duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: guvern

233 articole
Politică

Guvernul bagă 175 de milioane de lei în două stadioane

Guvernul bagă 175 de milioane de euro în două stadioane, deși propriile estimări de acum circa o săptămână arată că nu mai sunt bani de pensii și salarii. Doar pentru plata pensiilor majorate din septembrie din buget lipsesc circa 10 miliarde de lei. Citește și: Primăria București, condusă de Nicușor Dan, grad de absorbție a fondurilor europene dublu față de primăria lui Robert Negoiță, triplu față de Băluță și de peste patru ori mai mult ca Piedone Guvernul bagă 175 de milioane de euro în două stadioane „Avem şi două proiecte majore în domeniul sportului, prin care onorăm doi mari sportivi ai ţării şi îi mulţumesc lui Gică Popescu, cu care m-am sfătuit în această privinţă. Primul este stadionul ce poartă numele marelui nostru fotbalist Gheorghe Hagi, la Constanţa. Este un proiect de aproape 100 de milioane de euro, cu 18.000 de locuri. Al doilea este Stadionul «Nicolae Dobrin», în cinstea acestui fotbalist român de excepţie. Stadionul din Piteşti va costa circa 75 de milioane de euro şi va avea 15.200 de locuri", a precizat Ciolacu, la începutul şedinţei de Guvern. Executivul s-a reunit marţi în ultima şedinţă dinaintea mini-vacanţei de Paşti. Guvernul a rămas însă ără bani de salarii: se caută câteva miliarde pentru salarii și drepturile salariale câștigate de magistrați în instanță, plus zece miliarde de lei pentru pensii. Informațiile apar într-un memorandum intitulat „Stabilirea limitelor de credite bugetare și credite de angajament pe luna mai 2024”, discutat în ședința de guvern din 25 aprilie. „În condițiile în care drepturile de pensie majorate în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 (…) intră în plată începând cu luna septembrie, este necesară alocarea suplimentară de fonduri pentru plata acestora. Impactul estimat de inițiator pentru anul 2024, prezentat în Expunerea de motive a legii mai sus-amintite este în sumă de 10,0 mld. lei”, se arăta în memorandum.

Guvernul bagă 175 de milioane de euro în două stadioane Foto: Facebook
Guvernul a rămas fără bani de salarii
Economie

Guvernul a rămas fără bani de salarii

Guvernul a rămas fără bani de salarii: se caută câteva miliarde pentru salarii și drepturile salariale câștigate de magistrați în instanță, plus zece miliarde de lei pentru pensii. Informațiile apar într-un memorandum intitulat „Stabilirea limitelor de credite bugetare și credite de angajament pe luna mai 2024”, discutat în ședința de guvern de joi. Citește și: Cu cât a crescut, într-un an, salariul pensionarului Pandele, soțul Gabrielei Firea și primar de Voluntari. Familia are o avere uriașă, doar bijuteriile și tablourile valorând 220.000 euro Deficitul bugetar a urcat la 2,06% din Produsul Intern Brut după primele trei luni din acest an, soldul negativ cifrându-se la 35,88 miliarde de lei, faţă de 28,99 miliarde de lei sau 1,67% din PIB după primele două luni, potrivit datelor publicate vineri de Ministerul Finanţelor. Guvernul a rămas fără bani de salarii Ce arată memorandumul aflat pe ordinea de zi a ședinței de guvern: „La nivelul ordonatorilor principali de credite din sistemul justiției (Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea Constituțională, Ministerul Justiției, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii), la titlul «Cheltuieli de personal» se înregistrează plăți totale în sumă de 1,3 mld. lei, reprezentând 30% din prevederile bugetare aprobate, în principal ca urmare a punerii în plată, începând cu luna decembrie a drepturilor salariale astfel cum au fost acestea majorate prin acte administrative în cursul anului 2023. Fondurile rămase de utilizat nu asigură plata integrală a drepturilor salariale până la sfârșitul anului. Suplimentar, este necesară asigurarea fondurilor necesare pentru plata tranșelor aferente titlurilor executorii având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială” „Din analiza evoluției bugetului Ministerului Educației la nivelul primului trimestru, la titlul «Cheltuieli de personal» se înregistrează plăți de 8,2 mld. lei, respectiv 25,3% din bugetul aprobat, în contextul în care începând cu luna iunie va fi acordată a doua tranșă de majorare salarială reglementată prin actul normativ mai sus menționat” „Având în vedere actele normative aprobate recent prin care pentru anumite categorii de personal din sectorul bugetar au beneficiat de majorări salariale (…) se impune identificarea fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale majorate. Potrivit informațiilor prezentate de către inițiatori în Fișele financiare, impactul asupra cheltuielilor bugetare determinat de aprobarea celor două acte normative este de 4,3 mld. lei” Însă sunt și alte probleme, nu doar cu salariile și pensiile: nu sunt bani pentru plata compensărilor la energie, iar Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu-și plătește furnizorii, ea cheltuind în primele trei luni 30% din bugetul alocat. Nu sunt bani pentru compensările în energie „În condițiile în care drepturile de pensie majorate în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 (…) intră în plată începând cu luna septembrie, este necesară alocarea suplimentară de fonduri pentru plata acestora. Impactul estimat de inițiator pentru anul 2024, prezentat în Expunerea de motive a legii mai sus-amintite este în sumă de 10,0 mld. lei”. „Execuția bugetară la nivelul bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate este de 18,4 mld. lei, respectiv 30% din prevederile anuale (…) în contextul existenței riscului declanșării procedurii de infringement împotriva țării având ca obiect încălcarea legislației UE în materia combaterii întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale”. „Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale solicită alocarea de fonduri suplimentare în sumă de 2,7 mld. lei”. „La nivelul Ministerului Finanțelor există solicitări formulate de Ministerul Energiei și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale în vederea suplimentării bugetelor acestor instituții, în cuantum total de 2,6 mld. lei, reprezentând plata compensărilor datorate furnizorilor de energie”

SRU Iași, doar 11% bani europeni (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

SRU Iași, doar 11% bani europeni

SRU Iași, doar 11% bani europeni. Lucrările la Spitalul Regional de Urgență (SRU) Iași încep vineri, la aproape 20 de ani de la momentul inițierii proiectului. SRU Iași, doar 11% bani europeni Inițial, investiția trebuia suportată în mare parte din fonduri europene, dar întârzierile majore în implementare au dus la situația în care finanțarea este asigurată în special cu bani guvernamentali și din credite. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Plajele lărgite de pe litoralul românesc favorizează înecurile și infecțiile grave, arată prof. dr. Alfred Vespremeanu-Stroe (Universitatea București) Fondurile UE reprezintă doar 11% din valoarea proiectului. Conform datelor oficiale, investiția se ridică la 3,3 miliarde lei. Respectiv: 1,64 miliarde lei de la bugetul de stat, 1,25 miliarde lei dintr-un împrumut făcut de guvern și doar 360 milioane lei din bani UE nerambursabili. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Bolojan, atac surprinzător la Guvern Foto: Facebook
Politică

Bolojan, atac surprinzător la Guvern

Președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, a lansat, azi, atac surprinzător la Guvern: „Dacă faci ceva reforme şi încerci să gestionezi cu eficienţă, pari un neadaptat, eşti un lup singuratic în administraţie şi oamenii nu te înţeleg de ce faci asta, pentru că nu ai nimic de câştigat, întrucât dacă administrezi eficient bugetele, când se alocă bugetul de stat, alocarea este pe criteriul socialist: dacă ai făcut economie, nicio problemă, îţi dăm bani mai puţini. Stai mai prost, primeşti mai mult, că trebuie să îţi asigure funcţionalitatea”. El a vorbit la „Evenimentul special organizat de Profit.ro”. Citește și: Armata obligatorie sau angajarea soldaților și gradaților profesioniști: Ministerul Apărării oferă salarii foarte mici, care încep de la 2.439 de lei și nu trec de 4.126 de lei Bolojan a desființat și așa-zisele investiții ale statului. Bolojan, atac surprinzător la Guvern „Problema, de exemplu, la PNRR este că sumele au fost alocate în mod egal pentru anumită categorie de UAT-uri, pentru comune, fără să se ţină cont că avem comune de 1.000 de locuitori sau de 10.000 de locuitori şi, deşi la vremea respectivă am atras atenţia că ar trebui gândită o ponderare cu numărul de locuitori, pentru că serviciile au fost puse diferit în funcţie de numărul de locuitori, nu s-a ţinut cont de această chestiune şi de aceea avem o supraalocare în comunele foarte mici şi o subalocare în UAT-uri mari”, a arătat Bolojan, citat de news.ro. Acesta a oferit şi exemple de investiţii ineficiente. Canalizare în sate depopulate ”Avem, în zona de rural, investiţii în zona de canalizare, foarte bine. Problema este că la data scrierii proiectului, aveau 1.000 de locuinţe într-o comună. Între timp, de la data scrierii, pe fondul depopulării, mai sunt 600 locuite şi când se termină proiectul se racordează 200 de locuinţe cu 1-2 consumatori. Gândiţi-vă că eficienţa este foarte scăzută (...) Aceste probleme nu au fost analizate niciodată”, a mai spus preşedintele CJ Bihor. El adăugat că, dacă se va face vreodată o analiză a investiţiilor în canalizare în zona de rural se va vedea că sunt probleme foarte mari. Blocuri ANL goale „Gândiţi-vă că sunt făcute blocuri de ANL în unităţi administrative unde nu s-a mai construit de ani de zile nici o locuinţă nouă, unde avem o rată a natalităţii foarte scăzută şi blocurile ANL sunt goale de câţiva ani de zile. Am reabilitat şcoli prin PNRR şi se reabilitează în continuare, vor fi impecabile din punct de vedere al eficienţei energetice, vor fi dotate cu tabla electronică, va fi totul în bună regulă, problema este că în acele comunităţi nu mai sunt copii care să frecventeze acele şcoli. Deci gradul de folosire va fi foarte scăzut”, a mai exemplificat Ilie Bolojan. El a afirmat şi că politicile publice centrale faţă de administraţia locală sunt greşite. Guvernul se teme să deranjeze primăriile falite ”De 20 de ani, în general, sunt greşite de la nivel guvernamental sau Ministerul de Finanţe în ceea ce priveşte performanţa autorităţilor locale. Avem o prevedere în lege care spune că banii de echilibrare bugetară banii care se transferă de la Guvern la primării, de exemplu, se dau direct proporţional cu gradul de încasare al impozitelor, ceea ce este o măsură foarte logică. Înseamnă că dacă ai făcut eforturi să-ţi încasezi impozitele, poţi să vii şi să soliciţi sprijin guvernamental. Această măsură este prorogată în fiecare an pentru a nu deranja primari. Are o singură logică. Sigur, în primul an de după alegeri, poate nu trebuie aplicată pentru că nu e vinovat noul primar ales de ineficienţa vechii administraţii, dar asta se întâmplă de ani de zile de când se face prorogarea, pentru că nu se doreşte a fi deranjat sistemul administrativ local. În felul acesta gradele de încasare a impozitelor în multe UAT-uri lasă foarte mult de dorit”, a afirmat Ilie Bolojan. El a adăugat că existenţa hotărârilor de guvern ciclice, care vin cu echilibrări bugetare, îi fac pe foarte mulţi primari să creeze nişte deficite artificiale la final de an, fără a mai aloca banii de salarii, ca să poată justifica solicitările de sume suplimentare de la Guvern. „Un lup singuratic” ”Avem un nivel de impozitare care, din toate analizele, impozitele pe proprietate sunt cele mai mici din Europa, din toate punctele de vedere, al puterii de plată ş.a.m.d., şi de foarte mulţi ani există un joc între autorităţile locale şi Guvern. Guvernul creează spaţii ca autorităţile locale să le majoreze, bineînţeles că nu există nici o tendinţă de a le majora, dar în acelaşi timp nu impune nicio constrângere legată de stabilirea stabilirea grilei de salarizare, nivelul salariilor dintr-o primărie sau numărul de angajaţi, organigramă, pentru că dacă ar impune anumite corelaţie, cu siguranţă administraţia locală şi-ar mai ajusta cheltuielile, ori şi-ar creşte impozitele pe proprietate, ori ar umbla la cheltuieli. Dar, neexistând niciun fel de corelaţie, dacă faci ceva reforme şi încerci să gestionezi cu eficienţă, pari un neadaptat, eşti un lup singuratic în administraţie şi oamenii nu te înţeleg de ce faci asta, pentru că nu ai nimic de câştigat, întrucât dacă administrezi eficient bugetele, când se alocă bugetul de stat, alocarea este pe criteriul socialist: dacă ai făcut economie, nicio problemă, îţi dăm bani mai puţini. Stai mai prost, primeşti mai mult, că trebuie să îţi asigure funcţionalitatea”, a declarat Ilie Bolojan.

Prețurile la benzină și motorină au crescut cu aproape 10%, dar nu este o problemă: premierul circulă cu mașină electrică Foto: Facebook
Economie

Prețurile la benzină și motorină au crescut cu aproape 10

Prețurile la benzină și motorină au crescut cu aproape 10% în trei luni, arată o monitorizare realizată de site-ul peco-online.ro. Potrivit aceste monitorizări, la 6 ianuarie, un litru de benzină costa 6,72 de lei, iar la 4 aprilie ajunsese la 7,24 lei. Citește și: Creșterile salariale enorme pe care magistrații și le dau între ei prin decizii ale judecătorilor sunt ilegale, ba chiar neconstituționale. Cum poate fi stopat acest jaf național de miliarde de euro Prețurile la benzină și motorină au crescut cu aproape 10% La 30 decembrie 2023, benzina era doar 6,52 lei/litru. Însă, potrivit site-ului economica.net, care urmărește prețurile la benzină stația Petrom de pe Șoseaua Virtuții din București, azi, 5 aprilie 2024, benzina sărise la 7,26 lei. Prețul unui litru de motorină standard ajunsese la 7,47 lei/litru. Grafic: peco-online.ro „Carburanții se vor mai scumpi încă o dată, la jumătatea anului, pentru că, în acest an, acciza la carburanți crește în două etape, la 1 ianuarie și la 1 iulie. Scumpirea de la 1 iulie, cauzată exclusiv de creșterea accizei (incluzând și TVA aferentă), va fi de 43 de bani pe litrul de benzină și de circa 40 de bani pe litrul de motorină”, arată economica.net. Accizele au crescut și la început de an. „La nivelul întregului an, strict din creșterea de acciză, benzina va fi așadar mai scumpă cu 72 de bani pe litru, iar motorina cu 66 de bani pe litru. La nivelurile actuale de preț, de circa 6,5 lei pe litru la benzină și de circa 7 lei pe litru la motorină scumpirea, provenită exclsuiv din plusul de taxare al statului este de 11% la benzină și de circa 9,4% la motorină”, scria tot Economica. Aceste creșteri de prețuri sunt rezultatul unei ordonanțe de urgență din decembrie 2023.

Guvernul investește masiv în stadioane Foto: GSP
Eveniment

Guvernul investește masiv în stadioane

În timp ce spitalele de stat se prăbușesc sau nu au bani de medicamente, Guvernul investește masiv în stadioane: joi, executivul condus de Marcel Ciolacu a alocat 854 milioane lei doar pentru Dinamo. Însă, în acest moment, sunt șapte proiecte în lucru, în valoare totală de 620 milioane euro. Citește și: Cum se îngrașă porcul electoral în ajun: primarul de Iași vrea să facă un credit pentru un stadion de 400 de milioane de lei Guvernul investește masiv în stadioane Un raport al Curții de Conturi arăta că majoritatea spitalelor publice din România funcționează în clădiri construite între anii 1900 și 1970, ceea ce reprezintă un factor de risc major. Alte zeci de spitale dețin clădiri care au fost construite chiar înainte de anul 1900. Aproape 250 dintre clădirile care aparțin spitalelor sunt în clasa I de risc seismic. Însă, Guvernul a alocat, joi, circa 171 de milioane pentru un nou stadion de stat, al clublui Dinamo, cu 25.059 de locuri. Prin proiect se prevede și realizarea unui spațiu expozițional care va găzdui evenimente culturale, expoziții temporare, precum și o expoziție permanentă în care vor fi expuse trofeele clubului Dinamo. În prezent, statul mai finanțează stadioane la Oradea și Constanța, în valoare de circa 100 de milioane de euro, la Timișoara (122 de milioane de euro), la Hunedoara și Târgoviște, unde costurile se ridică la 65 de milioane de euro pe fiecare obiectiv, arată datele Digi 24. Însă contractul pentru construirea stadionului „Gheorghe Hagi” din Constanța nu a fost încă semnat din lipsă de fonduri, a anunțat Compania Națională de Investiții (CNI). Până în 2021, guvernele cheltuiseră 1,3 miliarde de lei pe stadioane, fără costurile Arenei Naționale, finalizată în 2011 la un cost estimat de 235 de milioane de euro.

Comisia Europeană arată dezastrul guvernării (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Economie

Comisia Europeană arată dezastrul guvernării

Comisia Europeană arată dezastrul guvernării și ne imploră să facem ceva: deficitul va ajunge la 7% în 2024, iar investițiile finanțate prin PNRR sunt întârziate sau chiar abandonate. Citește și: Procurorul din Caracal care i-a ținut pe polițiști în fața porții ucigașului Alexandrei Măceșanu scapă cu o sancțiune ridicolă. El are salariu uriaș, dar a dat statul în judecată pentru mai mult “Mesajul meu este unul de urgență și de apel la sprijin”, a spus, azi, Celine Gauer, “Head of Task Force“ în cadrul “Recovery and Resilience Task Force“. Comisia Europeană arată dezastrul guvernării “Am ajuns la cererea de plata nr 3. E bine, dar de fapt este întârziată, comparativ cu stadiul în care ar trebui să ne aflăm și e esențial să folosim 2024 pentru a accelera această implementare. De ce? Fiindcă, așa cum a menționat și domnul ministru, mai avem doar 29 de luni - un timp foarte scurt dacă trebuie să implementezi 400 de jaloane și ținte. 2026 nu se îndepărtează, se apropie. Orice cerere de plată care nu va fi trimisă până în august 2026, deci 29 luni, orice jalon și țintă care nu va fi realizată până în august 2026 se vor transpune în pierdere pentru România și poate chiar returnare a anumitor fonduri“, a spus, azi Celine Gauer, considerată a fi “șefa PNRR“. Multe investiții prevăzute în PNRR-ul României sunt întârziate, iar unele nu sunt nici măcar demarate, a mai spus Gauer. „Suntem foarte îngrijorați de situația fiscală din România. Deficitul ar fi trebuit să fie corectat până în acest an. Ultima dată când am analizat cifrele anul trecut, ne așteptam la un deficit de peste 6% și se presupunea că va scădea în acest an. Vedem că tendința merge în direcția greșită. Execuția deficitului în prima parte a anului este slabă. În momentul de față, mă aștept ca deficitul să fie mai aproape de 7% din PIB în acest an. Deficitul fiscal combinat cu deficitul de cont curent este îngrijorător și reprezintă o amenințare pentru România în continuare. România are nevoie de un plan fiscal credibil pe termen mediu, cu o reformă fiscală. Este nevoie de reducerea pragului pentru microîntreprinderi”, a spus Declan Costello, director general adjunct pentru afaceri economice și financiare DG ECFIN.

Guvernul abandonează orice plan de a tăia cheltuielile cu bugetarii Foto: Inquam/George Calin
Politică

Guvernul abandonează orice plan de a tăia cheltuielile cu bugetarii

Guvernul abandonează orice plan de a tăia cheltuielile cu bugetarii, deși deficitul ar fi ajuns la 1,5% din PIB în februarie 2024: o ordonanță de urgență pusă în dezbatere publică de ministerul de Finanțe prevede creșterea numărului de funcții de conducere și dă liber la angajări în companiiile de stat. Citește și: Cine este și de unde vine fostul ospătar Piedone Popescu: părinții au lucrat la ambasada României în Egipt, posibil securiști; a terminat liceul la 32 de ani și și-a luat ilegal carnetul de conducere „Am spus de la bun început că statul trebuie să fie primul care face economii. De aceea, limităm şi reducem cheltuielile bugetare până la sfârşitul acestui an. Trebuie să ţinem deficitul sub control şi să nu punem în pericol fondurile europene sau PNRR-ul”, spunea premierul Marcel Ciolacu în octombrie 2023. Guvernul abandonează orice plan de a tăia cheltuielile cu bugetarii Măsurile vin la câteva luni după adoptarea unui proiect complet opus, prin care se tăiau funcțiile de conducere în aparatul bugetar și se limitau angajările la stat. Ce prevede proiectul propus de ordonanță aflat pe site-ul ministerului de Finanțe: Vor putea crește salariile la companiile de stat aflate pe pierdere. Aceste companii vor putea acorda inclusiv „bonusuri”. Se pot acorda derogări de la decizia de blocare a angajărilor la stat Guvernul va putea ca, prin memorandum, să decidă să crească numărul funcţiilor de conducere. Ele au fost limitate la 8% din totalul personalului, însă Guvernul va putea să le crească până la 10%. Companiile de statcare au profit pot fi jefuite, Guvernul urmând să le ia peste 50% din profit, prin memorandum al ministerului de Finanțe Nota de fundamentare a proiectului nu conține absolut nici un fel de informație privind impactul bugetar. „Știm oficial că deficitul pe ianuarie este la -0.45% din PIB, anul trecut era la -0.25%. Pe surse, pe luna februarie, deficitul ajunge deja la -1.5% din PIB. Ca să vă faceți o idee, anul trecut era la -1.07%”, scria deputatul USR Claudiu Năsui la 1 martie.

Încă un spital de stat în faliment Foto: Brasov.net
Eveniment

Încă un spital de stat în faliment

Încă un spital de stat în faliment: Spitalul Judeţean Braşov are plăţi restante şi arierate de peste 27 de milioane de lei, arată news.ro. În consecință, conducerea Consiliului Judeţean Braşov, care controlează spitalul, solicită alocarea de bani din Fondul de Rezervă al Guvernului pentru acoperirea acestei sume. Reprezentanţii Consiliului Judeţean Braşov au anunţat, joi, printr-un comunicat de presă, despre situaţia financiară dificilă a Spitalului Judeţean. Citește și: Probabil cea mai scumpă șosea din România: centura Gura Humorului, care are doar zece kilometri, va costa aproape cât toată autostrada de centură din nordul Bucureștiului În august 2023, spitalul avea circa 2.700 de angajați. Dar, în ianuarie 2024, presa locală scria că Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov are peste 400 de posturi vacante, dintre care 72 pentru medici, iar 127 pentru asistenți medicali și personal din mediul sanitar. Încă un spital de stat în faliment „Situaţia financiară dificilă cu care se confruntă Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Braşov, ale cărui plăţi restante şi arierate înregistrate la 31 ianuarie 2024 totalizează 27.151.460 lei, este în atenţia conducerii Consiliului Judeţean Braşov”, se arată în comunicat. Preşedintele CJ Braşov, Todorică-Constantin Şerban, s-a întâlnit recent cu directoarea CJAS Braşov, dar şi cu conducerea unităţii medicale. „Majorarea repetată a preţurilor la medicamente şi materiale sanitare, inflaţia, cheltuielile cu utilităţile, coroborate cu creşterea numărului de pacienţi trataţi prin spitalizare continuă în anul 2023 comparativ cu anii precedenţi, în condiţiile unui număr mai mic de paturi în contract cu CASJ, reprezintă principalele cauze pentru starea financiară precară în care se găseşte spitalul. Deşi valoarea serviciilor medicale furnizate de SCJU şi validate de CASJ Braşov pe anul 2023 este de 112.800.120,50 lei, valoarea contractată şi decontată a fost de doar 106.286.475,97 lei”, au precizat reprezentanţii CJ Braşov. Pe de altă parte, preşedintele CJ i-a transmis managerului SCJU Braşov că trebuie să ia măsuri pentru creşterea veniturilor proprii ale spitalului, prin valorificarea mai bună a investiţiilor pe care Consiliul Judeţean le-a realizat atât din fonduri europene, cât şi din bugetul propriu, în ceea ce priveşte modernizarea şi dotarea secţiilor clinice şi a cabinetelor din ambulator. Spitalul, îndemnat să-și asigure și fonduri din alte surse ”Practic, până la semnarea unui nou contract cu CASJ care să-i aducă mai multe fonduri, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov are nevoie urgentă de bani pentru acoperirea arieratelor şi a plăţilor restante, iar Consiliul Judeţean Braşov nu poate interveni aici. Ceea ce facem noi este să asigurăm şi în acest an, la fel ca până acum, fondurile necesare pentru reparaţii curente, investiţii în modernizarea dotărilor şi cofinanţări la diverse proiecte. În acest an, din bugetul local al judeţului am alocat Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă 21.882.280 lei, din care 3.707.730 lei pentru reparaţii şi 18.175.150 lei pentru investiţii. I-am solicitat domnului manager să ia măsuri pentru regândirea structurii funcţionale a spitalului, în vederea optimizării activităţii şi obţinerii unei contractări mai bune a serviciilor medicale furnizate, dar şi pentru creşterea cuantumului fondurilor proprii obţinute din valorificarea dotărilor de ultimă oră de care beneficiază spitalul, cu atât mai mult cu cât efectul investiţiilor noastre s-a reflectat în numărul mai mare de cazuri rezolvate în anul 2023, precum şi în complexitatea acestora” a declarat Todorică-Constantin Şerban.

Cheltuielile Guvernului cu dobânzile au fost de trei ori mai mari Foto: Facebook
Economie

Cheltuielile Guvernului cu dobânzile au fost de trei ori mai mari

În 2023, cheltuielile Guvernului cu dobânzile au fost de trei ori mai mari decât în 2014 arată o analiză a Ziarului Financiar. Datele ministerului de Finanțe arată că, în 2023, aceste cheltuieli au însemnat 1,9% din PIB, respectiv 30 de miliarde de lei. Citește și: EXCLUSIV FOTO Cum a distrus Dan Negru o clădire interbelică pentru a-și construi o cazemată de beton într-o zonă de patrimoniu Cheltuielile Guvernului cu dobânzile au fost de trei ori mai mari În 2014, cheltuielile cu dobânzile au fost de doar 10,2 miliarde de lei. Date executie bugetara 2014 Executia bugetara 2023 În schimb, PIB-ul României era de circa 700 miliarde de lei în 2014, iar în 2023 PIB-ul estimat a fost de circa 1.500 miliarde de lei. „Explicaţia principală vine de la faptul că a crescut datoria publică, acum fiind cam la 50% din PIB. Am avut după criza din 2009-2010 o perioadă în care am avut acord cu FMI şi am fost obligaţi să fim foarte riguroşi în ceea ce priveşte datoria. În ultimii ani, datoria a crescut de câteva ori“, a spus, pentru Ziarul Financiar, Aurelian Dochia, analist financiar. Grafic: Ziarul Financiar Datoria publică a României a ajuns la 770 miliarde de lei (154 mld. euro) în noiembrie 2023, cele mai recente date disponibile. Faţă de 2014, datoria s-a triplat. „Executivul va plăti aproape 200 de miliarde de lei, adică 37,5 miliarde de euro, în următorii 4 ani doar pe dobânzi. Dacă adăugăm și promisiunile de majorare a salariilor pentru bugetari și creșterea pensiilor, anul viitor, potrivit unor surse, datoria publică anuală o să depășească 50% din PIB”, arăta Digi 24 în noiembrie 2023.

Proiectul privind „militarii voluntari în termen”, abandonat de 19 luni prin Guvern  Foto: captură video
Politică

Proiectul privind „militarii voluntari în termen”, abandonat de 19 luni

Cu un război la granițe, proiectul de lege privind „militarii voluntari în termen”, solicitat de șeful militar al Armatei, este abandonat de 19 luni prin Guvern. Citeșteși: Sondaj INSCOP: Ponta are cotă de încredere mai mare decât șeful său de la Guvern, Ciolacu, iar Șoșoacă l-a depășit pe Simion „Ministerul Apărării Naționale are un proiect de lege, proiectul de modificare a Legii 446 privind pregătirea populației pentru apărare, în care de ani – zic, destul de buni – încercăm să schimbăm acest sistem un pic (…) Eu cred că, după ce se trece de acest val de alegeri consecutive, va fi luat în discuție cu prioritate (…) Eu mi-aș dori să se întâmple anul acesta, dar sunt puțin îngrijorat”, spunea generalul Vlad Gheorghiță, șeful Statului Major al Apărării, într-un interviu pentru Europa Liberă. Potrivit lui Gheoirghiță, proiectul „este depus în cele două Camere (n.r. Senat și Camera Deputaților), la Comisiile de Apărare. La Parlament, și la Camera Deputaților, și la Senat”. Însă un astfel de proiect nu apare în baza de date legislativă a celor două camere ale Legisltivului și, potrivit unei informații de pe blogul lui Radu Tudor, el nu a trecut de Guvern. Denumirea acestui proiect este „pentru modificarea şi completarea Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare”. Postul de ministru al Apărării este deținut de PSD, Angel Tâlvar fiind deținătoriul acestui portofoliu. Proiectul privind „militarii voluntari în termen”, abandonat de 19 luni prin Guvern „Legea apărării căutată de toată lumea se plimbă de 1 an şi 7 luni între ministere”, a scris Radu Tudor. Proiectul a fost postat pe site-ul ministerului Apărării la 5 iulie 2022. „Una dintre cele mai importante prevederi este adăugarea unei noi categorii de personal, militar voluntar în termen, în structurile Ministerului Apărării Naționale, precum şi crearea cadrului legal privind participarea la programul de pregătire militară de bază a acestora. Astfel, pe timp de pace, cetăţenii români, bărbaţi şi femei, cu domiciliul stabil în România, cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, care nu au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă, vor putea solicita Ministerului Apărării Naţionale participarea, pe bază de voluntariat, la un program de pregătire militară de bază, cu durata de până la patru luni, în calitate de militar voluntar în termen”, explica ministerul Apărării într-un comunicat. Însă, de atunci, nu s-a mai petrecut nimic. Pentru afirmațiile făcute la Europa Liberă, generalul Vlad Gheorghiță a fost criticat de mai mulți lideri PSD.

Guvernul trebuie să se împrumute cu 180 miliarde lei Foto: Facebook
Economie

Guvernul trebuie să se împrumute cu 180 miliarde lei

Guvernul trebuie să se împrumute, în 2024, cu 180 de miliarde de lei, arată Ziarul Financiar, citându-l pe Ionuț Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank şi fost preşedinte al Consiliului Fiscal. Citește și: Cum s-a îmbogățit deputatul AUR Dan Tanasă: „darul botez” al unuia dintre copiii săi, de patru ori mai mare decât salariul din 2019. Soția sa a câștigat bani din pariuri Guvernul trebuie să se împrumute cu 180 miliarde lei „Necesarul de finanţare a fost de 202 mld. lei în 2023, dar anul trecut a fost un context extrem de favorabil pe pieţele de obligaţiuni, pentru că investitorii erau interesaţi să cumpere şi să aibă expunere pe România. La începutul anului trecut au fost emisiuni foarte mari. Anul trecut nerezidenţii şi-au crescut foarte mult expunerea pe titlurile de stat. Anul acesta nu se va mai repeta acest scenariu şi va fi destul de dificil pentru a acoperi necesarul de finanţare”, a spus acesta. „Anul trecut am depăşit cu mult deficitul bugetar ţintă. Probabil că nu va fi bine primit un astfel de lucru din partea investitorilor. Avem această perspectivă de reducere a dobânzilor, şi vedem că deja au scăzut. Şi investitorii se uită la deficitele care nu sunt tranzitorii. Am avut chiar şi 10% în ultimii ani, sunt mai mulţi ani la rând în care deficitele au fost foarte mari. Dobânzile sunt undeva la 2% din PIB, care nu este o sumă chiar mică, dacă ne raportăm la anvelopa bugetară. Dacă ne uităm şi raportăm la resursele noastre destul de mici, povara începe să crească”, a mai arătat Ionuţ Dumitru.

Cadou bugetar - bani din guvernarea Boc (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cadou bugetar - bani din guvernarea Boc

Cadou bugetar - bani din guvernarea Boc. Conducerea unei grădiniţe ieşene a dat înapoi unor angajate banii scăzuţi din leafă de guvernul Boc. Cadou bugetar - bani din guvernarea Boc Doar că angajatele respective nici nu lucrau la acea vreme acolo, aşa că nu aveau ce bani înapoi să primească. Citește și: Ce salariu primea de la stat judecătorul Cristi Danileț, care se pensionează la 48 de ani Strânsă cu uşa de Inspectoratul Şcolar Judeţean, grădiniţa a încercat să-şi recupereze banii în instanţă. S-a trezit prea târziu. Conform legii, termenul de prescripţie a dreptului de a cere obligarea cuiva la returnarea unor bani încasaţi necuvenit este de trei ani. Continuarea, în Ziarul de Iași.

În Capitală, continuitatea actului medical nu mai poate fi asigurată Foto: Guvernul României
Eveniment

În Capitală, continuitatea actului medical nu mai poate fi asigurată

În Capitală, continuitatea actului medical nu mai poate fi asigurată din lipsă de personal, a avertizat, azi, șefa Administraţiei Spitalelor Bucureşti, Oana Sivache. Citește și: Salariul uriaș pe care-l va păstra fostul președinte al Universității Harvard, Claudine Gay, după ce a fost forțat să demisioneze. Avalanșă de ironii pe rețelele Situația se datorează blocării de către Guvern a angajărilor. Executivulpoate aproba memorandumuri prin care se acordă excepții, dar spitalele aflate în administrarea Primăriei Municipiului București nu au beneficiat de o astfel de excepție, deși au înaintat numeroase solicitări. În Capitală, continuitatea actului medical nu mai poate fi asigurată „Suntem în situaţia de a nu mai putea asigura continuitatea actului medical din lipsă de personal. Spitalele nu mai au suficienţi medici, asistente medicale şi personal auxiliar. Este în pericol sănătatea românilor, fie că sunt pacienţi sau cadre medicale. Lipsa personalului în spitale înseamnă epuizarea personalului existent, fiind obligaţi să lucreze suplimentar, ceea ce duce la epuizarea fizică şi implicit la acordarea unui act medical deficitar", a semnalat Oana Sivache, potrivit unui comunicat al ASSMB remis Agerpres. Din lipsă de personal, Camera de gardă de la Spitalul Clinic de Copii "Dr. Victor Gomoiu", aflat în coordonarea ASSMB, se află în pericol să fie închisă, în condiţiile în care angajările au fost blocate de anul trecut. ASSMB susţine că peste 40 de asistente şi infirmiere au plecat şi nu au putut fi înlocuite. În ultimele trei săptămâni, la această unitate sanitară au fost diagnosticaţi cu gripă în jur de 500 de copii. La Camera de gardă sunt doar doi medici operaţionali şi vin între 120 şi 170 de copii pe zi, se menţionează în comunicat. "Guvernanţii au condus sistemul medical către un colaps iminent prin ignorarea crizei din domeniul sănătăţii şi prin tăierile drastice ale fondurilor alocate spitalelor, punând astfel în situaţie critică vieţile pacienţilor", a transmis ASSMB. Pacienții spitalelor Capitalei, defavorizați Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti a amintit că, „în repetate rânduri", a adresat Guvernului cereri pentru deblocarea posturilor, însă Executivul „a ales să le ignore". „Niciun Guvern în lumea asta nu face economii din sănătatea propriului popor. Guvernul trebuie să protejeze sănătatea publică - este şi un imperativ moral, nu doar o obligaţie legală. Este inacceptabil ca pacienţii să fie trataţi discriminatoriu în funcţie de apartenenţa spitalului la Ministerul Sănătăţii, Primării sau Consilii judeţene", a subliniat Oana Sivache. ASSMB a făcut un nou apel "de urgenţă" către Guvern, cerând soluţii rapide pentru a preveni "colapsul general din sistemul medical".

ION, aplicația-fiasco guvernamentală, versiune nouă (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

ION, aplicația-fiasco guvernamentală, versiune nouă

ION, aplicația-fiasco guvernamentală, versiune nouă. Guvernul promite un ION 2.0, la început de 2024, care va răspunde și la întrebări privind anumite servicii publice. ION, aplicația-fiasco guvernamentală, versiune nouă HotNews.ro a solicitat atât Guvernului și Ministerului Digitalizării, cât și echipei tehnice ION, să spună dacă acest proiect pro-bono a fost finalizat și ce funcționalități are. Citește și: VIDEO Primul avion F-16, donat de Olanda, ar fi sosit în Ucraina – anunț neoficial pe rețelele sociale Potrivit Ministerului Digitalizării, arată sursa citată, "ION are două funcţionalităţi. Prima este cea de analiză prin întrebări către cetățeni, pentru a le afla problemele și priorităţile. De asemenea, se lucrează la o versiune prin care ION va furniza informaţii despre serviciile publice oferite de Statul Român.". ION - primul robot bazat pe tehnologia de Inteligență Artificială, devenit consilier onorific al premierului Nicolae Ciucă, a fost prezentat ca o premieră mondială în 1 martie 2023 la Guvern de ministrul Digitalizării la acel moment, Sebastian Burduja, alături de Nicu Sebe, coordonatorul echipei de cercetători români. Nicu Sebe, coordonatorul echipei ION și șeful IA al Humans AI, compania care coordonează acest demers, a recunoscut ulterior că dialogul de la Guvern dintre Ciucă și robotul ION a fost regizat. Autorităție au menționat atunci că ION este în perioada de învățare și că proiectul nu este finalizat.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră