vineri 10 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

fonduri

42 articole
Economie

Mai mulți bani pentru agricultură de la Uniunea Europeană (vot în Parlamentul European)

Parlamentul European cere o creștere cu 47% pentru bugetul agriculturii Uniunii, potrivit europarlamentarului PNL Dan Motreanu. Bugetul trebuie definitivat până la sfârșitul lui 2026 „Partidul Popular European susține menținerea unui buget consistent pentru Politica Agricolă Comună (PAC). În calitate de europarlamentar, am apărat principiile pe care se bazează acest instrument esențial pentru agricultura României. ℹ️ Grupul PPE cere ca finanțarea pentru agricultură să fie asigurată, în continuare, în mod distinct. Fermierii nu trebuie să intre în competiție cu comunitățile pentru banii europeni. ℹ️ Raportul coordonat de colegul meu Siegfried Mureșan privind bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034 a fost aprobat recent de plenul Parlamentului European. ℹ️ Parlamentul European a votat propunerea de creștere cu 10% a viitorului buget al UE și solicitarea de majorare cu 47% a fondurilor alocate pentru agricultură. ℹ️ Parlamentarii europeni susțin propunerea PPE privind existența unor fonduri dedicate pentru Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună. ℹ️ Parlamentul European a votat pentru un buget cu 10% mai mare față de propunerea Comisiei Europene. ℹ️ Față de propunerea Comisiei Europene, bugetele alocate ar trebui majorate cu 139 de miliarde de euro pentru Politica Agricolă Comună și 78 de miliarde de euro pentru Politica de Coeziune. ℹ️ Bugetul trebuie să fie convenit între Consiliul UE și Parlamentul European până la sfârșitul acestui an. ℹ️ Comisia Europeană a propus comasarea mai multor fonduri UE în proiectul de buget pentru 2028-2034. Fiecare stat membru va întocmi un plan național și regional de parteneriat, care va integra finanțarea pentru Politica Agricolă Comună, Fondul de Coeziune, Fondul Social European, Politica Comună în domeniul Pescuitului, dar și pentru migrație, azil, securitate internă și politica de vize.”, a arătat Motreanu într-o postare pe Facebook.

Mai mulți bani pentru agricultură de la Uniunea Europeană (vot în Parlamentul European)
România, pe locul al doilea în UE la absorbția fondurilor europene în ultimele 12 luni
Economie

România, pe locul al doilea în UE la absorbția fondurilor europene în ultimele 12 luni

Premierul Ilie Bolojan a atras în România fonduri europene în 12 luni de trei ori mai mult decât a făcut-o prim-ministrul Marcel Ciolacu în anul anterior. Cea mai mare sumă de la UE atrasă într-un an „România a atras zece miliarde de euro din fonduri UE între iunie 2025 și iunie 2026, cu Ilie Bolojan premier și Dragoș Pîslaru, ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene. Este cea mai mare sumă atrasă vreodată de România într-un interval de un an și este de trei ori mai mare față de suma atrasă în cele 12 luni precedente. ℹ În ultimele 12 luni, România a absorbit 7,1 miliarde de euro din fondurile de coeziune și 2,9 miliarde de euro din PNRR. ℹ Țara noastră ocupă acum locul 2 în UE în ceea ce privește fondurile europene absorbite. ℹ Pe de altă parte, România păstrează cele 13,6 miliarde de euro din granturile PNRR, în urma negocierilor purtate de Guvernul Ilie Bolojan cu Comisia Europeană. Negocierile au fost coordonate de Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. ℹ În astfel de momente se vede clar cine pune România pe primul loc. Guvernul condus de Ilie Bolojan a reușit să protejeze proiectele finanțate din bani europeni, în timp ce liderii PSD au provocat instabilitate politică și au pus în pericol inclusiv șansa României de a beneficia de fondurile europene.”, a arătat europarlamentarul PNL Dan Motreanu într-o postare de Facebook.

Primăriile de comune nu se descurcă nici să cheltuie banii europeni din proiecte câștigate
Economie

Primăriile de comune nu se descurcă nici să cheltuie banii europeni din proiecte câștigate

Un contract cu statul a adus o firmă în pragul falimentului, după ce facturile au fost plătite cu mari întârzieri. Datorii către Fisc Din cauza blocajului financiar, administratorii au fost nevoiți să aducă bani de acasă și să își eșaloneze obligațiile fiscale, ajungând să plătească dobânzi și penalități chiar către statul care întârzia plata facturilor. Citește și: Ucrainenii au calculat precis, la dolar, cât îi costă să lichideze un soldat rus În cele din urmă, compania a dat în judecată Primăria Dolhești. Iar instanța a stabilit că întârzierile la plată au fost cauzate chiar de administrația locală, care nu a gestionat corect un contract finanțat din fonduri europene. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Până în 2034, putem lua de la UE aproape 100 de miliarde de euro. Rolul autorităților locale
Economie

Până în 2034, putem lua de la UE aproape 100 de miliarde de euro. Rolul autorităților locale

Pregătirile pentru viitorul exercițiu financiar european 2028–2034 au început deja, cu aproape patru ani înainte de finalizarea proiectelor din actualul ciclu 2021–2027, la care se adaugă perioada de prelungire de doi ani. Știu județele ce investiții vor? Reprezentanții Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Est s-au întâlnit la Iași cu oficiali ai Consiliului Județean, primăriilor și Instituției Prefectului pentru a contura primele direcții strategice de dezvoltare. Citește și: EXCLUSIV Salariul unui director la monopolul RetuRO: peste 38.000 de lei net lunar. Compania, buget secret Noul cadru de finanțare va introduce un Plan de parteneriat regional și național, care va înlocui actualele 16 programe operaționale și sectoriale. În acest context, autoritățile locale sunt chemate să își stabilească prioritățile de investiții, astfel încât proiectele strategice să fie incluse în viitorul plan național și să poată beneficia de finanțare europeană. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Centru turistic construit cu fonduri europene, transformat în fast-food. Cât de legală e schimbarea destinației
Eveniment

Centru turistic construit cu fonduri europene, transformat în fast-food. Cât de legală e schimbarea destinației

Un centru de informare turistică realizat cu aproape 100.000 de euro din fonduri europene, în comuna Mironeasa din județul Iași, urmează să fie transformat într-un fast-food, situație care ridică semne de întrebare privind legalitatea folosirii banilor UE. Proiect turistic european, transformat în fast-food Proiectul, finanțat în principal prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale și inaugurat în 2015 pentru „încurajarea activităților turistice”, a funcționat doar șase ani din cauza lipsei de personal și a interesului scăzut al turiștilor. Citește și: „La Curtea de Apel București s-a instaurat frica”: avalanșă de plângeri către Nicușor Dan în legătură cu instanța condusă de Liana Arsene La zece ani de la demararea investiției, Primăria Mironeasa a scos clădirea la licitație publică, criteriul de atribuire fiind chiria cea mai mare. Imobilul, situat în satul Schitu Hadâmbului, a fost închiriat firmei Almaryo Ograda Tâmplarului SRL, specializată în activități de restaurant fast-food. Continuarea, în Ziarul de Iași

Bătaie pe fondurile militare ale UE (SAFE) pentru construcția de șosele în România
Eveniment

Bătaie pe fondurile militare ale UE (SAFE) pentru construcția de șosele în România

Construcție de șosele prin finanțare SAFE. Fondurile militare ale Uniunii Europene (SAFE) ar putea fi utilizate pentru construcția Centurii Iași Est, propusă pe traseul Schitu Duca – Țuțora. Construcție de șosele prin finanțare SAFE Inițiativa vine din partea lui Adrian Covăsnianu, reprezentant al Asociației „Moldova Vrea Autostradă”, care sugerează includerea proiectului alături de Autostrada A8 Pașcani-Prut și breteaua spre Aeroport și Spitalul Regional de Urgență. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Moșteanu (Apărare), întâlnire privată cu un om de afaceri bine conectat la Ambasada Rusiei. „Strâng informații de peste tot”, spune afaceristul Varianta Ocolitoare Iași Est se află în prezent în faza studiului de fezabilitate, estimat să fie finalizat la jumătatea anului viitor. Atât centura, cât și autostrada ar putea fi finalizate până în 2029-2030, în cadrul programului de finanțare europeană SAFE. Continuarea, în Ziarul de Iași

Peste 170 de miliarde de lei se află în fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) în acest moment
Eveniment

Peste 170 de miliarde de lei se află în fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) în acest moment

Fondurile de pensii private cresc semnificativ. Fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) gestionau, la finalul lunii iunie 2025, active în valoare totală de 170,8 miliarde lei, în creștere cu 19% față de aceeași perioadă din 2024, potrivit datelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Fondurile de pensii private cresc semnificativ Potrivit ASF, 93% din investițiile fondurilor de pensii administrate privat sunt realizate în active românești, în mare parte denominate în lei. Citește și: Avalanșă de angajări la Externe, deși în ultimele șase luni numărul angajaților a crescut Cele mai importante instrumente financiare din portofoliu sunt titlurile de stat și acțiunile listate la Bursa de Valori București (BVB). Contribuții și structura portofoliilor În iunie 2025, fondurile de pensii au încasat contribuții de 1,93 miliarde lei, iar contribuția medie a fost de 431 lei. Titlurile de stat dețineau cea mai mare pondere din active – 113,34 miliarde lei (66,3%), urmate de acțiuni cu 40,44 miliarde lei (23,7%) și obligațiuni corporative cu 6,83 miliarde lei (4%). Peste 8,38 milioane de participanți în Pilonul II La sfârșitul lunii iunie 2025, fondurile de pensii private obligatorii aveau 8.383.408 participanți. În cadrul Pilonului II activează fondurile Metropolitan Life, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN și Vital.

Apele Române, cheltuieli uriașe pentru sedii, în timp ce pierde fondurile europene pentru diguri și baraje, acuză ministrul Mediului
Eveniment

Apele Române, cheltuieli uriașe pentru sedii, în timp ce pierde fondurile europene pentru diguri și baraje, acuză ministrul Mediului

Bani pierduți din PNRR pentru diguri. Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, critică dur conducerea Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR) pentru neaccesarea a peste 350 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), fonduri destinate lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor. Bani pierduți din PNRR pentru diguri „Pentru zona de Apele Române, avem peste 350 de milioane de euro care ar fi trebuit să fie alocaţi pe diguri, baraje, poldere. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu Un singur polder este acum în etape finale, din 13. Inițial, în plan erau trecuți 510 kilometri de diguri. A fost scăzută ținta la 400 de kilometri, dar s-au făcut zero”, a declarat Buzoianu la Digi24. Ministrul a avertizat că banii sunt practic pierduți: „Comisia Europeană cu siguranţă nu va accepta să ne mai lase aceşti bani în program. Este o şansă istorică pe care România nu a valorificat-o.” Buzoianu cere demisia directorului ANAR Ministrul consideră că directorul Administrației „Apele Române” ar fi trebuit deja să-și asume responsabilitatea și să demisioneze. O decizie fermă privind demiterea acestuia va fi luată imediat ce va fi finalizat raportul Corpului de Control în cazul Praid. „Mi s-ar fi părut normal să-şi dea demisia de mult timp deja. Nu a făcut asta, dar nu este niciun fel de problemă. Vom avea zilele acestea raportul Corpului de Control și voi lua o decizie instantaneu”, a precizat ministrul. Cheltuieli uriașe pentru sedii Diana Buzoianu a mai atras atenția asupra cheltuielilor mari făcute de ANAR cu sediile instituției. Potrivit ministrului, ANAR plătește o chirie lunară de 54.000 de euro pentru sediul din București și intenționează să achiziționeze o clădire de 6.000 de metri pătrați pentru 270 de angajați, la un preț estimat de 75 de milioane de lei. „Am avut o discuţie în care reprezentanţii Apele Române mi-au spus că aveau buget alocat pentru anul anterior 75 de milioane de lei, ca să cumpere un spaţiu. Le-am explicat că, într-un an în care nu au atras niciun euro din PNRR, să primească 75 de milioane de lei pentru sediu nu este un semnal bun”, a explicat Buzoianu. Ministrul a solicitat o listă completă a tuturor imobilelor administrate de instituțiile subordonate, pentru a evalua ce clădiri pot fi folosite eficient. Corpul de Control verifică activitatea ANAR Ministrul Mediului a anunțat că a trimis de săptămâna trecută Corpul de Control la ANAR pentru a analiza detalii esențiale privind funcționarea instituției. Sunt vizate schema de personal, modul în care au fost gestionate fondurile europene și eficiența controalelor în teren. „La Apele Române, fondurile europene nu au reuşit să fie atrase. Asta înseamnă că, în faţa comunităţilor afectate de inundaţii, trebuie să ne întrebăm de ce o instituţie cu peste 8.000 de angajaţi nu a reușit să prioritizeze și să implementeze proiecte”, a subliniat Diana Buzoianu.

Orbán Viktor șantajează Bruxellesul: dacă fondurile suspendate pentru Ungaria nu sunt deblocate, nu va sprijini bugetul Uniunii Europene
Internațional

Orbán Viktor șantajează Bruxellesul: dacă fondurile suspendate pentru Ungaria nu sunt deblocate, nu va sprijini bugetul Uniunii Europene

Orbán șantajează Bruxellesul, fonduri contra buget. Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat sâmbătă că guvernul său nu va sprijini noul buget multianual al Uniunii Europene dacă Bruxellesul nu va debloca toate fondurile europene suspendate. Orbán șantajează Bruxellesul, fonduri contra buget Declarația a fost făcută în cadrul unui discurs susținut la universitatea de vară de la Băile Tușnad, în România. Citește și: Anastasiu și Dogioiu au mințit: DNA le infirmă declarațiile, vicepremierul a fost martor-denunțător „Aprobarea noului buget pe șapte ani necesită unanimitate, iar până când nu vom obține fondurile (înghețate) rămase, nu va exista niciun nou buget al UE”, a afirmat Orban, referindu-se la miliardele de euro reținute de Comisia Europeană din cauza îngrijorărilor privind statul de drept în Ungaria. Conflicte recurente cu Bruxellesul în ultimii 15 ani Relațiile dintre guvernul de la Budapesta și Bruxelles au fost tensionate în ultimul deceniu și jumătate, din cauza politicilor Ungariei privind migrația, drepturile LGBTQ și acuzațiilor de derapaje antidemocratice. Comisia Europeană a suspendat o parte din fondurile alocate Ungariei în cadrul mecanismului de condiționare de respectarea statului de drept. Orban acuză UE de ingerință politică și sprijin necondiționat pentru Ucraina În același discurs, Viktor Orban a acuzat Bruxellesul că intenționează să impună un guvern „pro-Ucraina și pro-Bruxelles” în Ungaria, cu ocazia alegerilor naționale din 2026. Premierul ungar a criticat și susținerea constantă a Ucrainei de către UE, susținând că „birocrații globaliști” încearcă să redirecționeze resursele europene către Kiev, în timp ce agricultorii europeni „protestează pentru a-și apăra viitorul”. Orban avertizează: posibil război comercial cu SUA Viktor Orban a mai afirmat că actuala conducere a Uniunii Europene „a pus blocul comunitar pe o pistă care ar duce la un război comercial cu Statele Unite – un conflict pe care Europa nu îl poate câștiga”. Potrivit lui, liderii UE semnează întotdeauna „cele mai proaste acorduri comerciale” și sunt ultimii care negociază eficient cu Washingtonul. Von der Leyen, întâlnire cu Trump În acest context, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urma să se întâlnească duminică în Scoția cu președintele SUA, Donald Trump. Oficialii europeni speră să încheie un acord comercial-cadru în acest weekend. Bugetul propus de Comisia Europeană: 2.000 de miliarde euro Comisia Europeană a propus la începutul lunii iulie un buget de 2.000 de miliarde de euro pentru perioada 2028–2034, cu accent pe competitivitatea economică și pe consolidarea apărării. Negocierile privind bugetul se anunță extrem de dificile, în contextul diviziunilor politice și economice dintre statele membre. Orban, încrezător în victoria FIDESZ la următoarele alegeri Deși partidul de opoziție TISZA conduce în sondaje înaintea alegerilor din 2026, Viktor Orban s-a arătat încrezător în șansele formațiunii sale, FIDESZ. Potrivit datelor interne ale partidului, acesta ar câștiga 80 din cele 106 circumscripții electorale dacă alegerile ar avea loc duminică.

România va putea accesa fonduri europene de 60,2 miliarde de euro în exercițiul financiar 2028-2034
Politică

România va putea accesa fonduri europene de 60,2 miliarde de euro în exercițiul financiar 2028-2034

România va putea accesa fonduri europene de 60,2 miliarde de euro în exercițiul financiar 2028-2034, arată un comunicat al Comisiei Europene. Acesta este însă un draft, o propunere, și, după negocieri, ar putea să existe modificări ale alocărilor către statele UE.  Citește și: Omul de afaceri Gruia Stoica taxează cu 300.000 de euro pe zi Bucureștiul ca să finanțeze Rusia România va putea accesa fonduri europene de 60,2 miliarde de euro Se preconizează că Polonia va primi peste 123 de miliarde euro în cadrul bugetului UE propus pentru perioada 2028-2034, adică circa 6% din alocări, fiind cel mai mare beneficiar dintre toate statele membre. Cu alocări de 60,2 miliarde euro, România este pe locul șase între statele UE.  Franța ar putea primi 90,1 miliarde de euro, Spania - 88,1 miliarde euro, Italia - 86,6 miliarde euro, iar Germania - 68,4 miliarde euro.  Așa-numita alocare generală pentru România va fi de 54,6 miliarde de euro, sumele pentru migraţie, securitate şi afaceri interne sunt de un miliard de euro, iar pentru Fondul social pentru climă (FSC) se vor oferi 4,6 miliarde de euro. Însă acesta este un proiect de buget, iar Germania, Olanda și Suedia au semnalat deja opoziția lor la acest proiect. Miercuri a fost propus un buget al Uniunii Europene de 2.000 de miliarde de euro pentru perioada respectivă, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

Contabila unui colegiu din Pașcani a deturnat 510.000 de lei, inclusiv din indemnizații de handicap
Eveniment

Contabila unui colegiu din Pașcani a deturnat 510.000 de lei, inclusiv din indemnizații de handicap

Contabila unei școli, acuzată de furt. Curtea de Conturi a descoperit un prejudiciu de 510.000 de lei la Colegiul Național „Mihail Sadoveanu” din Pașcani, după ce contabila instituției a transferat ilegal banii în contul personal. Contabila unei școli, acuzată de furt Sumele au fost deturnate în mod repetat, de-a lungul mai multor ani, prin operațiuni contabile frauduloase. Citește și: Șeful Regiei Protocolului de Stat, criticat de Bolojan, indemnizații astronomice în 2025 Printre fondurile sustrase se numără și indemnizații de handicap, alături de cheltuieli și contribuții sociale. Conducerea școlii afirmă că a luat măsuri după recunoașterea faptelor de către angajată. Continuarea, în Ziarul de Iași

Stupefiant: numărul funcționarilor care iau spor pentru proiecte europene, secretizat
Eveniment

Stupefiant: numărul funcționarilor care iau spor pentru proiecte europene, secretizat

Sporurile bugetarilor pentru proiecte europene, secretizate: Consiliul Județean Iași păstrează discreția totală în privința numărului exact de angajați care beneficiază de sporuri pentru lucrul cu proiecte finanțate din fonduri europene. Sporurile bugetarilor pentru proiecte europene, secretizate În prezent, administrația județeană nu dezvăluie câți salariați primesc majorarea salarială de până la 50% pentru activitatea în proiecte europene (procent redus la 40% după măsurile recente de austeritate). Citește și: FOTO Vama Veche, părăsită: plaje goale, restaurante în care bate vântul, nopți fără vacarm CJ a precizat doar că „numărul beneficiarilor variază în funcție de numărul de proiecte și de perioada de implementare”. În schimb, în 2023, aceste date erau publice: 40 de angajați ai Consiliului primeau între 10% și 50% în plus la salariu pentru implicarea în echipele de implementare a proiectelor cu finanțare europeană. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Două loturi din Autostrada A8, în pericol să piardă banii PNRR: lucrările sunt în mare întârziere
Eveniment

Două loturi din Autostrada A8, în pericol să piardă banii PNRR: lucrările sunt în mare întârziere

Autostrada A8 riscă pierderea fondurilor PNRR. Două loturi ale Autostrăzii A8 riscă să piardă finanțarea prin PNRR din cauza întârzierilor majore în execuție. Autostrada A8 riscă pierderea fondurilor PNRR Pe segmentul Moțca–Tg. Neamț, lucrările au ajuns abia la 10%, iar săptămâna trecută nu s-a lucrat deloc, deși termenul-limită este anul viitor. Citește și: Viitorul ministru al Sănătății, responsabil de ratarea PNRR pe spitale și autorul atacurilor la Nicușor Dan, pe care l-a acuzat că a blocat un spital de oncologie Asociația „Moldova Vrea Autostradă” avertizează public asupra pericolului pierderii fondurilor europene, invocând un „cod roșu de incompetență sau de rea-voință”. Și tronsonul Tg. Mureș–Miercurea Nirajului, aflat în aceeași situație, este finanțat tot prin PNRR, iar întârzierile pun sub semnul întrebării finalizarea sa în termen. Continuarea, în Ziarul de Iași

România poate primi o păsuire de la UE pentru a nu pierde fonduri. Există înțelegere la nivelul Comisiei Europene după alegeri, spune Nicușor Dan
Eveniment

România poate primi o păsuire de la UE pentru a nu pierde fonduri. Există înțelegere la nivelul Comisiei Europene după alegeri, spune Nicușor Dan

România, păsuită de UE, după alegeri. Nicușor Dan, președintele ales al României, a declarat sâmbătă că există înțelegere din partea Comisiei Europene în ceea ce privește calendarul reformelor fiscale pe care țara noastră trebuie să le adopte. România, păsuită de UE, după alegeri Potrivit acestuia, oficialii europeni nu se așteaptă ca România să implementeze în doar câteva săptămâni măsuri care au fost amânate în ultimii trei-patru ani. Citește și: Bugetari concediați, agenții desființate, comune comasate: economiștii propun soluții la reducerea cheltuielilor În dialogul cu miniștrii, Nicușor Dan a precizat că s-a discutat despre o schiță a reformelor fiscale și despre un calendar realist, în care partidele politice ce vor forma viitoarea guvernare să-și asume un plan concret de reducere a deficitului bugetar. Termenul de 4 iunie: o etapă, nu un ultimatum Referitor la termenul de 4 iunie, când Comisia Europeană urmează să evalueze situația fiscală a statelor membre cu deficit, președintele ales a subliniat că aceasta este o dată comună tuturor țărilor aflate în procedura de deficit excesiv, nu doar României. „Ceea ce sper este ca până la 4 iunie să transmitem Comisiei o schiță a măsurilor propuse, iar partidele politice să își asume public planul de acțiune. Am avut astfel de discuții deja și vom continua săptămâna viitoare”, a precizat Dan. Bruxellesul cere seriozitate, nu reforme pripite Președintele ales a adăugat că a primit semnale clare din partea Bruxellesului privind nevoia unui angajament serios, nu a unei grabe inutile. „Am avut alegeri pe 18 mai și nu este rezonabil să se aștepte ca România să realizeze în trei săptămâni reformele neîndeplinite în trei-patru ani. Comisia Europeană înțelege acest lucru. Esențial este să demonstrăm seriozitate în perioada imediat următoare”, a conchis Nicușor Dan.

Blocarea completă a fondurilor UE pentru Ungaria, cer zeci de europarlamentari după ultimele derive autoritariste ale lui Orbán
Internațional

Blocarea completă a fondurilor UE pentru Ungaria, cer zeci de europarlamentari după ultimele derive autoritariste ale lui Orbán

Comisia Europeană, presată să sancționeze Ungaria. Mai mulți eurodeputați din diferite familii politice au cerut miercuri Comisiei Europene să înghețe complet fondurile europene destinate Ungariei, acuzându-l pe premierul Viktor Orban de încălcări repetate ale valorilor europene. Comisia Europeană, presată să sancționeze Ungaria Printre motivele invocate se numără interzicerea marșurilor LGBT și un proiect de lege vizând sancționarea ONG-urilor finanțate din străinătate, ambele considerate de semnatari drept atacuri directe la statul de drept și libertățile fundamentale. Citește și: EXCLUSIV Generalii MApN Constantin Luca (Corp Control) și Gheorghe Mocanu (Prevenirea Corupției), protectorii generalului Zisu, acuzat de DNA de corupție Într-o scrisoare semnată de circa 20 de eurodeputați, reprezentând majoritatea grupurilor politice din Parlamentul European (cu excepția conservatorilor), se cere Comisiei Europene să suspende urgent orice formă de finanțare pentru Ungaria, prin toate instrumentele legale disponibile. „Ar fi inacceptabil să continuăm să finanţăm un regim corupt care subminează deschis valorile europene”, avertizează semnatarii. În luna aprilie, Parlamentul Ungariei a adoptat un amendament constituțional propus de Viktor Orban care interzice marșurile LGBT, stabilește că protejarea copiilor prevalează asupra altor drepturi și recunoaște doar două genuri biologice – masculin și feminin. Proiect de lege pentru controlul ONG-urilor și presei Guvernul Orban a promovat recent un proiect de lege denumit „Legea transparenței vieții publice”, care oferă prerogative extinse Oficiului pentru Apărarea Suveranității Naționale (SZVH). Acesta poate investiga orice organizație suspectată că influențează negativ opinia publică în domenii precum: statul de drept, identitatea națională, familia și valorile creștine, migrația sau politica de gen. ONG-urile critice vor fi trecute pe listă neagră Organizațiile vizate de această lege vor putea primi fonduri din străinătate numai cu aprobarea Fiscului. Vor fi supuse legislației anti-spălare de bani. Vor trebui să declare fiecare transfer bancar extern și vor risca amenzi de până la 25 de ori valoarea fondurilor primite, precum și posibila scoatere în afara legii. Orban, în conflict deschis cu Bruxelles-ul Premierul ungar Viktor Orban este într-un conflict prelungit cu Comisia Europeană, care îl acuză de: limitarea drepturilor comunității LGBT și control asupra justiției și presei. De asemenea, Orban este criticat pentru respingerea migranților și contestarea supremației Curții de Justiție a UE (CJUE). Fonduri europene suspendate deja parțial În decembrie 2022, Bruxelles-ul a activat mecanismul de condiționalitate, suspendând circa 23 de miliarde de euro din fondurile de coeziune ale Ungariei. Până la finalul lui 2023, doar aproximativ o treime din aceste fonduri au fost deblocate, în contextul negocierilor privind ajutorul UE pentru Ucraina. PNRR-ul Ungariei, blocat integral Pe lângă fondurile structurale, Planul Național de Redresare și Reziliență al Ungariei (PNRR) rămâne blocat, deși prevede granturi în valoare de 5,8 miliarde de euro. Comisia Europeană refuză aprobarea sa din cauza încălcării statului de drept și a lipsei reformelor angajate.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră