Eveniment
Iași versus București: inimi mai scumpe
Iași versus București: inimi mai scumpe. Consiliul Județean Iași a pierdut finanțarea de 300 de milioane de euro care ar fi putut fi alocată prin PNRR pentru construcția Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară din cauza digitalizării și a costurilor supraevaluate.
Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online
De exemplu, costul mediu pe metru pătrat construit ajungea, în proiectul ieșean, la 26.500 lei, în timp ce costul mediu pentru un pat era de aproape 3,3 milioane lei. Pentru comparație, la București, la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare, costul pe metru pătrat construit a fost calculat la 16.577 lei, iar costul pe pat, la puțin peste 2,4 milioane lei. Mai mult, costurile cu asistența tehnică pentru Iași au fost estimate la peste 20,3 milioane lei, în timp ce la București sunt de doar 460.000 lei.
A fi sau a nu fi digitalizare
Ministerul Sănătății (MS), condus de pesedistul Alexandru Rafila, a decis să excludă proiectul „construirea şi dotarea Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară Iaşi” de pe lista obiectivelor de investiții din domeniul medical care vor fi finanţate prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
Surse din cadrul MS au declarat sub protecția anonimatului că proiectul susținut de liberalul Costel Alexe a fost depunctat pentru capitolul "digitalizare". De exemplu, în cererea de finanțare s-a menționat că 80 de paturi vor fi digitalizate și dotate cu echipamente IT care vor înlocui fișa de observație clasică a pacientului cu sisteme digitalizate (adică cu fișa sau dosarul electronic al pacientului). Consiliul Județean Iași a transmis ulterior o clarificare în care a menționat că toate cele 450 de paturi sunt digitalizate. În acest sens au dat ca exemplu paturile electronice pentru pacienți.
Numai că Ministerul Sănătății a considerat că aceste paturi nu pot fi incluse în capitolul digitalizare, ci la echipamente medicale. Motivul: toate paturile pentru pacienți produse în anul 2023 au mecanisme electronice conectate la un panou de comandă prin care se rabatează, se ridică sau coboară.
Un alt echipament invocat la „digitalizare” a fost stația centrală de monitorizare a pacienților critici. Adică un monitor care afișează într-un singur loc anumiți parametrii preluați de la monitoarele de funcții vitale. Dar și acesta face parte din categoria echipamentelor medicale și nu a putut fi inclus la digitalizare.
Alexe, declarații inutile
Nemulțumit de decizia ministrului Alexandru Rafila, liberalul Costel Alexe declara în ianuarie 2023 că a solicitat reevaluarea proiectului. Printre motivele invocate atunci se afla și o evaluare internă a proiectului realizată de Consiliul Județean Iași, în urma căreia ar fi rezultat că trebuia să primească 72 de puncte. Acest punctaj ar fi situat Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară Iaşi pe un loc eligibil pentru finanţare.
„Iaşiul merită să aibă un Spital al Inimii şi am atras în nenumărate rânduri atenţia asupra urgenţei şi necesităţii acestui institut, nu doar pentru judeţul nostru, ci pentru întreaga regiune a Moldovei, inclusiv pentru cetăţenii români din Republica Moldova. Nu vom renunţa la acest spital vital pentru sănătatea ieşenilor, indiferent de greutatea piedicilor pe care le întâlnim pe traseu.
Statul român este obligat să prioritizeze cu adevărat investiţiile din Sănătate şi să repare nedreptatea pe care Iaşiul şi Moldova o trăiesc de ani de zile”, spunea Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași.
Costuri foarte mari la Iași
Costurile estimate pentru construirea şi dotarea Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară Iaşi au fost estimate de Consiliul Județean Iași, condus de liberalul Costel Alexe, la nu mai puțin de 1,479 miliarde lei (în jur de 300 de milioane de euro). Proiectul prevedea construcția unui spital cu 450 de paturi și 19 săli de operație.
Calculele arată că costul mediu pe pat erau de 3,288 milioane lei fără TVA. În timp ce costul mediu pe fiecare metru pătrat construit ajungea la 26.508 lei (peste 5.400 de euro). În această sumă au fost calculate construirea institutului, amenajări exterioare, utilități și branșamente, împrejmuire, proiectare și consultanță, taxe, cheltuieli neprevăzute, dotări și echipamente medicale.
În plus, Consiliul Județean Iași a prevăzut bani pentru asistența tehnică și consultanță. Pentru asistența tehnică erau prevăzuți 20,38 milioane lei fără TVA. Iar pentru consultanță, 8,1 milioane lei.
Iași versus București: inimi mai scumpe
Pe lista obiectivelor de investiții din domeniul medical care vor fi finanţate prin PNRR se află Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu” din București. Adică, un institut cu același profil ca cel de la Iași. Documentele obținute de către Defapt.ro arată că pentru construcția acestui institut s-au cerut 788,9 milioane lei. Adică în jur de 161 de milioane de euro. Datele din proiect arată că institutul de la București urmează să aibă 324 de paturi și 14 săli de operație.
Citește și: Cum a ajuns Ucraina o țară mai digitalizată decât România, în ciuda invaziei rusești sălbatice. Un ucrainean din doi este conectat online la sistemul public
Bugetul pentru fiecare pat a fost calculat la 2,434 milioane lei. Cu 854.000 lei mai puțin față de costul unui pat prevăzut de Consiliul Județean Iași. Deci, o diferență de 172.000 de euro pentru fiecare pat. Mai mult, costurile pentru fiecare metru pătrat construit la București au fost calculate la 16.577 lei. Cu 9.931 lei mai ieftin ca la Iași, echivalentul a 2.000 de euro.
Asistența tehnică pentru construcția institutului de la București este de doar 460.000 de lei, de 44 de ori mai puțin decât suma prevăzută pentru institutul de la Iași. Mai mult, proiectul de la București nu prevede bani pentru consultanță.
