luni 20 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: guvern

436 articole
Internațional

Cehia alunecă în hău politic: coaliție de guvernare între populiști, eurosceptici și extrema dreaptă

Cehia, alianță guvernamentală cu partide radicale. Miliardarul populist ceh Andrej Babis, liderul partidului ANO (Acțiunea Cetățenilor Nemulțumiți), a anunțat marți că poartă negocieri pentru formarea unui nou guvern care ar putea include miniștri propuși de formațiuni eurosceptice și de extremă dreapta. Cehia, alianță guvernamentală cu partide radicale Declarația a fost făcută într-un mesaj video publicat pe Facebook. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Nazare, asociat cu un pedofil grec condamnat, dar scăpat prin prescripție. Georgiadis, mâna dreaptă a premierului Mitsotakis Partidul ANO a obținut cel mai mare număr de voturi în alegerile parlamentare din 3-4 octombrie, însă nu a reușit să atingă majoritatea necesară pentru a guverna singur. Inițial, Babis a declarat că își dorește un cabinet minoritar, sprijinit în Parlament de formațiunea Motoristé sobě (Șoferii împreună) și de partidul SPD, cunoscut pentru pozițiile sale anti-UE și anti-NATO. Cele două partide au respins, însă, ideea de a susține guvernul din afară, cerând să facă parte direct din noul executiv. Babis: „Negociem un guvern comun” „Negociem un guvern comun”, a anunțat Babis marți. Acesta a explicat că SPD ar urma să dețină câteva ministere conduse de experți independenți, în timp ce Motoristé sobě ar dori ca politicienii care au candidat în alegeri să ocupe posturi ministeriale. Atât ANO, cât și Motoristé sobě fac parte din grupul Patrioți pentru Europa din Parlamentul European, un bloc politic ce promovează naționalismul economic și euroscepticismul. ANO se opune pactelor UE privind migrația și decarbonizarea. Motoristé sobě respinge interdicția asupra motoarelor cu combustie internă și alte politici de mediu considerate excesive. SPD merge mai departe, cerând referendumuri privind ieșirea Cehiei din UE și NATO, precum și încetarea oricărui ajutor pentru Ucraina, inclusiv pentru refugiații stabiliți în Cehia. Babis a declarat totuși că nu susține ideea unor referendumuri pentru părăsirea UE sau NATO, încercând să păstreze un echilibru între partenerii săi potențiali. O politică externă mai rezervată față de Ucraina Fostul premier a sugerat o reevaluare a implicării Cehiei în sprijinirea Ucrainei, comparativ cu actualul guvern de centru-dreapta aflat la final de mandat. Printre măsurile puse sub semnul întrebării se numără programul de livrare de muniție de artilerie către Kiev, pe care Babis îl critică pentru supraevaluare și lipsă de transparență. În replică, președintele ceh Petr Pavel, unul dintre arhitecții programului, a cerut luni partidelor să continue sprijinul militar pentru Ucraina. Formarea noului guvern, posibil peste câteva săptămâni Chiar dacă Andrej Babis va reuși să ajungă la un acord de coaliție, formarea efectivă a guvernului ar putea dura câteva săptămâni. Președintele Petr Pavel a convocat prima ședință a noii camere inferioare a Parlamentului pentru data de 3 noiembrie, moment în care va fi ales și noul președinte al camerei. Abia după demisia oficială a actualului cabinet poate fi desemnat un nou prim-ministru, ceea ce face ca procesul de tranziție politică din Cehia să rămână încă deschis.

Cehia, alianță guvernamentală cu partide radicale (sursa: Facebook/Andrej Babiš)
Câciu îl insultă pe omul lui Bolojan fiindcă a procurat autoutilitare Foto: Yellow Club
Politică

Câciu îl insultă pe omul lui Bolojan fiindcă a procurat autoutilitare pentru nomenklatura Guvernului

Fostul ministru de Finanțe Adrian Câciu îl insultă pe omul lui Bolojan, Mihai Jurca, șeful Cancelariei primului-ministru, fiindcă a procurat 17 „autoutilitare” pentru nomenklatura Guvernului: „Când ești prost de mic, când ești mare doar te joci. Dar tot mic și prost rămâi!”, a scris Câviu, pe Facebook. Jurca a fost citu manager al municipiului Oradea.  Câciu îl insultă pe omul lui Bolojan fiindcă a procurat autoutilitare Câciu explică faptul că șeful cancelariei a vrut să fenteze legea prin achiziționarea unor așa-zise autoutilitare, fiindcă legea interzice cumpărarea unor mașini noi.  „Autoutilitara este, prin definiție, un mijloc de transport marfă. Ca să fenteze legea, șeful cancelariei nu a luat autoturisme. A luat autoutilitare că, deh, legea nu are interdicție pentru ele...   Pai nu prevede legea interdicție pentru autoutilitare dar nici banii nu se pot cheltui pe ele daca nu transporți marfa. Nici benzina nu ai voie să o decontezi. Nici asigurări și nici nimic. Ori, Cancelaria Primului Ministru nu are ca obiect de activitate transportul de mărfuri. Punct!   Și a venit «deșteptul-șef». Și a găsit el «șmecheria». «Băi», a zis el, «legea interzice autoturismele, dar nu si autoutilitarele».. :)). Pai normal, deșteptule, ca doar nu cari ceapă la guvern. Și nici Lagavulin.   De ce nu oi fi luat tu niște tiruri, nu te înțeleg...măcar să o faci lată până la capat!   Sau, mai știi, vrea nea Jurca să care baxuri de vin si nu are cu ce, și îi trebuie 17 autoutilitare? Dar și asa tot are nevoie de facturi, avize de însoțire a marfii, note de intrare-recepție, bonuri de consum, ma rog, un biblioraft de documente..:)).   Concluzie: a vrut să ocolească legea în vigoare dar a încalcat alte legi.   Iar Curtea de Conturi trebuie să impute acești bani și mă refer la toți banii, inclusiv banii de benzina. Mai mult decat atat, autoutilitarele respective nu intra pe cota de combustibil. Aceea este alocata pentru autoturisme...:))).   Intrand acum un pic in istoric.   Că e bun pentru partea de moralitate dar și de efect financiar...:   Când eram ministru de finanțe am inițiat OUG 34/2023 si am interzis achizitia dar și leasingul pentru autoturisme. Veneam dupa un deficit pe cash de 5,7% din PIB si un ESA de 6,3%. Aveam probleme pe partea deficit, ne propusesem sa închidem 2023 la 4,4% dar, din start, în 20 decembrie 2022, Parlamentul României adoptase o lege (Legea 370), la o zi dupa ce adoptasem legea bugetului (Legea 368), care reducea veniturile bugetului general consolidat cu circa 10 miliarde lei fața de legea bugetului(prin prorogari de termene la celebra OG16/2022). A fost celebră perioada, s-a suprapus și peste celebra rotație a premierilor dar si peste demiterea șefilor ANAF si Vama, sau peste dorința unora de a nu mai trage la fel în domeniul colectării.   Cert este că, era evident că nu se atingea ținta de 4,4% din PIB. Daca nu s-ar fi luat măsuri, deficitul era prognozat a fi 6,8-7,4%. S-a închis în 5,7% pe cash si 6,6% pe ESA.   Pentru că au fost mai mulți de «Jurca» care s-au crezut mai deștepți decat legea și au ocolit, atât OUG 34/2023(data în mai 2023) dar și legea 296/2023 (dată în octombrie 2023).   Și tot așa, «deștepti» peste «deștepti», deși s-au dat ordonanțe fără număr, au ocolit prevederile respective și am ajuns la un deficit de 8,65% pe cash și 9,3% pe ESA în 2024.   Și iar s-a dat OUG pentru 2025. OUG 154/2024. Care a păstrat interdictiile.   Pâna a venit «deșteptul» care le-a "șmecherit"..   Ma rog, sa concluzionez:   a. Mi se pare aberant sa zici ca aplici masurile de reducere a deficitului dar tu sa le cresti.   b. Este ilegala toată achizitia facuta de Cancelarie dar si orice decont făcut de Guvern pe acele autoutilitare.   c. Cancelaria primului-ministru ar trebui sa denunte contractul si sa dea masinile inapoi.   d. Daca nu are masini sa ceara ANAF sa îi gaseasca la confiscari(e plin parcul auto). Daca vrea masini sa faca comodat la RAPPS, dar sa se incadreze in cota de combusitibil a SGG.   Înca una, pe care aștept să o dezvolte influenkerii care zic ca dau sfaturi guvernului: rata la Duster-urile astea nu vi se pare că e cât una la un Range Rover din ăla sport/lux/premium? ”, a scris Câciu. 

Guvernul intră peste proiectele CNI și oprește constructia salilor de sport Foto: Aktual 24
Eveniment

Guvernul intră peste proiectele CNI: stop sălilor de sport, stadioane doar cu co-finanțare locală

Guvernul intră peste proiectele CNI: stop sălilor de sport construite din bani de la bugetul central, iar noi stadioane se vor mai finanța, de către ministerul Dezvoltării, prin CNI, doar cu co-finanțare locală în procent de minimum 25%. Citește și: Ministrul Bogdan Ivan arată dezastrul de după mandatul lui Burduja: 27.000 lei/megawatt, risc de blackout, proiecte „pe hârtie” Proiectul așa-numitei „ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru stabilirea unor măsuri privind implementarea programelor naţionale din domeniul lucrărilor publice” nu apărea pe ordinea de zi a ședinței de guvern de azi, 2 octombrie, așa cum a fost ea publicată pe site-ul Executivului. Toate informațiile despre această ordonanță au fost anunțate de purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu.  Guvernul intră peste proiectele CNI: stop sălilor de sport, stadioane doar cu co-finanțare locală Ce prevede ordonanța de urgență adoptată azi: „Vor fi oprite proiectele privind sălile de sport, aşezămintele culturale, fosele septice şi sistemele de canalizare. Se vor abroga o serie de subprograme, inclusiv pentru că ele se dublează cu alte programe ale Ministerului Dezvoltării – e vorba de săli de cinema, drumuri de interes local şi drumuri de interes judeţean, imobile cu risc seismic” - a spus Dogioiu, citată de Agerpres. „Rămâne doar programul dedicat în cadrul Ministerului Dezvoltării – reabilitare blocuri de locuinţe situate în zone defavorizate”  În ceea ce priveşte Programul naţional „Anghel Saligny” a fost stabilit „un termen limită pentru încheierea contractelor de finanţare între 1 ianuarie 2026 şi 31 decembrie 2026”. „Deci, 31 decembrie 2026 va fi termenul limită, începând cu 1 ianuarie 2026, în care pot fi încheiate contracte de finanţare”. „Tot ceea ce se semnează anul viitor va fi achitat în 2027” „În cazul stadioanelor, se vor putea realiza aceste investiţii numai cu participarea beneficiarilor la finanţarea acestora, prin convenţii de cofinanţare în cuantum de 25% din valoarea totală a lucrărilor. În situaţia în care nu a început execuţia lucrărilor, aceasta poate începe după data de 1 ianuarie 2027. Abia de atunci vor putea fi finanţate, construite, din nou, stadioane din bugetul public. Partea de 25% care este cofinanţare din partea autorităţilor locale poate fi, sigur, şi mai devreme. Fiecare autoritate locală şi-o plăteşte când o doreşte, dar pe partea de buget public, după 1 ianuarie 2027” Nu este clar, deocamdată, impactul acestor măsuri, mai ales în ceea ce privește costurile amânate pentru 2027. 

Guvernul nu crește taxele anul viitor (sursa: Facebook/Alexandru Nazare)
Politică

Guvernul nu are de gând "în acest moment" să crească taxele în 2026, spune ministrul de Finanțe

Guvernul nu crește taxele anul viitor. Guvernul nu are în vedere, în acest moment, majorarea taxelor pentru anul viitor, a declarat miercuri seară ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, după aprobarea proiectului de rectificare bugetară. Guvernul nu crește taxele anul viitor „Nu discutăm despre o creștere a taxelor. Nu avem în plan o creștere a TVA pentru 2026 nici în Horeca. Citește și: EXCLUSIV Apartamentul din Dubai al lui Traian Preoteasa, șeful CFR Călători, închiriat de Ministerul Muncii cu 30.000 de euro Așteptăm analiza și, pe baza acesteia, vom discuta în Coaliție și vom lua o decizie. În ceea ce privește celelalte impozite, pe profit sau pe venit, nu avem în plan o creștere a taxelor”, a precizat șeful Finanțelor. Nazare a subliniat că sectorul Horeca este „un caz aparte” și că o decizie finală va fi luată doar după analiza impactului fiscal. Impactul măsurilor fiscale în 2026 Oficialul a explicat că pachetele fiscale adoptate până acum vor avea efecte semnificative abia în 2026. „Efectul cumulat al pachetelor se centrează pe 2026 pentru că anul viitor trebuie să țintim spre un deficit de 6%. Avem o ajustare foarte mare de făcut. De aceea, strategia a fost ca măsurile fiscale să susțină anul 2026 și să ajungem cât mai aproape de ținta de 6%”, a menționat Nazare. Rectificarea bugetară aprobată de Guvern prevede o țintă de deficit de 8,4% pentru acest an, urmând ca ajustările necesare să fie realizate treptat până în 2026.

Reforma administrației locale, dispute în coaliție (sursa: Facebook/Lia Olguta Vasilescu)
Politică

Reforma administrației locale, din nou pe masa coaliției: două scenarii discutate

Reforma administrației locale, dispute în coaliție. Liderii coaliţiei de guvernare s-au reunit miercuri la Palatul Victoria pentru o nouă rundă de discuţii privind reforma administraţiei locale. Reforma administrației locale, dispute în coaliție La întâlnire au participat premierul Ilie Bolojan, preşedintele PNL, vicepremierul Marian Neacşu, primarul Craiovei Lia Olguţa Vasilescu (PSD), Dominic Fritz (USR), Kelemen Hunor și Cseke Attila (UDMR), dar și Varujan Pambuccian, liderul grupului minorităţilor naţionale din Parlament. Citește și: EXCLUSIV Apartamentul din Dubai al lui Traian Preoteasa, șeful CFR Călători, închiriat de Ministerul Muncii cu 30.000 de euro Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a explicat că în prezent sunt analizate două variante principale: reducerea posturilor ocupate din administrațiile locale; un mix de măsuri care include tăieri de cheltuieli la bunuri, servicii și personal. „Scenariile sunt cele prezentate și de dumneavoastră: reducerea de personal pe posturi ocupate, reducerea cheltuielilor la personal și servicii sau o combinație a acestora pentru a găsi un compromis”, a declarat Cseke Attila la Digi24. Impactul reducerilor în administrațiile locale Ministrul a precizat că mecanismul propus nu va aduce reduceri semnificative acolo unde primarii au eficientizat deja structurile de personal. La peste 700 de unități administrativ-teritoriale (UAT), nu ar fi nevoie de reduceri efective. În celelalte 2.400-2.500 de UAT-uri, reducerile ar fi diferențiate, în funcție de gradul de ocupare al organigramelor. „Acolo unde toate posturile sunt ocupate, reducerea ar putea fi mai consistentă. Aplicarea procentului de 30% va duce, în final, la o reducere de 10% a posturilor ocupate”, a explicat ministrul Dezvoltării. Critici privind discuțiile din coaliție Cseke Attila s-a arătat nemulțumit că discuțiile din coaliție se concentrează aproape exclusiv pe numărul de posturi ce urmează a fi reduse. „Acest pachet are 50 de pagini cu multe măsuri utile pentru autoritățile locale, care pun în ordine mecanisme financiare și sprijină comunitățile. Totuși, se vorbește doar despre reducerile de personal”, a subliniat oficialul UDMR. Riscul blocajului politic Ministrul a avertizat că lipsa unui acord în următoarele săptămâni ar transmite un semnal negativ în ceea ce privește stabilitatea coaliției. „UDMR și Ministerul Dezvoltării consideră că prima variantă trebuie reglementată urgent. Apoi trebuie vizată și reducerea aparatului de la administrația centrală, unde birocrația este la fel de mare. Acolo, programul de guvernare prevede o reducere de 20%, dar nu există încă un mecanism clar pentru aplicarea acesteia”, a adăugat Cseke Attila.

Sindicatul angajaților din Guvern respinge restructurarea (sursa: Facebook/Guvernul României)
Eveniment

Sindicaliștii din Guvern se opun vehement reducerii cu 40% a posturilor din Cancelaria premierului

Sindicatul angajaților din Guvern respinge restructurarea. Președintele Sindicatului Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG), Noni Iordache, a declarat marți că organizația pe care o reprezintă se opune categoric reducerii cu 40% a posturilor din cadrul Cancelariei prim-ministrului. Sindicatul angajaților din Guvern respinge restructurarea Liderul sindical acuză că reforma propusă este realizată „otova, cu lopata”, fără o analiză reală a nevoilor instituționale. Citește și: Suma imensă cu care partidele parlamentare au plătit presa, din subvenția de la stat, în 2025. Guvernul nu a tăiat subvenția pentru partide Declarațiile vin după o întrevedere avută la Palatul Victoria cu șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca. Potrivit lui Iordache, Jurca a anunțat intenția de a reduce numărul posturilor din Cancelarie de la 99 la 65, prin desființarea a două structuri, inclusiv a Serviciului de relații internaționale din cadrul Direcției de protocol. Sindicalistul a precizat că baza reformei ar fi rapoartele de activitate, dar fără o consultare prealabilă cu angajații sau o analiză a fișelor de post. Critici la adresa procentului propus Noni Iordache a subliniat că sindicatul nu va accepta reducerea cu 40%, în condițiile în care programul de guvernare asumat în fața Parlamentului prevedea o diminuare de doar 20%. „Dacă în fața cetățenilor ți-ai asumat 20% și vii acum cu 40%, este doar un joc de imagine”, a spus liderul SAALG, într-o intervenție la B1TV. Întrebări fără răspuns privind impactul bugetar În discuțiile cu șeful Cancelariei, Iordache a întrebat care este impactul bugetar real al reducerii de personal, dar susține că nu a primit un răspuns clar. „Este o comandă directă de la premier: să fim obligați să mergem să lucrăm în privat”, a afirmat sindicalistul. Transferurile și acuzațiile de favoritism Liderul sindical a criticat și refuzul șefului Cancelariei de a permite transferul unor angajați profesioniști către alte instituții, subliniind că pentru persoane cu „spate politic” s-au făcut astfel de transferuri. „Vrea sânge, vrea oameni dați afară. Uităm de carieră, de dreptul de a-ți alege locul de muncă”, a declarat Iordache. „Reforma, da. Dar nu otova” Deși susține că reforma administrației publice este necesară, Noni Iordache respinge modul în care aceasta este aplicată. „Sunt de acord cu reforma, dar nu cu lopata. Nu putem vorbi de eficiență când nu există o analiză a activității instituțiilor”, a punctat el.

Lista palatelor și vilelor de lux puse la dispoziția nomenklaturii de către RAAPPS
Politică

EXCLUSIV Lista palatelor și vilelor de lux puse la dispoziția nomenklaturii de către RAAPPS

 Lista palatelor și vilelor de lux puse la dispoziția nomenklaturii de către RAAPPS: sunt 11 complexe imobiliare, cu suprafețe uriașe de teren, plaje, piscine, băi reci și păduri. Regia Protocolului de Stat mai oferă Parlamentului, CCR, Guvernului și Președinției un elicopter și un simulator de zbor.  Citește și: Pesediștii din CJ Maramureș vor să o facă pe mama primarului penal Cherecheș cetățean de onoare. Primarul Cherecheș a fost membru PSD Pentru accesul în aceste vile și palate, Secretariatul General al Guvernului plătește, în 2025, către RAAPPS, peste 81 de milioane de lei. Semnăturile de pe contractul încheiat la 11 martie 2025 au fost secretizate.  Lista palatelor și vilelor de lux puse la dispoziția nomenklaturii de către RAAPPS Ce vile și palate are la dispoziție nomenklatura care conduce România: Complexul Lotus și vila Panseluța, la Neptun, un palat și șase vile pe o suprafață de circa 14 hectare. Complexul are „piscine” - nu se precizează câte - băi reci, debarcader și plajă Complexul Scroviștea: patru vile, popicărie, pescărie, pădure (peste 2.500 de hectare) și cramă Palatul Snagov Complexul din Uzlina, în Delta Dunării, unde este și un „pavilion expunere păsări”. O cabană are 357 mp.  Trei vile la Predeal, fiecare cu peste un hectar de teren Palatul Foișor, plus trei case, la Sinaia. Sunt 16 hectare de teren, heliport, pădure și sere Palatul Primăverii și Vila Lac 2 în București.  „Dacă atunci când am fost secretar general al Guvernului am publicat toată lista cu spaţiile pe care le deţine RAAPPS, pe care le administrează, pentru că ele sunt parte a statului român, şi cu chiriaşii acestora vor fi făcute publice”, spunea Ilie Bolojan la 22 iulie. 

CCR amână sesizările pe trei legi din pachetul II de măsuri asumate de Guvern Foto: CCR
Politică

CCR amână pentru 8 octombrie sesizările pe trei legi din pachetul II de măsuri asumate de Guvern

CCR amână pentru 8 octombrie sesizările pe trei legi din pachetul II de măsuri asumate de Guvern, inclusiv cea privind pensiile magistraților. Sesizările au fost depuse de AUR, S.O.S. şi POT.  Citește și: ANALIZĂ Trei luni de guvernare Bolojan: PSD a blocat toate reformele și reducerile de cheltuieli. Partidul lui Grindeanu, tot mai agresiv cu premierul CCR amână sesizările pe trei legi din pachetul II de măsuri asumate de Guvern Este vorba despre Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii, Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice şi Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Pe de altă parte, CCR a respins obiecția de neconstituționalitate privind Legea pentru eficientizarea activității unor autorități administrative autonome, care viza restructurarea ANCOM, ANRE și ASF, a anunțat biroul de presă al CCR.  Surse din CCR citate de G4Media afirmă că o decizie privind pensiile magistraților va fi amânată și la 8 octombrie, pentru ca o posibilă decizie de respingere să vină după reuniunea miniștrilor de finanțe din țările UE (Consiliul Afaceri Economice și Financiare – ECOFIN) programată pentru data de 10 octombrie. Premierul Ilie Bolojan a declarat pe data de 27 august că, dacă proiectul de modificare a pensiilor magistraţilor va cădea la Curtea Constituţională, ”e greu de presupus că acest Guvern va mai avea legitimitatea să vină să rezolve alte nedreptăţi”.

PSD a blocat toate reformele și reducerile de cheltuieli Foto: Facebook Sorin Grindeanu
Politică

ANALIZĂ Trei luni de guvernare Bolojan: PSD a blocat toate reformele și reducerile de cheltuieli

După trei luni de guvernare Bolojan, PSD a blocat toate reformele și reducerile de cheltuieli. Partidul lui Grindeanu este tot mai agresiv cu premierul prin personaje din eșalonul II, precum Mihai Fifor, Marius Budăi și Adrian Câciu, și deschide noi fronturi de luptă împotriva miniștrilor USR, amenințând că va vota moțiunile simple inițiate de AUR.  Citește și: Primarii din Botoșani au învățat de la magistrați: dau statul în judecată pentru salarii mai mari În schimb, taxele au crescut, iar inflația afectează serios veniturile.  PSD a blocat toate reformele și reducerile de cheltuieli Surse din coaliție susțin că această situație se va calma după congresul PSD, dar deocamdată nu se știe când va avea loc acest congres. Ce reforme și reduceri de cheltuieli a blocat PSD: reducerea cu 13.000 de persoane a bugetarilor din administrația locală. Economia anuală ar fi de circa 1,4 miliarde de lei (deci fiecare lună înseamnă cheltuieli inutile de circa 120 milioane lei) reducerea personalului din administrația centrală: nici măcar nu se discută această posibilitate, demnitarii PSD au anunțat deja că nu vor da oameni afară. Kelemen Hunor aprecia că ar putea fi concediați circa 120.000 de bugetari din aparatul central (prin extrapolare, ar putea insemna reduceri de cheltuieli anuale de circa 13 miliarde de lei sau mai mult, fiindcă salariile sunt mai mari)  depolitizarea companiilor de stat: PSD continuă să-și mențină clientela în fruntea acestora, ba chiar face numiri noi, scandaloase, precum Bogdan Mîndrescu, numit director la Aeroporturi București (Otopeni și Băneasa). Legea care reglementează viitoarele numiri în CA-urile companiilor de stat a fost considerată complet ineficientă chiar de ministrul Economiei, Radu Miruță. Nici o schimbare la marile monopoluri Transelectrica și Transgaz, deși presa a scris despre abuzuri uriașe.  Nici o schimbare la companiile controlate de PSD prin ministerul Transporturilor, deși sunt încărcate de datorii, ratează fonduri PNRR pe bandă rulantă și oferă servicii foarte proaste.  Regia Protocolului de Stat, neatinsă, deși PNL, prin Nicolae Ciucă și Ilie Bolojan, au promis că o vor reforma. După dezvăluirile privind închirierea, prin interpuși, a unui sediu către Eximbank, nu s-a întâmplat nimic Sume uriașe continuă să finanțeze partidele, doar în septembrie li s-au alocat circa 19 milioane de lei PNRR-ul este parțial blocat, România a îndeplinit doar 27% din obiective. Un plan modificat a fost depus la 12 septembrie la Comisia Europeană, nu se știe când va fi aprobat Modificările la pensiile magistraților așteaptă aprobarea unui CCR dominat de clienții PSD și PNL. Nu se știe ce se va petrece cu pensiile militarilor Clienții PSD sunt promovați înalți funcționari publici și primesc diverse sinecuri în consilii de administrație - precum Cristian Vasilconiu, un fost jurnalist preluat de Olguța Vasilescu, care acum este secretar general adjunct al ministerului Muncii și administrator la o fabrică de armament.  În plus, PSD a blocat propunerile președintelui Nicușor Dan privind numirea unor noi șefi ai SRI și SIE. SRI nu mai are director civil, numit de Parlament, din iulie 2023. SIE este condus de pesedistul Gabriel Vlase din iulie 2018.  Mandatul de cinci ani al lui Renate Weber ca Avocat al Poporului a expirat de un an. 

Regia Protocolului de Stat cumpără autoturisme 4X4, pentru transportul angajaților Guvernului Foto: Facebook Guvernul României
Eveniment

Regia Protocolului de Stat cumpără autoturisme 4X4 pentru transportul angajaților Guvernului

Regia Protocolului de Stat (RAAPPS) cumpără cinci autoturisme 4X4 pentru transportul angajaților Guvernului: vor fi autoturisme de teren, tracţiune 4x4, cu propulsie hibridă, alimentate pe benzină + electric, patru uşi, cinci locuri. Citește și: Fabuloasa instituție de stat cu 12 șefi și 16 mașini cu șofer la 160 de angajați. Protocolul este 200.000 lei/lună, în medie Doar la Cancelaria Guvernului, condusă de Miha Jurca, RAAPPS închiriază 16 mașini cu șofer. „Știți cât costă deplasarea unui demnitar la Guvern lună de lună? Între 21.000 de lei și 30.000 de lei. Aici intră mașină, șofer, combustibil, tot ce ține de mentenanța unei mașini”, a spus președintele sindicatului angajaților din Guvern, Noni Iordache.  Regia Protocolului de Stat cumpără autoturisme 4X4 pentru transportul angajaților Guvernului „Autoturismele ce se intenţionează a fi achiziţionate vor face parte din parcul auto al RA-APPS - Departamentul Bucureştii Noi şi vor contribui la prestarea serviciilor de transport pe care RA-APPS prin Departamentul Bucureştii Noi le asigură Secretariatului General al Guvernului, Cancelariei Primului Ministru, dar şi altor instituţii de stat cu care RA-APPS are încheiate contracte de prestări servicii de transport”, se arată într-un comunicat al Regiei, citat de Agerpres.  Valoarea totală estimată a acestora este de 566.500 lei. În caietul de sarcini sunt invocate prevederile Ordonanţei nr. 80/2001, conform cărora autorităţile şi instituţiile publice pot achiziţiona autoturisme cu propulsie hibridă (alimentare pe benzină + electric) al căror preţ nu poate depăşi contravaloarea în lei a sumei de 27.000 de euro inclusiv TVA. DeFapt.ro a scris în iulie că guvernul Ciolacu a plătit sume uriașe pentru a închiria, de la controversata regie a protocolului de stat (RAAPPS) mașini pentru transportul bugetărimii din Palatul Victoria. Potrivit unui centralizator al contractelor SGG, doar în februarie s-a încheiat un contract de 1,24 milioane de lei (circa 250.000 de euro) cu RAAPPS pentru „servicii de transport auto de persoane”. Nu este clar de ce valoarea contractului este atât de mare. O mașină medie poate fi închiriată în București cu 30-40 de euro. Un microbuz cu șofer se poate închisra cu prețuri între 150 și 200 de euro pe zi, de la firmele private.  Ulterior, s-a încheiat un alt contract, de 8,5 milioane de lei, tot pentru „servicii de transport auto de persoane” în perioada martie-august 2025. 

Guvernul nu reușește să tempereze cheltuielile, care cresc mult mai mult decât încasările Foto: Facebook
Eveniment

Guvernul nu reușește să tempereze cheltuielile, care cresc mult mai mult decât încasările din taxe

Guvernul nu reușește să tempereze cheltuielile, care cresc mult mai mult decât încasările din taxe, arată o analiză a datelor pe luna august, publicată de deputatul USR Claudiu Năsui. El arată că, în această lună, deși taxele au crescut, „cheltuielile statului cresc mai mult decât veniturile cu tot cu creșterile de taxe”.  Citește și: Cum a profitat Gâdea de prezența lui Nicușor Dan ca să susțină că Dan Voiculescu este nevinovat Guvernul nu reușește să tempereze cheltuielile, care cresc mult mai mult decât încasările „Cheltuielile totale în luna august au fost de 59 miliarde de lei (față de 54 mld. anul trecut). Veniturile totale în luna august au fost de 49 miliarde de lei (față de 44 mld. anul trecut). Cheltuielile statului deci nu doar că nu scad, ci cresc în continuare.   Dacă lăsăm cifrele totale la o parte și ne uităm numai pe venituri/cheltuieli curente (deci fără elemente excepționale), realitatea e și mai sumbră.   Guvernul a luat într-adevăr bani mai mulți prin creșterile de taxe. Cu 3.5 mld. lei mai mult decât anul trecut. Dar pe partea de cheltuieli, a cheltuit cu... 6 mld. lei mai mult decât anul trecut.   În traducere: cheltuielile au crescut cu aproape dublu decât au crescut încasările din creșterile de taxe”, a scris Năsui.   El spune că au avut loc „mici scăderi de cheltuieli”, dar au fost „infime la scara deficitului bugetar”.   „Singurul loc unde guvernul Bolojan a făcut tăieri semnificative este la educație.   În condițiile astea nu poate fi vorba nici de reducere a deficitului, nici de relansare economică.   Antreprenorii și mediul privat au fost mințiți și duc tot greul. Și tot degeaba pentru că cheltuielile cresc mai mult decât creșterile de taxe”, a concluzionat deputatul USR. 

Haos și amenințări în coaliție pe tema ridicării plafonării prețurilor Foto: Inquam
Politică

Haos și amenințări în coaliție pe tema ridicării plafonării prețurilor

Haos și amenințări în coaliție pe tema ridicării plafonării prețurilor: PSD se opune, Dogioiu susține că decizia e luată, USR nu știe nimic. În decurs de 12 ore, între partidele din coaliția majoritară s-a inflamat o nouă dispută. Citește și: Corupția, coaliția eterogenă, Fiscul incapabil determină Moody's să mențină perspectiva negativă Presa a scris, pe surse, că premierul ILie Bolojan a decis să pună capăt plafonării prețurilor la alimente. Adaosurile comerciale la alimente de bază au fost plafonate începând cu august 2023. Haos și amenințări în coaliție pe tema ridicării plafonării prețurilor Însă imediat ce informația a apărut în presă, PSD a anunțat că se opune. „Este un semnal care m-a îngrijorat, la fel de mult ca zvonurile privind renunțarea la plafonarea adaosului comercial în cazul alimentelor de bază, care ar urma să fie ridicată de la 1 octombrie. Voi cere urgent clarificări partenerilor de guvernare, pentru că este o decizie pe care nu am discutat-o în Coaliție și cu care PSD nu poate fi de acord. Specialiștii spun că ridicarea plafonării ar crește imediat inflația cu încă 2-3 puncte procentuale, consumul ar scădea, iar puterea de cumpărare a românilor se va prăbuși”, a spus președintele PSD Sorin Grindeanu. Însă purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Ene Dogioiu, a intervenit și a afirmatb că, defpat, decizia a fost deja luată. „Decizia neprelungirii plafonării adaosului comercial la alimentele de bază a fost luată de coaliția de guvernare. Coaliția a decis, fără nicio opinie contrară,  la momentul respectiv, că prelungirea din urmă cu trei luni a plafonarii urma să fie ultima, deoarece a provocat distorsiuni economice atât la nivelul producătorilor cât și al comercianților. Săptămâna viitoare, premierul va avea discuții cu reprezentanții retailerilor pentru a se asigura că neprelungirea plafonării nu va provoca creșteri importante de prețuri”, a spus Dogioiu, sâmbătă. Însă nici ministrul USR al Economiei nu pare să știe de vreo decizie pe acest subiect. „Vă spun un singur lucru, care este sfânt, și care ține această coaliție. Deciziile, prin protocol, sunt luate doar cu unanimitate. Dacă USR nu vrea, dacă PSD s-ar opune în coaliție și nu la televizor, nicio decizie luată până acum nu ar fi putut să fie luată. Și reforma în administrație, sperietoare aia cu 45% din oameni vor fi dați afară este un narativ neadevărat, pentru că toate administrațiile publice din țară, sau cele mai multe dintre ele, au o organigramă cu foarte multe posturi libere. Ca să se îndeplinească pragul trebuie să existe șefi. Nu poți să fii șef la un om, trebuie să fii șef la minim 10 oameni (...) Trebuie ca Ministerul de Finanțe să vină cu cifre. După ce vedem aceste cifre, guvernul nu poate să decidă dacă mai poate susține sau nu mai poate susține. E o chestie extraordinar de limpede pe care unii și alții încearcă să o speculeze politic”, a spus Radu Miruță la Digi24.  

Suma uriașă pe care România o va pierde, din PNRR, fiindcă șeful Hidroelectrica nu vrea să plece Foto: Hidroelectrica
Eveniment

Suma uriașă pe care România o va pierde, din PNRR, fiindcă șeful Hidroelectrica nu vrea să plece

Suma uriașă pe care România o va pierde, din PNRR, fiindcă șeful Hidroelectrica, Karoly Borbely, nu vrea să plece: 25 de milioane de euro, sancțiune care se va aplica la pachet cu cea pentru faptul că și la Complexul Energetic Oltenia conducerea a fost numită încălcând regulile convenite cu UE. Citește și: Misterioasa bugetară cu Mercedes și vilă în Voluntari plasată în conducerea a trei companii de stat Informația apare într-o notă aflată pe ordinea de zi a ședinței de guvern de joi. În notă, ministerul Energiei susține că nu poate schimba conducerea Hidroelectrica, deși este acționar majoritar. Suma uriașă pe care România o va pierde, din PNRR, fiindcă șeful Hidroelectrica nu vrea să plece „Ministerul Energiei, în calitate de acționar majoritar a SPEEH Hidroelectrica, respectiv Complexul Energetic Oltenia, nu deține instrumente legale pentru a putea obliga Consiliul de Supraveghere să revoce membrii Directoratului evidențiați în decizia COM. Menționăm că revocarea acestora fără justă cauză ar obliga Hidroelectrica la plata unor daune interese de aprox. 5 milioane lei (în context, calculul preliminar efectuat de experții MIPE indică o penalitate de minimum 25 milioane EUR pentru neîndeplinirea condițiilor aferente selecției Directoratului celor 2 companii – 4 persoane)”, se arată în nota ministrului Energiei, Bogdan Ivan. În notă, membri Consiliului de Supraveghere a Hidroelectrica sunt acuzați de rea credință: „Constatarea faptului că membrii Consiliului de Supraveghere a SPEEH Hidroelectrica nu au dat eficiență Deciziei Comisiei, care impunea  reluarea unei proceduri de selecție transparente și competitive pentru Directorat în termen de 6 luni (până la 28 noiembrie2025). Această conduită poate fi calificată ca opusă bunei-credințe și ca o ignorare nejustificată a exigențelor Jalonului 121”.  Nota arată ce dezastru a găsit actuala guvernare la îndeplinirea  Jalonului 121 - Îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor de stat din sectorul energetic. „Prin Decizia Comisei C(2025) 3490 din 28.05.2025 s-a constatat îndeplinirea jalonului 121 în procent de 65,5% și s-a dispus suspendarea parțială a plății celei de-a treia tranșe din sprijinul nerambursabil și a celei de-a treia tranșe din sprijinul sub formă de împrumut pentru România în valoare de 227.936.161 euro”, arată documentul.  „ Comisia a stabilit, printre altele, că CEO și CFO ai S.P.E.E.H Hidroelectrica S.A nu au fost selectați și numiți în baza unei proceduri transparente și competitive, așa cum prevedea Jalonul 121 și că această suspendare va fi ridicată doar când România va lua măsurile necesare să asigure implementarea în totalitate a dispozițiilor jalonului, într-o perioadă de 6 luni de la suspendare”, mai precizează ministrul Ivan.  Șeful Hidro, studii la o facultate privată, dar bine căsătorit Potrivit unui CV postat pe site-ul Hidroelectrica, Karoly Borbely a făcut o facultate la Universitatea Dimitrie Cantemir, pe care a absolvit-o în 1999. În CV el scrie că a urmat cursuri de „management”, dar, potrivit unor informații din presă, ar fi vorba de Facultatea de Management Turistic și Comercial. Însă acesta a avut o carieră constantă în UDMR, pornind de la funcția de șef al organizației de tineret din Hunedoara. În 2005, UDMR l-a plasat la conducerea Agenției Naționale pentru Tineret, iar în 2007 a devenit ministru al Comunicațiilor și Societății Informaționale. În 2010 a ajuns secretar de stat la ministerul economiei. În 2011, Karoly Borbely s-a căsătorit cu fiica unui afacerist din Buzău - fieful lui Marcel Ciolacu - abonat la contracte cu statul. Soția sa, Ana Maria Gagu, a absolvit dreptul tot la o universitate privată, Româno-Americană, în 2003, iar în 2008 a ajuns secretar economic la ambasada României la Washington, unde a stat trei ani, până în 2011. În mai 2023, presa locală, din Buzău, scria că Marcel Ciolacu ar fi luat masa cu Ionel Gagu, socrul noului șef al Hidroelectrica. „Persoane din anturajul lui Ionel Gagu ne-au declarat că acesta are neînțelegeri doar cu primarul Constantin Toma, însă cu Marcel Ciolacu ar avea o legătură extrem de strânsă în privința afacerilor”, scria Știri din Surse Buzau.

Componente americane găsite în rachetă Iskander (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Racheta rusească care a lovit clădirea Guvernului ucrainean conținea 35 de componente americane

Componente americane găsite în rachetă Iskander. Ucraina a confirmat marți că o rachetă rusă de tip Iskander a lovit duminică o parte a sediului guvernului din Kiev. Atacul a produs pagube semnificative și a declanșat un incendiu, însă încărcătura explozivă a rachetei nu a detonat la impact. Potrivit anchetei, racheta conținea componente americane. Componente americane găsite în rachetă Iskander Potrivit lui Vladislav Vlasiuk, șeful politicii de sancțiuni pentru președinția ucraineană, în resturile rachetei au fost identificate peste 30 de componente provenite din SUA. Citește și: Minciunile lui Ciolacu: „Avem cele mai mici venituri din Europa. Toată Europa are impozitare progresivă” Mai exact, 35 de piese erau fabricate în Statele Unite, una în Japonia, una în Regatul Unit și una în Suedia. Alte cinci proveneau din Belarus și 57 din Rusia. Printre companiile implicate, Vlasiuk a menționat Fujitsu (Japonia) și producătorii americani Texas Instruments, Analog Devices și Altera. Kievul cere întărirea sancțiunilor Oficialul ucrainean a cerut partenerilor occidentali să intensifice controalele și să împiedice Rusia să importe componente pentru arme prin intermediul unor terțe țări. „Moscova continuă să profite de breșele din sistemul de sancțiuni”, a avertizat Vlasiuk. El a adăugat că numărul de componente occidentale găsite în rachetele rusești a scăzut față de anii precedenți, semn că Rusia a început să se adapteze, folosind mai multe piese fabricate intern sau în Belarus. Atac fără precedent asupra instituțiilor ucrainene Vlasiuk a confirmat că racheta de croazieră 9M727 Iskander a lovit direct clădirea guvernului. Deși încărcătura nu a explodat, combustibilul rachetei a provocat un incendiu. Atacul asupra sediului guvernului de la Kiev este considerat o escaladare fără precedent în războiul declanșat de Rusia. Până acum, instituțiile-cheie ale statului ucrainean nu fuseseră vizate la un asemenea nivel, ceea ce ridică semne de întrebare privind capacitatea Ucrainei de a-și proteja centrele decizionale prin apărare antiaeriană.

Declarații contradictorii dinspre Guvern privind vârsta de pensionare Foto: Facebook
Politică

Declarații contradictorii dinspre Guvern privind vârsta de pensionare

Declarații contradictorii dinspre Guvern privind vârsta de pensionare, atât a specialilor, cât și în general: în decurs de circa 16 ore, premierul Ilie Bolojan, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, și Guvernul României au transmis mesaje complet diferite. Citește și: Unde s-au dus banii din Fondul de rezervă: sumă uriașă pentru salariile câștigate de magistrați Declarații contradictorii dinspre Guvern privind vârsta de pensionare Ce declarații au fost făcute, ieri, pe acest subiect, în ordinea cronologică: Ionuț Moșteanu: „Nu este momentul acum să discutăm despre pensiile militarilor. Pensiile de serviciu ale militarilor au fost discutate şi răsdiscutate (...) Altfel, în pachetul 3 nu va fi vorba de pensiile de serviciu ale militarilor”. Ilie Bolojan la TVR: „Practic, dacă nu creşti vârsta de pensionare în general, la toate categoriile inclusiv în zona de pensii speciale, vom ajunge într-o situaţie de nesustenabilitate a sistemului de pensii peste cinci ani, peste zece ani” Guvernul României, marți dimineața: „Guvernul nu are în vedere şi nu discuta în acest moment posibilitatea creşterii vârstei standard de pensionare (...) În interviul de la TVR, premierul Ilie Bolojan s-a referit exclusiv la vârstă de pensionare a categoriilor cu statut special în această privinţă, deci la elimnarea excepţiilor de la vârstă standard”.  La 5 septembrie, acum patru zile, și președintele Nicușor Dan făcea o declarație complet diferită de cea a lui Moșteanu: „În pachetul II sunt niște măsuri legate de pensiile magistraților, consiliile de administrație, instituții precum ASF-ul, ANCOM. În pachetul trei probabil o să vorbim și de celelalte categorii de pensii speciale”, a spus el la Antena 1. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră