vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: guvern

381 articole
Politică

PSD se distanțează parțial și preventiv de noile politici fiscale adoptate de Guvern

PSD, distanțare de noile măsuri fiscale. Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a transmis că social-democrații își doresc ca propunerile lor să fie tratate cu mai multă seriozitate în cadrul Coaliției. Acesta a anunțat că în partid vor avea loc consultări privind poziționarea politică în perioada următoare. PSD, distanțare de noile măsuri fiscale Grindeanu a subliniat că PSD este cel mai mare partid din Coaliție și, prin urmare, este firesc ca propunerile sale să fie luate în considerare. Citește și: INSCOP: Sprijin puternic pentru Nicușor Dan, inclusiv din partea electoratului PSD El a criticat măsuri precum aplicarea CASS pentru veterani de război și foști deținuți politici: „Nu cred că se reface deficitul punând CASS la veteranii de război. Astea sunt lucruri care depășesc o anumită limită.” Consultări interne în PSD privind direcția politică Grindeanu a anunțat că în următoarele zile PSD va avea consultări interne pentru a decide modul în care va gestiona perioada următoare: „Vom veni cu propuneri și ne dorim ca ele să fie luate în seamă. Nu suntem prizonierii acestei Coaliții.” Intrarea la guvernare nu e un angajament necondiționat Liderul PSD a amintit că aproape 5.000 de membri ai partidului au votat pentru intrarea la guvernare, însă a avertizat că parteneriatul cu PNL depinde de tratamentul corect din partea partenerilor: „Suntem parteneri de bună-credință atâta timp cât suntem tratați ca atare. Altfel, putem decide și altceva.” Investițiile și majorările sociale nu sunt motive de regret Grindeanu a apărat activitatea guvernamentală a PSD, afirmând că realizările precum construcția de autostrăzi și majorarea pensiilor nu pot fi contestate: „Nu regret nicio secundă că am făcut parte dintr-un guvern care a investit și a mărit salariile și pensiile.” Nemulțumiri privind Pachetul 1 Președintele interimar al PSD a declarat că din propunerile formulate pentru primul pachet de măsuri fiscale a fost acceptată doar reducerea cu 40% a subvențiilor pentru partide. Alte propuneri importante, precum pragul de 4.000 lei pentru aplicarea CASS la pensii sau excepțiile pentru deținuți politici și veterani, nu au fost acceptate. Grindeanu a enumerat și alte măsuri propuse de PSD care nu au fost incluse în pachetul final, precum exceptarea mamelor minore care își continuă studiile, propuneri din domeniul educației, impozite pe cifra de afaceri și criptomonede Acesta a subliniat că modul în care a fost gestionat Pachetul 1 obligă partidul să fie mai atent și mai ferm în negocierile pentru Pachetul 2.

PSD, distanțare de noile măsuri fiscale (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Guvernul și-a asumat noile măsuri fiscale (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Toate măsurile fiscale asumate de Bolojan: TVA și accize mai mari, noi taxe, salarii înghețate

Guvernul și-a asumat noile măsuri fiscale. Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a angajat răspunderea pe un pachet amplu de măsuri fiscale, ce vor intra în vigoare treptat, începând cu 1 august 2025. Printre cele mai importante decizii se numără creșterea TVA, introducerea de contribuții suplimentare pentru pensionari și persoanele cu venituri reduse, precum și majorări de taxe în domeniile bancar și al jocurilor de noroc. Guvernul și-a asumat noile măsuri fiscale Începând cu 1 august 2025, cota standard de TVA va crește de la 19% la 21%. Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ Totodată, singura cotă redusă va fi de 11%, aplicabilă pentru: alimente și medicamente, manuale și lemne de foc, apă, canalizare, acces la muzee și instituții culturale. Pensionarii cu venituri peste 3.000 lei, obligați să plătească CASS Tot din august, pensionarii care încasează peste 3.000 lei lunar vor plăti contribuția la sănătate de 10%, dar doar pentru suma care depășește acest prag. Aceeași cotă de 10% CASS se va aplica și următoarelor categorii: persoane aflate în concediu de creștere a copilului, șomeri, beneficiari ai venitului minim de incluziune. Fără coasigurare Cei care beneficiau anterior de coasigurare și nu au venituri impozabile vor fi nevoiți să se asigure opțional, prin plata unei contribuții echivalente cu 6 salarii minime brute pe economie. În prezent, aceasta sumă este de 2.430 de lei. Accize mai mari pentru carburanți și băuturi alcoolice Accizele vor crește cu 10% din luna august 2025, ceea ce va duce la scumpirea carburanților și a băuturilor alcoolice. Măsura este justificată de Guvern prin nevoia de echilibrare a bugetului public. Bursele școlare, restricționate Conform noilor măsuri, bursele școlare vor fi acordate doar pentru maximum 15% dintre elevii unei clase, cu condiția ca aceștia să aibă media de cel puțin 9. Pentru studenți, valoarea bursei va fi echivalentul a 10% din salariul minim net garantat, și va fi acordată doar celor înscriși la zi pe locuri finanțate de la bugetul de stat. Mamele minore care se reîntorc într-o formă de învățământ vor beneficia de o bursă lunară de 700 lei, pe toată perioada activităților didactice, cu condiția să frecventeze orele de curs. Taxe mai mari pentru jocurile de noroc și bănci Veniturile obținute de participanți la jocuri de noroc vor fi impozitate la sursă, la fiecare plată. Impozitarea se va face pe venitul brut, conform unui barem progresiv. Instituțiile bancare vor plăti un impozit suplimentar pe cifra de afaceri: 2%, între 1 ianuarie și 30 iunie 2025, 4%, între 1 iulie – 31 decembrie 2025, 4%, pe tot parcursul anului 2026. O excepție prevede aplicarea unei cote de 2%, în unele cazuri, în perioada iulie-decembrie 2026. Impozitul pe dividende crește la 16% din 2026 De la 1 ianuarie 2026, impozitul pe dividende va fi majorat de la 10% la 16%. Se aplică pentru dividendele brute distribuite între persoane juridice române. Plata se face până pe 25 ale lunii următoare distribuirii. Înghețarea salariilor și pensiilor în sectorul public Începând cu anul 2026, Guvernul va îngheța salariile și pensiile din sistemul public, va limita angajările la stat și va reduce sporurile nejustificate. Măsurile vin în contextul angajamentelor de consolidare fiscală.

Moțiune de cenzură împotriva guvernului Bolojan (sursa: Facebook/Mihai Enache)
Politică

AUR anunță că va depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan

Moțiune de cenzură împotriva guvernului Bolojan. Liderul deputaților AUR, Mihai Enache, a anunțat luni că parlamentarii formațiunii vor depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Ilie Bolojan, în termenul constituțional de trei zile de la angajarea răspunderii Executivului pe pachetul fiscal. Moțiune de cenzură împotriva guvernului Bolojan În cadrul unei conferințe de presă susținute în Parlament, Enache a acuzat Guvernul că propune măsuri de austeritate profund nedrepte, fără a atinge pensiile speciale, salariile uriașe din instituții politizate sau structurile administrative supradimensionate. Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ „Nu putem lua bani de la pensionari cu pensii de supraviețuire, de la mame sau de la antreprenori, fără să reducem din cheltuielile obscene ale statului”, a declarat Enache. Moțiunea AUR are deja 89 de semnături Textul moțiunii este finalizat, iar documentul a fost semnat de toți cei 89 de parlamentari AUR, precum și de mai mulți deputați și senatori din opoziție, inclusiv de la partidul S.O.S., Partidul Oamenilor Tineri și parlamentari neafiliați. Mihai Enache a făcut un apel direct către parlamentarii tuturor formațiunilor politice, cerându-le să se alăture demersului AUR: „Cei care nu reacționează la aceste măsuri sunt trădători ai celor care i-au votat. Le cerem să-și asculte alegătorii, nu doar liderii de partid.” Enache a precizat că moțiunea va fi depusă în termenul legal de trei zile de la momentul asumării răspunderii de către Guvern, adică până cel târziu joi. Guvernul Bolojan își asumă răspunderea pe pachetul fiscal Luni, Guvernul condus de Ilie Bolojan și sprijinit de Nicușor Dan și-a asumat răspunderea în Parlament pentru primul pachet de măsuri fiscale, menit să contribuie la reducerea deficitului bugetar. Moțiunea AUR vine ca reacție la aceste măsuri, considerate „abuzive” de opoziție.

Sporul pentru fonduri europene, de care beneficiau și primarii, scapă aproape netăiat Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Sporul pentru fonduri europene, de care beneficiau și primarii, scapă aproape netăiat

Sporul pentru fonduri europene, de care beneficiau și primarii și președinții de consilii județene, scapă aproape netăiat, arată Profit. Acum, sporul este de 50% din salariu. Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar Sporul pentru fonduri europene, de care beneficiau și primarii, scapă aproape netăiat În varianta inițială a proiectului de lege pe care guvernul Bolojan își asumă răspunderea, sporul era limitat la 35% din salariu. În varianta nouă, consultată de Profit, limita superioară va fi de 40%.  Tot la 40%, față de 35% în proiect, va fi limitată și majorarea salarială acordată personalului implicat în proiecte PNRR. În perioada în care era președinte al Consiliului Județean Bihor, salariul lui Bolojan era majorat cu doar 35%, deși avea dreptul la 50%. În schimb, salariul primarului Clujului, Emil Boc, primește un plus de 50% pentru că lucrează cu fonduri europene.  Guvernul a făcut un pas înapoi și în fața industriei jocurilor de noroc: inițial, prin legea pe care guvernul urmează să-și asume răspunderea, impozitul pe câștigurile din jocurile de noroc urma să crească de la 3% la 10%.  Însă, până la umă, acest impozit va fi de doar 4%, o creștere de doar un procent.  Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au decis ca luni, 7 iulie, la ora 15.00, să aibă loc şedinţa comună a Parlamentului pentru asumarea răspunderii Guvernului pe primul pachet de măsuri fiscale pregătite pentru reducerea deficitului. Începând de vineri seară până luni, 7 iulie, ora 8.00, se pot depune amendamente.

Guvernul face un pas înapoi în fața industriei jocurilor de noroc Foto: Facebook
Economie

Guvernul face un pas înapoi în fața industriei jocurilor de noroc: nu le mai impozitează atât de dur

Guvernul face un pas înapoi în fața industriei jocurilor de noroc: nu le mai impozitează atât de dur, arată site-ul Profit. Inițial, prin legea pe care guvernul urmează să-și asume răspunderea, impozitul pe câștigurile din jocurile de noroc urma să crească de la 3% la 10%.  Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar Guvernul face un pas înapoi în fața industriei jocurilor de noroc Însă Profit și Economica arată că, până la umă, acest impozit va fi de doar 4%, o creștere de doar un procent.  Acum, pentru câștiguri între 10.000 de lei și 66.750 lei, impozitul va fi de doar „400 de lei + 20% pentru ceea ce depășește suma de 10.000”, în condițiile în care forma inițială fusese de „1.000 de lei + 20% pentru ceea ce depășește suma de 10.000”. La fel, și taxarea pentru ce depășește 66.750 lei va fi mai redusă față de ce se intenționa în proiect. Acum este de 11.750 de lei plus 40% din suma care depășește 66.750 de lei, iar în forma inițială era de 12.350 de lei plus procentul de 40% peste ce depășea 66.750 de lei. Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au decis ca luni, 7 iulie, la ora 15.00, să aibă loc şedinţa comună a Parlamentului pentru asumarea răspunderii Guvernului pe primul pachet de măsuri fiscale pregătite pentru reducerea deficitului. Începând de vineri seară până luni, 7 iulie, ora 8.00, se pot depune amendamente. Procedura este prevăzută de articolul 114 din Constituţie. 

Ciolacu legiferase pentru 2025 majorări de salarii pentru bugetari de 68 miliarde lei Foto: Facebook
Politică

Guvernul Ciolacu legiferase pentru 2025 majorări de salarii pentru bugetari de 68 miliarde lei

Guvernul Ciolacu legiferase pentru 2025 majorări de salarii pentru bugetari de 68 miliarde lei, de trei ori mai mult decât impactul generat de creșterea pensiilor. Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar Informația apare într-un document strict confidențial al ministerului de Finanțe, transmis președintelui Iohannis, premierului Ciolacu și președintelui Senatului, Nicolae Ciucă. Documentul a fost publicat de site-ul Europa Liberă. Ciolacu legiferase pentru 2025 majorări de salarii pentru bugetari de 68 miliarde lei În notă, Finanțele explică ce impact bugetar ar fi avut creșterile de salarii și pensii, dacă nu erau înghețate în decembrie 2024. Cheltuielile cu salariile bugetarilor ar fi crescut astfel în 2025: 44,3 miliarde de lei strict creșterile salariale ale bugetarilor 18,4 miliarde de lei majorarea sporurilor, probabil trase în sus de salarii 1,2 miliarde de lei pentru premii și ore suplimentare în sistemul militarizat 5,1 miliarde de lei creșterea normei de hrană și pentru echipamente în sistemul militarizat În schimb, impactul bugetar al majorării pensiilor - inclusiv cele “speciale“, denumit astfel în documentul Finanțelor - conform legii PSD-PNL, ar fi fost de 20,1 miliarde de lei.  În notă se mai arată că “necesarul de finanțare“ al guvernului României a fost, în 2024, de 14,3% din PIB, respectiv 250 de miliarde de lei. 

În decembrie 2024, guvernul Ciolacu a rămas fără bani, “goluri temporare în Trezorerie“ Foto: Inquam/George Calin
Politică

În decembrie 2024, guvernul Ciolacu a rămas fără bani, “goluri temporare în Trezorerie“

În decembrie 2024, guvernul Ciolacu a rămas fără bani, “goluri temporare în Trezorerie“, așa că a vândut valută și s-a împrumutat pe termen scurt, arată un document “strict confidențial“ trimis de ministerul de Finanțe către președintele Iohannis, președintele Senatului, Nicolae Ciucă, și premierul Ciolacu. Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar Documentul a fost publicat de Europa Liberă România. În decembrie 2024, guvernul Ciolacu a rămas fără bani, “goluri temporare în Trezorerie“ Potrivit acestei note, din decembrie 2024, în acea lună prognoza soldului contului curent general al Trezoreriei prezenta “goluri temporare de casă consecutive“. Asta însemna că Trezorerie nu mai avea nici un ban ca să facă plăți. Soluția ministerului de Finanțe a fost să se atragă depozite pe termen scurt de la bănci - ceea ce, probabil, presupunea dobânzi mari - și să vândă valută din bufferul în valută al ministerului la BNR. Însă băncile nu au oferit sumele necesare, banii din PNRR nu au sosit, așa că Trezoreria uirma să vândă șase miliarde de lei. Finanțele au arătat, în această notă, că vânzarea valutei din buffer ducea acest cont sub cinci miliarde de lei, “mult sub nivelul care să acopere patru luni de finanțare brută“.  Nota încheie arătând că există riscul ca ministerul de Finanțe să nu mai poată emite euroobligațiuni pe piețele externe, ceea ce ar duce la epuizarea bufferului și la o “expunere foarte ridicată față de riscul imposibilității efectuării tuturor plăților“. 

Fostul purtător de cuvânt al Guvernului, jurnalistul TVR Mihai Constantin, plasat în două sinecuri Foto: Facebook
Politică

Fostul purtător de cuvânt al Guvernului, jurnalistul TVR Mihai Constantin, plasat în două sinecuri

Fostul purtător de cuvânt al Guvernului, jurnalistul TVR Mihai Constantin, fusese plasat în două sinecuri cu care nu avea nici o legătură profesională: era membru în consiliile de administrație ale Loteriei Române și ale Administrației Canalelor Navigabile.  Citește și: Salariile imense și pensia uriașă a liderului sindical Iacob Baciu, fost sudor și acum președinte al CSDR Fostul purtător de cuvânt al Guvernului, jurnalistul TVR Mihai Constantin, plasat în două sinecuri Mihai Constantin a studiat la Școala Superioară de Jurnalism între 1994 și 1998, iar licența și-a luat-o cinci ani mai târziu, în 2003. Toată cariera sa a fost jurnalist, mai puțin perioada în care a fost purtătorul de cuvânt al guvernului Ciolacu. În 2011 a realizat la TVR emisiunea “M.A.I. aproape de tine“, în parteneriat cu ministerul de Interne. Nu este clar cât a câștigat Mihai Constantin din aceste sinecuri, ultima sa declarație de avere fiind din 2024, care conține date din anul fiscal 2023. În calitate de secretar de stat avea un salariu brut de 16.640 de lei, lunar, plus, probabil, mașină, șofer și cabinet propriu.  Indemnizația membrilor neexecutivi ai Loteriei Române a fost, în 2024, de 7.198 de lei, brut. La Administrația Canalelor Navigabile, în 2022, această indemnizație era de circa 12.000 de lei pe lună. În consecință, purtătorul de cuvât al guvernului Ciolacu câștiga lunar, net, între 22.000 și 24.000 de lei, cu tot cu sinecuri.  Joi, noua purtătoare de cuvânt a Guvernului, Ioana Ene Dogioiu, explica de ce a acceptat noua funcție: “România este într-un moment greu în care ori reușim împreună, ori ne prăbușim împreună. E dur și simplu de înțeles. Orice om care poate contribui acum, cred că are datoria să o facă“. 

Sindicatele acuză Guvernul că le ignoră (sursa: Facebook/Blocul Național Sindical)
Eveniment

Sindicatele, furie maximă după anunțurile lui Bolojan: "Ne face bine cu forța, fără să ne întrebe"

Sindicatele acuză Guvernul că le ignoră. Vicepreședintele Blocului Național Sindical (BNS), Mircea Burlacu, critică dur Guvernul condus de Ilie Bolojan pentru lipsa consultării prealabile cu sindicatele înainte de adoptarea pachetului de măsuri fiscale. Sindicatele acuză Guvernul că le ignoră Liderul sindical susține că tensiunile sociale actuale ar fi putut fi evitate dacă lucrătorii și sindicatele ar fi fost implicați în procesul decizional. Citește și: Familia șefului matrapazlâcurilor cu vilele de protocol ale RAAPPS, Grăjdan, îmbuibată cu salarii de la stat „Măsurile trebuiau discutate înainte cu lucrătorii și cu sindicatele. Nu am fi ajuns aici, cu o țară care fierbe. Dar premierul vine și ne face bine cu forța, fără să ne întrebe nimic”, a declarat Burlacu. Creșterea TVA va lovi direct în populație Sindicalistul a criticat și reașezarea cotelor de TVA la 11% și 21%, susținând că măsura afectează în special consumatorii, nu companiile: „TVA-ul nu îl plătesc comercianții, ci noi toți prin prețul final. Firmele recuperează TVA-ul, dar salariații suportă costul real prin scumpiri. E inflație pură și scădere a puterii de cumpărare”, a explicat vicepreședintele BNS. Salariile scad, costurile cresc: „Totul pe spinarea consumatorului” Potrivit lui Burlacu, măsurile combinate – tăieri haotice de venituri, creșteri de prețuri la energie și combustibili – vor avea un efect devastator asupra cetățenilor: „Unii salariați au pierdut până la 25% din venituri. În același timp, cresc prețurile la energie, combustibil, redevențe. Povara e pusă pe consumatorul final, adică pe noi.” Dezechilibrul bugetar Liderul sindical respinge acuzațiile implicite că sindicatele ar fi responsabile pentru dezechilibrele bugetare și acuză clasa politică de iresponsabilitate: „Nu noi am făcut dezmăț pe banii publici. Nu lucrătorii și sindicaliștii au adus bugetul în starea asta. Iar acum trebuie să acoperim gaura? I-am cerut premierului încă de acum o lună să ne așezăm la masă, să gândim un pact național tripartit. Dar suntem ignorați.” Acuzații grave: „Se practică dezbinarea în stil comunist” Burlacu avertizează că guvernul folosește metode de manipulare și divizare socială, încercând să antagonizeze diferite categorii sociale: „Scot în față salariile uriașe ale oamenilor pe care tot ei i-au pus în funcții și ne întorc societatea civilă împotriva sindicatelor și a bugetarilor. E o metodă comunistă, de tip 1947. Ne dezbină ca să nu reacționăm solidar.” Bolojan promite întâlniri cu sindicatele, dar susține măsurile Premierul Ilie Bolojan a precizat că se va întâlni cu reprezentanții sindicatelor în zilele următoare, adăugând că angajații din Sănătate nu au motive reale pentru grevă, deoarece reducerile nu le afectează veniturile. În plus, printre măsurile anunțate se numără plafonarea pensiilor și salariilor în 2025, creșterea accizelor pentru alcool și combustibili și majorarea normei didactice cu două ore în învățământul preuniversitar și universitar.

Probabil cel mai inutil departament al Guvernului , condus de un pensionar penal, Laszlo Borbely Foto: Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă
Politică

Probabil cel mai inutil departament al Guvernului este condus de un pensionar penal de la UDMR

Probabil cel mai inutil departament al Guvernului este condus de un pensionar penal de la UDMR: obscurul Departament pentru Dezvoltare Durabilă îl are în frunte pe Laszlo Borbely, beneficarul a două pensii, din care una, de deputat, specială. Laszlo Borbely a fost parlamentar și ministru UDMR.  Citește și: Familia șefului matrapazlâcurilor cu vilele de protocol ale RAAPPS, Grăjdan, îmbuibată cu salarii de la stat DNA a încercat de două ori să-i ridice imunitatea lui Laszlo Borbely într-un dosar în care era acuzat de corupție, dar Parlamentul s-a opus. Toți complicii săi din acel dosar au ajuns la pușcărie. Procurorii DNA au susținut că, în 2011, Laszlo Borbely ar fi ajutat mai multe firme să obţină contracte cu Apele Române, instituţie aflată în subordinea ministerului Mediului, pe care îl conducea. În schimb, oamenii de afaceri i-ar fi renovat şi utilat apartamentul din Capitală şi ar fi contribuit cu bani şi la reamenajarea unui alt imobil care îi aparţine lui Laszlo Borbely. Probabil cel mai inutil departament al Guvernului  Borbely deține acest post de pe vremea guvernării Dăncilă, departamentul fiind înființat din 2017. În prezent, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă (DDD) are 23 de posturi, plus demnitarul și cabinetul acestuia. În 2017, când premierul Grindeanu a l-a înființat, avea doar șase posturi!  Pe site-ul DDD se arată că rolul principal este acela de “coordonare națională a implementării Agendei 2030“. Una din funcțiile DDD este: “MONITORIZAREA implementarii SNDDR 2030 pe baza unui set de 291 indicatori naţionali de dezvoltare durabilă (INDD 2030), formularea de propuneri de ajustare a obiectivelor-ţintă pe plan naţional şi a termenelor de realizare, precum şi identificarea, după caz, de noi indicatori (în colaborare cu Institutul Național de Statistică (INS), ministerele/instituțiile administrației publice și organizațiile neguvernamentale“.  În iulie 2024, în timp ce vorbea despre reducerea aparatului bugetar, guvernul Ciolacu iniția înființarea, în cadrul acestui departament, al unui „Centrul de excelență pentru administrația publică în domeniul dezvoltării durabile”, cu 50 de angajați și un Consiliu Științific cu maximum șapte membri.  În martie 2025, guvernul Ciolacu a dirijat către acest departamentr 3,9 milioane de lei pentru „Proiecte de comunicare, informare publică şi promovarea imaginii şi intereselor românești peste hotare”. 

Nici un ministru ieșean în Guvern (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Al doilea cel mai mare oraș al țării, fără ministru în Guvern. Județul Iași, condus de doi penali

Nici un ministru ieșean în Guvern: noul Executiv, condus de Ilie Bolojan, lasă județul fără reprezentare la nivel înalt. Nici un ministru ieșean în Guvern Al doilea oraș ca mărime din România nu primește nici un portofoliu ministerial și nici o funcție parlamentară de top. Citește și: Guvernul estimează economii uriașe prin reducerea unuia din sporurile nerușinate ale bugetarilor Singura funcție acordată Moldovei merge către un deputat din Neamț. În contrast, județe precum Bihor, Cluj și Timiș obțin unul sau chiar doi miniștri. Liderii politici din Iași speră cel mult la păstrarea unor poziții de secretar de stat. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Reducerea deficitului, CSM cere consultare prealabilă (sursa: Facebook/Consiliul Superior al Magistraturii)
Eveniment

Magistrații amenință voalat Guvernul: vor să fie consultați în privința reducerii deficitului

Reducerea deficitului, CSM cere consultare prealabilă. Conducerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a transmis scrisori deschise premierului, ministrului Justiției și președinților celor două Camere ale Parlamentului, solicitând consultarea instituției înainte de adoptarea măsurilor pentru reducerea deficitului bugetar. Reducerea deficitului, CSM cere consultare prealabilă Potrivit unui comunicat oficial, CSM a luat act de informațiile apărute în spațiul public privind eventualele măsuri fiscale, unele dintre acestea vizând modificări care pot afecta statutul judecătorilor și procurorilor. Citește și: EXCLUSIV Filiera uzbecă: cum a trimis Moscova bani anti-UE în Republica Moldova printr-o companie sponsorizată de regimul autocratic de la Tașkent În acest context, Consiliul subliniază rolul său constituțional de garant al independenței justiției și de avizator al actelor normative ce privesc activitatea autorității judecătorești. Scrisori către Guvern și Parlament Președintele CSM, Elena Costache, a transmis scrisori deschise premierului, ministrului Justiției și liderilor Parlamentului, cerând consultare prealabilă cu instituția pe tema măsurilor vizate. Demersul vizează asigurarea dialogului interinstituțional înainte de luarea unor decizii care pot influența independența sistemului judiciar. În scrisoarea adresată premierului, CSM subliniază că un dialog onest și transparent între autoritățile statului este esențial pentru eficiența sistemului judiciar și pentru menținerea unui nivel ridicat de independență. CSM își exprimă disponibilitatea pentru un dialog urgent „Pe aceste premise, vă adresăm rugămintea de a asigura consultarea prealabilă a CSM cu privire la măsurile preconizate, care ar avea potențialul de a afecta statutul judecătorilor și procurorilor”, se arată în scrisoarea semnată de Elena Costache. CSM își exprimă disponibilitatea de a participa de urgență la dialogul instituțional, în cazul în care Guvernul va iniția o astfel de consultare.

Miniștrii Guvernului Bolojan primesc aviz favorabil (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Toți miniștrii propuși în Guvernul Bolojan au primit aviz favorabil în comisiile parlamentare

Miniștrii Guvernului Bolojan primesc aviz favorabil. Toți miniștrii propuși în Guvernul condus de Ilie Bolojan au primit luni aviz favorabil în urma audierilor din comisiile parlamentare de specialitate. Pasul următor este votul de încredere din plenul reunit al Parlamentului. Miniștrii Guvernului Bolojan primesc aviz favorabil Premierul desemnat, Ilie Bolojan, urmează să ceară votul de încredere asupra programului de guvernare și a întregii liste de miniștri. Citește și: De ce a renunțat PSD la portofoliul Apărării: o reglare de conturi în partid și recentele dosare ale DNA în MApN Ședința plenului reunit al Parlamentului este programată la ora 16:30. După obținerea votului din Parlament, membrii Cabinetului Bolojan vor depune jurământul la Palatul Cotroceni, în cadrul unei ceremonii oficiale. Noua structură a Guvernului Bolojan Guvernul Bolojan este alcătuit din 16 ministere: 6 ministere PSD 4 ministere PNL 4 ministere USR 2 ministere UDMR Executivul include, de asemenea, 5 viceprim-miniștri: 3 fără portofoliu: PSD, UDMR, independent 2 cu portofoliu: PNL și USR Componența completă a noului Guvern Premier: Ilie Bolojan – prim-ministru Viceprim-miniștri: Marian Neacşu – fără portofoliu Dragoş Anastasiu – fără portofoliu Tánczos Barna – fără portofoliu Cătălin Predoiu – Afaceri Interne Liviu-Ionuţ Moşteanu – Apărare Naţională Miniștri: Ciprian-Constantin Şerban – Transporturi Radu Marinescu – Justiţie Florin-Ionuţ Barbu – Agricultură Bogdan-Gruia Ivan – Energie Alexandru-Florin Rogobete – Sănătate Petre-Florin Manole – Muncă, Tineret, Solidaritate Dragoş Pîslaru – Investiții și Proiecte Europene Daniel David – Educaţie și Cercetare Alexandru Nazare – Finanţe Oana-Silvia Ţoiu – Afaceri Externe Diana-Anda Buzoianu – Mediu, Ape, Păduri Radu-Dinel Miruţă – Economie, Digitalizare, Turism Attila-Zoltan Cseke – Dezvoltare și Administrație Demeter Andras Istvan – Cultură

Audierea miniștrilor propuși în Guvernul Bolojan (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Politică

Miniștrii propuși în Guvernul Bolojan, audiați luni, când se va semna și protocolul coaliției

Audierea miniștrilor propuși în Guvernul Bolojan. Premierul desemnat și președintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, a anunțat că protocolul coaliției de guvernare ar urma să fie semnat luni, după ce toate documentele vor fi revizuite de partidele implicate și de grupul minorităților naționale. Documentele vor fi verificate înainte de semnare „În această seară urmează să se parcurgă încă o dată toate documentele care țin de cele patru partide și grupul minorităților care vor semna protocolul”, a declarat Bolojan după ședința Biroului Politic Național al PNL. Citește și: Penalul Neacșu, beneficiarul unei sinecuri de 21.000 lei/lună, pus de PSD nr. 2 în guvernul Bolojan El a precizat că semnarea protocolului este foarte probabilă mâine, odată cu clarificarea tuturor elementelor. Bolojan a anunțat că va face declarații oficiale în momentul semnării protocolului, când vor fi stabilite și comunicate clar condițiile și înțelegerile dintre partidele din coaliție. Audierea miniștrilor propuși în Guvernul Bolojan Luni, miniștrii propuși de partide urmează să fie audiați în comisiile parlamentare de specialitate. La finalul audierilor, Ilie Bolojan va prezenta principalele direcții din programul de guvernare și măsurile care vor fi implementate de viitorul Executiv.

PSD decide duminică echipa de guvernare (sursa: Facebook/Partidul Social Democrat)
Politică

PSD își votează echipa de guvernare duminică, la Vila Lac. Șase miniștri și un vicepremier

PSD decide duminică echipa de guvernare. Partidul Social Democrat va organiza duminică, de la ora 17:00, o ședință a Consiliului Politic Național (CPN) la Vila Lac, în cadrul căreia va fi votată echipa cu care formațiunea va intra în noul Guvern. Potrivit liderului interimar Sorin Grindeanu, PSD va propune un vicepremier și șase miniștri. PSD decide duminică echipa de guvernare Sorin Grindeanu a precizat că până duminică, ora 12:00, toți colegii care doresc să facă parte din echipa guvernamentală se pot înscrie la secretariatul partidului. Citește și: Pretendent PSD la Curtea Constituțională: ex-tablagiul Busuioc, pus de Dragnea la Curtea de Conturi Votul va avea loc în cadrul ședinței CPN programate după-amiază. „Mâine după-masă vom vota echipa cu care PSD va merge în noul Guvern: un vicepremier plus șase ministere”, a declarat Grindeanu. Guvernul ar putea fi votat luni în Parlament Președintele interimar al PSD a anunțat că Guvernul ar putea fi votat luni în Parlament, în funcție de finalizarea negocierilor și a programului de guvernare. Este posibil ca noul Cabinet să depună jurământul marți la Palatul Cotroceni. „Probabil mâine vom definitiva programul de guvernare, unde mai sunt câteva puncte în divergență, și acordul politic între cele patru partide din coaliție, plus minorități”, a explicat Grindeanu. Voturi importante la CCR, în această săptămână Tot în această săptămână, Camera Deputaților și Senatul trebuie să voteze două locuri vacante la Curtea Constituțională. Grindeanu a menționat că votul pentru aceste funcții ar putea avea loc miercuri, conform calendarului parlamentar.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră