luni 16 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: gratiela milu

3 articole
Eveniment

Fostă judecătoare, care a făcut parte din CSM, o desființează pe Savonea: „Marele Inchizitor”

O fostă judecătoare, care a făcut parte din CSM, Andrea Chiș, o desființează pe Lia Savonea, președintele ICCJ: „Președintele ÎCCJ, marele inchizitor al colegei Milu, își dorește tăcere în interiorul sistemului judiciar, percepând orice sesizare a unei neregularități drept un atac”, a scris Chiș pe Facebook.  Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor În postare, Chiș se referă la linșajul împotriva judecătoarei Grațiela Milu, atacată într-o ședință a secției de judecători a CSM de majoritatea colegilor ei, dar și de Savonea însăși.  Fostă judecătoare, care a făcut parte din CSM, o desființează pe Savonea „După celebra conferință de la Curtea de Apel București, în ședința de ieri a Secției pentru judecători a CSM, am asistat la o altă punere în scenă, de data aceasta a unui interogatoriu, prestabilit se pare, de majoritatea absolută a judecătorilor din secție (9 din 10). Spun asta pentru că, în afara colegei noastre Grațiela Milu, subiect central al ședinței, restul membrilor secției nu au părut uimiți de propunerea președintelui CSM, ci i-au venit cu mare plăcere în întâmpinare. Cineva care vorbește despre probleme sistemice ale justiției este ETICHETAT de colegii din Secția pentru judecători spunându-se că vorbește despre jumătăți de adevăr. ADEVĂRUL este că sunt confundate intenționat problemele sistemice cu cele punctuale, acuzându-se că se vorbește despre ceva și nu se vorbește despre altceva, instrument tipic de manipulare. Manipulatorul îl acuză pe celălalt de manipulare. Cei care au atacat-o pe colega noastră sunt, în realitate, cei care spun jumătăți de adevăr, evidențiind situațiile de excepție în care delegarea se justifică, la instanțe mici, cu 1,2,3 judecători, unii fără vechime (dar și aici datorită transferurilor aprobate de Secție), și ignorând în totalitate adevăratele probleme, faptul că majoritatea delegărilor, mai ales la instanțe mari, unde poți alege din zeci, uneori chiar sute de judecători (cum ar fi TMB sau CAB), nu se justifică deloc sau nu se justifică așa cum au fost făcute (cu aducerea unor judecători detașați anterior în CSM sau a unor judecători de la alte instanțe), aceste instanțe nefiind în situațiile de excepție avute în vedere de legiuitor. S-a invocat CONTEXTUL, sugerându-se, deloc subtil, că doamna judecător Milu s-a făcut „vocea ecoului conjuncturii” de nemulțumire din societate. Se ignoră intenționat, din nou, cine a provocat acest context, cine este sursa nemulțumirilor din societate, soluțiile din dosarele (nu doar) penale care au provocat revoltă, mișcări nejustificate ale judecătorilor din completuri care au dus la aceste soluții. Niciun documentar, nicio ieșire publică nu ar fi provocat reacțiile de pe care le-am văzut din partea societății dacă cei care conduc justiția și-ar fi făcut treaba de a-i proteja independența în loc să o aservească din interior. Președintele ÎCCJ, marele inchizitor al colegei Milu, își dorește tăcere în interiorul sistemului judiciar, percepând orice sesizare a unei neregularități drept un atac. Președintele ÎCCJ poartă răspunderea pentru refuzul dialogului nu doar cu colega sa, ci și cu executivul privind pensiile judecătorilor, uitând sau ignorând că reprezentarea puterii judecătorești vine cu obligații de comunicare loială cu celelalte puteri. Președintele ÎCCJ poartă răspunderea pentru o expertiză controversată trimisă către CCR, care decredibilizează și mai mult puterea judecătorească, sistemul judiciar și instanța pe care o conduce”, a scris Chiș, citată de Clujust.  Președintele ÎCCJ nu este salvatorul drepturilor judecătorilor, ci groparul unora, prin felul în care a contribuit și contribuie în continuare, inclusiv ca membru CSM, la modul de administrare a sistemului judiciar. CONTEXTUL de acum, creat de cei care conduc sistemul judiciar, fără să înțeleagă și să își asume limitele puterii lor, ci, dimpotrivă, depășindu-le, duce, spre tragedia majorității din Secția pentru judecători, la cea mai clară exprimare a ADEVĂRULUI, oricâte ETICHETE ar încerca domniile lor să folosească pentru a-l acoperi.”

Fostă judecătoare, care a făcut parte din CSM, o desființează pe Savonea Foto: Inquam/George Calin
Judecătoarea care a explicat cum ține gașca Savonea Justiția sub control, linșată de colegii din CSM Foto: captură youtube
Justiție

Judecătoarea care a explicat cum ține gașca Savonea Justiția sub control, linșată de colegii din CSM

Judecătoarea Grațiela Milu, care a explicat cum ține gașca Savonea Justiția sub control, a fost linșată ca la Antena 3 de colegii ei din CSM, secția judecători: a fost acuzată că a mințit, i s-au ținut lungi discursuri de înfierare și a fost chestionată dacă a fost vreodată la Judecătoria Lehliu Gară. Citește și: EximBank, unde Bolojan nu poate da afară managerul, încheie 2025 cu un deficit de 602 milioane lei Acum câteva zile, Milu a arătat că 65% din funcțiile de conducere din instanțe sunt numite prin delegare. Potrivit lui Milu, „actualul model legislativ permite o centralizare excesivă a puterii, incompatibilă cu un corp profesional de înalt nivel, perfect capabil să participe real la procesul decizional”.  Însă, în ședința CSM din 27 ianuarie, judecătorul Liviu Odagiu a deschis ședința cu un atac la Milu, complet în afara ordinii de zi. „Din situația existentă la nivelul de compartimentului de resurse umane, rezultă că avem anumite instanțe unde funcțiile de conducere nu au fost niciodată ocupate prin concurs, începând cu anul 2008 – și mă refer, de exemplu, la Judecătoria Lehliu Gară, cea mai veche funcție de conducere neocupată vreodată prin concurs. Niciodată acolo un judecător nu a dorit să-și asume funcția de conducere prin concurs. Putem continua cu Târgu Bujor (2012 – data vacantării funcțiilor), Măcin (2015), Darabani (2016), Caransebeș (2018). Sunt doar câteva exemple (...) La Judecătoria Hațeg, prima delegare a colegei noastre judecător (n.r. Lavinia Borca) a avut loc în anul 2024, când era singurul judecător din instanță. Tot doamnei colege i-am prelungit delegarea cu încă 6 luni. Și aș vrea, dacă doriți, să-i explicați colegei noastre de la Judecătoria Hațeg cine ați fi vrut dumneavoastră în aceste condiții să conducă Judecătoria Hațeg? Sau poate că nu era necesar să fie condusă această instanță de o anumită persoană? Și care este, în concret, modalitatea prin care, de exemplu, în cazul Judecătoriei Hațeg (fără a fi singura instanță, că mai sunt și altele), modalitatea concretă prin care la Judecătoria Hațeg ar putea să fie numit prin concurs un președinte, ca să nu mai ajungem să ținem sistemul sub control prin intermediul acestor delegări”, i-a spus Odagiu lui Milu.  Judecătoarea care a explicat cum ține gașca Savonea Justiția sub control, linșată de colegii din CSM După acest prim atac, moderat, a preluat cuvântul judecătorul ÎCCJ Daniel Grădinaru, partenerul Liei Savonea într-o serie de decizii controversate: „Mi se pare tendențios, pentru că se induce o idee falsă (...) Dar prin modul în care ați alcătuit materialul, la prima citire, prima dată mi-a sărit în ochi și am spus că este un fals, este o minciună”. Odagiu a revenit în discuție și a spus că Milu o umilește pe judecătoarea care conduce acum judecătoria Hațeg: „Spuneți-i dânsei, în concret, care este modalitatea prin care la acea instanță poate fi ocupată funcția de conducere, astfel încât colega noastră să nu aibă impresia nici că este umilită de un vot prin care s-a respins o propunere de prelungire a delegării, nici să nu aibă impresia că cumva dumneavoastră, ca reprezentantă a întregului sistem judiciar, nu v-ați aplicat îndeajuns asupra Judecătoriei Hațeg și că nu cunoașteți care este situația de acolo. Explicați-i dânsei, nu nouă!” Milu: „Nu am să răspund acestui interogatoriu”.  Liviu Odagiu: „Aceasta este o poziție asumată, pe care dumneavoastră trebuie să v-o asumați în fața unor colegi, să le spuneți de ce nu ați votat”. (...) Liviu Odagiu: „Judecătoria Lehliu Gară – ați trecut vreodată pe acolo?” Ramona Milu: „Da. Cred că este suficient acest interogatoriu. Mulțumesc”.  Liviu Odagiu: „Nu este un interogatoriu. Sunt întrebări concrete despre o situaţie pe care dumneavoastră refuzaţi s-ocontextualizaţi. Ați aruncat niște cifre brute, știind foarte bine la ce vor duce aceste cifre”.  Urmează momente în care Odagiu și Alin Ene lansează în serie diferite acuzații și îi cer lui Milu să răspundă.  Liviu Odagiu: „Nu vreau să trecem. Îmi pare rău, dar vreau un răspuns concret, doamna judecător, dacă este posibil. Nu sunt posibile jumătățile de adevăr. Adevărul este unul singur”.  Alin Ene: „Mai am ceva de spus în completarea a ceea ce ați spus și dumneavoastră, și domnul Grădinaru. Ce observ eu că s-a întâmplat aici este că s-au prezentat niște date statistice fără context – și asta este o jumătate de adevăr care se numește manipulare. Și dacă avem după 8 luni în care noi ne chinuim să demontăm manipulările și dezinformările din afara sistemului, uite că a venit vremea să încercăm să le demontăm și pe cele din interior! Probabil era de așteptat să vină, că e natural”.  Lia Savonea: „Vreau să-i răspund domnului Ene, că spune că nu a văzut un context. Eu vă contrazic. Contextul e foarte clar. E contextul conjuncturii – nu e vizibil? Despre asta vorbim, de fapt” Alin Ene: „Exact ce am spus...” Lia Savonea: „Doamna judecător s-a făcut vocea acestui ecou al conjuncturii. Din păcate, în opinia mea. Cum e lumea acum? E nemulțumită. Ce poți să faci să livrezi un discurs de succes? Să amplifici cumva, dacă poți, această nemulțumire, s-o ții aprinsă, să nu cumva să se stingă, nu cumva să se clarifice. Mie așa mi se pare, cel puțin”.  Ramona Milu: „Pentru că simt nevoia să am ultimul cuvânt în această ședință acuzatorială la adresa mea: vreau să vă spun că mă bucură faptul că am avut ocazia să ne justificăm fiecare opțiunea pe această chestiune. Pe de altă parte, continui să fiu îngrijorată (și poate că nu suficient de tare asupra acestui aspect) asupra faptului că eu cred că sunt o problemă sistemică funcțiile de conducere. Continui să cred acest lucru”.   

Cum a decis CSM să-i facă plângere lui Gheorgiu Foto: Facebook
Justiție

Cum a ales CSM să-i facă plângere lui Gheorghiu: 3 voturi contra, tovarășul lui Savonea - instigator

Cum a decis CSM să-i facă plângere penală lui Oana Gheorgiu: s-a votat „pentru” cu o majoritate zdrobitoare, au fost 3 voturi contra, iar tovarășul Liei Savonea, judecătorul Daniel Grădinaru ar fi fost „capul răutăților”, susțin surse din acest consiliu.  Citește și: Carmen Uscatu: „Oana va fi cel mai bun Viceprim-Ministru al României. Dar...” Azi, procurorul Claudiu Sandu a susținut, la Digi 24: „În cursul zilei de ieri (n.r. luni) a avut loc o discuție între membrii aleși ai secțiilor de judecători și de procurori. Au fost exprimate mai multe opinii, dar nu a fost niciun vot”. Cum a decis CSM să-i facă plângere lui Gheorgiu Însă sursele DeFapt.ro îl contrazic, ar fi fost un vot al celor 14 membri aleși ai CSM. Membrii de drept - ministrul Justiției, Radu Marinescu, președinta ICCJ, Lia Savonea, și procurorul general, Alex Florența - nu ar fi participat. Marinescu a declarat public că nu a semnat plângerea penală împotriva vicepremierului Gheorghiu.  Între cei 14 membri aleși ai CSM, trei ar fi votat contra: vicepreședintele CSM Claudiu Sandu, procuror, Daniel Horodniceanu - procuror și judecătoarea Grațiela Milu.  Totuși, la Digi 24, Sandu a părut că apără decizia CSM: „S-a decis formularea acestei plângeri, întrucât s-a considerat că, totuși, campania care nu este întâmplătoare împotriva magistraților a plecat dintr-un punct în care se putea discuta și a ajuns la o instigare la ură împotriva acestei profesii, ceea ce este, cred eu, anormal într-un stat de drept și într-o societate democratică”.  În schimb, judecătorul ICCJ Daniel Grădinaru, fost președinte al CSM, ar fi argumentat, la reuniunea CSM, pentru plângerea penală. Grădinaru este amicul Liei Savonea, alături de care a dat mai multe sentințe controversate, și co-autor a unor decizii în serie în favoarea corupților și interlopilor. O serie de publicații îl definesc și drept „judecătorul lui Dragnea”, după ce presa a scris că „s-ar fi implicat masiv în stabilirea completului care să-l judece pe Liviu Dragnea în 2019”. Grădinaru este co-autor, alături chiar de Savonea, al sentinței prin care un bărbat de 41 de ani, care a agresat sexual o minoră de 13 ani, nepoata prădătorului, a fost condamnat la doar opt luni de închisoare cu suspendare. În sentință, Savonea și Grădinaru sugerează că minora are partea ei de vină, întrucât „nu a înțeles să inițieze vreun demers împotriva comportamentului avut de inculpat” și nu le-a spus părinților.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră