duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: guvern

233 articole
Eveniment

Guvernul înființează 50 de sinecuri excelent plătite

Guvernul înființează 50 de sinecuri excelent plătite în subordinea penalului UDMR Laszlo Borbely, pensionar special și consilier de stat la Secretariatului General al Guvernului (SGG). Laszlo Borbely are 70 de ani, beneficiază de pensie specială de fost deputat, iar DNA a încercat de două ori să-i ridice imunitatea, dar Parlamentul s-a opus. Citește și: One United a pierdut definitiv procesul cu DeFapt.ro prin care cerea cenzurarea a trei articole despre companie. Urmează al doilea proces, pe fond: One United ne cere 100.000 EUR Guvernul înființează 50 de sinecuri excelent plătite Potrivit unui proiect de lege inițiat de SGG, în coordonarea a Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, condus de Borbely, se va înființa „Centrul de excelență pentru administrația publică în domeniul dezvoltării durabile”. „Modelul de operare propus pentru CExDD include 50 de posturi de personal (echivalent normă întreagă) și un Consiliu Științific cu maximum șapte membri. Un Comitet director, format din președintele și vicepreședintele Consiliului științific, directorul general, directorul general adjunct și directorul științific CExDD, va sprijini conducerea CExDD. CExDD are în structură departamente, servicii, compartimente, laboratoare și alte structuri organizatorice necesare realizării obiectului său de activitate”, se arată în nota de fundamentare a proiectului. Înființarea centrului va presupune cheltuieli de peste opt milioane de lei în 2024 și aproape șase milioane în anii care urmează - dar probabil este mult subestimate. De exemplu, fișa financiară a proiectului arată că doar în primul an de funcționare cheltuielile de funcționare vor fi de 11,5 milioane de lei, iar ulterior vor ajunge la 7,6 milioane de lei. Vor fi cumpărate două mașini de 25.000 de euro și un microbuz de 65.000 de euro. Fișa financiară a proiectului arată că salariile vor fi între 11.000 și 13.000 de lei pe lună, dar nu precizează dacă sunt incluse nenumăratele sporuri care se acordă angajaților Executivului și dacă sunt sumele brute sau nete. DeFapt.ro a scris din aprilie 2023 că un studiu de caz pentru sinecurile oferite de guvern clienților politici este inutilul Departament de Dezvoltare Durabilă, condus de un fost lider UDMR, Laszlo Borbely. Acesta are rang de secretar de stat. De două ori a încercat DNA să-i ridice imunitatea lui Borbely, de fiecare dată Parlamentul a refuzat. Toți complicii săi, în acel dosar de corupție, au ajuns la închisoare, în timp ce UDMR l-a promovat pe Borbely în funcția de secretar de stat. Laszlo Borbely este și beneficar al unei pensii speciale de parlamentar.

Guvernul înființează 50 de sinecuri excelent plătite în subordinea penalului UDMR Laszlo Borbely Foto: Facebook
Ciolacu o pupă pe Diana Șoșoacă Foto: Click
Politică

Ciolacu o pupă pe Diana Șoșoacă

Momente tandre la Palatul Victoria: premierul PSD Marcel Ciolacu o pupă pe Diana Șoșoacă, șefa SOS România, invitată la consultări privind stabilirea datei alegerilor prezidențiale. Ciolacu și Șoșoacă sunt singurii membri ai celor două delegații care au avut un astfel de contact, relativ intim. Citește și: EXCLUSIV Comisarul general adjunct al Gărzii de Mediu, considerat consumator de droguri de mare risc de către DIICOT, audiat în dosarul judecătoarei drogate de la Suceava Diana Șoșoacă este în proces de divorț de soțul ei, Silvestru, după o dispută aparent politică. Ciolacu o pupă pe Diana Șoșoacă Vicepremierii Marian Neacșu (PSD) și Cătălin Predoiu (PNL), care au făcut parte din echipa guvernamentală la aceste consultări, s-au limitat să dea mâna cu președintele SOS România. După discuții, Șoșoacă a spus că ar dori ca alegerile prezidențiale să aibă loc la 8 decembrie, de Sfânta Zămislire. “Am solicitat, din punctul nostru de vedere, pentru a se respecta Constituţia României, să se facă 10 noiembrie şi 24 noiembrie - alegerile prezidenţiale şi 8 decembrie parlamentare, sau efectiv 10 - parlamentarele, 24 - primul tur, 8 - al doilea tur. Văd ca le-au plăcut datele acestea că sunt duminici, pică exact ca în urmă cu 5 ani, 10 şi 24, iar 8 (decembrie - n.r.) le-am spus, cred că nu ştiţi ce este. Este ziua Constituţiei României şi Sfânta Zămislire. Aşa că hai să zămislim un preşedinte pentru România care să respecte Constituţia şi să o facă superioară, aşa cum este ea de fapt şi cum a fost gândită, tuturor instituţiilor europene”, a spus Şoşoacă la Guvern, după discuțiile cu Ciolacu. “Cine l-a sfătuit pe domnul Ciolacu să ne cheme l-a sfătuit bine, pentru că oricum a fost atacat, oricum notorietatea sa este în scădere, susţinerea publică nu a existat niciodată şi atunci cred că este un pas pentru a-şi repara el imaginea. Nu o să şi-o poată repara decât dacă vreodată în viaţa lui îşi va da demisia de onoare împreună cu tot Guvernul şi vor da naţionaliştilor, în speţă Partidului SOS România, guvernarea", a mai afirmat șefa SOS România.

TVA-ul se va majora la 21%, apreciază analiștii Unicredit Londra (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

TVA-ul se va majora la 21

Unicredit Londra anunță cum vom plăti, după alegeri, costurile campaniei PSD pe bani publici: TVA-ul se va majora la 21%, iar cotă progresivă de impozitare va fi din 2026. Citește și: EXCLUSIV Comisarul general adjunct al Gărzii de Mediu, considerat consumator de droguri de mare risc de către DIICOT, audiat în dosarul judecătoarei drogate de la Suceava Documentul, publicat de Profit.ro, arată că deficitul a scăpat de sub control datorită alegerilor. “Campania electorală a oprit orice eforturi de îmbunătățire a colectării impozitelor“ “Din cauza alegerilor parlamentare care vor avea loc foarte târziu în acest an, vedem acum riscul ca deficitul bugetar să depășească 7% din PIB în 2024, cu excepția cazului în care guvernul reduce cheltuielile sau decide să facă arierate. Acestea din urmă ar afecta eforturile de anul viitor de a strânge băierile pungii (...) Campania electorală a oprit orice eforturi de îmbunătățire a colectării impozitelor, iar deficitul bugetar a crescut la 3,3% din PIB la sfârșitul lunii aprilie, mai mare decât în ​​timpul pandemiei de COVID-19. Execuția slabă a bugetului se explică atât prin cheltuieli mai mari decât cele planificate (ceea ce este obișnuit într-un an electoral), cât și prin venituri mai mici decât cele planificate (pe lângă colectarea slabă a veniturilor, impozitele pe companiile energetice au scăzut în concordanță cu prețurile internaționale)”, arată, într-un document publicat de Profit.ro, Dan Bucșa, economist șef pentru Europa Centrală și de Est la UniCredit Londra, respectiv Anca Negrescu, senior economist UniCredit Bank România. Aceștia apreciază că deficitul va putea fi redus în 2025 doar dacă vor crește taxele și impozitele, scenariul cel mai plauzibil, fiind, potrivit Unicredit Londra, majorarea TVA, în pofida unor declarații ale premierului Ciolacu. TVA-ul se va majora la 21% “Deficitul bugetar nu va fi redus în 2025 decât dacă impozitele cresc. În timp ce premierul Marcel Ciolacu continuă să nege că TVA-ul va crește, cel puțin la alimente și medicamente, ne așteptăm la o creștere a cotei TVA (cu 2 pp pentru cota principală) și la creșterea accizelor, a impozitelor pe proprietate și pe mărfuri”, se arată în document. „Fiscul are nevoie de încă un an pentru a pregăti sistemele spre o mișcare către taxarea progresivă a veniturilor din 2026, care ar trebui să ajute la o scădere a deficitului către 4% din PIB (…) Discuțiile despre rate de taxare progresivă mai mari din 2026 ar putea afecta diferit creșterea salariilor. Sectoarele care suferă de un deficit de forță de muncă și care au marje bune probabil că vor majora salariile peste productivitate și inflație. În același timp, în sectoarele unde valoarea adăugată este mică, riscul unei conformări mai reduse este mare, dacă ANAF nu va putea să îmbunătățească colectarea”, mai apreciază analiștii Unicredit Londra.

Guvernul Ciolacu suspendă “austeritatea“ Foto: facebook
Eveniment

Guvernul Ciolacu suspendă “austeritatea“

Deși deficitul a explodat, guvernul Ciolacu suspendă “austeritatea“: crește valoarea mașinilor hibrid care pot fi cumpărate de instituțiile statului. CSM își poate moderniza parcul auto. Prevederea a fost strecurată pe șest în ordonanța de urgență 87/2024 care modifică - la doar o săptămână de la emitere - OUG 70/2024 privind e-TVA. Citește și: ANALIZĂ Imperiul festivalier al clujeanului Buta se clatină: Untold și Neversea – datorii de zeci de milioane, Massif – necunoscut și fără impact comercial Însă în noul act cu putere de lege s-au introdus mai multe prevederi fără nici o legătură cu reglementarea inițială. Guvernul Ciolacu suspendă “austeritatea“ “Prin excepție de la prevederile alin. (8), autoritățile și instituțiile publice pot achiziționa autoturisme cu propulsie hibridă — alimentate pe benzină + electric — al căror preț nu poate depăși contravaloarea în lei a sumei de 27.000 de euro inclusiv T.V.A., calculată la cursul BNR din data inițierii procedurii de atribuire a contractului de achiziție“, se arată în noua ordonanță. Plafonul era de 23.000 de euro, până acum. În preambul nu se găsește nici o explicație a acestei măsuri. Nu se știe ce impact bugetar ar urma să aibă. Reglementarea vine la circa zece zile de la o altă ordonanță de urgență, prin care se exceptează anumite entități de la interdicția impusă până la finalul anului în curs pentru toate autoritățile și instituțiile publice să facă achiziții de mașini noi. Aceste entități sunt Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații și Consiliul Superior al Magistraturii, care vor putea face astfel de cumpărături, fiind invocate războiul din Ucraina, pericolele generate de migrația ilegală și creșterea infracționalității.

Ciolacu, trimis să-și ia bacu Foto: Facebook
Politică

Ciolacu, trimis să-și ia bacu

Marcel Ciolacu, trimis să-și ia bacu': val de ironii după ce Guvernul României a postat, pe Instagram, imagini cu premierul la meciul România-Slovacia. Pe pagina de Instagram a Executivului lipsesc aproape complet referirile la activitatea guvernamentală, dar este promovată, în schimb, imaginea premierului. De exemplu, nu există nici un mesaj legat de e-TVA, măsură care a generat revolta mediului de afaceri. Citește și: E-TVA, explicat în detaliu: de ce este imposibil să fie aplicat acest sistem în forma decisă peste noapte prin OUG și cum firmele vor fi victime sigure ale abuzului de amenzi Miercuri, când se îndrepta spre stadion printre românii veniți să asiste la meci, Ciolacu a fost huiduit și ironizat. Ciolacu, trimis să-și ia bacu' “Premierul Marcel Ciolacu: Ați muncit, ați suferit şi ați câștigat! Bravo, România! Ați adus bucuria în sufletul românilor!!! ??????“, a scris Guvernul, pe Instagram, postând și două fotografii ale liderului PSD. Însă, din cele 44 de comentarii de la ora redactării acestei știri, majoritatea erau extrem de ironice. “Nu învață pentru bac?“, a scris George Cătălin Barbu, care a beneficiat de 56 de like-uri pentru acest comentariu. “A dat examenele?Cum putem să fim condusi de asta?“, s-a întrebat și Pantilimon Ramona. “Nu-mi aduc aminte cand ti-am dat bani de buzunar sa pleci in Germania“, i-a transmis Antonia premierului. “Asta n-ar trb sa fie la munca?“, întreabă, retoric, Samil Suci. “Avion privat la meci?“, a întrebat Cătălin Merlin, dar Guvernul nu a oferit nici o precizare. Vezi această postare pe Instagram O postare distribuită de Guvernul României (@guvern.ro) “Nicio victorie de-a romanilor nu va aparține vouă, ci doar lacrimile noastre de supărare vă aparțin!“, a comentat și Gruia Cătălin.

Comisia Europeană îi recomandă lui Ciolacu să nu mai cheltuie Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Comisia Europeană îi recomandă lui Ciolacu să nu mai cheltuie

Comisia Europeană îi recomandă lui Ciolacu să nu mai cheltuie așa de mult, să aducă deficitul bugetar la 3% și să nu mai îndatoreze țara. Comisia Europeană a pregătit draftul unei recomandări pe care Consiliul European o va face României în legătură cu deficitul bugetar imens, dar care critică și întârzierile în absorbția fondurilor europene. Citește și: Nicușor Dan anunță că vrea ca în 2024 să modernizeze 70 de kilometri de conductă de termoficare, față de 50 km în 2023 Comisia Europeană îi recomandă lui Ciolacu să nu mai cheltuie În documentul prezentat de Antena 3 se cere României să înceapă din 2024 reducerea deficitului bugetar la doar 3%, printr-o politică fiscală strânsă. Însă, în legătură cu anul 2025, Comisia Europeană scrie clar că Guvernul trebuie să reducă cheltuielile, nu să majoreze taxele. „In 2025, in line with the requirements of the reformed Stability and Growth Pact, limit the growth in net expenditure to a rate consistent with reducing the general government deficit towards the 3% Treaty reference value and keeping the general government debt at a prudent level over the medium term/ În 2025, în conformitate cu cerințele Pactului de stabilitate și de creștere reformat, să limiteze creșterea cheltuielilor nete la un ritm care să permită reducerea deficitului public general către valoarea de referință de 3 % din tratat și menținerea datoriei publice generale la un nivel prudent pe termen mediu”, se arată în document. În document se mai cere guvernului Ciolacu să accelereze implementarea programelor de coeziune și a PNRR, inclusiv capitolul RePowerEU, „asigurând finalizarea reformelor și investițiilor în august 2026, prin garantarea unei guvernări efective și întărirea capacității administrative”. Dezastrul absorbției fondurilor UE, inclusiv PNRR În primul trimestru din 2024, a atras doar 9,3% din PNRR din cât își programase la capitolul „Venituri”, arată un document publicat de ministerul de Finanțe, intitulat „Raport privind execuția bugetară în primul trimestru al anului 2024”. „Sumele primite de la Uniunea Europeană aferente proiectelor finanțate atât din cadrul financiar 2007-2013, cât și din cadru financiar 2014-2020 dar și sumele aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027, cât și cele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR încasate în primul trimestru al anului 2024, au fost în sumă de 14,28 miliarde lei (0,7% din PIB), corespunzător unui grad de realizare de 45,7% a programului trimestrial. Nerealizarea veniturilor programate pentru perioada analizată s-a datorat evoluției slabe a sumelor atrase aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR (9,3%) și a sumelor aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027 (42,9%)”, se arată în document.

Guvernul nu mai are bani pentru salariile judecătorilor și procurorilor Foto: Ziarul Financiar
Politică

Guvernul nu mai are bani salariile judecătorilor și procurorilor

Guvernul Ciolacu s-a trezit în iunie că nu mai are bani pentru salariile judecătorilor și procurorilor, așa că scoate o sumă atronomică din fondul de rezervă. În ședința de guvern care urmează să aibă loc vineri se va discuta o hotărâre de guvern „privind alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024, pentru suplimentarea bugetului Înaltei Curți de Casație și Justiție, Ministerului Public, Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii şi al Curții Constituționale”. Citește și: BREAKING NEWS Înalta Curte a admis recursul în casaţie al lui Mario Iorgulescu, dosarul va fi rejudecat la Curtea de Apel Guvernul nu mai are bani pentru salariile judecătorilor și procurorilor În total, Guvernul va suplimenta alocrările pentru cheltuielile de personal din aceste instituții cu peste 590 de milioane de lei, adică aproape 120 de milioane de euro. Sumele se vor aloca astfel: 379.692 mii lei credite de angajament și credite bugetare, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului către Înalta Curte de Casație și Justiție 159.249 mii lei credite de angajament și credite bugetare către Ministerul Public 18.846 mii lei către Ministerul Justiției 36.553 mii lei credite de angajament și credite bugetare către CSM 5.660 mii lei către CCR Guvernul arată că, după doar cinci luni, fondurile „sunt insuficiente pentru achitarea integrală a drepturilor salariale curente ale personalului din cadrul acestora până la finele anului în curs”. Citește și: De ce refuză premierul Ciolacu să-și prezinte diploma de bacalaureat, deși susține că o are. Cum a absolvit studii post-universitare fără să aibă diplomă de licență În plus, în nota de fundamentare se arată că acești bani sunt necesari „ținând seama de necesitatea plății drepturilor salariale restante existente în evidența ordonatorilor principali de credite, în condițiile în care în bugetul aprobat acestora pe anul 2024 nu sunt prevăzute sume pentru stingerea acestor obligații salariale stabilite la nivelul ordonatorilor de credite”.

Datoria publică a ajuns la 51,9% din PIB Foto: Inquam/George Calin
Economie

Datoria publică a ajuns la 51,9% din PIB

Datoria publică a ajuns la 51,9% din PIB, arată ultimele date publicate de ministerul de Finanțe, care însă se referă la finalul lunii martie. Doar datoria guvernamentală a crescut cu aproape 61 de miliarde de lei în trei luni, arată aceste date. În decembrie 2023, datoria publică era de 48,8%, iar în ianuarie 2023 de 50,2% din PIB. Citește și: Soția lui George Simion s-a angajat la stat, la ministerul Educației, condus de Ligia Deca, fosta consilieră a președintelui Iohannis Datoria publică a ajuns la 51,9% din PIB „Indicatorul datorie guvernamentală calculat în conformitate cu metodologia Uniunii Europene, pe baza datelor preliminate, exprimat ca procent în PIB, se situează la nivelul de 51,9% din PIB, la sfârșitul lunii martie 2024 (...) Planul de finanțare (fără a lua în considerare instrumentele de cash management și titlurile de stat emise și scadente în cursul anului) aprobat pentru anul 2024 în sumă de cca 181 miliarde lei a fost acoperit în proporție de 43,0% până la data de 31 martie 2024”, arată Finanțele în așa numita „Informare privind evoluția datoriei publice în luna martie 2024”. Altfel spus, în trei luni, guvernul Ciolacu a consumat deja 43% din împrumuturile planificate pentru tot anul. Dacă Finanțele arată că s-a acoperit 43% din planul de 181 de miliarde de lei, înseamnă că aceste împrumuturi au fost de circa 78 de miliarde de lei. În raportul privind datoria publică, se arată că aceasta a crescut în total cu 68,7 miliarde de lei din decembrie 2023 în martie 2024, din care 67 de miliarde de lei este creșterea datoriei guvernamentale. Însă datoria publică „calculată conform metodologiei Uniunii Europene” a crescut cu 61,6 miliarde de lei, din care 60,8 miliarde sunt datoria administrației publice centrale.

Derapajul financiar al Guvernului, fără precedent Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Derapajul financiar al Guvernului, fără precedent

Derapajul financiar al Guvernului, în primele patru luni din 2024, este fără precedent din 2008 până acum, arată un grafic din Ziarul Financiar. Citește și: Cum au reușit să scape medicii care transformaseră Spitalul de Arși în fabrică de pus silicoane Derapajul financiar al Guvernului, fără precedent Nici în anii crizie economice, nici în perioada pandemiei, nu s-a înregistrat un deficit atât de mare, de 3,24% din PIB, respectiv 57 de miliarde de lei. Grafic: Ziarul Financiar Ziarul Financiar arată cheltuielile cu asistența socială, aproape 84 de miliarde de lei, au reprezentat 35% din toate cheltuielile Guvernului. Însă, în septembrie, urmează o nouă majorare substanțială a pensiilor, iar Ziarul Financiar se întreabă dacă aceasta va fi posibilă. „Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele patru luni ale anului 2024, au fost în sumă de 1,93 mld lei, precum și de suma de 9,33 mld lei (0,53% din PIB) reprezentând plata în avans a pensiilor și a altor drepturi prevăzute de legile speciale, aferente lunii mai, din bugetul asigurărilor sociale de stat (8,31 mld lei), repectiv și din bugetul de stat (1,02 mld lei) conform HG nr.422/2024”, se arată într-o notă a ministerului de Finanțe. Cheltuielile Guvernului în primele patru luni Analiștii financiari cred că majorarea pensiilor ar trebui oprită „Nu, bugetul nu suportă, răspund analiştii financiari consultaţi de ZF. Dar se va face, pentru că legea deja este votată şi este, practic, o decizie electorală. În România sunt peste cinci milioane de pensionari”, scrie această publicație. Guvernul a cheltuit, în primele patru luni, zece miliarde de euro pe salariile bugetarilor, cu aproape 21% mai mult decât în perioada similară din 2023. Prin bugetul de stat pentru 2024, aprobat de Parlament, salariile bugetarilor ar trebui să crească în acest an cu 10%, oricum mult peste inflația anuală, estimată la circa 5%.

Guvernul s-a trezit în ultima zi că riscă să fie executat silit Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Guvernul s-a trezit în ultima zi că riscă să fie executat silit

Guvernul s-a trezit în ultima zi că, dacă nu achită 42 de milioane de euro, după ce a pierdut un proces internațional, riscă să fie executat silit. Informația apare într-un memorandum discutat azi în ședința de guvern. Citește și: Sumele uriașe plătite de contribuabili pentru cazarea și masa ștabilor de la Guvern: cheltuielile au crescut cu aproape 900% în doi ani Guvernul s-a trezit în ultima zi că riscă să fie executat silit „Conform cererii de plată comunicată de casa de avocatură King & Spalding la data de 03.05.2024, în cazul în care plata nu este efectuată până la data de 31 mai 2024, aceasta este împuternicită să continue măsurile legale corespunzătoare împotriva României în orice jurisdicție competentă. Atragem atenția că există un risc major ca bunurile deținute de stat sau de către societăți la care statul deține acțiuni pe teritoriul statelor membre Convenției ICSID, inclusiv România, să fie executate silit, în cadrul eventualelor proceduri de executare silită promovate de reclamanți”, se arată în memorandum. Într-o notă la memorandum se obseră că guvernul Ciolacu mai discutase și în martie această situație, când a fost supus aprobării un alt memorandum, „315.826/27.03.2024”, precum și adresa primită de la King & Spalding din data de 3 mai 2024. Procesul pierdut de guvern la ICSID a fost deschis de mai multe companii dezvoltatoare de centrale fotovoltaice, care au acuzat autoritățile de la București, în urmă cu aproape 6 ani, de încălcarea tratatului internațional Carta Energiei (TCE), prin tăierea subvențiilor pentru producția de energie regenerabilă acordate pe bază de certificate verzi suportate pe facturi de către consumatori. Din februarie se știa că am pierdut procesul și vom plăti „La data de 20.02.2024 Tribunalul arbitral a emis hotărârea în cadrul arbitrajului, prin intermediul căreia a obligat România la plata către reclamanți a sumei de 42,2 milioane de euro, plus dobândă de la data 01.01.2022, pentru prejudiciile pe care le-au suferit ca urmare a încălcării de către România a art. 10 alin.(1) din TCE. De asemenea, Tribunalul arbitral a mai obligat România la plata către reclamanți a sumei 600.000 dolari costuri de arbitraj și aproximativ 3,5 milioane euro reprezentând cheltuieli de apărare (60% din total), urmând ca la acestea să fie calculate dobânzi de la 30 de zile de la emiterea hotărârii″, a transmis, pentru Profit.ro, Ministerul Finanțelor. Însă abia azi, 30 mai, guvernul Ciolacu a aprobat majorarea creditelor bugetare pentru ministerul de Finanțe pentru a putea plăti daunele din acest proces pierdut.

Sumele uriașe pentru cazarea și masa ștabilor de la Guvern Foto: Facebook
Politică

Sumele uriașe pentru cazarea și masa ștabilor de la Guvern

Sumele uriașe plătite de contribuabili pentru cazarea și masa ștabilor de la Guvern: cheltuielile au crescut cu aproape 900% în doi ani, arată datele de pe site-ul Secretariatului General al Guvernului (SGG). Acesta publică, anual, un așa numit „program al achizițiilor publice”. Masa și cazarea demnitarilor, plus transportul pentru o parte din aceștia, de la Palatul Victoria sunt asigurate de regia protocolului de stat, RAAPPS. SGG contractează serviciile cu RAAPPS fără nici o licitație, direct de la această regie. Citește și: Plățile imense pe care guvernul Ciolacu le face pentru transportul angajaților de la Palatul Victoria. Cheltuielile din 2024, cu 25% mai mari ca în 2023 Sumele uriașe pentru cazarea și masa ștabilor de la Guvern Datele publice arată că așa-numitele cheltuieli cu „servicii de cazare în baza de protocol și agrement a RAAPPS permenent (în case de oaspeți)” au explodat în 2023 și 2024, față de 2022 și 2021. Și așa numitele contracte pentru „servicii de masă în restaurante și mese oficiale, tratații evenimente, tratații în saloanele aeroporturilor, cheltuieli de masă pentru ședințele de guvern” s-au majorat mult peste rata inflației, majorându-se de circa cinci ori din 2021 în 2024. Datele SGG arată că, în 2024, se vor cheltui 115,45 milioane de lei pentru cazarea ștabilor de la Guvern, adică peste 23 de milioane de euro. Contracte SGG 2024 pentru cazare și mese În 2023, contractul cu RAAPPS era de doar 100 de milioane de lei, respectiv circa 20 de milioane de euro. Aceste cheltuieli au crescut, de la an la an, cu 15%, mult peste rata inflației. Contracte SGG cazare și masă în 2022 În 2022 însă, contractul era de numai 13,6 milioane de lei, respectiv 2,5 milioane de euro. Din 2022 în 2024, costurile s-au majorat inexplicabil de aproape nouă ori, respectiv 900%. Contracte SGG cazare și masă 2022 În 2021 - când încă erau în vigoare restricțiile impuse de pandemie - cazarea demnitarilor la vilele RAAPPS a fost de 3,8 milioande lei, puțin peste 750.000 euro. Contractul pentru mesele demnitarilor, inclusiv cele de la ședințele de guvern, va fi, în 2024, de 2,5 milioane de lei, respectiv 500.000 de euro. Un calcul simplu arată că Executivul cheltuie 2.000 de euro pe zi lucrătoare pentru mesele demnitarilor. În 2023 aloca doar două milioane de lei, deci creșterea de la an la an a fost de 25%. În 2022, aceste contracte au fost de 1,6 milioane de lei - majorare tot de 25%, iar în 2021 de 577.000 de lei.

Guvernul mărește cu 10% salariile funcționarilor din primăriile mici Foto: Bihoreanul
Politică

Guvernul mărește cu 10% salariile funcționarilor din primăriile mici

Șpagă electorală: guvernul mărește, prin ordonanță de urgență, cu 10% - mult peste inflația anuală - salariile diplomaților și funcționarilor din primăriile mici, dominate de PSD. În plus, după modelul din sistemul de justiție, se vor deconta ochelarii bugetarilor. Vor mai crește și salariile angajaților din Cultură și din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii. Citește și: După ce Ciolacu și-a abandonat soția în covrigăria din Buzău ca unică asociată, firmei i-au crescut datoriile până la 354.000 de lei. Profitul, modest: 19.000 de lei În primele trei luni ale anului, deficitul bugetar a ajuns la 2,06%, un record. Cheltuielile de personal s-au majorat cu circa 20%, consumând, până în martie, 2,1% din PIB. Guvernul mărește cu 10% salariile funcționarilor din primăriile mici „Se va reglementa posibilitatea angajatorilor de a putea deconta lucrătorilor care folosesc în mod obişnuit un echipament cu ecran de vizualizare pe o durată semnificativă a timpului normal de lucru, achiziția de dispozitive de corecţie speciale, în limita sumei de 500 lei/persoană”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de ordonanță. Ministerul Muncii, care a inițiat acest proiect, estimează cheltuielile cu aceste majorări, în două tranșe, respectiv pentru luna iunie 2024 și luna septembrie 2024, vor fi de 1,127 miliarde de lei. Impactul pentru 2025 și anii următori nu este calculat. Poriectul prevede și înființarea unei noi structuri birocratice. „Se va înființa Comisia Centrală pentru Drepturi Salariale instituită prin ordin comun al ministrului muncii și solidarității sociale, ministrului finanțelor și ministrului justiției, pentru soluționarea unor aspecte de natură tehnică în vederea corectei aplicări a situațiilor semnalate și pentru dezlegarea unor chestiuni privind drepturile de natură salarială”, arată nota de fundamentare. Nota de fundamantare nu precizează câte persoane vor majora de aceste majorări salariale plătite de contribuabili.

Împrumuturile statului au explodat Foto: Facebook
Economie

Împrumuturile statului au explodat

Împrumuturile statului au explodat: guvernul Ciolacu s-a împrumutat în patru luni din 2024 cât în șapte luni din 2022, arată datele Ministerului de Finanțe. Potrivit acestor date, ministerul condus de Marcel Boloș a contractat, până la 25 aprilie 2024, împrumuturi interne și externe în valoare de 89,5 miliarde de lei, dintre care 46,9 miliarde de lei, 4,6 miliarde de euro și patru miliarde de dolari. Citește și: Nesfârșita listă de sinecuri plătite de contribuabili către clientul familiei Firea-Pandele, Hazem Kansou, candidat PSD la consiliul general al Capitalei Spitalul construit de ONG-ul Dăruiește Viața pentru copiii bolnavi de cancer a costat circa 50 de milioane de euro și se poate estima că împrumuturile făcute în 2024 de Guvern, pentru a acoperi diferența dintre venituri și cheltuieli, vor fi cam cât 100 de astfel de spitale. Împrumuturile statului au explodat În 2022, guvernul s-a împrumutat cu doar 151 miliarde de lei, în total. Teoretic, în nici patru luni din 2024, guvernul Ciolacu s-a împrumutat cât guvernul Ciucă în șapte luni. În 2023, împrumuturile în lei, euro și dolari, au fost echivalentul a 203,8 milioane de lei. Dacă ritmul împrumuturilor din primele patru luni din 2024 se menține, guvernul Ciolacu se va împrumuta în acest an cu circa 270 de miliarde de lei, adică echivalentul a 54 de miliarde de euro. Datoria publică guvernamentală a sărit în acest an de 50% din PIB. Potrivit ultimelor date publicate de Ministerul de Finanțe, datoria guvernamentală – calculată conform metodologiei UE – a fost în luna februarie de 52,4% din PIB. Potrivit Legii responsabilității fiscal bugetare, la depășirea pragului din 50% din PIB datorie, guvernul ar fi trebuit să anunțe la acel moment un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în PIB și să oprească orice creșteri de cheltuieli bugetare.

Numărul uriaș al sporurilor de care beficiază angajații Guvernului Foto: Facebook
Eveniment

Numărul uriaș al sporurilor de care beficiază angajații Guvernului

Numărul uriaș al sporurilor și salariile mari de care beficiază angajații Guvernului, care acum cer najorări și fac grevă japoneză: sunt nu mai puțin de 11 sporuri și drepturi înșirate pe site-ul Secretariatului General al Guvernului, care suplimentează venturile salariale. Citește și: Piedone, atacuri în serie la „Firea Pandele”: „A făcut 20 de companii, a cheltuit banii, a îndatorat Bucureștiul și a plecat!”. El cere să se voteze împotriva „lenei și incompetenței” Azi, Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului a cerut o întâlnire „față în față” cu premierul Marcel Ciolacu, pentru a solicita majorări salariale. Pe lista „funcțiilor care intră în categoria personalului plătit din fonduri publice din cadrul Secretariatului General al Guvernului și a structurilor fără personalitate juridică din cadrul Aparatului de lucru al Guvernului, pentru care Secretariatul General al Guvernului are calitatea de angajator, la data de 31.03.2024” cel mai mare salariu brut al unui funcționar sare de 21.000 de lei, iar cel mai mic, al unui referent, este de 5.452 de lei. Numărul uriaș al sporurilor de care beficiază angajații Guvernului Ce sporuri primesc angajații SGG: 50% pentru cei care gestionează proiecte europene Spor condiții vătămătoare Indemnizația de hrană în cuantum de 347 lei/lună, brut, pentru cei cu salarii nete până în 8.000 de lei 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru cei cu doctorat Personalul care exercită activitatea de control financiar preventiv, pe perioada de exercitare a acesteia, beneficiază de o majorare a salariului de bază cu 10% Personalul din cadrul Secretariatului General al Guvernului cu atribuţii în asigurarea suportului documentar şi arhivistic, respectiv a asistenţei juridice de specialitate, beneficiază de o majorare salarială de 50% aplicată la salariul de bază brut Personalul care, potrivit programului normal de lucru, îşi desfăşoară activitatea în timpul nopţii, între orele 22:00 şi 6:00, beneficiază pentru orele lucrate în acest interval de un spor pentru munca prestată în timpul nopţii de 25% din salariul de bază Indemnizație de detașare de 23 lei/zi și decontarea chiriei, în limita unui plafon de 1.600 de lei pe lună, pentru cei detașați la distanțe mai mari de 50 km Probabil că aceștia primesc și vouchere de vacanță, dar acestea nu apar pe lista publicată de SGG. La SGG lucrau, în martie 2024, 4.835 de persoane, potrivit datelor ministerului de Finanțe. În august 2019, când la putere era încă PSD, iar premier era Viorica Dăncilă, numărul angajaților SGG era de 3.133. În martie 2021, a ajuns la 4.473.

Guvernul a luat 500 de milioane de lei de la bucureșteni Foto: Facebook
Politică

Guvernul a luat 500 de milioane de lei de la bucureșteni

Guvernul a luat 500 de milioane de lei de la bucureșteni, în primele cinci luni ale anului, și le-a dus „în marea gaură a bugetului național”, a arătat, azi, pe Facebook, Nicușor Dan, primarul general al Capitalei. Citește și: Nordis, dezvoltatorul imobiliar la care este asociat soțul deputatei PSD Laura Vicol, acuzat că a luat banii clienților și a fugit cu ei – presă El a răspuns astfel atacurilor împotriva sa legate de faptul că a stabilizat situația financiară a Bucureștiului, după ce Gabriela Firea a lăsat orașul, potrivit propriilor ei declarații, în faliment. Guvernul a luat 500 de milioane de lei de la bucureșteni „Urmare a deciziei guvernului, aprobată de parlament, în primele 5 luni din 2024 am primit de la stat, din impozitele pe salarii ale bucureștenilor, cu 500 de milioane de lei (cu 20%) mai puțin decât în primele 5 luni din 2023. Adică guvernul a luat de la noi și a dus în marea gaură a bugetului național. În ritmul acesta vom primi în 2024 cu 1,2 miliarde de lei mai puțin decât în 2023. 1,2 miliarde de lei înseamnă 100 de tramvaie sau 800 de autobuze electrice”, a scris Nicușor Dan. Agenția de rating Fitch a lăudat, la 13 aprilie, administrația Bucureștiului, arătând că orașul pune în aplicare „un plan ambițios de investiții”. „Credem că Bucureștiul are mult mai multă flexibilitate decât alte municipalități cotate din România pentru a reduce cheltuielile ca răspuns la scăderea veniturilor”, a arătat Fitch. Fitch a reconfirmat ratingul Bucureștiului la nivel A, cu patru trepte peste cel al României.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră