miercuri 28 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: Groenlanda

43 articole
Internațional

BREAKING Trump s-a sucit: nu mai pune tarife țărilor UE care sprijină Groenlanda

După o discuție cu secretarul general al NATO, Donald Trump a ajuns la concluzia că nu are rost să pune noi tarife țărilor UE care sprijină Groenlanda. Nu mai impune tarifele promise de la 1 februarie „În cadrul unei întâlniri foarte productive pe care am avut-o cu Secretarul General al NATO, Mark Rutte, am stabilit cadrul unui viitor acord privind Groenlanda și, de fapt, întreaga regiune arctică. Citește și: Secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, huiduit în timpul unui dineu privat la Davos. Desertul a fost tăiat, cina s-a încheiat abrupt Această soluție, dacă va fi finalizată, va fi una excelentă pentru Statele Unite ale Americii și pentru toate națiunile NATO. Pe baza acestei înțelegeri, nu voi impune tarifele care erau programate să intre în vigoare la 1 februarie. Au loc discuții suplimentare cu privire la Golden Dome, în măsura în care acesta se referă la Groenlanda. Informații suplimentare vor fi făcute publice pe măsură ce discuțiile avansează. Vicepreședintele JD Vance, Secretarul de Stat Marco Rubio, trimisul special Steve Witkoff și alți responsabili, după caz, vor fi responsabili de negocieri — ei îmi vor raporta direct. Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni!”, a scris Trump pe Truth Social, rețeaua socială pe care o deține, miercuri seară (ora României).

Trump s-a sucit: nu mai pune tarife țărilor UE care sprijină Groenlanda (sursa: Facebook/The White House)
Șoșoacă îl critică pe Simion pentru tortul Groenlanda (sursa: Facebook/Marco Badea)
Politică

A ajuns Șoșoacă vocea rațiunii: îl critică pe George Simion pentru tăierea tortului Groenlanda

Partidul S.O.S. România a condamnat public gestul președintelui AUR, George Simion, care, aflat în Statele Unite ale Americii, a tăiat un tort reprezentând Groenlanda, decorat cu drapelul american. Formațiunea consideră că acțiunea depășește orice limită a decenței politice și transmite mesaje periculoase într-un context internațional extrem de sensibil. Potrivit unui comunicat transmis miercuri, S.O.S. România califică episodul drept un „gest rușinos și iresponsabil”, care demonstrează că liderul AUR „nu înțelege ce înseamnă responsabilitatea unei funcții publice și nici gravitatea mesajelor transmise prin astfel de acțiuni”. „Nu este glumă, ci inconștiență geopolitică” Reprezentanții S.O.S. România subliniază că gestul nu poate fi tratat ca o simplă glumă sau ca folclor politic. Citește și: Secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, huiduit în timpul unui dineu privat la Davos. Desertul a fost tăiat, cina s-a încheiat abrupt Dimpotrivă, formațiunea vorbește despre o „manifestare gravă de inconștiență geopolitică” și despre un profund dispreț față de principiile dreptului internațional, dar și față de suveranitatea și independența statelor. În comunicat se arată că, într-un context global marcat de tensiuni și conflicte, în care suveranitatea statelor este pusă sub semnul întrebării, un parlamentar român și lider de partid nu are dreptul „să se transforme în figurant într-un spectacol de propagandă străină”. Acuzații de abandonare a suveranismului S.O.S. România merge mai departe și afirmă că gestul liderului AUR arată o ruptură totală de valorile suveranismului, pe care George Simion pretinde că le apără. Potrivit partidului, a te juca simbolic cu teritoriile altor state, sub un drapel străin, într-un moment în care acel stat este amenințat, echivalează cu sfidarea ordinii internaționale și cu compromiterea imaginii României pe plan extern. „România nu este colonie, iar politicienii români nu sunt chemați să legitimeze simbolic ambiții teritoriale ale altora”, se precizează în comunicat. „Servilism politic și lipsă de demnitate națională” Formațiunea consideră că astfel de episoade nu sunt simple exerciții de imagine, ci pot fi interpretate ca acte de servilism politic și ca o dovadă de lipsă totală de demnitate națională. S.O.S. România atrage atenția că asemenea comportamente pot fi percepute inclusiv ca atacuri simbolice asupra suveranității altor state. Partidul cere o delimitare publică fermă de astfel de gesturi și reafirmă că România are nevoie de lideri care să apere interesele naționale, nu de „aventurieri politici dispuși să facă orice pentru câteva fotografii și aplauze”. „România nu este de tăiat pe torturi” În final, S.O.S. România subliniază că rămâne consecventă apărării suveranității, independenței și demnității naționale, precum și respectului față de dreptul internațional. Formațiunea avertizează că aceste valori sunt tratate de alți politicieni cu o „iresponsabilitate periculoasă”. „România nu este de vânzare, nu este de tăiat pe torturi și nu va accepta niciodată să fie reprezentată de politicieni care confundă politica externă cu circul mediatic”, se mai arată în comunicatul S.O.S. România.

Trump insistă asupra cumpărării Groenlandei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump promite că nu va folosi forța pentru a anexa Groenlanda, vrea să cumpere insula

Preşedintele american Donald Trump a declarat miercuri, în discursul susţinut la Forumul Economic Mondial de la Davos, că Statele Unite nu vor recurge la forţă pentru a anexa Groenlanda. Cu toate acestea, liderul de la Casa Albă a subliniat că îşi menţine obiectivul strategic de a cumpăra teritoriul autonom danez şi a cerut „negocieri imediate” în acest sens. „Fără forţa pentru Groenlanda”, spune Trump Donald Trump a respins public ideea unei anexări prin constrângere, afirmând că speculaţiile privind utilizarea forţei sunt nefondate. Citește și: Secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, huiduit în timpul unui dineu privat la Davos. Desertul a fost tăiat, cina s-a încheiat abrupt „Lumea a crezut că voi folosi forţa. Nu am nevoie să folosesc forţa. Nu vreau să folosesc forţa. Nu voi folosi forţa”, a declarat preşedintele american, referindu-se la Groenlanda, teritoriu autonom aflat sub suveranitate daneză. SUA, „singura mare putere capabilă să apere Groenlanda” În acelaşi discurs, Trump a insistat că Statele Unite sunt singura putere globală capabilă să asigure securitatea Groenlandei. El a criticat Danemarca, acuzând-o de „ingratitudine” şi de incapacitatea de a apăra eficient regiunea. „Orice aliat din NATO are obligaţia să-şi poată apăra propriul teritoriu. Adevărul este că nicio naţiune sau niciun grup de naţiuni nu poate apăra Groenlanda, cu excepţia Statelor Unite”, a spus Trump, subliniind rolul dominant al SUA pe scena geopolitică. Trump cere reluarea negocierilor pentru cumpărarea Groenlandei Preşedintele american a reafirmat dorinţa Washingtonului de a cumpăra Groenlanda, în pofida opoziţiei exprimate de Danemarca şi de alţi aliaţi europeni. „Numai Statele Unite pot proteja acest teritoriu gigantic, această bucată colosală de gheaţă, să o dezvolte, să o modernizeze şi să o facă utilă şi sigură pentru Europa şi pentru noi”, a declarat Trump, solicitând deschiderea imediată a negocierilor. Declaraţii cu tentă ameninţătoare la adresa Danemarcei Într-un ton dur, liderul american a sugerat că refuzul Danemarcei ar putea avea consecinţe politice. „Noi vrem o bucată de gheaţă pentru a proteja lumea, iar ei refuză să ne-o dea. Ei pot spune ‘da’, şi le vom fi recunoscători, sau pot spune ‘nu’, şi vom ţine minte asta”, a spus Trump, într-o formulare percepută drept presiune diplomatică. Groenlanda, miza strategică dintre SUA, Rusia şi China Donald Trump a mai acuzat anterior Danemarca că neglijează securitatea regiunii arctice în faţa a ceea ce el consideră ameninţări crescânde din partea Rusiei şi Chinei. În acest context, preşedintele american a susţinut că prezenţa militară a SUA în Groenlanda, stabilită încă din perioada Războiului Rece, nu mai este suficientă pentru noile realităţi geopolitice. Resursele minerale, adevărata miză a interesului american? Sinceritatea argumentelor de securitate invocate de Trump este însă pusă sub semnul întrebării de numeroşi observatori. Groenlanda este extrem de bogată în resurse minerale, inclusiv pământuri rare esenţiale pentru tehnologiile avansate şi industria militară. Interesul preşedintelui american pentru aceste resurse strategice a devenit tot mai vizibil de la revenirea sa la Casa Albă, în urmă cu un an, alimentând suspiciunile că motivaţiile economice cântăresc cel puţin la fel de mult ca cele de securitate.

Premierul britanic îl înfruntă pe Trump (sursa: Facebook/Keir Starmer)
Internațional

Premierul britanic îl înfruntă pe Trump: Regatul Unit va sprijini Groenlanda

Prim-ministrul britanic Keir Starmer a declarat miercuri că Regatul Unit „nu va ceda” presiunilor exercitate de președintele american Donald Trump și va continua să susțină Groenlanda în fața ambițiilor liderului de la Casa Albă legate de acest teritoriu autonom danez. Starmer: „Regatul Unit nu va ceda sub amenințarea tarifelor” Într-o intervenție în fața Camerei Comunelor, Keir Starmer a subliniat că Londra nu își va abandona principiile și valorile, chiar și în contextul unor presiuni economice venite din partea Statelor Unite. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme „Nu voi ceda. Regatul Unit nu va ceda în ce privește principiile și valorile și viitorul Groenlandei, sub amenințarea tarifelor vamale”, a declarat premierul britanic. Întâlnire Londra–Copenhaga pe tema Groenlandei Keir Starmer a anunțat că o va primi joi la Londra pe prim-ministra Danemarcei, Mette Frederiksen, pentru discuții bilaterale, într-un moment de tensiune diplomatică generată de pozițiile exprimate de Donald Trump. Premierul britanic a afirmat că Donald Trump a folosit intenționat un discurs dur pentru a exercita presiune asupra Regatului Unit. „Președintele Trump a utilizat ieri cuvinte diferite față de cele de sprijin pe care le-a avut atunci când l-am întâlnit la Casa Albă. A făcut acest lucru pentru a pune presiune pe mine și pe Regatul Unit. Vrea să mă facă să mă pliez și nu mă voi plia”, a spus Starmer. Atacul lui Trump pe tema insulelor Chagos Marți, Donald Trump a lansat critici dure pe rețeaua Truth Social la adresa deciziei Marii Britanii de a restitui insulele Chagos statului Mauritius. Președintele american a calificat gestul drept „o mare stupiditate” și l-a invocat ca argument suplimentar pentru ideea că Groenlanda ar trebui „achiziționată”. Trump a susținut că Londra renunță la un teritoriu „extrem de important” din punct de vedere strategic și a criticat intenția de a transfera insula Diego Garcia, unde se află o bază militară americană vitală. Acordul privind Chagos și baza Diego Garcia Conform unui acord semnat în mai 2025, Marea Britanie restituie arhipelagul Chagos statului Mauritius, dar păstrează închirierea pe 99 de ani a insulei Diego Garcia. Această prevedere permite menținerea bazei militare americano-britanice într-o zonă strategică din Oceanul Indian. Guvernul britanic exclude retragerea din acord Secretarul de stat pentru relații interguvernamentale, Darren Jones, a subliniat marți că acordul nu mai poate fi anulat. „Nu putem să dăm înapoi”, a declarat oficialul, adăugând că Parlamentul britanic, unde documentul este în curs de examinare, nu poate anula semnarea acestuia.

Trump blochează planul economic pentru Ucraina (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump a scos Ucraina de pe agendă cu șantajul său pe Groenlanda și cu Consiliul pentru Pace

Opoziția Europei față de intenția președintelui american Donald Trump de a dobândi Groenlanda și față de inițiativa sa privind un „Consiliu pentru Pace” a blocat aprobarea unui amplu pachet de sprijin economic destinat Ucrainei după război, potrivit Financial Times. Plan de prosperitate de 800 de miliarde, amânat Anunțul unui plan de prosperitate în valoare de 800 de miliarde de dolari, care urma să fie convenit între Ucraina, Uniunea Europeană și Statele Unite la Forumul Economic Mondial de la Davos, a fost amânat, conform publicației FT, care citează șase oficiali sub protecția anonimatului. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme Surse diplomatice au declarat că tensiunile legate de Groenlanda au deviat atenția de la sprijinul pentru Ucraina și au afectat negocierile asupra textului final al acordului, SUA lipsind inclusiv de la o reuniune-cheie organizată luni seara. „Nimeni nu vrea, în acest moment, să construiască un mare spectacol politic în jurul unui acord cu Trump”, a declarat un oficial pentru Financial Times. Acordul nu este abandonat definitiv Planul de prosperitate pentru Ucraina nu a fost abandonat și ar putea fi semnat la o dată ulterioară, mai notează publicația. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis că va participa la Forumul de la Davos doar dacă documentele privind garanțiile de securitate oferite de SUA și planul economic vor fi pregătite pentru semnare.

Trump anunță discuții despre Groenlanda la Davos (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Groenlanda, punct fierbinte la Davos: Trump convoacă o reuniune la Forumului Economic Mondial

Președintele american Donald Trump a anunțat organizarea unei „reuniuni a diferitelor părți” pe tema Groenlandei, care ar urma să aibă loc în marja Forumului Economic Mondial de la Davos, în Elveția. Anunțul a fost făcut printr-o postare pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, fără a fi precizată data exactă a întâlnirii. Trump: o chestiune de securitate națională și globală În mesajul publicat, Donald Trump a reiterat importanța strategică a Groenlandei pentru Statele Unite și pentru securitatea internațională. Citește și: DOCUMENTE Vodafone a distrus sistemul informatic al Registrului Comerțului după ce a încasat 138 de milioane de lei în parteneriat cu alte două firme „După cum le-am spus foarte clar tuturor, Groenlanda este o chestiune imperativă pentru securitatea națională și globală. Nu se poate da înapoi asupra acestui punct”, a afirmat liderul de la Casa Albă, susținând că „toată lumea este de acord” cu această evaluare. Discuții cu secretarul general al NATO despre Groenlanda Donald Trump a declarat că a avut o „conversație telefonică foarte bună” cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, în care subiectul Groenlandei a ocupat un loc central. Președintele SUA a publicat și un mesaj privat atribuit lui Rutte, în care șeful NATO îl felicită pentru acțiunile sale în Siria, Gaza și Ucraina și se declară hotărât să „meargă mai departe” în privința Groenlandei. În mesajul respectiv, Mark Rutte îi transmite lui Trump: „Aștept cu nerăbdare să te văd”, adresându-i-se cu formula „dragul meu Donald”. SUA, singura putere capabilă să asigure pacea globală Într-o altă postare, Donald Trump a subliniat rolul dominant al Statelor Unite pe scena internațională, afirmând că America este „de departe cea mai puternică țară din lume”. Potrivit acestuia, SUA sunt „singura putere capabilă să asigure pace în lume”, iar acest obiectiv este atins „pur și simplu, prin forță”. Europa nu va opune prea multă rezistență, susține Trump Cu o zi înainte, Donald Trump a declarat că nu se așteaptă la o opoziție fermă din partea liderilor europeni față de planul său privind Groenlanda. „Nu cred că vor opune prea multă rezistență. Trebuie să o avem”, a afirmat acesta, într-o declarație făcută în Florida, ca răspuns la întrebările legate de reacțiile europene.

Trump provoacă Europa în privința Groenlandei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump susține că Europa nu se va opune planului de preluare a Groenlandei

Președintele american Donald Trump a declarat luni că liderii europeni nu vor opune o rezistență semnificativă planului său de a ocupa Groenlanda. Întrebat în Florida ce le va spune europenilor care se opun acestei inițiative, Trump a răspuns tranșant: „Nu cred că vor opune prea multă rezistență. Trebuie să o avem.” Groenlanda, subiect de discuție la Davos Liderul de la Casa Albă a afirmat că Statele Unite vor discuta achiziționarea Groenlandei la Forumul Economic Mondial de la Davos, susținând că Danemarca nu este capabilă să protejeze acest teritoriu. Citește și: BREAKING Bolojan ar fi reușit o reducere-șoc a deficitului bugetar: doar 7,65%, față de ținta de 8,4% - surse presă Trump a declarat că, deși apreciază liderii danezi, aceștia „nici măcar nu merg acolo”, sugerând un vid de securitate. Trump: Groenlanda este esențială pentru securitatea globală Într-o postare pe rețeaua Truth Social, Donald Trump a anunțat că a avut o convorbire „foarte bună” cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, pe tema Groenlandei. Președintele american a reiterat că insula este „esențială pentru securitatea națională și mondială” și a susținut că, în această privință, „toată lumea este de acord”. Invitație pentru Putin într-un „Consiliu pentru Pace”, alternativă la ONU Separat, Trump a confirmat că l-a invitat pe președintele rus Vladimir Putin să se alăture unui așa-numit „Consiliu pentru Pace”, organism pe care intenționează să îl creeze ca alternativă la ONU. Întrebat de presă, Trump a confirmat invitația, menționând că taxa de intrare pentru un loc permanent în acest consiliu ar fi de un miliard de dolari. Amenințări comerciale la adresa Franței Totodată, președintele american a amenințat cu impunerea unor tarife vamale de 200% pentru vinul și șampania franceze, ca reacție la refuzul președintelui Emmanuel Macron de a se alătura „Consiliului pentru Pace”. „Voi impune tarife de 200% pentru vinul și șampania sa. Și va adera. Dar nu este obligat să adere”, a declarat Trump. Surse din anturajul lui Emmanuel Macron au precizat că Franța „nu intenționează să răspundă favorabil” în această etapă invitației de a se alătura inițiativei propuse de președintele american.

Trump leagă Nobelul de controlul Groenlandei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Noaptea minții: Trump spune că vrea Groenlanda pentru că nu a primit Nobel pentru Pace

Președintele american Donald Trump a transmis luni o scrisoare prim-ministrului norvegian Jonas Gahr, în care afirmă că, după ce nu i-a fost acordat Premiul Nobel pentru Pace, nu se mai simte obligat să acționeze exclusiv în numele păcii. Mesaj dur al lui Trump către Norvegia „Dragă Jonas, având în vedere că țara ta a decis să nu îmi acorde Premiul Nobel pentru Pace, deși am oprit opt războaie – și chiar mai multe –, nu mai simt obligația de a mă gândi doar la pace. Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Deși pacea va rămâne predominantă, acum pot să mă gândesc la ceea ce este bine și potrivit pentru Statele Unite”, se arată în scrisoarea liderului de la Casa Albă. Groenlanda, legată direct de eșecul Nobelului Donald Trump a asociat explicit nemulțumirea legată de Premiul Nobel pentru Pace cu poziția sa expansionistă privind Groenlanda. În mesajul adresat premierului norvegian, liderul american a pus sub semnul întrebării dreptul Danemarcei asupra teritoriului arctic. „Danemarca nu este capabilă să protejeze acel teritoriu în fața Rusiei sau a Chinei. În plus, de ce ar avea un presupus «drept de proprietate»? Nu există documente scrise, ci doar faptul că o navă a ajuns acolo acum sute de ani. Și noi am trimis nave”, a susținut Trump. Trump: „Am făcut mai mult pentru NATO decât oricine” În același context, președintele SUA a afirmat că a contribuit decisiv la consolidarea NATO, mai mult decât oricare alt lider de la înființarea alianței. „Am făcut mai mult pentru NATO decât orice altă persoană de la crearea sa. Acum NATO ar trebui să facă ceva pentru Statele Unite”, a declarat Trump, insistând că securitatea globală depinde de controlul american asupra Groenlandei. „Lumea nu va fi sigură decât dacă avem control deplin și absolut asupra Groenlandei”, a concluzionat el. Premiul Nobel pentru Pace 2025, acordat Mariei Corina Machado Comitetul Norvegian al Premiului Nobel a decis ca distincția pentru Pace în 2025 să fie acordată liderului opoziției venezuelene Maria Corina Machado, „pentru munca sa neobosită în promovarea drepturilor democratice ale poporului din Venezuela”. În cadrul unei întâlniri la Casa Albă, pe 15 ianuarie, Machado i-a oferit simbolic președintelui Trump premiul, în semn de recunoștință pentru operațiunea americană care a dus la înlăturarea lui Nicolas Maduro de la putere la începutul lunii. De la Oslo s-a reamintit însă că Premiul Nobel pentru Pace nu este transferabil. „A venit momentul să eliminăm amenințarea rusă din Groenlanda” Luni, Donald Trump a reluat retorica dură privind Groenlanda și a invocat din nou „amenințarea rusă” din regiune. Într-o postare pe rețeaua sa Truth Social, liderul american a acuzat Danemarca de inacțiune. „Timp de 20 de ani, NATO i-a spus Danemarcei că trebuie să elimine amenințarea rusă din Groenlanda. Din păcate, Danemarca nu a fost capabilă să facă acest lucru. A venit momentul și se va face”, a scris președintele Statelor Unite.

SUA, suspectate de spionaj împotriva Danemarcei (sursa: berlingske.dk/Danish Defence Command)
Internațional

SUA au cerut informații militare din Groenlanda fără acordul Danemarcei, arată documente secrete

Documente confidențiale ale apărării daneze, dezvăluite recent de publicația daneză Berlingske, arată că Statele Unite au încercat să obțină, pe canale informale și fără implicarea autorităților de la Copenhaga, informații sensibile despre infrastructura militară din Groenlanda. Potrivit acestor documente, solicitările vizau instalații militare, porturi și baze aeriene, iar demersul a generat îngrijorări serioase în rândul conducerii militare daneze, care a avertizat asupra riscului unor acțiuni de spionaj american împotriva unui aliat NATO. Solicitări ocolind canalele diplomatice oficiale Potrivit documentelor, în cursul anului 2025, SUA ar fi încercat să colecteze date sensibile despre Groenlanda evitând canalele instituționale obișnuite, precum Ministerul danez de Externe, Ministerul Apărării și conducerea militară a Danemarcei. Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Acest demers a stârnit îngrijorări serioase la Copenhaga, experții avertizând asupra unor posibile acțiuni de spionaj american împotriva unui aliat NATO. Informații esențiale pentru o eventuală invazie Tipul de informații solicitate – infrastructură strategică, instalații militare și capacități logistice – ar putea fi relevante pentru planificarea unei operațiuni militare, inclusiv a unei posibile invazii a insulei arctice. Documentele indică faptul că aceste date sunt considerate de importanță majoră pentru securitatea națională a Danemarcei. Două solicitări transmise în ianuarie 2025 Conform documentelor Forțelor Armate daneze, un ofițer militar american a solicitat informații de două ori, la un interval de șase zile, de la comandamentul militar danez din Groenlanda. „Prima solicitare a fost primită pe 16 ianuarie 2025. Pe 26 ianuarie, autoritățile din domeniul apărării au fost informate că aceeași persoană anonimă a cerut informații suplimentare”, se arată în documentele citate. Rămâne neclar dacă vreo informație a fost transmisă efectiv către Washington și, în caz afirmativ, ce anume a fost comunicat. Vizita lui Donald Trump Jr. în Groenlanda Publicația daneză notează, de asemenea, că pe 7 ianuarie 2025, Donald Trump Jr., fiul președintelui american, a efectuat o vizită în Groenlanda. Momentul vizitei ridică întrebări suplimentare, în contextul solicitărilor de informații și al retoricii tot mai agresive a administrației de la Washington. Reacția Ambasadei SUA la Copenhaga Ambasada Statelor Unite în Danemarca a declarat că nu ar trebui să surprindă pe nimeni faptul că SUA mențin dialog și contacte cu partenerii din Groenlanda și Danemarca. Potrivit diplomaților americani, aceste interacțiuni sunt parte a cooperării pentru securitate în cadrul alianței și al regiunii arctice.

Macron condamnă amenințările tarifare ale lui Trump (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Macron condamnă amenințările tarifare ale lui Donald Trump: „Inacceptabile și inadecvate”

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a reacționat ferm la declarațiile recente ale lui Donald Trump privind impunerea unor noi tarife vamale împotriva țărilor care se opun unei eventuale anexări a Groenlandei de către Statele Unite. Liderul de la Paris a calificat aceste amenințări drept „inacceptabile” și a anunțat un răspuns „unit și coordonat” al statelor europene. Emmanuel Macron: Europa va răspunde unitar și coordonat Într-un mesaj publicat pe platforma X, Emmanuel Macron a transmis că amenințările comerciale formulate de președintele american nu își au locul într-un asemenea context geopolitic. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Șeful statului francez a subliniat că, în cazul în care aceste măsuri vor fi confirmate, europenii vor reacționa împreună pentru a-și apăra interesele și suveranitatea. „Amenințările tarifare sunt inacceptabile și inadecvate în acest context. Europenii vor răspunde la ele în mod unit și coordonat dacă acestea sunt confirmate. Vom ști să facem respectată suveranitatea europeană”, a declarat Emmanuel Macron. Amenințările lui Trump, legate de Groenlanda Declarațiile liderului francez vin după ce Donald Trump a amenințat mai multe state europene implicate într-o misiune militară în Groenlanda cu impunerea unor noi tarife vamale. Președintele american a condiționat evitarea acestor sancțiuni de „vânzarea integrală” a teritoriului Groenlandei către Statele Unite, o afirmație care a stârnit reacții dure în Europa. Groenlanda, teritoriu autonom aflat sub suveranitate daneză, are o importanță strategică majoră în contextul securității arctice și al competiției geopolitice globale. Exercițiul „Arctic Endurance” și prezența militară europeană Mai multe state europene – Franța, Suedia, Germania și Norvegia – au trimis personal militar în Groenlanda în cadrul exercițiului danez „Arctic Endurance”, organizat împreună cu aliați NATO. Ulterior, inițiativei i s-au alăturat și Olanda, Finlanda, Slovenia și Regatul Unit. Scopul misiunii este unul de recunoaștere și cooperare militară, fiind parte a eforturilor comune de consolidare a securității în regiunea arctică, o zonă tot mai sensibilă din punct de vedere strategic. „Nicio intimidare nu ne va influența” Emmanuel Macron a transmis un mesaj clar de respingere a oricărei forme de presiune politică sau economică. Potrivit acestuia, Franța și partenerii săi nu vor ceda în fața intimidărilor, indiferent de regiunea vizată. „Nicio intimidare și nicio amenințare nu ne va putea influența, nici în Ucraina, nici în Groenlanda, nici în altă parte a lumii”, a afirmat liderul francez. Suveranitatea națiunilor, principiu-cheie pentru Franța Președintele Franței a reiterat atașamentul ferm al țării sale față de suveranitatea și independența statelor, atât în Europa, cât și la nivel global. Acest principiu stă, în opinia sa, la baza politicii externe franceze și a sprijinului pentru instituțiile internaționale. „Franța este atașată suveranității și independenței Națiunilor, în Europa la fel ca în altă parte. Aceasta fundamentează atașamentul nostru față de Națiunile Unite și față de Carta lor”, a subliniat Emmanuel Macron. Legătura cu sprijinul pentru Ucraina și securitatea arctică Macron a făcut legătura directă între poziția Franței față de Groenlanda și sprijinul acordat Ucrainei în contextul războiului. Ambele situații sunt, potrivit lui, expresii ale aceleiași viziuni: apărarea suveranității statelor și a securității europene. Pe această bază, Franța susține Ucraina și participă la o „coaliție de voluntari” pentru o pace durabilă. Tot pe această bază a decis să se alăture exercițiului militar din Groenlanda, considerând că securitatea Arcticii este strâns legată de securitatea Europei. Consultări europene și posibile contramăsuri Surse din anturajul președintelui francez au anunțat că Emmanuel Macron va discuta „în următoarele ore” cu omologii săi europeni, în special cu liderii statelor direct vizate de amenințările tarifare americane. Uniunea Europeană dispune, potrivit acelorași surse, de „instrumente robuste” pentru a răspunde unor astfel de practici și pentru a-și proteja companiile.

Trump amenință țările UE care sprijină Groenlanda (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, foarte agresiv cu țările UE care sprijină Groenlanda: va impune tarife de 10%, apoi de 25%

Președintele american Donald Trump a declarat sâmbătă că Statele Unite vor impune un tarif vamal de 10% pentru „toate bunurile” provenite din Danemarca, Germania, Regatul Unit, Franța și alte țări, începând cu 1 februarie. Tarifele ar urma să crească la 25% de la 1 iunie, dacă nu va fi încheiat un acord. Anunțul a fost făcut într-o postare pe platforma Truth Social, unde Trump a susținut că Statele Unite ar fi „subvenționat” timp de decenii țările europene prin lipsa taxelor vamale. Trump: „Este timpul ca Danemarca să dea ceva înapoi” „Am subvenționat Danemarca și toate țările Uniunii Europene, și altele, timp de mulți ani, neimpunând tarife sau alte forme de remunerație”, a scris Trump. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu „Acum, după secole, este timpul ca Danemarca să dea ceva înapoi — pacea mondială este în joc!”, a adăugat liderul de la Casa Albă. Declarațiile au fost primite cu îngrijorare în capitalele europene, în special în contextul tensiunilor deja existente în relațiile transatlantice. Groenlanda, prezentată de Trump drept esențială pentru securitatea globală Donald Trump a reiterat argumentul potrivit căruia Groenlanda este crucială pentru securitatea Statelor Unite și a lumii, susținând că Danemarca nu ar asigura o apărare suficientă a teritoriului arctic. Președintele american a avertizat că desfășurarea unui număr redus de militari de către statele europene în Groenlanda ar crea „o situație extrem de periculoasă pentru siguranța, securitatea și supraviețuirea planetei”. Trump a amintit că Statele Unite ar fi încercat să obțină controlul asupra Groenlandei de peste 150 de ani și a argumentat că sistemele moderne de armament și proiectele de apărare antirachetă, inclusiv inițiativa „Golden Dome”, sporesc importanța strategică a insulei. Tensiuni diplomatice între SUA, Danemarca și aliații NATO Declarațiile repetate ale lui Donald Trump au tensionat relațiile diplomatice dintre Statele Unite și Danemarca, care deține suveranitatea asupra Groenlandei, dar recunoaște dreptul populației locale la autodeterminare. Poziția Washingtonului a fost criticată și de mai multe state europene membre NATO, care au condamnat public ideea unei posibile anexări a Groenlandei și amenințările comerciale asociate. Exerciții militare NATO în Groenlanda În acest context, mai multe state europene membre NATO au desfășurat în această săptămână contingente militare reduse în Groenlanda, pentru a participa la exerciții comune alături de Danemarca. Deși astfel de exerciții nu sunt neobișnuite în cadrul Alianței Nord-Atlantice, momentul și simbolismul lor au fost interpretate drept un semnal politic clar de susținere pentru Danemarca și un indiciu al tensiunilor existente în alianța transatlantică. Proteste în Groenlanda și Danemarca împotriva declarațiilor lui Trump Sâmbătă, protestatari au ieșit în stradă atât în Groenlanda, cât și în Danemarca, pentru a condamna declarațiile lui Donald Trump privind preluarea insulei arctice și pentru a cere respectarea dreptului groenlandezilor de a-și decide singuri viitorul. În Danemarca, mii de persoane au manifestat în orașe precum Copenhaga, Aarhus, Aalborg și Odense, în semn de solidaritate cu populația groenlandeză. Protestele au fost organizate de organizații groenlandeze, în colaborare cu ONG-ul ActionAid Danemarca. Manifestație de amploare în capitala Groenlandei, Nuuk Un protest important a avut loc și în Nuuk, capitala Groenlandei. Potrivit estimărilor, aproximativ 5.000 de persoane au participat la manifestație, o proporție semnificativă din populația totală a insulei, de aproximativ 56.000 de locuitori. Protestatarii au afișat pancarte cu mesaje precum „Yankee go home” și „Greenland is already great”. În Danemarca, manifestanții au fluturat steaguri ale Groenlandei și bannere cu sloganul „Hands off Greenland”. „Nu suntem de vânzare”, mesajul protestatarilor groenlandezi „Demonstrăm împotriva declarațiilor și ambițiilor americane de a anexa Groenlanda”, a declarat Camilla Siezing, președinta Asociației Comune Inuit. „Cerem respect pentru Regatul Danemarcei și pentru dreptul Groenlandei la autodeterminare.” În Nuuk, o protestatară a transmis un mesaj direct președintelui american: „Nu suntem de vânzare”. Alți participanți au exprimat temeri legate de o posibilă intervenție militară americană, deși mulți au spus că nu cred că un astfel de scenariu se va materializa. Delegație bipartizană a Congresului SUA, vizită la Copenhaga Pe fondul escaladării tensiunilor, o delegație bipartizană a Congresului american a sosit sâmbătă la Copenhaga pentru întâlniri cu lideri din Danemarca și Groenlanda. Senatorul democrat Chris Coons, care conduce delegația, a declarat într-o conferință de presă că „ritmul declarațiilor” administrației Trump privind posibila achiziție a Groenlandei nu este constructiv. El a exprimat totodată respectul față de populația indigenă a Groenlandei și față de parteneriatul militar dintre Statele Unite și Danemarca. Critici inclusiv din interiorul Partidului Republican Planurile și declarațiile lui Donald Trump au fost criticate inclusiv de unii membri ai Partidului Republican. Congresmanul Don Bacon (Nebraska) a calificat amenințările la adresa altor state NATO drept „rușinoase”, subliniind că statutul Groenlandei sub umbrela NATO oferă deja Statelor Unite toate instrumentele necesare pentru consolidarea prezenței militare în regiune.

Anexarea Groenlandei, impact asupra locuitorilor (sursa: Facebook/Jens-Frederik Nielsen)
Internațional

Cum s-ar schimba viața locuitorilor Groenlandei dacă insula ar fi anexată de SUA

Ideea ca Groenlanda să ajungă sub suveranitate americană revine periodic în discursul public actualului președinte Donald Trump, care a invocat argumente de securitate națională și competiția strategică din Arctica. Deși o „anexare” este, în practică, improbabilă fără acordul explicit al groenlandezilor și al Danemarcei, scenariul merită analizat prin prisma consecințelor posibile asupra celor aproximativ 56.000 de locuitori ai insulei. Dreptul la autodeterminare și riscul unui șoc politic intern Groenlanda este teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei, iar cadrul legal al autonomiei recunoaște groenlandezii ca „popor” cu drept la autodeterminare în dreptul internațional. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Procesul de autonomie s-a consolidat prin referendumul din 2008 și intrarea în vigoare a Self-Government Act (2009), în logica unei evoluții graduale către mai multă suveranitate. În acest context, o anexare la SUA ar putea fi percepută de o parte importantă a societății ca o întrerupere a parcursului propriu către independență sau ca o schimbare de „centru de putere” care nu răspunde unei opțiuni politice interne. Presa internațională a relatat deja reacții ferme ale conducerii groenlandeze împotriva ideii de „preluare” a insulei, ceea ce sugerează că subiectul poate deveni rapid un factor de polarizare internă și de tensiune diplomatică. Identitate, limbă, cultură: presiunea unei integrări accelerate Groenlanda are o identitate culturală majoritar inuită și o limbă oficială proprie, kalaallisut (groenlandeză), asociată direct cu proiectul de consolidare națională. Într-un scenariu de integrare într-un stat mult mai mare, presiunea de „armonizare” administrativă și educațională ar crește: mai multă engleză în instituții, o mobilitate mai mare a forței de muncă din exterior, și o expunere sporită la dinamici de piață care pot marginaliza culturile minoritare. Nu înseamnă automat pierderea identității, dar pentru o populație mică, schimbările instituționale rapide pot produce efecte disproporționate: migrație internă spre centre urbane, transformarea tradițiilor în produse turistice și apariția tensiunilor între „dezvoltare” și protecția modului de viață local. Economie: investiții posibile, dar și dependențe noi Economia Groenlandei rămâne strâns legată de transferurile din Danemarca, printr-un „block grant” anual semnificativ, care susține bugetul public. În paralel, există presiuni structurale (demografie, costuri sociale) care fac ca sustenabilitatea finanțelor publice să fie o temă constantă. O anexare la SUA ar putea aduce, teoretic, un val de investiții în infrastructură, logistică arctică și proiecte minerale (pământuri rare, metale critice). Dar ar putea produce și dependențe noi: contracte federale americane, reconfigurarea regimului de taxe și redevențe, precum și o piață a muncii expusă unor fluctuații puternice. În comunități mici, boom-urile de resurse pot crește rapid costul vieții și inegalitățile, chiar dacă PIB-ul crește. Militarizare și securitate: mai multă protecție, dar și mai multă vulnerabilitate Groenlanda are deja un rol strategic pentru SUA prin baza Pituffik (fosta Thule), importantă pentru supraveghere și avertizare timpurie. O anexare ar transforma insula într-un avanpost strategic major al SUA în competiția cu Rusia și China. O integrare politică în SUA ar putea intensifica această dimensiune: mai multe investiții militare, infrastructură extinsă și o prezență instituțională americană consolidată. Pentru locuitori, consecințele pot fi mixte: pe de o parte, s-ar crea mai multe locuri de muncă și îmbunătățirea infrastructurii. Pe de alta, creșterea prezenței militare, ar supune locuitorii unor tensiuni geopolitice directe. Servicii publice și drepturi: schimbarea „contractului social” Un efect major ar ține de modul în care sunt finanțate sănătatea, educația și serviciile sociale. Danemarca nu doar oferă grantul anual, ci a anunțat și pachete suplimentare pentru infrastructură și sănătate (inclusiv acoperirea unor costuri medicale în Danemarca). Sub administrație americană, arhitectura serviciilor publice ar putea fi reconfigurată după reguli federale și statale, cu rezultate greu de anticipat: pot exista îmbunătățiri de infrastructură, dar și riscul ca standardele și accesul să varieze în funcție de politici și bugete americane.

SUA, invitate la exerciții militare NATO în Groenlanda (sursa: Facebook/ARKTISK KOMMANDO - Joint Arctic Command)
Internațional

Americanii refuză să se alăture trupelor NATO care fac exerciții în Groenlanda

Statele Unite au fost invitate să participe la exerciții militare în Groenlanda, a declarat vineri șeful Comandamentului Arctic Danez, generalul Soren Andersen. Oficialul a subliniat că invitația este firească, având în vedere statutul SUA de membru NATO, și a fost adresată direct aliaților, inclusiv americanilor. Exercițiile din Arctica, motivate de amenințarea Rusiei Generalul danez a explicat că exercițiile militare din Groenlanda sunt legate direct de Rusia și de evoluțiile războiului din Ucraina. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu În opinia sa, după încheierea conflictului, Moscova ar putea redistribui resursele militare către alte zone strategice, inclusiv Arctica, ceea ce impune o pregătire sporită a aliaților NATO. Trupe europene în Groenlanda, în absența SUA Mai multe state europene membre NATO, printre care Franța și Germania, au trimis deja soldați în Groenlanda pentru antrenamente în condiții de climă extremă. Statele Unite nu fac parte, deocamdată, din acest contingent, deși au fost invitate oficial să se alăture exercițiilor. Tensiuni geopolitice și declarațiile lui Donald Trump Desfășurarea militară are loc pe fondul tensiunilor legate de statutul Groenlandei, teritoriu autonom danez, despre care președintele Donald Trump a declarat în repetate rânduri că SUA ar trebui să îl „dobândească” pentru securitatea națională. Casa Albă a transmis însă că exercițiile NATO nu vor avea „niciun impact” asupra obiectivelor strategice ale lui Trump privind Groenlanda. Arctica, miză strategică pentru marile puteri Generalul Andersen a precizat că, în cei doi ani și jumătate de comandă în Groenlanda, nu a observat nave de război rusești sau chineze în regiune. Cu toate acestea, Washingtonul continuă să susțină că Groenlanda este esențială pentru limitarea influenței Rusiei și Chinei în Arctica, zonă considerată tot mai importantă din punct de vedere strategic și militar.

Trump nu renunță la Groenlanda (sursa: Fox News)
Internațional

Trump insistă: Vom avea Groenlanda într-un fel sau altul. Apărarea lor acum - două sănii cu câini

Președintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite vor obține Groenlanda „într-un fel sau altul”, susținând că, în lipsa unei intervenții americane, teritoriul ar putea ajunge sub influența Rusiei sau Chinei. Afirmațiile au fost făcute duminică, la bordul Air Force One, unde liderul de la Casa Albă a insistat că un acord este „cea mai ușoară variantă”. Washingtonul vrea proprietate, nu închiriere Donald Trump a precizat că SUA nu iau în calcul o închiriere temporară a Groenlandei, ci doar dobândirea efectivă a teritoriului autonom danez. Citește și: Ministrul Justiției și-a plagiat teza de doctorat: peste jumătate din lucrare e copiată grosolan „Avem nevoie de un titlu de proprietate”, a afirmat președintele american, subliniind importanța strategică a regiunii pentru securitatea SUA. Ironii la adresa apărării Groenlandei Liderul american a ironizat capacitatea de apărare a Groenlandei, afirmând că aceasta s-ar baza „pe două sănii cu câini”, în timp ce Rusia și China ar desfășura distrugătoare și submarine în tot mai multe zone strategice. Potrivit lui Trump, acest context ar justifica implicarea directă a Statelor Unite. Tensiuni cu NATO și reacția Danemarcei Donald Trump a declarat că SUA nu vor renunța la obiectivul Groenlandei, chiar dacă acest lucru ar putea afecta NATO, susținând că Alianța are mai multă nevoie de America decât invers. În replică, premierul danez Mette Frederiksen a avertizat recent că un atac american asupra unui stat membru NATO ar însemna „sfârșitul a tot”, inclusiv al sistemului de securitate construit după Al Doilea Război Mondial.

Analiză Reuters sugerează că Danemarca face o greșeală încercând să păstreze Groenlanda Foto: Peterson and Schriever Space Force Base
Internațional

Analiză Reuters sugerează că Danemarca face o greșeală încercând să păstreze Groenlanda

O analiză Reuters sugerează că Danemarca face o greșeală încercând să păstreze Groenlanda, întrucât locuitorii de acolo vor independența, iar costurile protectoratului sunt foarte mari. Danemarca a subvenționat economia Groenlandei cu 610 milioane de dolari în 2025. În plus, Danemarca plătește pentru poliția și sistemul judiciar al acestui teritoriu.  Citește și: Misteriosul atac american cu rachete asupra uriașului institut de cercetare din Caracas Un analist citat de acestă agenție arată că Danemarca nu ar trebui să intre în conflict cu SUA, în condițiile unei amenințări a Rusiei în creștere.  Analiză Reuters sugerează că Danemarca face o greșeală încercând să păstreze Groenlanda “Profesorul Rasmussen din Copenhaga a declarat că orice discuție privind oportunitatea păstrării Groenlandei a fost acoperită de indignarea provocată de amenințările lui Trump (...) Aspirațiile Groenlandei către autodeterminare au început să se contureze încă din 1979, când fosta colonie a obținut o autonomie mai mare și propriul parlament. Un acord din 2009 a recunoscut în mod explicit dreptul groenlandezilor la independență, dacă aceștia o doresc. Toate partidele din Groenlanda spun că doresc independența, dar au opinii diferite cu privire la modul și momentul în care aceasta ar trebui obținută. Presiunea exercitată de Trump a accelerat un proces care era deja în curs, forțând Copenhaga să cheltuiască capital politic și resurse financiare pentru o relație cu un final din ce în ce mai incert“, scrie Reuters.  „Cât de mult ar trebui să luptăm pentru cineva care nu ține cu adevărat la noi?”, a declarat Joachim B. Olsen, comentator politic și fost parlamentar danez, pentru Reuters. Potrivit Reuters, Copenhaga acordă o subvenție anuală de aproximativ 4,3 miliarde de coroane daneze (610 milioane de dolari) economiei Groenlandei, care se află aproape de stagnare, cu o creștere a PIB-ului de doar 0,2% în 2025. Banca centrală estimează un deficit financiar anual de aproximativ 800 de milioane de coroane daneze pentru a asigura sustenabilitatea finanțelor publice actuale. Danemarca acoperă, de asemenea, cheltuielile pentru poliție, justiție și apărare, ceea ce duce cheltuielile anuale totale la puțin sub 1 miliard de dolari. În plus, Copenhaga a anunțat anul trecut un pachet de apărare arctică în valoare de 42 de miliarde de coroane daneze (6,54 miliarde de dolari) ca răspuns la criticile SUA potrivit cărora Danemarca nu a făcut suficient pentru a proteja Groenlanda.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră