sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: financial times

14 articole
Politică

Minciună a MAE, care a anunțat un „schimb de opinii concentrat” Hurezeanu-Grenell

Minciună fără jenă a ministerului român de externe, care, pe Twitter, a anunțat un „schimb de opinii concentrat” între ministrul Emil Hurezeanu și ambasadorul SUA Richard Grenell, trimisul special al președintelui Donald Trump. Însă, azi, într-o declarație pentru Financial Times, Grenell a spus că nu a avut o discuție „substanțială” ( de fond) cu Hurezeanu, pe care de altfel a spus că nu-l cunoaște. Citește și: Mega, preotul Moscovei, reținut pentru că și-ar fi înscenat incendierea propriei mașini. Complicele său i-ar fi dat foc într-o parcare supravegheată video Minciună a ministerului de externe Ce a transmis ministerul de Externe, pe Twitter: „Ministrul român de Externe Emil Hurezeanu a avut un schimb de opinii concentrat cu US Ambassador Richard Grenell, trimisul special al președintelui Trump, în contextul Conferinței de Securitate de la Munchen. Discuția, între doi colegi ambasadori la Berlin, a vizat teme de actualitate de interes comun pentru RO și US”. Mesajul a fost postat pe 13 februarie, dar nu avea nici o fotografie cu cei doi. ?? FM Emil Hurezeanu had a focussed exchange with ??Ambassador Richard Grenell special envoy of President Trump in the context of the Munchen Security Conference. The discussion, between two fellow Ambassadors to Berlin, covered current topics of shared interest for ?? and the… — Ministry of Foreign Affairs of Romania ?? (@MAERomania) February 13, 2025 Ce a declarat Grenell pentru Financial Times, în contextul acuizațiilor că a intervenit pe lângă autoritățile române în favoarea fraților Tate: „Grenell a negat că ar fi avut o «conversație de substanță» cu Hurezeanu, pe care a negat că-l cunoaște. «M-a văzut în hol», la Munchen și «a cerut o întâlnire», dar nu a urmat o întâlnire follow-up, a spus Grenell”, arată Financial Times. De altfel, azi, într-o declarație, șeful diplomației române a recunoscut că discuția cu Grenell a fost pe un hol: „Hurezeanu a declarat că a existat o discuție într-unul dintre holurile conferinței, atunci când ministrul român de Externe a inițiat un dialog cu trimisul lui Trump pentru a afla dacă Grenell intenționează să viziteze România”. Administrația Trump presează România să ridice restricțiile fraților Tate, a anunțat azi Financial Times. Andrew Tate se află, însă, în arest la domiciliu în dosarul care vizează presupusa exploatare sexuală a 34 de femei, după ce Curtea de Apel București a admis recursul DIICOT.

Minciună a ministerului de externe Foto: X/Twitter MAE
Georgescu, susținut de compania rusă care lansa dezinformări despre coronavirus Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Georgescu, susținut compania rusă care lansa dezinformări

Călin Georgescu a fost susținut de compania rusă care, în pandemie, lansa dezinformări despre coronavirus în Franța și Germania, arată o investigație Financial Times publicată azi. Citește și: Radu Marinescu, avocatul care fost numit ministru al Justiției, controlat de cuplul Lia Olguța Vasilescu – Claudiu Manda, a încasat sute de mii de lei din contracte cu primari pesediști din Dolj și Gorj Georgescu, susținut de compania rusă care lansa dezinformări despre coronavirus „O rețea rusă de influență, activă în Franța și Germania în timpul pandemiei Covid-19, a fost desfășurată și în perioada premergătoare alegerilor recent anulate din România, potrivit unor documente văzute de Financial Times. AdNow, o firmă de publicitate online fondată în 2014 de cetățeni ruși, cu sediul la Moscova și cu o filială la Londra, a fost utilizată într-o campanie de promovare a dezinformării cu privire la vaccinurile occidentale împotriva coronavirusului. Firma, acum relocată în Bulgaria, a fost activă în ultimii ani în campanii publicitare în România și Bulgaria, arată documentele. Acestea au fost dezvăluite pentru prima dată de BG Elves, un grup bulgar de experți în securitate cibernetică și de portalul românesc de investigații Snoop. «Se joacă cu ingineria socială, încearcă să declanșeze emoții pentru a vă forța să faceți clic pe anunțurile lor înșelătoare», a declarat Petko Petkov de la BG Elves, care a analizat software-ul AdNow și a concluzionat că acesta utilizează o operațiune de profilare îmbunătățită care colectează informații despre utilizatori care pot fi exploatate în scopuri politice. «Este foarte ușor să fii indus în eroare. Scopul final este să vă ceară datele personale»”, arată publicația britanică. Influencerii lui Georgescu, plătiți din reclame la leacuri băbești dubioase „Documentele arată că, în ciuda mai multor schimbări de proprietate, AdNow are legături cu cercurile de extremă-dreapta, pro-ruse, ale României și a jucat un rol semnificativ în pregătirea terenului pentru mesajele anti-vacciniste, mistice și ultranaționaliste ale lui Georgescu.AdNow a funcționat ca un agent de publicitate online prin care clienții săi au putut să-i răsplătească pe susținătorii lui Georgescu cu reclame care au generat venituri estimate la 2 milioane de euro în ultimii ani, a spus Victor Ilie de la Snoop. Un astfel de produs promovat prin AdNow a fost Toxic Off, o pastilă care pretinde că elimină paraziții și toxinele din corpul uman cu o rată de 100% de «îmbunătățire generală a sănătății».«AdNow a fost aici de ani de zile, oferind publicului reclame, dezinformări privind sănătatea și escrocherii financiare, ceea ce i-a pregătit pentru o campanie abruptă precum cea de pe TikTok», a spus Ilie.«Într-o țară ca România, cu 19 milioane de oameni, dacă vezi 440 de milioane de reclame într-o lună, toate fiind pentru fraude sau medicamente false, asta îi poate educa pe oameni să-și piardă încrederea în știință, în rațiune». Fondatorul și directorul general al AdNow LLC între 2014 și 2018 a fost Iulia Serebryanskaya, absolventă a Universității de Stat din Novosibirsk, care a lucrat la campaniile prezidențiale ale lui Vladimir Putin și Dmitri Medvedev, iar ulterior a acționat ca director de comunicații pentru partidul de guvernământ Rusia Unită. Compania a fost apoi transferată unui alt cetățean rus (...) Paul-Olivier Dehaye, un matematician belgian care conduce o companie de inteligență artificială numită Hestia.ai, a descris publicitatea online drept „dezinformarea viitorului”. «Cu ajutorul acestor instrumente, puteți direcționa informații foarte precise, până la persoane și dispozitive individuale”, a declarat Dehaye. Instrumentele, a spus el, „pot fi utilizate pentru a semăna conținut strategic, inclusiv micro influențarea»”. mai explică Financial Times.

Ponta anunță în Financial Times că va vota cu Georgescu
Politică

Ponta anunță în Financial Times că va vota cu Georgescu

Victor Ponta, consilier al premierului Ciolacu, anunță în Financial Times că va vota cu Georgescu și îl apără pe acesta. Ponta a fost ales, la alegerile din 1 decembrie, deputat PSD de Dâmbovița. El este consilier onorific al lui Ciolacu pe relații economice internaționale. Citește și: VIDEO Interlopul George Pian nu-l susține pe Călin Georgescu fiindcă este fan Antonescu: „Tataia Gheorghiu nu s-a întors nici azi de unde l-a trimis la muncă” Ponta anunță în Financial Times că va vota cu Georgescu „Fostul premier PSD Victor Ponta a declarat că va vota cu Georgescu, la fel ca «majoritatea votanților PSD», din cauza atacurilor constante lansate de partidul lui Lasconi la adresa sa. El nu a fost influențat de avertismentele lui Lasconi că adversarul său va scoate România de pe calea pro-occidentală, numindu-le «propagandă». De asemenea, Ponta a comparat țara sa cu Moldova vecină, unde Rusia a intervenit într-un referendum privind aderarea la UE și în alegerile prezidențiale de la începutul acestui an. «Noi nu suntem Moldova. Moldova a fost în pericol real de a alege estul în loc de vest. România nu va părăsi NATO sau UE, cu sau fără Georgescu», a spus Ponta”, scrie Financial Times. „Ultima speranță a României de a împiedica ascensiunea la putere a unui ultranaționalist pro-rus este un primar liberal care militează pentru menținerea țării în NATO și UE. Cu doar câteva zile înainte de alegerile prezidențiale de duminică, sondajele de opinie o arată pe Elena Lasconi în urma necunoscutului candidat de extremă dreapta, Călin Georgescu (...) Toate partidele pro-occidentale, cu excepția Partidului Social Democrat (PSD) al lui Ciolacu, o susțin pe Lasconi. Dar premierul a declarat luni că depinde de alegători să se hotărască și să aleagă între Georgescu și Lasconi. Cu PSD apărând ca cea mai mare forță în alegerile parlamentare de săptămâna trecută - urmat de partidul de extremă dreapta AUR, care l-a susținut pe Georgescu - Lasconi are nevoie de votanții din mediul rural și din clasa muncitoare pentru a deveni președinte”, se arată în deschiederea articolului din FT. Articolul este intitulat „Un liberal român se luptă cu candidatul pro-Putin la președinție/ Elena Lasconi ar fi prima femeie președinte a țării, dar alegătorii înclină spre ultranaționalistul Călin Georgescu”.

Prigojin pregătise o lovitură de stat în Republica Moldova, spune Maia Sandu
Politică

Prigojin pregătise lovitură de stat în Republica Moldova

Fostul lider al mercenarilor Wagner, Evgheni Prigojin pregătise o lovitură de stat în Republica Moldova, spune Maia Sandu, într-un interviu pentru Financial Times. Ea relatează că Moscova n-a abandonat proiectul: sume uriașe sunt aduse din Rusia, prin Armenia, pentru a finanța formațiunile pro-Kremlin. Citește și: VIDEO Propaganda Hamas distribuie scene oribile cu cadavrul gol al unei femei din armata israeliană, iar mulțimea strigă „Allahu Akbar”. Altă femeie, bătut și plină de sânge, ostatic Evgheni Prigojin a murit la 23 august 2023, după ce avionul în care se afla s-a prăbușit în mod misterios, în regiunea Tver, la nord de Moscova. Cu două luni înainte, el organizase o rebeliune împotriva lui Putin, dar a abandonat și s-a retras în Belarus. Evgheni Prigojin Foto: Captură video Prigojin pregătise o lovitură de stat în Republica Moldova „Președintele Republicii Moldova a afirmat că paramilitarii ruși Wagner se află în spatele unei tentative de lovitură de stat care a fost zădărnicite și care urmărea să o dea jos din funcția de șef al statului, ca parte a unei campanii de destabilizare a țării. Într-un interviu acordat Financial Times, Maia Sandu a declarat că răposatul lider al grupării Wagner, Evgheni Prigojin, a planificat lovitura de stat la începutul acestui an. Ea a avertizat că Moscova folosește diverse metode, inclusiv cărăuși cu bani cash și carduri bancare emise în Dubai pentru a introduce ilegal bani în Moldova pentru a mitui alegătorii înainte de alegeri. «Informația pe care o avem este că a fost un plan pregătit de echipa [lui Prigozhin]», a declarat Sandu, adăugând că Prigojin a vrut să încurajeze protestele antiguvernamentale să devină «violente»”, scrie FT. În această săptămână, Sandu a cerut Uniunii Europene să impună sancțiuni asupra companiilor legate de Șor, despre care guvernul spune că îl folosește pentru a continua să trimită bani în țară. „«Nu putem juca șah cu rușii dacă ei poartă mănuși de box», a declarat Sandu (...) Luna viitoare, în Moldova vor avea loc alegeri locale, partidul de guvernământ al lui Sandu fiind sub presiune în unele zone, inclusiv în capitala Chișinău”, mai explică cotidianul britanic. Banii de la Moscova, prin cărăuși și carduri emise în Dubai Sandu a declarat că are dovezi că Rusia vizează în mod special alegerile locale, pentru a avea un avantaj înaintea alegerilor prezidențiale de anul viitor și a scrutinului parlamentar din 2025. „Serviciile de informații din Republica Moldova au detectat cel puțin 20 de milioane de euro în fonduri rusești care au intrat în țară în scopuri politice, iar cifra reală este probabil mai mare, a declarat Sandu”, mai arată FT. „Instrumentele pe care le folosesc pentru a aduce banii în țară sunt foarte diverse. Am văzut o vreme că ei trimiteau moldovenii de la Moscova cu avionul, prin Armenia. Iar acești oameni aduceau fiecare câte 10.000 de euro. Am văzut recent și că ei aduceau carduri, carduri bancare care erau emise în Dubai . . pur și simplu distribuiau mii de carduri … carduri bancare persoanelor pe care voiau să le mituiască", a spus Maia Sandu pentru FT. Citește și: ANALIZĂ Prestigioasele servicii israeliene de informații, luate prin surprindere de atacul masiv al Hamas. Gruparea teroristă, finanțată și înarmată de Iran "Nu este vorba doar de o operațiune directă, care implică Rusia și Moldova. Uneori trec prin alte țări [europene]", a mai spus ea.

Spionajul rusesc a explodat în Austria, iar guvernul Nehammer nu face nimic Foto: Facebook Karl Nehammer
Eveniment

Spionajul rusesc a explodat în Austria

Spionajul rusesc a explodat în Austria, după invazia din Ucraina, arată o investigație Financial Times. Acum peste un an, aceeași publicație atrăgea atenția asupra acestui fenomen, dar între timp situația pare să se fi înrăutățit. În plus, șeful OMV a anunțat că va continua să importe gaze rusești, în ciuda embagoului occidental, în timp ce banca Raiffeisen – prezentă și în România – își continuă nestingherită activitățile din Rusia. Financial Times arată că opoziția și-a unit eforturile pentru a criminaliza spionajul - dacă un spion rus acționează împotriva intereselor unui terț stat, Germania, de exemplu, de pe teritoriul austriac, el nu poate fi pedepsit - dar guvernul Nehammer blochează inițiativa. Foto: Kremlin.ru Spionajul rusesc a explodat în Austria “Viena, un oraș sinonim cu intrigile dubioase din timpul războiului rece, a devenit din nou capitala spionajului din Europa după invazia Rusiei în Ucraina - iar guvernul austriac nu pare să se grăbească să schimbe acest lucru. După o explozie a activităților sub acoperire, cele mai mari trei partide de opoziție ale țării au susținut împreună, în primăvară, modificări legislative pentru a incrimina în sfârșit spionajul în Austria. Însă, câteva luni mai târziu, eforturile lor nu au dus nicăieri datorită blocajelor repetate ale guvernului|, scrie Financial Times în articolul intitulat “Este un adevărat vest Sălbatic: probelma spionajului a scăpat de sub control la Viena“. De când NEOS (Noua Austrie și Forumul Liberal este un partid politic liberal de centru din Austria) a propus incriminarea spionajului „împotriva unui stat străin sau a unei organizații internaționale” în Austria, guvernul și-a folosit influența în parlament de două ori pentru a suspenda orice vot pe această temă. Problema este acum amânată până după vacanța de vară. Guvernul a declarat că are nevoie de mai mult timp pentru consultări între difeitele instituții înainte de a modifica legea. Creșterea spionajului la Viena a atras oprobriul aliaților și a subminat poziția țării în rândul vecinilor europeni, din ce în ce mai atenți la chestiunile de securitate, susține FT. Țara găzduiește mai multe organizații internaționale mari, inclusiv Agenția Internațională pentru Energie Atomică, Opec și diverse agenții ale ONU, dar în mod tradițional a închis ochii la activitățile de informații sub acoperire pe teritoriul său – atât timp cât ținta operațiunilor nu este guvernul austriac. Toată lumea spionează la Viena, profitând de toleranța guvernului „În Austria, nu există un cadru legislativ care să permită reglementarea activităților de informații care nu sunt îndreptate în detrimentul țării. Peste 180 de diplomați ruși acreditați rămân în Austria. Aproape o treime dintre ei folosesc acoperirea diplomatică pentru a colecta informații”, scrie FT. Jurnaliștii arată că serviciile secrete rusești folosesc Viena pentru operațiuni masive de supraveghere electronică. Acoperișurile fiecărei clădiri diplomatice rusești din Austria au antene de satelit, inclusiv centrul cultural. “Agenți chinezi, iranieni, israelieni și saudiți sunt, de asemenea, prezenți în număr mare în Austria, împreună cu zeci de funcționari americani, britanici și europeni desemnați să îi monitorizeze. Situația a devenit o bătaie de cap pentru guvernul de coaliție conservator-verde al Austriei. Dar scăderea ratingului în sondaje și o dezbatere internă contradictorie privind neutralitatea austriacă au împins problema spionajului mai jos pe lista de priorități a guvernului“, arată Financial Times. Austria a fost un „veritabil portavion” al agenților ruși ilegali în inima continentului, a declarat anul trecut un înalt șef al spionajului european pentru Financial Times. Legea ar putea fi schimbată, dar Austria nu ar avea capacitatea să o aplice Noul director al agenției, Omar Haijawi-Pirchner, care a fost numit în urmă cu doi ani cu misiunea de a reforma serviciile de informații austriece pentru a le readuce în rândul Europei, a deplâns, de asemenea, deficiențele legii. În luna mai, el a declarat presei de stat că DSN nu are aproape nicio putere de interceptare, iar legea care incriminează spionajul împotriva unor ținte non-austriece „are nevoie de adaptare”. Atitudinea austriacă este de a spera că „lucrurile se vor liniști”, a declarat un oficial occidental din domeniul serviciilor de informații. Acesta a adăugat că există puține stimulente pentru a acționa rapid. „În acest moment, poziția austriacă în Europa este jenantă, dar guvernul poate spune oricând că nu se încalcă nicio lege”. Citește și: Firea a șters 3.600 de comentarii din peste 4.400 la postarea în care își justifica demisia, le-a lăsat doar pe cele care o lăudau „Dacă ar schimba legea, ar trebui să încerce să o pună în aplicare – și adevărul este că, probabil, nu pot”, a spus oficialul. „Asta ar fi și mai jenant”.

Maia Sandu, invitată la „Lunch with FT” Foto: Facebook
Eveniment

Maia Sandu, invitată la „Lunch with FT”

Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, a fost invitată la unul din cele mai prestigioase interviuri din Financial Times, „Lunch with FT”, la care ziariștii publicației britanice stau la masă cu personalitatea intervievată și apoi relatează atât discuția, cât și atmosfera în care a avut loc. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online „Ar vrea să refacă Uniunea Sovietică”, este titlul articolului din Financial Times. Maia Sandu, invitată la „Lunch with FT” Discuția a avut loc la podgoria EtCetera, din Republica Moldova, și, ca de obicei, Financial Times, care plătește masa, oferă informații despre meniul care a fost servit, precum și costul: două plăcinte cu brânză, două plăcinte cu cartofi, două porții de iepure cu mămăligă, două pate-uri, apă și vinuri, oferite gratuit - Cuvee Blanc, Feteasca Neagră și Pinot Noir. Prețul total: 54,50 lire sterline. Însă Maia Sandu abia s-a atins de vin, spunând că mai are întâniri. „Ar putea fi hazliu”, a spus chelnerul. „Nu sunt sigură că le-ar face plăcere”, a răspuns ea. Lunch with the ⁦@FT⁩ aficionados alert - in my first one since handing over Lunch editing duties I did remember my old “readers hate it when you drink Diet Coke” mantra - here at Et Cetera with Moldova’s President ⁦@sandumaiamd⁩ . Words coming soon pic.twitter.com/z5BQ0ZHdQJ— Alec Russell (@AlecuRussell) May 5, 2023 Alec Russell, jurnalistul care a realizat interviul, relatează că a crezut că Maia Sandu este o obișnuită a podgoriei, dar aceasta i-a spus că nu a reușit niciodată să găsească locuri, totul era rezervat. „Nu putea să sune cineva din staff-ul dumneavoastră?”, o întreabă Russell. La care, relateză jurnalistul britanic, Maia Sandu îi aruncă o privire severă și răspunde: „Acesta nu e felul meu”. „Maia Sandu nu are doar un set admirabil de principii publice. Ea are, de asemenea, cea mai grea provocare dintre toți liderii pro-occidentali din Europa, după Volodymyr Zelenski: o economie post-sovietică în dificultate; secesioniști pro-ruși care au izolat o bucată din stat; un electorat divizat din punct de vedere etnic și amenințarea constantă a Kremlinului de a se amesteca pentru a o răsturna. Mai mult, Sandu este un tehnocrat într-o lume a politicii bizantine (...) Cu câteva ore mai devreme, am urmărit-o cum a informat presa în palatul prezidențial din capitala Chișinău. Prezentând cu rapiditate cifrele pentru un proiect de dezvoltare rurală "Satul european", ea părea a fi oficialul Băncii Mondiale care a fost odată. (…) Sandu mi-a spus mai târziu că a găsit greu arta de a vorbi în public atunci când a intrat în politică”, scrie Financial Times. „Iron lady”, versiunea moldovenească Însă președintele Moldovei are o coloană vertebrală de oțel, comentează publicația, amintind cum i-a scos din politică pe oligarhii care corupeau statul. Maia Sandu a spus, pentru FT, că nu crede că Rusia s-ar fi oprit la graniță, dacă Ucraina pica. Ea a susținut că ar fi rămas în țară, dar ar fi trebuit să ajute cât mai mulți cetățeni moldoveni să treacă granița în România. 30 years after covering Moldova’s short & bloody war I return to interview its president @sandumaiamd She has a nightmarish challenge to steer her country into the EU - but a steely core. "I am stubborn" she says as she drives off in her lone Skoda. https://t.co/8HZWk2nrGQ— Alec Russell (@AlecuRussell) May 5, 2023 „Ei ar vrea să refacă Uniunea Sovietică. Vor să readucă vremurile de odinioară. Iar noi nu vrem asta. Moldova a făcut parte din zona tampon timp de 30 de ani și pentru noi acest lucru a însemnat sărăcie, corupție, proastă guvernare, emigrare. Vrem să facem parte din lumea democratică”, a spus șeful statului moldovean. Citește și: ANALIZĂ Mii de primari ar rămâne șomeri dacă s-ar desființa comunele sub 5.000 de locuitori. Majoritatea zdrobitoare, de la PSD și PNL

România ar putea lua locul Poloniei, ca lider regional Foto: Guvernul României
Eveniment

România ar putea lua locul Poloniei, ca lider regional

Un fost ministru polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, a declarat, în Financial Times, că România ar putea lua locul Poloniei, ca lider regional, fiindcă nu pornește lupte inutile. Sikorski, absolvent al Colegiului Pembroke din Oxford și fost jurnalist la The Observer și The Spectator, în anii '80, este acum europarlamentar al Platformei Civice, formațiune de dreapta, condusă de Donald Tusk și aflată în opoziție. El este căsătorit cu jurnalista Anne Applebaum. Radoslaw Sikorski Foto: Twitter Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Articolul din Financial Times (FT), publicat la 2 mai, se referă la disputat tot mai dură între Germania și Polonia. „Polonia și Germania: dușmănia din inima Europei Occidentul încearcă să prezinte un front unit împotriva lui Putin. Dar acest lucru este subminat de tensiunile dintre Varșovia și Berlin”, sunt titlul și subtitlul din FT. This morning Republic of Poland Prime Minister Mateusz Morawiecki is speaking at Atlantic Council about Ukraine, Russia and European development with Poland as a regional leader#ACFrontPage pic.twitter.com/IJwJYdeVJB— AWPS NEWS (@Observer609) April 13, 2023 România ar putea lua locul Poloniei, ca lider regional „În timp ce se lupta cu Berlinul, Varșovia s-a confruntat separat și cu Bruxelles-ul în legătură cu plata miliardelor de euro din fondurile de redresare pentru pandemie, care au fost blocate de Comisia Europeană, deoarece aceasta acuză PiS (N.Red: Partidul de guvernământ din Polonia) că a umplut instanțele poloneze cu judecători prietenoși, sfidând statul de drept. Polonia riscă să transforme o oportunitate într-un impediment, spune fostul ministru polonez de externe Radosław Sikorski, care este acum membru al Parlamentului European. «Dacă vorbim despre aderarea Ucrainei la UE, atunci trebuie să înțelegem că acest lucru înseamnă, de asemenea, o nouă deplasare spre est a UE, ceea ce va însemna că a avea o UE condusă doar de relația franco-germană nu va fi suficient», spune el. Dacă Polonia dorește să joace un rol de lider în următoarea fază de dezvoltare a Europei, trebuie «să își stabilească relația atât cu Bruxelles-ul, cât și cu Berlinul», adaugă el. «Mi-e teamă că, dacă nu face acest lucru, atunci România, care are jumătate din mărimea noastră, ar putea chiar să ia locul Poloniei, deoarece nu pornește lupte inutile»”, scrie Financial Times. Trump Regards Poland as Regional Leader - Ambassador to US https://t.co/zCuMLzn2yM pic.twitter.com/CknR63Eshh— Paris2015 (MATRICULE 2709) (@paris_2015) November 17, 2016 Polonia vrea despăgubiri de la Germania, dar nu de la Rusia „Împotrivirea poloneză în fața Berlinului se adâncește în ororile secolului trecut. În luna octombrie, Polonia a depus o cerere oficială împotriva Germaniei pentru a obține 1,3 miliarde de euro ca despăgubiri pentru daunele și pierderile provocate de naziști în timpul celui de-al doilea război mondial. Berlinul a respins categoric această cerere, insistând că problema a fost rezolvată în anii 1950 cu guvernul comunist de atunci al Poloniei. De atunci, Germania a plătit, de asemenea, compensații directe unor victime poloneze ale războiului, în special supraviețuitorilor Holocaustului (...) Polonia face comparații cu alte revendicări, dar una dintre particularitățile cererii sale de reparații de război este că vizează doar Berlinul, nu și Moscova - chiar dacă Polonia a fost împărțită de Germania și Uniunea Sovietică în 1939, iar Moscova a impus Varșoviei un regim comunist. Întrebat de ce Varșovia nu solicită reparații din partea Rusiei, secretarul de stat polonez Marcin Przydacz a declarat într-un interviu pentru FT că «tratăm Berlinul și Moscova într-un mod diferit. Cu Berlinul, credem că putem începe un dialog, dar cu Putin este vorba de altă civilizație. Odată ce va exista un succes cu Germania, următorul pas ar putea fi lansarea unei astfel de discuții cu celălalt opresor»”, mai arată ziarul britanic. Citește și: Kremlinul acuză Kievul de o tentativă de asasinare a lui Putin într-un atac cu dronă. Video: filmul celor două lovituri asupra Palatului Senatului

Financial Times scrie despre scandalul Bâstroe, sugerând că este mâna Rusiei Foto: Twitter
Politică

Financial Times scrie Bâstroe, apreciind mâna Rusiei

Financial Times (FT) scrie, azi, despre scandalul Bâstroe, sugerând că este mâna Rusiei, cu scopul de a diminua susținerea României pentru Ucraina. Publicația britanică nu menționează originea scandalului, dar el a fost inflamat în România de ministrul PSD al Transporturilor, Sorin Grindeanu, și de Antena 3. Citește și: Surse: PSD a ajuns la 28% și cade pe măsură ce se apropie momentul preluării Guvernului. AUR – 20%. Ascensiunea AUR, explicația atacurilor PSD împotriva Ucrainei, pe tema Bâstroe Financial Times scrie despre scandalul Bâstroe, sugerând că este mâna Rusiei „Un mic canal de la gura de vărsare a Dunării a devenit un subiect geopolitic fierbinte între Ucraina și România, stârnind temeri ale unui amestec propagandistic rusesc și că va duce la diminuarea sprijinului din partea Bucureștiului pentru vecinul său devastat de război”, arată FT. „În contextul în care această dispută amenință să afecteze legăturile bilaterale, ambasada Ucrainei a făcut un apel la români să «nu facă jocul propagandei rusești», care urmărește să submineze sprijinul lor pentru Kiev în timp ce războiul se prelungește. Ambasada Ucrainei la București a încercat rapid să clarifice faptul că lucrările erau de o «de natură operațională» pentru a îndepărta aluviunile care au redus adâncimea cursului de apă. Dar subiectul a devenit foarte politizat în România, stat membru al UE și al NATO care a sprijinit puternic Ucraina de la invazia Rusiei, inclusiv prin găzduirea a mii de refugiați (...) Un deputat român de extremă dreapta, George Simion, a postat un video cu o ambarcațiune pe ceea ce el a spus că este canalul Bystre. În videoclip, Simion și-a criticat adversarii politici pentru că nu le pasă de Delta Dunării”, mai arată publicația britanică. Financial Times îl citează pe Adrain Stănică, cercetător la institutul Național de Geologie Marină, din București, care a spus că ar fi costisitor pentru Kiev să dezvolte și să întrețină ruta Bâstroe-Chilia. Stănică a apreciat că lucrările de întreținere regulate au avut efecte neglijabile asupra biosferei. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online „Având în vedere că sunt în joc legăturile bilaterale, el a adăugat că în România discursul pe această temă a fost «intoxicat» de știri false și, posibil, alimentat de o țară terță, fără a numi însă Rusia”, relatează FT.

Putin nu i-a spus lui Xi că va invada Ucraina Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Putin nu i-a spus lui Xi că va invada Ucraina

La întâlnirea de la început de februarie, 2022, președintele Rusiei, Vladmir Putin, nu i-a spus omologului său chinez, Xi Jinping, că va invada Ucraina, pe scară largă, susțin oficialii chinezi citați de Financial Times într-un articol intitulat „Planul lui Xi Jinping de a reseta economia Chinei și a-și recâștiga prietenii”. La circa trei săptămâni de la acele discuții, armata rusă trecea granița cu Ucraina. Putin nu i-a spus lui Xi că va invada Ucraina Unul dintre oficialii de la Beijing cu care FT a discutat a susținut că Putin, la întâlnirea cu Xi Jinping din 4 februarie 2022, cu 20 de zile înainte de invadarea Ucrainei, a spus că Rusia „nu exclude să ia nicio măsură posibilă” dacă teritoriul rus este atacat și acest lucru ar duce la un dezastru umanitar. Publicația susține că a discutat cu nu mai puțin de cinci reprezentanți ai Chinei comuniste, iar Beijingul a interpretat afirmațiile din februarie ale lui Putin drept un anunț că va recurge la o manevră militară limitată, nu la o invazie pe scară largă. Urmare a acestei interpretări greșite, un ministru adjunct de Externe, expert în problemele Rusiei, a fost epurat și trimis pe un post de conducere la radio-televiziunea națională. FT subliniază că transcrierea conversației dintre Putin și Xi nu a fost publicată, așa că nu este clar despre ce vorbeau aceștia. După întâlnirea lor din februarie 2022, Vladimir Putin și Xi Jinping au emis o declarație comună subliniind că prietenia dintre cele două țări „nu are granițe” și „nu există zone interzise în cooperare”. Financial Times arată că regimul de la Beijing este îngrijorat de impactul asupra relațiilor cu Europa, după ce China comunistă și-a arătat susținerea pentru Moscova, după invazia din Ucraina. „Putin este nebun”, ar fi afirmat un oficial chinez, care a subliniat că decizia de a ataca Kievul a fost luată într-un grup foarte restrâns. În plus, Beijingul se teme că a sprijinit un perdant, iar Moscova va deveni un actor minor, după ce va pierde în fața Ucrainei. Citește și: În 2022, Maia Sandu a cheltuit pe vizite în străinătate puțin peste 25.000 de euro. Iohannis – 3,32 milioane euro Liderii vest-europeni fac coadă la Beijing Potrivit FT, resetarea pregătită de China comunistă, în materie de politică externă, va începe cu regândirea relațiilor cu Moscova. Beijingul se laudă cu eforturile sale de a opri Rusia să folosească arma nucleară. În plus, această țară ar fi gata să participe la eforturile de reconstrucție a Ucrainei. Publicația britanică arată că eforturile lui Xi Jinping de a recăpăta încrederea Europei de Vest au avut rezultate: au fost la Beijing, în ultimele săptămâni, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, și Charles Michel, președintele Consiliului European, în timp ce președintele Franței, Emanuel Macron, și premierul Italiei, Georgia Meloni, urmează să sosească. Citește și: Cu trei zile înainte ca Xi Jinping să fie reconfirmat lider absolut al Chinei comuniste, un fost diplomat de top din Singapore îl desființează. Alianța cu Rusia, o greșeală majoră Cu trei zile înainte ca Xi Jinping să fie reconfirmat lider absolut al Chinei comuniste, un fost diplomat de top din Singapore, Bilahari Kausikan, fost secretar permanent al ministerului de Externe al acestui oraș-stat, l-a desființat pe secretarul general al Partidului Comunist Chinez (PCC). Într-un interviu pentru Nikkei Asia, Bilahari Kausikan, el a identificat trei greșeli majore făcue de Xi Jinping, una din acestea fiind alianța „fără limite” cu Rusia.

Financial Times l-a desemnat pe Zelenski personalitatea anului Foto: Twitter
Eveniment

Financial Times desemnat Zelenski personalitatea anului

Publicația Financial Times l-a desemnat pe Volodimir Zelenski personalitatea anului 2022, apreciind că acesta întruchipează rezistența poporului său și a devenit un simbol al democrațiilor liberale. „Președintele Ucrainei a devenit nava amiral a lumii democratice într-o luptă globală împotriva autoritarismului care ar putea defini cursul acestui secol”, scrie FT. Financial Times l-a desemnat pe Zelenski personalitatea anului Cotidianul specializat în informații economice l-a comparat pe liderul Ucrainei cu Winston Churchill: „Așa cum Winston Churchill s-a dus la radio pentru a mobiliza țara în timpul Blitzkrieg-ului, așa s-a folosit Zelenski de rețelele sociale pentru a duce o campanie implacabilă pentru sprijin financiar și militar din Vest, transformând situația poporului său într-o presiune morală asupra liderilor din Europa și SUA”. FT a realizat un interviu cu Zelenski cu această ocazie și, întrebat ce și-ar dori să facă, dacă nu s-ar confrunta cu Rusia, acesta a arătat că și-ar dori să petreacă mai mult timp alături de fiul său: „Aș vrea doar să pescuiesc un crap la Nipru”. El a explicat că, dacă nu ar zâmbi, din când în când, s-ar prăbuși în depresie. „Sunt mai mult responsabil decât curajos. Urăsc să dezamăgesc oamenii”, a mai spus Zelenski, pentru FT. https://t.co/euVsTaMJdq— Tirana Post (@tirana_post) December 5, 2022 Inamicul iarnă Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a adresat, duminică seară, poporului ucrainean încurajând populația să fie rezistentă în fața frigului și a greutăților create de războiul cu Rusia. "Inamicul speră foarte mult să folosească iarna împotriva noastră: (urmăresc ca) frigul iernii şi greutăţile să facă parte din teroarea sa", a declarat şeful statului ucrainean în mesajul său video zilnic, potrivit Agerpres. El le-a transmis ucrainenilor că trebuie să facă tot ce le stă în putință pentru a depăși această perioadă dificilă și pentru a ieși cu bine din iarnă, oricât de dur ar fi frigul care îi așteaptă. "Pentru a supravieţui iernii, trebuie să fim mai rezistenţi şi mai uniţi ca niciodată", a subliniat Volodimir Zelenski. Citește și: GRAFICĂ România, țara din UE cu cel mai mic procent al tinerilor care au o diplomă universitară. Capitala Lituaniei și Țara Bascilor, procentele cele mai mari

Colaboraționiștii ruși au spânzurat o asistentă medicală Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Colaboraționiștii ruși au spânzurat o asistentă

Colaboraționiștii ruși au spânzurat o asistentă medicală, Tatiana Mudrenko, care critica ocupația din Ucraina, scrie Financial Times. Asistenta avea 56 de ani și a fost executată la Skadovsk, în regiunea Herson, unde locuia și lucra. Colaboraționiștii ruși au spânzurat o asistentă medicală Potrivit surorii decedatei, Nataliia Chorna, o femeie a sunat-o pe 15 octombrie și a informat-o că ocupanții au executat-o ​​public pe Tatiana pe stradă. „Mi-au spus că Tania a fost spânzurată. I-au turnat ceva în gură, apoi au spânzurat-o în fața tribunalului", a spus Chorna reporterilor. Tatiana Mudrenko Foto: Twitter Femeia a sunat la morga locală pentru a confirma decesul surorii sale, dar personalul a refuzat să vorbească cu ea. Dar, în cele din urmă, Nataliei i s-a trimis un certificat de deces, care enumera cauza drept „asfixie mecanică”. Potrivit martorilor, Tatiana Mudrenko i-a criticat în mod repetat ocupanții ruși și a participat la mitingurile pro-ucrainene de la Skadovsk. Ultimul incident înainte de moartea ei a avut loc la începutul lunii octombrie. Apoi, Tatiana i-a certat pe oamenii legii ucraineni care s-au alăturat rușilor și a strigat „Skadovsk este Ucraina!” Citește și: Plutoane de execuție pentru soldații ruși care vor să dezerteze, ca pe vremea lui Stalin După aceea, colaboratorii poliției i-au răpit din casă pe Mudrenko și pe soțul ei Anatoly Orehov. Vecinii au spus că ocupanții au luat și mașina cuplului și bicicletele”, relatează Financial Times, preluat de babel.ua. Soțul ei, bătut și cu mâna ruptă, a fost eliberat pentru a o îngropa. Kherson residents describe reign of terror under Russian rule https://t.co/YobuZ7MuSN— Financial Times (@FT) November 4, 2022 Financial Times notează că, întrucât jurnaliștii din Vest nu au acces în zonă, nu a putut verifica toate detaliile acestei crime, dar a discutat cu martorii și a văzut certificatul de deces.

Financial Times anunță finalul crizei energetice Foto: Vessel Finder
Eveniment

Financial Times anunță finalul crizei energetice

Financial Times anunță că se întrevede finalul crizei energetice din Europa, arătând că luni, timp de o oră, s-a înregistrat chiar un preț negativ la gaze. În Germania, consumul de gaze s-a redus în ultimele săptămâni cu 20-25%, comparativ cu perioada similară din 2021, dar, în august, producția industrială a crescut cu 2,1%, mai explică publicația britanică. Financial Times anunță finalul crizei energetice „Luni, prețul spot al gazelor naturale europene a fost negativ. Timp de o oră, furnizorii au fost dispuși să plătească aproape 16 euro unei persoane capabile să consume un megawat oră de gaz, aproximativ echivalentul consumului lunar al unei gospodării medii din Regatul Unit. A fost o schimbare remarcabilă pentru o piață care a înregistrat prețuri record de peste 300 EUR/MWh spre sfârșitul lunii august”, scrie Financial Times. The end of Europe’s energy crisis is in sight https://t.co/9hqmJPnJWx— FT Energy (@ftenergy) October 27, 2022 Însă autorul articolului arată că aceasta a fost o situație specială, generată de faptul că navele care transportă gaze lichefiate continuă să sosească în Europa, dar depozitele de gaze sunt aproape pline. Prețul spot era, la ora redactării articolului, de 50 euro/ MWh. „Toate prețurile la gaze europene au scăzut de când Vladimir Putin a decis să nu mai aprovizioneze continentul prin conducta Nord Stream 1, la sfârșitul lunii august”, arată Financial Times, care prezintă prețurile pentru noiembrie 2022 și noiembrie 2023, aflate sub vârful de 300 euro/MWh. Citește și: Șoșoacă, Simion, AUR și trolii lor, atacuri coordonate împotriva trupelor NATO din România, preluând mesajul Kremlinului: suntem în război nedeclarat cu Rusia Germanii se grăbesc să facă economii „Cel mai impresionant a fost consumul redus de gaz atât de către consumatorii industriali, cât și de cei casnici, și nu doar din cauza vremii blânde. În ultimele săptămâni, consumul de gaz industrial al Germaniei a scăzut cu aproximativ 20 până la 25% față de un an în urmă, în timp ce producția sa din sector a fost cu 2,1% mai mare în august față de anul precedent. Consumul intern de gaze din Germania a scăzut cu cantități similare, deoarece familiile concurează pentru a vedea cât de departe pot merge în toamnă fără a porni încălzirea”, scrie FT. Foto: Twitter Autorul articolului contrazice și predicțiile pesimiste pentru iarna anului viitor, când se estimează că depozitele nu vor putea fi umplute fără livrări din Rusia. El apreciază că prețurile mari au determinat reducerea consumului și apariția unor surse alternative: „Europa a fost nevoită să se adapteze. Economiile capitaliste avansate au obținut un succes remarcabil în acest sens”.

Lumea trebuie să se pregătescă pentru cea mai mare creștere a prețului la petrol Foto: Twitter
Eveniment

Cea mai mare creștere prețului petrol

Financial Times scrie că lumea trebuie să se pregătescă pentru cea mai mare creștere a prețului la petrol „care a existat vreodată”. Directorul executiv al JPMorgan, Jamie Dimon, este de părere că barilul de petrol ar putea să ajungă până la prețul record de 175 de dolari anul acesta, informează Financial Times, citat de Digi 24. Criza energetică, care a început când Rusia a strâns robinetul cu gaze pentru Europa și a atins niveluri fără precedent după declanșarea invaziei în Ucraina, este departe de a se fi terminat. Cea mai mare creștere a prețului la petrol Energy Aspects, o firmă de consultanță, a spus că avem de-a face cu, probabil, cea mai mare creștere a prețului petrolului „care a existat vreodată”. Goldman Sachs crede că prețurile la petrol vor ajuge în sfertul al treilea al anului în curs la valoarea „medie” de 140 de dolari pentru un baril. Problema principală este una simplă: nu există destul petrol pentru toată lumea. Și, pe măsură ce devine tot mai greu pentru petrolul rusesc lovit de sancțiuni să ajungă pe piața mondială, proviziile de țiței ar putea scădea încă și mai mult. Marea provocare pentru ruși este posibilitatea ca în curând petrolierele care transportă petrol rusesc să nu mai poată beneficia de pe urma asigurărilor companiilor europene. Această decizie ar izola Rusia de restul pieții de petroliere și ar lăsa-o cu foarte puține opțiuni pentru a continua livrările. Petrolierele trebuie să își asigure marfa, dar trebuie să se asigure și împotriva incidentelor de genul dezastrului ecologic provocat de deversarea vasului Exxon Valdez. Operațiunile de curățare a oceanului au costat miliarde de dolari. Petrolierele rusești, refuzate fiindcă nu vor avea asigurare Majoritatea porturilor nu va accepta să primească petrolierele neasigurate, piața asigurărilor fiind dominată de Marea Britanie și UE, ceea ce înseamnă că declinul producției de petrol rusesc se va dubla până la 20 la sută față de nivelul pre-invazie, potrivit unui specialist din domeniu. Agenția Internațională a Energiei a spus că producția de petrol a Rusiei ar putea să scadă încă și mai mult până la 3 milioane de barili pe zi – o valoare aproape egală cu producția totală a Kuweitului. Citește și: Ucraina a anunțat că au fost stabilite două rute pentru exportul cerealelor: una prin Polonia, cealaltă prin România. La București, tăcere, autoritățile nu comunică nimic pe subiect China se redeschide. Zborurile se înmulțesc. Cererea evoluează în direcția greșită. Toate datele sugerează că prețurile vor continua să crească dacă nu va scădea consumul. Pentru a reduce cosumul va fi probabil nevoie de o încetinire a economiei care, pentru multe țări, va însemna intrarea în recesiune, scrie Financial Times.

Inimaginabila dramă a oligarhilor sancționați Foto: Alfa Bank/ Petr Aven
Internațional

Inimaginabila dramă a oligarhilor sancționați

Inimaginabila dramă a oligarhilor sancționați: nu-și mai pot plăti șoferul care-i ducea la slujbă. Fostul președinte al Consiliului de directori ai Alfa Bank, Petr Aven s-a plâns într-un interviu pentru Financial Times că nu știe cum să trăiască mai departe, după ce a fost inclus în lista persoanelor sancționate în contextul invaziei Ucrainei de către Rusia. Inimaginabila dramă a oligarhilor sancționați „Voi putea să angajez un om de serviciu sau șofer? Eu nu conduc mașina… Poate va conduce fiica mea vitregă. Nu știm cum să supraviețuim”, a declarat miliardarul rus pentru Financial Times, citat de newsmaker.md. Omul de afaceri, în vârstă de 67 de ani, locuiește împreună cu soția și fiica de 8 ani în centrul Londrei. Potrivit FT, pe lângă apartamentul situat în cartierul select din St. James, acesta deține o casă „plină cu obiecte de artă”, în suburbia orașului. În prezent, Aven ocupă locul 30 în ratingul celor mai bogați oameni ai Rusiei, potrivit Forbes. Averea sa este estimată la circa 5,3 miliarde de dolari. După ce a fost inclus în lista celor vizați de sancțiuni, toate conturile și activele sale din Marea Britanie și UE au fost înghețate. „Afacerea noastră este distrusă în totalitate. Tot ce am construit timp de 30 de ani acum este distrus. Și trebuie cumva de început o viață nouă”, a menționat Aven. Miliardarul a adăugat că nu este sigur că va reuși să achite facturile de bază sau serviciile unui avocat. Potrivit FT, în decurs de 20 de zile, bancherul ar putea fi expulzat din Marea Britanie. În pofida faptului că deține un pașaport leton și viză în SUA, acesta susține că ar vrea să rămână anume în Regatul Unit. „Dacă voi pleca din Marea Britanie, nu voi mai avea niciodată ocazia să mă întorc”, a spus Aven. Din cauza sancțiunilor, atât Petr Aven, cât și miliardarul Mihail Fridman au părăsit consiliul de directori ai Alfa Bank. Garda financiară italiană (Guardia di Finanza) a pus, la 16 martie, sub sechestru un complex rezidenţial din insula Sardinia, aflat în proprietatea fostului ministru şi bancher rus Petr Olegovich Aven, inclus pe lista oligarhilor sancţionaţi de Uniunea Europeană (UE) după invazia Ucrainei de către Rusia, relatează Agerpres, conform EFE.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră