu privire la capacitatea societății de a își continua activitatea și un risc ridicat de a nu își onora obligațiile financiare”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră