sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: global

5 articole
Mediu

Turismul contribuie major la emisiile globale

Turismul contribuie major la emisiile globale. Un studiu publicat de Nature Communications relevă că emisiile de gaze cu efect de seră asociate turismului au reprezentat 8,8% din emisiile globale în 2019. Între 2009 și 2019, emisiile din acest sector au crescut cu 3,5% pe an, un ritm de două ori mai rapid decât cel al economiei globale, care a înregistrat o creștere de 1,5% anual. Turismul contribuie major la emisiile globale Veniturile globale din turism aproape s-au dublat într-un deceniu, crescând de la 3.500 miliarde de dolari în 2009 la 6.000 miliarde de dolari în 2019, cu o rată anuală de creștere de 5,5%. Citește și: PSD începe să înțeleagă că Ciolacu este deja mort politic, partidul ia în calcul ca acesta să nu fie nici propunere de premier, nici candidat la prezidențiale Această creștere economică semnificativă este însă însoțită de o amprentă de carbon de 5,2 gigatone (Gt) echivalent CO2 în 2019. Repartizarea emisiilor Emisii directe: 1,8 Gt (52% din aviație, 18% din transportul rutier). Emisii indirecte: 2,5 Gt (34% din servicii, 14% din producția de petrol). Vehicule private: 0,9 Gt. Turismul și încălzirea globală Turismul global a fost responsabil în 2019 pentru 8,8% din încălzirea globală antropică. Emisiile din acest sector au crescut cu 1,5 Gt între 2009 și 2019, echivalentul emisiilor anuale produse de întreaga Americă Latină și Caraibe. În 2019, turiștii din câteva țări au generat o mare parte din emisiile globale din turism: Statele Unite, 19%, China, 15%, India, 6%. Reducerea emisiilor Pentru a atinge obiectivul Acordului de la Paris de limitare a încălzirii globale la +1,5°C, emisiile din turism ar trebui reduse cu mai mult de 10% pe an până în 2050. Cu toate acestea, soluțiile propuse nu sunt lipsite de provocări. O reducere generalizată a cererii turistice (de exemplu, scăderea cu 5% a volumului turismului în toate țările) nu este considerată „corectă și echitabilă”, deoarece impactul economic diferă în funcție de țară. Aviația, principala provocare Deși electrificarea transporturilor și avansul tehnologic promit soluții viitoare, aviația rămâne un călcâi al lui Ahile pentru reducerea emisiilor. Zborurile internaționale pe distanțe lungi sunt un factor major de poluare. Limitarea creșterii cererii pentru transportul aerian ar putea avea un impact semnificativ atât climatic, cât și social, sugerează autorii studiului. O tranziție necesară Pentru a reduce impactul asupra climei, este necesară o abordare globală, echilibrată și bazată pe inovație. Intensificarea eforturilor în electrificarea transporturilor și gestionarea cererii pentru transportul aerian sunt pași esențiali pentru atingerea obiectivelor climatice și menținerea sustenabilității economice a turismului.

Turismul contribuie major la emisiile globale (sursa: Pexels/Connor Danylenko)
Mobilitatea partajată va crește accelerat global (sursa: Pexels/Boris Hamer)
Economie

Mobilitatea partajată va crește accelerat global

Mobilitatea partajată va crește accelerat global. De la serviciile de tip ride-hailing şi până la trotinete electrice, mobilitatea partajată va fi responsabilă în anul 2030 pentru 7% din toate călătoriile efectuate la nivel global în mediul urban, în creştere de la 3% în prezent, potrivit unui raport publicat marţi de firma de consultanţă Oliver Wyman. Mobilitatea partajată va crește accelerat global Conform documentului, publicat cu ocazia Conferinţei de tehnologie de la Lisabona, piaţa de mobilitate partajată ar urma să ajungă la 400 de miliarde de dolari în 2030. Citește și: Câteva zeci din cele mai înalte turbine eoliene din lume, de aproape 200 de metri, vor fi instalate în România Mobilitatea partajată a devenit un "model mai sustenabil" pentru a rezolva diferite probleme de transport, precum costurile şi emisiile, susţine raportul elaborat de Oliver Wyman. "Sectorul mobilităţii s-a schimbat în mod dramatic în ultimii ani şi, pe lângă automobile, există acum la dispoziţia oamenilor o gamă de diferite modele de transport", susţine Andreas Nienhaus, analist la Oliver Wyman. La realizarea acestui raport, firma de consultanţă Oliver Wyman a utilizat date furnizate de firma de ride-hailing şi livrare de mâncare Bolt. "Sectorul de mobilitate partajată a crescut până la a fi utilizat de milioane de persoane în ultimul deceniu. Vedem cum mobilitatea partajată s-a integrat în sistemele de transport urban", susţine directorul general de la Bolt, Markus Villig. Impactul general este mixt Însă raportul celor de la Oliver Wyman precizează că sectorul de mobilitatea partajată se loveşte şi de critici. Acest sector a fost considerat vinovat pentru agravarea congestionării traficului şi emisiilor prin introducerea unor călătorii suplimentare pe drumurile care erau deja congestionate. În plus, au fost ridicate semnale de alarmă cu privire la siguranţa traficului din cauza scuterelor electrice precum şi cu privire la condiţiile dure de muncă ale şoferilor care lucrează pe scutere electrice. Raportul estimează că mai mult de nouă milioane de persoane îşi câştigă traiul de pe urma serviciilor de mobilitate partajată în 2023, iar acest număr este prognozat să crească până la 16 milioane în 2030. De asemenea, analiştii susţin că mobilitatea partajată are potenţialul de a reduce semnificativ emisiile poluante în mediul urban însă precizează că impactul general este unul mixt deoarece depinde de factori precum comportamentul consumatorilor şi coordonarea cu alte moduri de transport.

Revine El Niño, noi recorduri fierbinți (sursa: pexels.com/Markus Spiske)
Mediu

Revine El Niño, noi recorduri fierbinți

Revine El Niño, noi recorduri fierbinți. Omenirea s-ar putea confrunta cu un nou record al temperaturii medii globale în 2023 sau în 2024, alimentat de schimbările climatice şi de revenirea anticipată a fenomenului meteorologic El Nino, au anunţat joi oamenii de ştiinţă specializaţi în evoluţia climei. Revine El Niño, noi recorduri fierbinți Modelele climatologice sugerează că după trei ani de manifestare a tiparelor meteorologice asociate cu fenomenul La Nina în Oceanul Pacific, care scad în general uşor temperaturile globale, omenirea ar putea să asiste la revenirea fenomenului El Nino, omologul său mai cald, în a doua jumătate a acestui an. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În timpul fenomenului El Nino, vânturile care bat spre vest de-a lungul Ecuatorului scad în intensitate şi apa caldă a mării este împinsă spre est, generând temperaturi mai mari la suprafaţa oceanului. "El Nino este în mod normal asociat cu temperaturi record la nivel global. Dacă acest lucru se va întâmpla în 2023 sau în 2024 reprezintă ceva încă necunoscut, dar eu cred că este mai probabil să se întâmple", a declarat Carlo Buontempo, directorul Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice al Uniunii Europene. Se vor depăși recordurile din 2016 Modele climatologice sugerează o revenire a condiţiilor asociate cu El Nino spre sfârşitul verii din emisfera nordică şi o posibilitate de apariţie a condiţiilor pentru un El Nino intens spre sfârşitul acestui an, a precizat Carlo Buontempo. Cel mai călduros an din istoria înregistrărilor meteorologice a fost până acum 2016, care a coincis cu un puternic fenomen El Nino - deşi schimbările climatice au alimentat temperaturi extreme chiar şi în anii lipsiţi de acest fenomen. Ultimii opt ani au fost cei mai călduroşi din istoria măsurătorilor, reflectând astfel tendinţa de încălzire pe termen lung a climei globale, stimulată de emisiile de gaze cu efect de seră. Friederike Otto, lector superior la Institutul Grantham din cadrul Imperial College din Londra, a spus că temperaturile alimentate de El Nino ar putea să agraveze impacturile provocate de schimbările climatice cu care ţările lumii se confruntă deja - inclusiv valuri de căldură severe, secete şi incendii de vegetaţie. "Dacă El Nino nu se va dezvolta, există deja o şansă bună ca 2023 să fie chiar mai cald decât 2016 - ţinând cont că planeta a continuat să se încălzească deoarece oamenii au continuat să ardă combustibili fosili", a adăugat Friederike Otto. 1,2 grade Celsius peste era pre-industrială Oamenii de ştiinţă care participă la programul european Copernicus au publicat joi un raport ce a analizat extremele climatice înregistrate la nivel global în 2022 - care a ocupat locul al cincilea în clasamentul celor mai călduroşi ani din istoria înregistrărilor meteorologice. Europa s-a confruntat în 2022 cu cea mai caldă vară din istoria măsurătorilor meteorologice, în timp ce precipitaţii severe, alimentate de schimbările climatice, au cauzat inundaţii devastatoare în Pakistan, iar în luna februarie nivelurile gheţurilor din Antarctica au scăzut până la cel mai mic nivel al lor. Citește și: VIDEO „Extratereștri” deasupra Kievului: o explozie de origine necunoscută, dar cu siguranță nu militară, a provocat un fenomen puternic luminos deasupra capitalei ucrainene Temperatura medie globală este de acum cu 1,2 grade Celsius mai mare decât în perioada pre-industrială, au precizat specialiştii din programul european Copernicus. Deşi cei mai mulţi dintre poluatorii majori din lume şi-au luat angajamentul de a-şi reduce emisiile nete până la nivelul zero, emisiile globale de CO-2 au continuat să crească în 2022.

Zelenski, plan de pace, zece puncte (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Eveniment

Zelenski, plan de pace, zece puncte

Zelenski, plan de pace, zece puncte. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, şi-a promovat intens planul de pace în zece puncte, discutându-l, printre alţii, cu preşedintele SUA, Joe Biden, şi îndemnând liderii mondiali să organizeze un summit global pentru pace bazat pe acest plan. Zelenski, plan de pace, zece puncte Reuters prezintă miercuri conţinutul acestui plan şi ecourile pe care le-a avut la nivel mondial. Zelenski şi-a anunţat pentru prima dată formula de pace la un summit al G20 (grup reunind economiile dezvoltate şi emergente), desfăşurat în noiembrie. Planul prevede: 1. Siguranţa radiologică şi nucleară, cu accent pe restabilirea securităţii în jurul celei mai mari centrale nucleare din Europa, Zaporojie, din Ucraina, care este acum ocupată de Rusia. 2. Securitatea alimentară, incluzând protejarea şi asigurarea exporturilor de cereale ale Ucrainei către cele mai sărace naţiuni din lume. 3. Securitatea energetică, cu accent pe restricţiile de preţ asupra resurselor energetice ruseşti, precum şi pe sprijinirea Ucrainei în refacerea infrastructurii energetice, din care jumătate a fost afectată de atacurile ruseşti. 4. Eliberarea tuturor prizonierilor şi deportaţilor, inclusiv a prizonierilor de război şi a copiilor deportaţi în Rusia. 5. Restabilirea integrităţii teritoriale a Ucrainei - despre care Zelenski a spus că "nu poate fi negociată" - şi reafirmarea acesteia de către Rusia în conformitate cu Carta ONU. Citește și: Orbán Viktor, cel mai loial propagandist al lui Putin în Europa: premierul Ungariei a stârnit furia Ucrainei declarând că doar SUA pot decide pacea, nemaifurnizând arme Kievului 6. Retragerea trupelor ruseşti şi încetarea ostilităţilor, restabilirea frontierelor de stat ale Ucrainei cu Rusia. 7. Justiţie, care să includă înfiinţarea unui tribunal special care să judece crimele de război ruseşti. 8. Prevenirea ecocidului, necesitatea de a proteja mediul, cu accent pe deminare şi refacerea instalaţiilor de tratare a apei. 9. Prevenirea escaladării conflictului şi construirea unei arhitecturi de securitate în spaţiul euro-atlantic, incluzând garanţii pentru Ucraina. 10. Confirmarea încheierii războiului, care să includă un document semnat de părţile implicate. În decembrie, Zelenski i-a îndemnat pe liderii G7 (Grupul naţiunilor dezvoltate - Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord şi Statele Unite ale Americii) să susţină ideea sa de a organiza în iarnă un summit global pentru pace, care să se concentreze asupra planului de pace în ansamblu sau asupra unor puncte specifice. Rusia nu vrea să renunțe la teritoriile furate Rusia a respins luna aceasta propunerea de pace a lui Zelenski, iar Moscova a reafirmat marţi că nu va renunţa la niciun teritoriu pe care l-a luat cu forţa, aproximativ o cincime din Ucraina, şi pe care spune că l-a anexat. Zelenski s-a aflat într-un turneu diplomatic, prezentându-şi planul, printre alţii, preşedintelui american, Joe Biden, preşedintelui francez, Emmanuel Macron, şi premierului indian, Narendra Modi, a cărui ţară a preluat preşedinţia G20. Ţările occidentale, în frunte cu SUA, au sprijinit armata ucraineană cu miliarde de dolari şi au ajutat Kievul la deminare şi la repararea infrastructurii energetice. Dar răspunsul la planul de pace al lui Zelenski şi la summitul de pace propus de acesta a fost mai precaut. Oficial, marile puteri sprijină Ucraina În timpul vizitei lui Zelenski la Washington, la 22 decembrie, Biden a spus, în declaraţii publice, doar că el şi Zelenski "împărtăşesc exact aceeaşi viziune" pentru pace şi că Statele Unite se angajează să se asigure că Ucraina se poate apăra singură. Modi, al cărui guvern nu a condamnat în mod explicit invazia Rusiei în Ucraina, a declarat, după ce Zelenski a prezentat planul, că a "reiterat cu tărie" apelul său pentru încetarea imediată a ostilităţilor şi a promis sprijinul Indiei pentru toate eforturile de pace. Liderii G7 au declarat că s-au angajat să aducă pacea în Ucraina "în conformitate cu drepturile sale consacrate în Carta ONU". Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că şansele unor negocieri de pace în viitorul apropiat sunt reduse. "Cred că va continua confruntarea militară şi cred că mai trebuie să aşteptăm un moment în care să fie posibile negocieri de pace serioase", a declarat el la sfârşitul lunii decembrie.

OMS: Variola maimuței, urgență sanitară globală (sursa: dw.com)
Justiție

OMS: Variola maimuței, urgență sanitară globală

OMS: Variola maimuței, urgență sanitară globală. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a declarat sâmbătă variola maimuţei drept urgenţă sanitară globală, după ce aproximativ 16.000 de cazuri (dintre care cinci, mortale) au fost deja raportate în 75 de ţări, multe dintre ele în Europa, unde boala nu era endemică, transmite EFE. OMS: Variola maimuței, urgență sanitară globală Decizia a fost anunţată în cadrul unei conferinţe de presă la Geneva de către directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, la două zile după ce un comitet de urgenţă al OMS format din experţi în această boală s-a reunit pentru a discuta despre posibila declarare a urgenţei sanitare, care va obliga reţelele naţionale de sănătate să intensifice măsurile de prevenire. Citește și: EXCLUSIV Naval Group ar putea renunța la contractul de 1,2 miliarde de euro pentru corvete dacă MApN cumpără de la francezi două submarine Scorpène și două elicoptere Acest comitet alesese să nu declare starea de urgenţă la o primă reuniune din iunie (când erau 3.000 de cazuri) şi nici de data aceasta, potrivit lui Tedros, nu a existat un consens total în rândul experţilor, dar directorul general a decis să declare starea de urgenţă, având în vedere numărul mare şi în creştere al cazurilor din diferite regiuni ale lumii.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră