vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: Groenlanda

15 articole
Internațional

Danemarca avertizează SUA să nu deruleze operațiuni de spionaj în Groenlanda

Spionaj american în Groenlanda, Danemarca reacționează. Ministrul danez de externe, Lars Løkke Rasmussen, a anunțat că îl va convoca pe ambasadorul Statelor Unite în Danemarca, ca reacție la informațiile publicate de Wall Street Journal privind intenția Washingtonului de a intensifica activitățile de spionaj în Groenlanda. Mobilizarea serviciilor secrete americane Administrația Trump a declanșat o operațiune amplă de colectare de informații privind Groenlanda, implicând agențiile de informații americane în identificarea potențialilor susținători ai intereselor SUA în teritoriu. Citește și: BREAKING Nicușor Dan prezintă un sondaj care arată că Simion ar câștiga alegerile prezidențiale Potrivit Wall Street Journal, CIA, NSA și Defense Intelligence Agency au primit instrucțiuni să monitorizeze mișcarea pentru independența Groenlandei și să investigheze pozițiile acesteia față de exploatarea resurselor naturale de către SUA. Totodată, Washingtonul ar încerca să identifice persoane în Groenlanda și Danemarca care susțin interesele americane în regiune. Spionaj american în Groenlanda, Danemarca reacționează Aflat la Varșovia, unde a participat la reuniunea miniștrilor de externe din Uniunea Europeană, Lars Rasmussen a calificat situația drept „foarte gravă”. „Acest articol ne îngrijorează foarte mult, pentru că prietenii nu se spionează între ei”, a declarat oficialul danez. „Nu pot ști dacă e adevărat, fiindcă este vorba despre un articol de presă. Dar nu pare să fi fost respins cu fermitate de cei care se exprimă public, ceea ce mă neliniștește”, a adăugat ministrul, afirmând că ambasadorul SUA va fi convocat la Ministerul de Externe „în speranța că informațiile pot fi dezmințite” și pentru a clarifica „poziția fermă a Danemarcei” în această privință. Avertizările lui Trump Donald Trump și-a exprimat public intențiile într-un discurs susținut în fața Congresului, în luna martie: „Avem nevoie de Groenlanda pentru securitatea noastră națională și chiar internațională”. Într-un interviu pentru NBC News, fostul președinte american a refuzat să excludă varianta unei acaparări prin forță: „Nu exclud nimic. Nu spun că o vom face, dar nu pot exclude. Avem cruntă nevoie de Groenlanda.” Interes geostrategic și economic Motivațiile din spatele interesului SUA nu sunt doar militare. Groenlanda dispune de importante zăcăminte de pământuri rare, esențiale pentru producția de vehicule electrice și turbine eoliene. De asemenea, insula are rezerve neexploatate de petrol și gaz natural, care sporesc atractivitatea sa în ochii Washingtonului. Groenlanda nu dorește o anexare americană Guvernul danez, alături de autoritățile din Groenlanda, a respins categoric orice tentativă de „cumpărare” sau anexare, reafirmând că teritoriul nu este de vânzare. Un sondaj recent arată că majoritatea covârșitoare a celor 57.000 de locuitori ai Groenlandei susțin ideea independenței față de Danemarca, însă resping categoric o eventuală anexare de către Statele Unite.

Spionaj american în Groenlanda, Danemarca reacționează (sursa: X/Lars Løkke Rasmussen)
Danemarca și Groenlanda își consolidează alianța (sursa: Facebook/Mette Frederiksen)
Internațional

Efectul Trump: Groenlanda își întărește legăturile cu Danemarca, de care voia să se distanțeze

Danemarca și Groenlanda își consolidează alianța. Danemarca și teritoriul său semiautonom Groenlanda au convenit duminică să își consolideze relațiile, ca răspuns la interesul exprimat de președintele american Donald Trump privind preluarea controlului asupra insulei arctice. Danemarca și Groenlanda își consolidează alianța Noul prim-ministru al Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a sosit duminică la Copenhaga pentru o vizită de trei zile, menită să evidențieze unitatea dintre Groenlanda și Danemarca. Citește și: Legea Ciolacu privind pensionarea specială a magistraților, retrasă subit de pe ordinea de zi a Senatului. Țoiu (USR) susține că era neconstituțională „Ne aflăm într-o situație de politică externă care impune o apropiere”, a declarat Nielsen într-o conferință de presă comună cu premierul danez Mette Frederiksen. Doar groenlandezii vor decide viitorul insulei Liderii celor două teritorii au subliniat că doar groenlandezii pot decide asupra viitorului Groenlandei. Totodată, aceștia navighează cu prudență între respingerea intențiilor SUA de a anexa insula și menținerea unor relații cordiale cu aliatul lor tradițional. „Suntem pregătiți pentru un parteneriat puternic cu SUA și pentru mai multă dezvoltare, dar dorim respect. Nu vom fi niciodată o bucată de proprietate care poate fi cumpărată de oricine”, a declarat Jens-Frederik Nielsen. Relațiile se încălzesc, după tensiuni Apropierea dintre Nuuk și Copenhaga vine după o perioadă tensionată, în care fostul premier groenlandez a acuzat Danemarca de un „genocid” istoric și a intensificat eforturile pentru obținerea independenței. Premierul danez, Mette Frederiksen, a anunțat că Danemarca este dispusă să investească mai mult în Groenlanda și să sprijine financiar transferul de noi responsabilități către autoritățile locale, într-un proces de „modernizare” a relației lor. Cooperare mai strânsă în domeniul apărării în regiunea arctică Danemarca a propus consolidarea colaborării în domeniul apărării în regiunea arctică. Duminică, atât Nielsen, cât și Frederiksen și-au reafirmat angajamentul de a întări apărarea Groenlandei și a întregii regiuni. În semn suplimentar de unitate, regele Danemarcei, Frederik, va efectua luni o vizită oficială în Groenlanda.

Trump vrea să cumpere simpatia groenlandezilor (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump vrea să ofere 10.000 de dolari anual fiecărui groenlandez pentru a obține insula

Trump vrea să cumpere simpatia groenlandezilor. În ciuda refuzului categoric al Danemarcei de a ceda Groenlanda, Donald Trump insistă în planul său de a anexa teritoriul, propunând o nouă strategie: câștigarea opiniei publice locale cu bani. Trump vrea să cumpere simpatia groenlandezilor După ce a fluturat anterior ideea unei intervenții militare, Donald Trump vine cu o nouă ofertă: un cec anual de 10.000 de dolari pentru fiecare dintre cei aproximativ 57.000 de locuitori ai Groenlandei. Citește și: Șoferi, mare atenție: au apărut sute de radare fixe, amenda e trimisă prin poștă, autoturismul nu mai e oprit de polițiști Potrivit New York Times, propunerea a fost discutată în cadrul Consiliului Național de Securitate al SUA, ca alternativă la cele 600 de milioane de dolari pe care Danemarca le alocă anual insulei sub formă de subvenții. Mesajul lui Trump: „Vă vom îmbogăți și proteja” Trump le-a transmis groenlandezilor promisiuni generoase: „Vă vom proteja. Vă vom îmbogăți”. În paralel, echipa sa a lansat o campanie de comunicare agresivă, cu videoclipuri și postări pe rețelele sociale care glorifică rolul armatei americane în Groenlanda în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Apel la identitate: „Aveți rădăcini inuite, ca noi” Campania include și un apel identitar, mizând pe originile comune. Groenlandezii, descendenți ai populațiilor inuite venite din Alaska în urmă cu secole, sunt încurajați să se simtă apropiați de populația indigenă din Alaska, stat american din care SUA speră să creeze un „pod cultural” spre Groenlanda. Miza reală: resursele naturale ale Groenlandei Dincolo de strategia de apropiere și promisiunile financiare, interesul lui Donald Trump pentru Groenlanda este, în esență, economic. Odată cu topirea ghețarilor cauzată de schimbările climatice, resursele naturale ale insulei – uraniu, aur, cupru, petrol – devin tot mai accesibile. Statele Unite ar putea astfel obține un avantaj strategic și economic major. Reacții dure din partea Danemarcei și Groenlandei Planul lui Trump nu este primit cu brațele deschise. Premierul danez, Mette Frederiksen, a respins categoric ideea: „Nu poți anexa un alt stat”, condamnând presiunile și amenințările administrației americane. La rândul său, prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a fost la fel de ferm: „Statele Unite nu vor obține Groenlanda”.

Premierul Groenlandei, mesaj ferm către Trump (sursa: Facebook/Jens-Frederik Nielsen )
Internațional

Noul premier al Groenlandei îl contrazice pe Trump, care e convins că va obține insula: Nu o va avea

Premierul Groenlandei, mesaj ferm către Trump. Noul prim-ministru al Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a declarat într-o postare publicată duminică pe Facebook că Statele Unite nu vor obține Groenlanda, respingând categoric afirmațiile recente ale președintelui american Donald Trump. Premierul Groenlandei, mesaj ferm către Trump „Președintele Trump spune că Statele Unite vor obține Groenlanda. O să fiu clar: Statele Unite nu o vor obține. Citește și: Nicu Marcu, ex-șeful ASF care a închis ochii la falimentele City și Euroins, o nouă sinecură: director general la ORNISS Nu aparținem nimănui altcuiva. Ne hotărâm propriul viitor”, a transmis premierul groenlandez Jens-Frederik Nielsen. Donald Trump insistă: „Vom obține Groenlanda, 100%” Declarația premierului groenlandez vine ca reacție la interviul acordat sâmbătă de Donald Trump postului NBC News, în care liderul de la Casa Albă a confirmat că are „absolut” discuții reale cu privire la anexarea Groenlandei, teritoriu danez cu statut semiautonom. „Vom obține Groenlanda, 100%”, a afirmat Trump, relansând speculațiile privind interesele americane în regiunea arctică. Tensiuni intesificate de vizita lui Vance Tensiunile diplomatice au fost alimentate și de vizita vicepreședintelui american JD Vance, desfășurată vineri la o bază militară americană din nordul Groenlandei. Cu această ocazie, Vance a acuzat Danemarca că „nu face o treabă bună” în ceea ce privește securitatea insulei și a sugerat că SUA ar putea proteja mai eficient acest teritoriu strategic.

Declarațiile lui JD Vance inflamează Danemarca (sursa: X/Lars Løkke Rasmussen)
Internațional

Danemarca răspunde ferm după vizita vicepreședintelui SUA în Groenlanda: Nu ne place tonul folosit

Declarațiile lui JD Vance inflamează Danemarca. Vicepreședintele american JD Vance a stârnit tensiuni diplomatice după ce a acuzat Danemarca de inacțiune în Groenlanda, în timpul unei vizite la baza militară americană Pituffik, situată pe teritoriul autonom danez. Mesajul lui JD Vance „Mesajul nostru către Danemarca este simplu: nu ați făcut o treabă bună pentru poporul Groenlandei. Citește și: Rezerviștii vor fi mobilizați de MApN în prima jumătate a lui 2025 pentru exerciții de antrenament Investițiile voastre sunt insuficiente, inclusiv în domeniul securității acestui teritoriu magnific”, a declarat Vance. Declarația vine în contextul în care președintele Donald Trump a reiterat dorința sa de a anexa Groenlanda, idee care a generat deja controverse internaționale în trecut. Declarațiile lui JD Vance inflamează Danemarca Ministrul de externe danez, Lars Løkke Rasmussen, a reacționat prompt, publicând un videoclip în limba engleză pe platforma X (fostul Twitter), în care a transmis că Danemarca nu apreciază tonul folosit de JD Vance. „Suntem deschiși la critici, dar, pentru a fi sincer, nu apreciem tonul. Așa nu te adresezi unui aliat apropiat”, a declarat Rasmussen. Oficialul a subliniat că Danemarca și Statele Unite continuă să fie parteneri strategici, dar orice discuție despre Groenlanda ar trebui purtată cu respect reciproc. „Nici SUA nu au făcut suficient” Ministrul danez a admis că Danemarca ar putea face mai mult pentru dezvoltarea și securitatea Groenlandei, dar a subliniat că nici Statele Unite nu și-au îndeplinit complet responsabilitățile. „Aveți dreptate, nu am făcut suficient. Dar nici voi. În timpul Războiului Rece, SUA aveau 17 baze militare și 10.000 de soldați în Groenlanda. Acum sunt doar 200 de militari într-o singură bază.” O invitație la dialog privind prezența militară Rasmussen a menționat Acordul de Apărare din 1951, care reglementează prezența militară americană în Groenlanda, oferind SUA posibilitatea de a-și extinde capacitățile defensive pe acest teritoriu. „Dacă doriți o prezență militară mai solidă, haideți să discutăm. Acordul permite acest lucru. Putem face mult mai mult în cadrul actual.” Baza Pituffik – punct strategic în apărarea antirachetă Baza militară americană Pituffik joacă un rol esențial în sistemul de apărare antirachetă al Statelor Unite, datorită poziționării sale strategice. Traiectoria cea mai scurtă pentru rachetele lansate din Rusia către SUA trece chiar prin Groenlanda, ceea ce face ca această regiune să fie deosebit de importantă din punct de vedere militar.

Alegeri în Groenlanda, independență vs stabilitate (sursa: Facebook/Naleraq)
Internațional

Alegeri în Groenlanda: partidul care susține asocierea insulei cu SUA nu are șanse pentru guvernare

Alegeri în Groenlanda, independență vs stabilitate. Marți, Groenlanda organizează alegeri pentru parlamentul său local, Inatsisartut, într-un context politic tensionat, transmite BBC. Teritoriul autonom al Danemarcei este divizat între dorința de independență și menținerea beneficiilor economice oferite de Copenhaga. În același timp, interesul fostului președinte american Donald Trump pentru achiziționarea insulei a adăugat o dimensiune geopolitică inedită scrutinului. Alegeri în Groenlanda, independență vs stabilitate Singurul sondaj disponibil, realizat cu mai mult de o lună în urmă, arată că partidul socialist Inuit Ataqatigiit (IA), condus de premierul Mute B. Egede, ar obține 31% din voturi, depășind social-democrații de la Siumut. Citește și: Propaganda pro-Georgescu, Active News, susține că „planul B”, Dungaciu, este o conservă GRU Cele două formațiuni au guvernat împreună în ultimii trei ani, însă și-ar putea pierde o parte din electorat față de alegerile din 2021. Pe locul trei în preferințele alegătorilor se află partidul liberal Demokratiit, cu aproape 19%, depășindu-l pe Naleraq, singura formațiune care pledează deschis pentru ruperea legăturilor cu Danemarca. O coaliție posibilă și viitorul Groenlandei Rezultatul votului ar putea menține alianța dintre Inuit Ataqatigiit și Siumut, partidele care au condus insula de la obținerea autonomiei în 1979. În 2009, statutul Groenlandei a fost revizuit, incluzând și dreptul la autodeterminare, care însă nu a fost exercitat până acum. Cu o populație de aproximativ 43.000 de locuitori, Groenlanda urmează să aleagă 31 de membri ai parlamentului. Votul este urmărit îndeaproape atât în interiorul țării, cât și la nivel internațional. Ambițiile americane asupra Groenlandei Fostul președinte Donald Trump a manifestat un interes constant pentru Groenlanda, aducând acest subiect în centrul dezbaterilor electorale. Deși majoritatea partidelor locale au respins ideea, Trump a reiterat duminică pe rețelele sociale sprijinul său pentru autodeterminarea Groenlandei, promițând miliarde de dolari în investiții și securitate sporită, dacă insula ar accepta să devină parte a SUA. Într-un interviu acordat televiziunii publice daneze DR, premierul Mute B. Egede a fost categoric: „Groenlanda nu este de vânzare". El a cerut „respect" și a pledat pentru un guvern „robust" și o economie solidă, ca bază pentru o eventuală independență, fără a stabili însă un termen concret pentru acest obiectiv. O economie dependentă de Danemarca În prezent, Groenlanda este puternic dependentă de sprijinul financiar danez, care acoperă aproximativ 40% din veniturile teritoriale. Cu o populație de 57.000 de locuitori pe un teritoriu de 2,2 milioane de kilometri pătrați (dintre care 80% acoperit de gheață), insula are o economie fragilă, bazată în proporție de 90% pe pescuit. Tema independenței, deși dezbătută, nu a fost dominantă în campania electorală. Alegătorii sunt mai preocupați de probleme interne, precum criza locuințelor și deficiențele sistemului sanitar. Lipsurile în domeniul Sănătății și Educației au determinat mulți localnici să se mute în Danemarca – aproximativ 17.000 de groenlandezi s-au stabilit acolo din 2008. Totuși, majoritatea acestora nu vor putea vota la scrutin, deoarece trebuie să fi avut reședința în Groenlanda în ultimele șase luni. Interes strategic al SUA și rivalitatea cu Rusia Groenlanda are o importanță strategică majoră pentru SUA, fiind situată pe ruta cea mai scurtă între Europa și America de Nord. Baza aeriană Pituffik găzduiește echipamente esențiale pentru sistemul american de avertizare timpurie a rachetelor balistice. Washingtonul și-a exprimat dorința de a-și extinde prezența militară pe insulă, inclusiv prin instalarea unor radare care să monitorizeze activitatea navală rusească în Atlantic. Încercarea lui Trump de a cumpăra Groenlanda nu este fără precedent. În 1946, președintele american Harry Truman a oferit Danemarcei 100 de milioane de dolari în aur pentru insulă, considerând-o esențială în Războiul Rece. Danemarca a refuzat propunerea, la fel cum a făcut și în 2019, în timpul primului mandat al lui Trump. O posibilă asociere cu SUA? O altă opțiune discutată este un pact de „liberă asociere" cu Statele Unite, similar statutului Insulelor Marshall, Microneziei sau Palau. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Această idee este susținută de partidul Naleraq, însă formațiunea are șanse reduse de a intra la guvernare. Deși independența rămâne un ideal pentru mulți groenlandezi, realitatea economică îi face pe majoritatea să considere această opțiune neviabilă pe termen scurt. Un sondaj recent arată că 85% dintre localnici resping ideea ca Groenlanda să devină parte a SUA.  

Groenlanda respinge categoric oferta lui Trump (sursa: Facebook/Múte Bourup Egede)
Internațional

Groenlanda îi răspunde lui Trump: „Nu vrem să fim americani”

Groenlanda respinge categoric oferta lui Trump. Premierul Groenlandei, Mute Egede, a declarat miercuri că locuitorii insulei își vor decide singuri viitorul și nu doresc să devină nici americani, nici danezi. Reacția vine după ce președintele american Donald Trump și-a reafirmat dorința ca Groenlanda să devină parte din Statele Unite. Groenlanda respinge categoric oferta lui Trump Într-o postare publicată pe Facebook, premierul Groenlandei a transmis un mesaj ferm adresat administrației de la Washington: Citește și: Serviciile secrete italiene explică războiul hibrid al Rusiei împotriva României și cum a fost susținut Georgescu „Nu vrem să fim americani, nici danezi, suntem Kalaallit (groenlandezi). Americanii și liderul lor trebuie să înțeleagă asta.” De asemenea, Egede a subliniat că: „Nu suntem de vânzare și nu putem fi luați. Viitorul ni-l determinăm noi, în Groenlanda.” Alegerile din Groenlanda și dorința de independență Pe 11 martie, Groenlanda organizează alegeri, iar tema centrală a campaniei electorale este tocmai aspirația către independență, intensificată de interesul manifestat de președintele Trump. Conform sondajelor de opinie, majoritatea groenlandezilor resping ideea de a adera la Statele Unite. Totodată, există o susținere tot mai mare pentru obținerea independenței față de Danemarca. Danemarca susține autodeterminarea Groenlandei Ministrul de externe danez, Lars Lokke Rasmussen, a subliniat miercuri, într-o conferință de presă la Helsinki, importanța recunoașterii de către Trump a dreptului Groenlandei la autodeterminare: „A spus că SUA respectă dreptul la autodeterminare al Groenlandei, și cred că aceasta a fost cea mai importantă parte a discursului său.” Guvernul danez și-a reafirmat sprijinul pentru dreptul Groenlandei de a decide asupra propriului statut, menționând că insula arctică „nu este de vânzare”.

Trump, conversație tensionată cu premierul Danemarcei (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Trump, conversație tensionată cu premierul Danemarcei

Trump, conversație tensionată cu premierul Danemarcei. Președintele american Donald Trump i-a transmis premierului Danemarcei, Mette Frederiksen, că este serios în privința preluării Groenlandei, într-un apel telefonic "aprins", care a durat 45 de minute, conform unui articol al Financial Times. Discuția a avut loc după ce Trump și-a exprimat dorința ca SUA să preia insula, în ciuda faptului că oficialii danezi au declarat în repetate rânduri că aceasta nu este de vânzare. Trump, conversație tensionată cu premierul Danemarcei Conform Financial Times, apelul telefonic a fost tensionat, un oficial familiarizat cu discuția descriindu-l drept „oribil”. Citește și: Campania lui Ciolacu și deficitul lăsat în urmă îngroapă România: S&P a schimbat perspectiva de rating a României de la stabil la negativ. Urmează treapta „Junk” O altă sursă anonimă a menționat: „El (Trump) a fost foarte ferm. A fost un duș rece. Înainte era greu să-l luăm în serios, dar acum cred că e serios și potențial foarte periculos.” Oficialii au mai declarat că Trump a adoptat o atitudine agresivă și confruntațională, în ciuda încercărilor premierului Frederiksen de a oferi o alternativă, propunând o cooperare mai strânsă între Groenlanda și SUA pe teme precum baze militare și exploatarea resurselor naturale. Danemarca în „modul de criză” Discuția telefonică a stârnit panică în rândul oficialilor danezi. „Apelul i-a speriat complet pe danezi”, a declarat un oficial danez pentru Financial Times. Altă sursă a adăugat: „Intenția era foarte clară. Ei (SUA) chiar vor asta. Danezii sunt acum în modul de criză.” Groenlanda, miză strategică pentru SUA Brian Hughes, purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate din SUA, a declarat pentru Fox News că Donald Trump consideră siguranța și securitatea Groenlandei drept priorități importante pentru Statele Unite, mai ales în contextul investițiilor semnificative făcute de China și Rusia în regiunea Arctică. „Președintele este hotărât să protejeze nu doar interesele SUA în Arctica, ci și să colaboreze cu Groenlanda pentru a asigura prosperitatea reciprocă a ambelor națiuni”, a adăugat Hughes. Groenlanda nu este de vânzare, spun liderii locali Premierul danez, Mette Frederiksen, a reiterat că Groenlanda nu este de vânzare, subliniind că prim-ministrul Groenlandei, Mute Edege, a fost „foarte, foarte clar” pe această temă. De asemenea, ea a menționat că există un sprijin considerabil în rândul populației Groenlandei pentru ca insula să rămână independentă. Un locuitor al capitalei Nuuk, Bilo Chemnitz, a declarat pentru The Washington Post: „Nu am încredere în acest om (Trump).”

Secretul radioactiv ascuns sub gheața Groenlandei (sursa: Atomic Heritage Foundation)
Internațional

Secretul radioactiv ascuns sub gheața Groenlandei

Secretul radioactiv ascuns sub gheața Groenlandei. Deși râvnește la Groenlanda, pe Trump îl așteaptă o bombă radioactivă cu ceas sub gheața Groenlandei, amintește POLITICO. E vorba despre Camp Century, o bază militară americană construită în 1959, care ascunde un secret radioactiv. Secretul radioactiv ascuns sub gheața Groenlandei Proiectată inițial ca o rețea de tuneluri nucleare capabile să reziste unui atac rusesc, baza a fost abandonată în 1967 din cauza instabilității gheții. Citește și: Cum a croit Georgescu un basm apocaliptic în jurul unei minciuni: șefa Trezoriei SUA, Yellen, ar fi spus că nu știe dacă mai are bani de la 21 ianuarie În ciuda demontării reactorului nuclear, mii de tone de deșeuri, inclusiv reziduuri radioactive, au rămas îngropate sub gheață. Odată a fost considerată îngropată pentru totdeauna, însă Camp Century ar putea ieși la suprafață din cauza topirii accelerate a gheții provocate de încălzirea globală. Un studiu din 2016 avertiza că rămășițele bazei ar putea fi expuse până la sfârșitul secolului 21. Deși cercetări ulterioare din 2021 au ajustat estimările, schimbările climatice rapide mențin incertitudinea privind soarta acestui sit periculos. Dezbaterea politică dintre Groenlanda, Danemarca și SUA Camp Century a devenit subiect de controverse politice între Groenlanda, un teritoriu autonom al Danemarcei, și SUA. În 2017, un acord de 30 de milioane de dolari a fost semnat pentru curățarea deșeurilor militare americane din Groenlanda, dar Camp Century a fost exclus din această înțelegere. Groenlandezii rămân îngrijorați de poluarea potențială generată de topirea gheții. Riscurile de poluare și contaminare ale Camp Century Printre deșeurile rămase sub gheață se numără 200.000 de litri de combustibil diesel, care, dacă ar fi eliberați în ocean, ar provoca daune grave. O altă posibilitate este ca gheața care înconjoară baza să se desprindă și să formeze un aisberg contaminat. Aceste scenarii, deși improbabile în acest secol, devin din ce în ce mai posibile în funcție de ritmul încălzirii globale. Rolul Camp Century în cercetarea climatică În anii 1960, Camp Century a oferit o contribuție semnificativă la știința climatică prin extragerea primului nucleu de gheață, care continuă să fie studiat pentru înțelegerea tiparelor climatice din ultimele sute de mii de ani. Baza rămâne un „supersit” științific, atrăgând cercetători care analizează impactul deciziilor din trecut asupra schimbărilor climatice actuale. Provocarea climatică și responsabilitatea SUA Camp Century simbolizează dilemele etice și politice legate de schimbările climatice. Deși SUA a fost un factor cheie în poluarea din timpul Războiului Rece, gestionarea deșeurilor rămase în Groenlanda ar putea reprezenta o oportunitate de asumare a responsabilității. În contextul în care SUA este al doilea cel mai mare emițător de gaze cu efect de seră, Camp Century reflectă necesitatea unor decizii care să prevină consecințele de lungă durată ale încălzirii globale.

Premierul Danemarcei, conversație cu Donald Trump (sursa: Facebook/Mette Frederiksen)
Internațional

Premierul Danemarcei, conversație cu Donald Trump

Premierul Danemarcei, conversație cu Donald Trump. Mette Frederiksen, prim-ministrul Danemarcei, a avut o conversație telefonică cu președintele ales al SUA, Donald Trump, pe tema Groenlandei. Subiectul a inclus posibilitatea declarării independenței insulei arctice și interesul exprimat de Trump pentru achiziționarea acesteia. Premierul Danemarcei, conversație cu Donald Trump Subiectul discuției a inclus posibilitatea declarării independenței insulei arctice și interesul exprimat de Trump pentru achiziționarea acesteia. Citește și: Călin Georgescu, aberații în serie în interviul dat unui conspiraționist american: „UE, arma politică a globaliștilor, NATO este cea militară” Premierul Groenlandei, Mute B. Egede, a reafirmat deja că "Groenlanda nu este de vânzare". Mette Frederiksen a reiterat această poziție în discuția cu Donald Trump, subliniind că orice decizie privind independența insulei revine în totalitate autorităților groenlandeze. "Prim-ministrul a subliniat că revine Groenlandei să ia singură o decizie asupra independenței", a declarat biroul șefei guvernului danez. Statutul Groenlandei și dependența economică Groenlanda face parte din Danemarca de peste 600 de ani și a obținut un statut de teritoriu semi-suveran în 2009. De atunci, insula are dreptul să-și declare independența, însă acest pas nu a fost încă făcut. Economia Groenlandei depinde în mare parte de pescuit și de sprijinul financiar al guvernului danez, care contribuie anual cu aproximativ un miliard de dolari, reprezentând jumătate din bugetul insulei. Deși dispune de resurse naturale importante, precum petrol și gaze, insula are doar aproximativ 56.000 de locuitori, ceea ce face viabilitatea economică a independenței un subiect de dezbatere. Interesul strategic al SUA pentru Groenlanda Groenlanda este o zonă de interes strategic pentru Statele Unite. Cu baza aeriană Pituffik, insula joacă un rol crucial în sistemul american de avertizare timpurie a rachetelor balistice, fiind poziționată pe ruta cea mai scurtă dintre Europa și America de Nord. Washingtonul a exprimat intenția de a-și extinde prezența militară în Groenlanda, inclusiv prin instalarea unor radare pentru monitorizarea activităților navale și submarine rusești din Atlantic. Tentativele SUA de a achiziționa Groenlanda Ideea de a cumpăra Groenlanda nu este nouă. În 2019, în timpul primului său mandat, Donald Trump a propus achiziția insulei, însă această inițiativă a fost respinsă de guvernul danez. După al Doilea Război Mondial, președintele american Harry Truman a încercat și el să cumpere Groenlanda cu 100 de milioane de dolari în aur, considerând-o esențială din punct de vedere strategic în contextul Războiului Rece. Danemarca a refuzat și această ofertă. Perspectivele locuitorilor Groenlandei Majoritatea locuitorilor Groenlandei sprijină ideea independenței, dar puțini consideră această opțiune viabilă din cauza dependenței economice de Danemarca. O alternativă ar putea fi un pact de "liberă asociere" cu SUA, similar statutului Insulelor Marshall, Micronezia sau Palau în Oceanul Pacific.

Donald Trump, Donald Duck și Groenlanda (sursa: youtube/Donald Duck - The Golden Helmet)
Internațional

Donald Trump, Donald Duck și Groenlanda

Donald Trump, Donald Duck și Groenlanda. Dorința președintelui american care revendică Groenlanda și Canada este reflectată în povestea lui Carl Barks, unul dintre cei mai mari creatori de benzi desenate cu Donald Duck, „The Golden Helmet”, din 1952. O capodoperă satirică despre drepturi teritoriale. Donald Trump, Donald Duck și Groenlanda Un editorial din WELT amintește de banda desenată „The Golden Helmet”, o poveste despre cuceriri și drepturi teritoriale, care pare să-l fi inspirat pe președintele ales al SUA. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru „Măgaru’”, cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție În 1952, când a fost scrisă povestea, granițele de pe semicontinentul nord-american păreau stabilite o dată pentru totdeauna. Ultima schimbare a avusese loc în 1872, când Canada a cedat Statelor Unite, Insulele San Juan, după „Conflictul porcilor”, prin mijlocirea împăratului german Wilhelm I. Astăzi, la 72 de ani după apariția poveștii, pare o satiră contemporană cu pretențiile lui Trump asupra Canadei și Groenlandei. The Golden Helmet În povestea lui Carl Barks, Donald Duck lucrează ca paznic la un muzeu din oraș. Aici află, dintr-o hartă veche, despre existența unui coif viking aurit, „The Golden Helmet”. Casca a fost pierdută de un explorator viking, Olaf the Blue, cu sute de ani în urmă, și reprezintă dovada legală pentru descendții lui Olaf de a revendica teritoriile americane. Unul dintre aceștia este Berengar Bläulich. Dacă Berengar găsește coiful legendar, poate dovedi că îi revine titlul de „Împărat al Americii.” De parte sa este și avocatul Sylvester J. Sharky, care prin expresii pseudo-latine precum „Flicus, flacus, dumdideldacus”, manipulează oamenii în citirea legilor. Donald Duck însuși intră în cursa pentru a deveni „Împăratul Americii”, iar povestea ia o turnură satirică, criticând obsesia pentru putere și lăcomia. Pe parcurs, Donald se confruntă cu tentația lăcomiei, însă în final, rățoiul decide să distrugă casca, realizând că nici o persoană nu ar trebui să aibă o putere atât de mare asupra altora. Actul de altruism restabilește echilibrul și aduce o concluzie morală: importanța responsabilității și a valorilor personale în fața ispitelor. Vikingii în America Pe lângă nota de umor, există și un adevăr arheologic. În 1960, la L’Anse aux Meadows (Newfoundland), s-au descoperit ruine ale unui așezământ viking, confirmând că vikingii au fost în America de Nord, înaintea lui Columb. Fapt ce ne amintește că granițele de astăzi ar fi diferite dacă vikingii veniți din Groenlanda ar fi rămas în America. Sau dacă personajul Berengar Blülich ar fi câștigat cursa pentru „casca de aur”.

O uriașă prostie debitată de Călin Georgescu Foto: captură video
Politică

O uriașă prostie debitată de Călin Georgescu

O uriașă prostie debitată de Călin Georgescu: Trump ar vrea Groenlanda pentru aurul din acest teritoriu, a susținut fostul candidat la președinție într-o emisiune de la Realitatea TV. Moderatoarea, Anca Alexandrescu, nu l-a contrazis când a făcut aceste afirmații stupide. Citește și: Ciolacu spune că Simonis nu i-a dat voturi lui George Simion, a fost doar o glumă pe TikTok ”Economia mondială este într-o stare foarte rea, iar Donald Trump știe ce face cu Groenlanda. În cele din urmă, Groenlanda va ajunge în mâna americanilor. Care este miza? Miza este dolarul, pentru că dolarul nu mai poate fi menținut ca monedă la nivel internațional. Ca să poți menține dolarul este nevoie de aur, iar aurul este în Groenlanda. Este o decizie de business, este o decizie suveranistă pentru SUA”, a spus Georgescu. O uriașă prostie debitată de Călin Georgescu Care este însă realitatea: SUA dețin deja cea mai mare rezervă de aur din lume, 8.133 de tone, aproape dublu față de Germania, care este pe locul II, cu 3.351 de tone SUA extrăgeau, în 2019, 200 de tone de aur, pe locul IV în lume. Abia în noiembrie 2024 a fost relansată extracția aurului în Groenlanda, iar extracția este făcută de o companie islandeză, nu de una chinezească, cum susține Georgescu. Ce vrea Trump De ce este atractivă Groenlanda pentru SUA: „Statele Unite și-au exprimat interesul de a-și extinde prezența militară, inclusiv prin amplasarea de radare acolo pentru a monitoriza apele dintre insulă, Islanda și Marea Britanie, care reprezintă o poartă de acces pentru navele marinei ruse și pentru submarinele nucleare”, a explicat Reuters, acum câteva zile. SUA au deja o prezență militară pe insulă, la o bază aeriană. Un acord încheiat în 1951 între Statele Unite și Danemarca a stabilit dreptul Statelor Unite de a construi baze militare în Groenlanda și de a-și deplasa liber forțele pe teritoriul acesteia, atât timp cât Danemarca și Groenlanda sunt notificate. Groenlanda deține unele dintre cele mai mari depozite de elemente de pământuri rare (ETR) de pe Pământ, precum ytriu, scandiu, neodim și disprosiu. Aceste minerale au proprietăți unice care le fac ideale pentru mai multe aplicații industriale datorită capacității lor de a rezista la temperaturi extreme sau agenți chimici. Rezervele Groenlandei reprezintă aproape 20 % din rezervele disponibile și aproape 10 % din totalul resurselor globale. Potențialele sale zăcăminte ar putea satisface 25% din cererea globală actuală de pământuri rare. Situat în sudul Groenlandei, proiectul minier Kvanefjeld, unul dintre cele mai mari zăcăminte de pământuri rare din lume, are un potențial deosebit de a deveni un furnizor important de pământuri rare la nivel mondial pentru multe decenii. Georgescu, fericit că dolarul pică Georgescu a mai spus, în acest context: „Cum faci intr-un moment in care in mai putin de 50% din toate tranzactiile comerciale din lume nu se mai fac in dolari”. Dar aceasta este o afirmație scoasă din context. „Activele în dolari reprezintă aproximativ 59% din rezervele valutare mondiale; următoarea cea mai mare pondere este euro, cu 20%. Împrumuturile. Guvernele și societățile străine împrumută bani în dolari pentru a-și asigura creditorii împotriva riscului valutar; 64% din datoria mondială este denominată în dolari. Plățile. Dolarul reprezintă o mare parte a plăților internaționale - 58%, cu excepția plăților din zona euro - și a tranzacțiilor valutare. Comerțul. Dolarul joacă un rol major în comerțul mondial. Din 2022, dolarul este utilizat în 54% din facturile de comerț exterior la nivel mondial”, arăta institutul Brookings la 23 august 2024.

Antony Blinken respinge ideea anexării Groenlandei (sursa: Facebook/U.S. Department of State)
Internațional

Antony Blinken respinge ideea anexării Groenlandei

Antony Blinken respinge ideea anexării Groenlandei. Secretarul de stat american, Antony Blinken, a declarat ferm miercuri că ideea anexării Groenlandei, evocată de președintele ales Donald Trump, nu este viabilă și a exclus o intervenție militară în acest sens. Antony Blinken respinge ideea anexării Groenlandei Într-o conferință de presă la Paris, alături de ministrul de externe francez Jean-Noel Barrot, Blinken a subliniat importanța cooperării internaționale. Citește și: Avocatul Poporului, din ce în ce mai servil cu puterea: Renate Weber admite că a primit multe sesizări în legătură cu ordonanța „trenuleț”, dar nu a făcut nimic în legătură cu asta „Suntem mai eficienți și obținem rezultate mai bune atunci când lucrăm îndeaproape cu aliații noștri, fără a-i izola.” A descris ideea anexării Groenlandei drept „nepotrivită” și a dat asigurări că „nu se va produce”. Declarațiile controversate ale lui Trump Donald Trump a refuzat să excludă utilizarea forței economice sau militare pentru a prelua controlul asupra Groenlandei, susținând că acest teritoriu este crucial pentru securitatea națională a SUA. În plus a amenințat că va aplica „forță economică” împotriva Canadei pentru a transforma acest aliat în „al 51-lea stat” al SUA. A inclus și Canalul Panama în planurile sale de extindere a influenței americane. Reacțiile internaționale Planurile lui Trump au stârnit reacții rapide din partea liderilor europeni Cancelarul german Olaf Scholz a menționat o „anumită neînțelegere” între liderii europeni și Trump. Ministrul de externe danez Lars Lokke Rasmussen a făcut apel la calm: „Ar trebui să ne încetinim puțin ritmul cardiac.” Comisia Europeană a cerut respectarea suveranității statelor membre, subliniind că Groenlanda este protejată prin apărarea colectivă a UE (articolul 42.7 din Tratatul UE). De ce e Groenlanda o atracție pentru Trump Groenlanda, teritoriu autonom dependent de Danemarca, a devenit din ce în ce mai atractivă datorită resurselor naturale. Deși prospectarea petrolieră și exploatarea uraniului sunt interzise, insula are un potențial semnificativ. De asemenea, datorită importanței geostrategice. Statele Unite dețin deja o bază militară pe insulă. Totuși, Groenlanda caută să își consolideze suveranitatea, în ciuda dependenței financiare de Danemarca. Subiect sensibil Comisia Europeană consideră aceste declarații o „întrebare teoretică” subliniază că Groenlanda este deja apărată în contextul tratatelor europene. Rămâne de văzut cum vor evolua relațiile internaționale și dacă vor exista încercări concrete de a influența statutul insulei arctice.

Uniunea Europeană își va apără granițele(sursa: X/Jean-Noël Barrot)
Internațional

Uniunea Europeană își va apără granițele

Uniunea Europeană își va apără granițele. Declarațiile lui Jean-Noel Barrot, ministrul francez de externe, vin în contextul afirmațiilor controversate ale președintelui ales al SUA, Donald Trump, cu privire la Groenlanda. Ambițiile expansioniste ale lui Trump Donald Trump a stârnit îngrijorări internaționale după ce a refuzat să excludă utilizarea mijloacelor militare sau economice pentru a prelua controlul asupra Groenlandei. Citește și: Delir de grandoare al Liei Olguța Vasilescu: Târgul de Crăciun din Craiova ar fi avut două milioane de vizitatori din toată lumea, se laudă Primăria Această insulă strategică, parte a Regatului Danemarcei de peste 600 de ani, devine un subiect fierbinte în politica globală. Totodată, președintele ales al SUA a menționat și Canalul Panama ca parte a intereselor sale declarate. Uniunea Europeană își va apără granițele Ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot, a subliniat poziția fermă a Uniunii Europene. „Nu există nicio îndoială că UE nu va lăsa alte națiuni să îi atace granițele suverane”, a declarat Barrot în cadrul unui interviu pentru France Inter. Acesta a evidențiat puterea și coeziunea continentului european în fața unor posibile amenințări. Noile provocări globale Barrot a afirmat că nu crede într-o invazie a Groenlandei de către SUA, dar a avertizat asupra unui nou context geopolitic. „Am intrat într-o epocă a supraviețuirii celui mai puternic”, a spus ministrul francez. Acest punct de vedere reflectă temerile crescânde legate de o posibilă agendă expansionistă a administrației Trump. Apel la consolidare în Uniunea Europeană Ministrul francez a concluzionat printr-un apel către Uniunea Europeană de a-și consolida poziția. „UE nu trebuie să se lase intimidată, ci să devină mai puternică și mai unită”, a subliniat Barrot. Declarațiile sale vin în contextul apropierii ceremoniei de învestire a lui Donald Trump, programată pentru 20 ianuarie. Provocările viitoare ale Uniunii Pe măsură ce lumea intră într-o nouă eră geopolitică, Uniunea Europeană își reafirmă angajamentul față de apărarea valorilor și granițelor sale. Declarațiile ministrului francez de externe evidențiază nevoia de unitate și vigilență în fața unor posibile provocări internaționale.

Trump vrea Canalul Panama și Groenlanda (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Trump vrea Canalul Panama și Groenlanda

Trump vrea Canalul Panama și Groenlanda. Președintele ales al SUA, Donald Trump, a declarat marți că nu exclude recurgerea la forță pentru anexarea Canalului Panama și a Groenlandei. Trump vrea Canalul Panama și Groenlanda Într-o conferință de presă susținută la reședința sa din Mar-a-Lago, Florida, Trump a subliniat că aceste teritorii sunt „foarte importante pentru securitatea economică” a Statelor Unite. Citește și: VIDEO Ciolacu și aliații lui politici vor să predea România rușilor fără luptă, Călin Georgescu e doar bizarul scos în față, spune istoricul Cosmin Popa Întrebat despre posibile acțiuni militare, el a răspuns: „Nu vă pot asigura cu privire la niciuna dintre cele două.” Critici aduse Panamei și Chinei Trump a acuzat Panama că impune taxe excesive asupra navelor americane care utilizează Canalul Panama, o rută esențială pentru comerțul internațional. El a criticat decizia fostului președinte Jimmy Carter de a transfera controlul canalului către Panama, calificând-o drept „o mare greșeală”. De asemenea, Trump a avertizat cu privire la influența crescândă a Chinei asupra acestei infrastructuri strategice, afirmând: „Canalul Panama a fost construit pentru armata noastră, nu pentru China.” Groenlanda, din nou în atenția lui Trump Groenlanda, teritoriu autonom al Danemarcei, a fost anterior subiectul interesului lui Donald Trump, care a propus achiziționarea sa în timpul primului mandat. De această dată, Trump a reiterat importanța strategică a Groenlandei, fără a exclude utilizarea forței sau presiunii economice pentru a obține controlul asupra insulei. Amenințări economice la adresa Canadei În cadrul aceleiași conferințe de presă, Trump a amenințat Canada cu utilizarea „forței economice,” sugerând că această țară ar putea deveni „al 51-lea stat” american. El a criticat dependența Canadei de SUA pentru protecție, afirmând că vecinul de nord beneficiază de „subvenții” americane. Redenumirea obiectivelor geografice Trump a anunțat intenția de a schimba numele Golfului Mexic în „Golful Americii,” argumentând că această denumire „sună foarte frumos” și reflectă mai bine realitatea geopolitică. În plus, el a propus revenirea la denumirea „Mount McKinley” pentru cel mai înalt vârf montan din America de Nord, schimbată în „Denali” de fostul președinte Barack Obama. Reacții oficiale Declarațiile lui Donald Trump au generat controverse la nivel internațional. Guvernul panamez a respins categoric ideea revenirii canalului sub control american, iar Danemarca a refuzat în trecut orice negociere privind Groenlanda. În timp ce amenințările economice împotriva Canadei și propunerile de redenumire au fost primite cu scepticism, acestea subliniază prioritățile expansioniste ale agendei lui Trump, cu doar două săptămâni înainte de preluarea mandatului. Agenda unui mandat ambițios Aceasta a fost a doua conferință de presă susținută de Trump după victoria sa în alegerile din 5 noiembrie. Evenimentul a avut loc la o zi după certificarea oficială a victoriei sale de către Congres, desfășurată în condiții de securitate ridicată. Declarațiile sale marchează un început de mandat cu o agendă ambițioasă și controversată pe plan internațional.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră