duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: Facebook

55 articole
Politică

Facebook asociază postările lui Șoșoacă cu propaganda

Facebook asociază postările lui Șoșoacă cu propaganda guvernului rus. Unul din mesajele ei, pe această rețea socială, are un disclaimer în care se arată că „acest link provinde de la un editor despre care Facebook consideră că poate fi parțial sau integral sub controlul editorial al guvernului rus”. ”Editorul” menționat de Facebook este site-ul Sputnik, de la care Șoșoacă a postat un link. Sputnik e un site rus de propagandă, interzis deja din România. Facebook asociază postările lui Șoșoacă cu propaganda lui Put Postarea lui Șoșoacă include înregistrarea unui punct de vedere al senatoarei legat de acordul tehnico-militar între România şi Ucraina, din vara lui 2021, însoţită de un comentariu şi de mesajul „Unicul senator care a luat poziţie fermă împotriva implicării României în conflictul ruso-ucrainian”. Print screen postare Șoșoacă Informația a fost făcută publicată de Pagina de Media. „Reţeaua de socializare oferă şi câteva explicaţii pentru acest mesaj: „Conform definiţiei Facebook, „entităţile media controlate de stat” sunt instituţiile media pe care Facebook le consideră a fi parţial sau în întregime sub controlul editorial al autorităţilor guvernamentale, pe baza unor cercetări şi evaluări efectuate pe cont propriu ţinând cont de o serie de criterii dezvoltate în acest scop. Considerăm că aceste Pagini trebuie să respecte un standard mai ridicat de transparenţă, deoarece credem că ele combină influenţa unei organizaţii media cu susţinerea unui stat“, scrie Facebook”, potrivit Paginii de Media.

Facebook asociază postările lui Șoșoacă cu propaganda guvernului rus Foto: Facebook Diana Iovanovici Șoșoacă
Facebook și Instagram vor permite românilor, ucrainenilor și altor estici, să posteze apeluri la lichidarea lui Putin Foto: Sky News
Internațional

Facebook permite românilor să posteze apeluri la lichidarea

Cel mai influente rețele sociale, Facebook și Instagram, vor permite românilor, ucrainenilor și altor estici, să posteze apeluri la lichidarea lui Putin sau a lui Lukașenko, scrie Reuters. În plus, vor fi permise postările care fac apel la violență împotriva invadatorilor ruși din Ucraina. Nu se vor accepta postări care îndeamnă la violență împotriva întregului popor rus și nici îndemnuri la lichidarea lui Putin care să conțină metode specifice și locuri precise. Facebook permite românilor să posteze apeluri la lichidarea lui Putin „Apelurile pentru moartea liderilor politici ai Rusiei și Belarusului vor fi permise cu excepția cazului în care conțin alte ținte sau nu au indicatori de credibilitate, cum ar fi locația sau metoda, au transmis reprezentanții Meta, într-o modificare recentă a regulilor companiei privind violența și incitarea”, explică Reuters. Un e-mail intern al Meta, citat de Reuters, explică moderatorilor platformelor Facebook și Instagram noua politică: „Emitem o indicație în spiritul politicii pentru a permite discursurile violente T1, care altfel ar fi eliminate conform politicii privind discursul instigator la ură, atunci când: (a) vizează soldații ruși, CU EXCEPȚIA prizonierilor de război, sau (b) vizează rușii acolo unde este clar că contextul este invazia rusă a Ucrainei (de exemplu, conținutul menționează invazia, autoapărarea etc.)" Meta a arătat: în lumina invaziei în curs a Ucrainei, am făcut o excepție temporară pentru cei afectați de război pentru a-și exprima sentimentele față de invadarea forțelor armate, cum ar fi „moarte invadatorilor ruși”. „Acestea sunt măsuri temporare menite să păstreze vocea și expresia oamenilor care se confruntă cu invazia. Ca întotdeauna, interzicem apelurile la violență împotriva rușilor în afara contextului restrâns al invaziei actuale”. Această schimbare, temporară, de politică a Facebook și Instagram se aplică doar utilizatorilor din Armenia, Azerbaidjan, Estonia, Georgia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Rusia, Slovacia și Ucraina. Ambasada Rusiei în Statele Unite a cerut Washingtonului să oprească ”activitățile extremiste” ale Meta. ”Utilizatorii Facebook și Instagram nu le-au dat proprietarilor acestor platforme dreptul de a determina criteriile adevărului și de a pune națiunile una împotriva celeilalte”, a spus ambasada, într-un mesaj pe Twitter, care a fost distribuit și de biroul lor din India.

Rusia a decis blocarea accesului la Facebook pe teritoriul ţării
Eveniment

Rusia a decis blocarea accesului la Facebook

Rusia a decis blocarea accesului la Facebook pe teritoriul ţării. Agenţia rusă pentru supravegherea comunicaţiilor, Roskomnadzor, a ordonat vineri blocarea acestei rețele sociale pe teritoriul ţării, acuzând-o de 'discriminarea' mass-media ruse. Rusia a decis blocarea accesului la Facebook „A fost luată decizia de a bloca accesul la Facebook” începând de vineri, a anunţat Roskomnadzor pe mesageria Telegram. Jurnaliştii agenţiei France Presse în Rusia au putut constata că reţeaua socială nu mai funcţiona fără VPN (reţea virtuală privată). Twitter a fost restricționat de mai mulți furnizori din Rusia începând cu ora 26 februarie. Compania Meta interzice presei ruse de stat să mai ruleze reclame sau să facă bani pe Facebook și Instagram oriunde în lume. „De asemenea continuăm să aplicăm etichete pe media de stat a Rusiei”, a scris, pe Twitter, șeful politicii de securitate din cadrul Meta. „Aceste schimbări au început deja să fie aplicate și vor continua în weekend”. Acesta a spus: „Acum interzicem presei de stat din Rusia să ruleze reclame sau să profite pe platforma noastră oriunde în lume”. Citește și: Liderii de la Tiraspol îl atrag pe Putin în Transnistria: cer să le fie recunoscută independența, resping aderarea Moldovei la UE Serviciul de Informaţii şi Securitate din Republica Moldova a decis blocarea conținutului de pe site-urile www.sputnik.md și www.gagauznews.md, pentru că ar promova informații ce incită la ură și război, în condițiile stării de urgență din țară.

Long-COVID, sindromul care chinuie pacienții. Sursă imagine: Inquam Photos - Octav Ganea
Justiție

Long-COVID sindromul care chinuie pacienții

Long-COVID, sindromul care chinuie pacienții. Pe grupurile de bolnavi COVID de pe Facebook, foarte mulți români se plâng că au rămas cu simptome ale coronavirusului mult timp după ce au trecut prin boală. Un sondaj publicat la începutul anului 2022 arată că mai bine de jumătate dintre pacienții cu COVID au rămas cu oboseală cronică, iar o treime se confruntă cu probleme neurologice și căderea părului. Astfel de simptome apărute în timpul bolii COVID-19 și care persistă la peste trei luni de la trecerea prin boală intră în sfera sindromului long-COVID. Cu toate acestea, 40 la sută din cei care acuză simptome nu merg la medic pentru investigații. Pe de altă parte, România nu are centre pentru tratarea pacienților post-COVID. Cei cu afectare pulmonară severă rămân internați în secțiile de pneumologie, iar cei cu simptomatologie mixtă sunt tratați ambulatoriu. Beatrice Mahler, medic pneumolog și manager al Institutului „Marius Nasta”, a explicat, pentru defapt.ro, că este necesară modificarea legislației pentru ca în secțiile de pneumologie să poată fi angajați kinetoterapeuți, care, împreună cu specialistul, să ajute la recuperarea pacientului cu boală respiratorie. Citește și: Vaccinarea anti-COVID se va face numai în cabinetele medicilor de familie Long-COVID, sindromul care chinuie pacienții: „Am patru luni de când am avut COVID. M-am săturat de umblat pe la doctori” „Am patru luni de când am avut COVID. M-am săturat de umblat la doctori. Fiecare vizită la medic – două, trei pastille în plus și nimic nu ajută în starea asta”, scrie, pe un grup de pacienți de pe Facebook, o femeie. Enumeră pastilele pe care le ia acum, apoi alte simptome pentru care nu a fost încă la medic și îi întreabă pe ceilalți pacienți la ce doctori să mai meargă. „Am avut o formă ușoară, însă efectele pe termen lung își fac simțită prezența. Sunt zile în care mă simt ciudat, amețită, ca și cum odihna nu ar fi fost suficientă, mă simt lipsită de energie, nu pot să mănânc nici foarte mult, deoarece repornesc simptomele intestinale”, scrie o tânără, care a avut boala în urmă cu an. O altă femeie îi scrie că și ea se confruntă de un an și jumătate cu aceleași simptome. „Mă și bucur - Doamne, iartă-mă - când mai citesc că și alții trec prin așa ceva, deoarece câteodată mă întreb dacă nu am luat-o razna”. Un bărbat se plânge de „dureri de cap groaznice” cu care a rămas după COVID și cere sugestii de tratament, pe un alt grup de pacienți. Unii îi recomandă pastile, alții, să meargă la medic. O femeie îi scrie: „Eu nici acum, la un an și jumătate de la COVID, nu am scăpat de ele, zilnic am dureri groaznice”. Alți oameni se plâng de dureri de dinți sau de oase. Unii au spasme musculare și așteaptă controalele la neurolog, vedere încețoșată, o tuse persistentă. „Nu știu ce să mai fac”, scrie o tânără, la mai bine de o lună de la trecerea prin boală. Alții reclamă „înțepături în inimă, probleme cu tensiunea sau cu respirația. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a trecut în revistă peste 200 de simptome post-COVID, reținând că o pătrime dintre pacienții COVID vor avea simptome post-COVID cel puțin încă o lună de la trecerea prin boală, iar unul din 10 reclamă o stare de rău după 12 săptămâni. Această simptomatologie este descrisă ca „long-COVID”. AICI, explicațiile despre long-COVID din partea OMS. Long-COVID, o simptomatologie extrem de variată. Oboseala, cel mai frecvent simptom „Foarte mulți dintre pacienții care au trecut prin COVID, fie că au fost forme ușoare, medii sau severe, prezintă, după trei luni de la infecția acută, încă cel puțin un simptom care deranjează. Statistica arată că cel puțin 80 la sută dintre persoanele care au făcut boala prezintă cel puțin un simptom sau mai multe sau o altă afecțiune legată de COVID sau un sindrom legat de această boală, care a apărut în timpul bolii acute, pentru că sunt mai multe mecanisme care pot declanșa acest sindrom post-COVID”, a explicat, pentru defapt.ro, dr. Virgil Musta, medic primar de boli infecțioase și șef de secție în cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” din Timișoara. DR. Virgil Musta, de la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” din Timișoara. Sursă: Inquam Photos - Virgil Simonescu „Cel mai frecvent simptom este astenia (oboseala). 52% dintre pacienți acuză oboseală pe o perioadă mai lungă de trei luni, dar sunt dureri de cap, tuse, dureri de mușchi, oase, o simptomatologie extrem de variată. Din cauză că boala COVID poate afecta aproape toate organele, apar manifestări pe toate sistemele. Cea mai frecventă manifestare este manifestarea pulmonară, pneumonia sau bronchopneumonia COVID, cu diferite grade de severitate, dar la nivelul inimii pot apărea miocardite, pericardite, sindroame ischemice. La nivelul sistemului nervos, apar zeci de simptome sau sindroame - fie în timpul bolii sau după boală, la nivelul rinichiului, al ficatului, apar manifestări care pot să persiste. Diabetul frecvent este decompensat sau, la pacienții care au predispoziție de a face diabet, declanșează diabetul în timpul bolii și rămân apoi cu acest diabet”, a atras atenția dr. Musta. Defapt.ro: Toți pacienții sunt îndrumați să-și facă niște controale după trecerea prin boală? Cum se procedează? Dr. Virgil Musta: Nu. În primul rând, pe pacienții care au afectare pulmonară dovedită prin radiografie în perioada acută se recomandă ca la trei luni să-și facă un control pentru a vedea nivelul de afectare pulmonară. Pentru pacienții care prezintă diverse simptome este recomandabil să se prezinte la medicul de familie, care să-I îndrume către specialiști, pentru că am auzit situații care – spre exemplu, au făcut miocardită și nu au fost diagnosticați în perioada acută a bolii, desi aveau simptomatologie, iar diagnosticul s-a pus după COVID, în perioada de convalescență a bolii. Atunci se recomandă ca o persoană care a avut alte simptome decât simptomatologia pulmonară să fie evaluată o perioadă de timp de către medicii specialiști din patologia respectivă (neurolog, cardiolog, gastroenterolog, dacă a avut afectare hepatică) astfel încât să ne asigurăm că această afectare nu evoluează, ci regresează în timp. Defapt.ro: Există programe, terapii pe care pacienții le pot accesa sau merg la medic și primesc tratament? Dr. Virgil Musta: Nu există un program special post-COVID, e de mers la medicul de familie, care poate recomanda el terapie sau poate să îl îndrume pe pacient spre medicii specialiști. Există programe de recuperare pulmonară, la pneumologie, dar nu există un program special, ci orice pacient care are o boală cronică pulmonară poate beneficia de programele de recuperare pulmonară. Sunt importante și cred că sunt necesare (programele de recuperare post-COVID, n.r.), dar nu știu să existe în momentul de față într-un program national, cum este programul national HIV-SIDA, programul de diabet sau alte programe naționale finanțate separat de Ministerul Sănătății. Pacienții post-COVID cu simptome mixte au nevoie de recuperare respiratorie La Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din Capitală, sunt îngrijiți în continuare atât pacienți post-COVID care au rămas cu o afectare pulmonară importantă, în secțiile de pneumologie, dar și cei cu simptomatologie mixtă, care pot fi tratați ambulator, în baza unei trimiteri de la medicul de familie. „Avem o categorie de pacienți post-COVID care sunt severi, sunt cei care nu reușesc să fie externați din COVID și să meargă acasă și trebuie să-și continue spitalizarea în secția de pneumologie, sunt pacienți cu o afectare pulmonară important și cu comorbidități, care dezvoltă insuficiență respiratorie. În valul cinci, numărul lor a fost net scăzut față de valul patru. Avem o altă categorie de pacienți care au avut forme severe de boală, reușesc să fie externați după trecerea prin COVID cu stare generală ameliorată, dar, pe fondul imunosupresiei indusă de boala COVID, revin spre spital cu pneumonii importante, care declanșează de regulă fenomene de insuficiență respiratorie acută. Sub tratament, evoluția lor este bună, dar de cele mai multe ori necesită internare. Există o a treia categorie de pacienți care rămân cu o simptomatologie mixtă și respiratorie, care nu necesită internare - tuse, oboseală la efort, de regulă, asociate cu simptome generale de tip oboseală importantă, dureri musculare, căderea părului, simptomatologie care se remite în timp. Și la acești pacienți evaluarea este pe spitalizarea de zi, recomandăm program de recuperare respiratorie și, obligatoriu pentru această categorie de pacienți, recomandăm și evaluarea cardiologică, pentru că, de multe ori, dispneea nu are doar o cauză respiratorie, pulmonară, ci și cardiac”, a explicat, pentru defapt.ro, Beatrice Mahler, medic primar pneumolog și manager al Institutului „Marius Nasta”. Dr. Mahler a arătat că, în prezent, cei mai mulți pacienți sunt cei cu simptomatologie mixtă, pentru că „în ultimul val, formele de afectare nu au necesitat internare, oarecum proporția (de pacienți, n.r.) este similară cu tipul de afectare pe care au avut-o pacienții în perioada de boală acută”. DR. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București. Sursă: Inquam Photos - Octav Ganea Cum se face recuperarea la pacientul cu sindrom long-COVID Pentru recuperare, la Institutul „Marius Nasta” se folosește ghidul elaborat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Ghidul a fost tradus de spital în limba română și este disponibil AICI. „Noi utilizăm ghidul OMS, care, mai ales în prima perioadă după trecerea prin boală, recomandă exerciții care să nu impună un efort important, pentru că știm că sindromul post-COVID presupune de cele mai multe ori afectare multisistemică, iar recuperarea trebuie să se facă lent. Sunt exerciții aparent simple, dar care, făcute cu o anumită constanță și o anumită frecvență de repetare, cresc toleranța la efort și ne interesează ca pacientul să-și reia, încet-încet, activitatea lui zilnică, să nu mai fie dependent de o altă persoană, să își poată desfășura activitățile cu care era obișnuit înainte de trecerea prin boală”, a explicat dr. Mahler. Defapt.ro : La Institutul „Marius Nasta” este un centru de recuperare post-COVID? Sau recuperarea se face în cadrul secției de pneumologie? Dr. Beatrice Mahler: În acest moment, lucrurile sunt blocate în Institutul „Marius Nasta”, pentru că avem secția COVID deschisă pe nivelul 2 de reziliență, cu centrul de evaluare. Recuperarea o putem face în secțiile de pneumologie, la pacienții care sunt internați avem recuperarea din secțiile de pneumologie și avem și un program de reabilitare pulmonară cu kinetoterapeuți și în ambulator. Acolo, pacienții nu trebuie să fie internați, pot să vină să învețe un anumit set de exerciții cu kinetoterapeutul și le pot urma ulterior acasă. Exercițiile nu sunt grele, dar e necesară o evaluare a capacității pulmonare înainte și la finalul exercițiilor, care ar trebui să se întindă pe minim opt săptămâni. Defapt.ro: Este nevoie de trimitere la medicul de familie? Dr. Beatrice Mahler: Pentru spitalizarea de zi, da, este nevoie de trimitere de la medicul de familie, pentru că presupune consult, un set minim de investigații, de sânge, pentru a vedea bilanțul hematologic, funcția hepatica, funcția renală, un examen radiologic și evaluarea funcției respiratorii, care este important. Cu siguranță pacienții au ca indicație și electrocardiografie, dar cu mențiunea că facem doar un screening și în momentul în care observăm că pacientul are simptomatologie sugestivă, modificări electrocardiografice, recomandăm un consult cardiologic care poate fi făcut tot la „Marius Nasta”, pentru că în ambulator avem medic cardiolog care poate să asigure acest consult. Fragment din Ghidul OMS, tradus de Institutul „Marius Nasta” din Capitală. Este nevoie de kinetoterapeuți în secțiile de pneumologie Defapt.ro: Credeți că ar fi necesar să avem centre de recuperare post-COVID? Am văzut că în alte țări se fac. Dr. Beatrice Mahler: Din punctul meu de vedere, recuperarea respiratorie este obligatorie pentru toate afecțiunile pulmonare și cred că este momentul să privim recuperarea respiratorie ca și parte componentă a tratamentului oricărei afecțiuni pulmonare pentru că orice pacient care ajunge în spital cu o boală pulmonară în primul rând nu va avea toleranță la effort, pentru că nu va mai poate respira. Asta înseamnă câteva zile de repaos, câteva zile în care el se decondiționează și acești pacienți care sunt vârstnici, au afecțiuni cronice, dacă nu reușesc să-și mențină activitatea zilnică, au o scădere a masei musculare extrem de importantă. Prin urmare, este foarte bine ca din primele momente în care medicul consider că afecțiunea respiratorie s-a stabilizat, pacientul să beneficieze de ajutorul kinetoterapeutului. Nu este recuperarea medicală la care mă refer eu cea pe care o recomandă medicul de balneofizioterapie, care se face în centre de recuperare pe care le are România, în stațiunile pe care le avem, vorbesc despre recuperarea sub supravegherea medicului pneumolog, prin exerciții pe care le supraveghează kinetoterapeutul, astfel încât de cele mai multe ori, din studiile care sunt în acest moment la nivelul Uniunii Europene, se evidențiază că pacientul își crește toleranța la efort mai repede, datorită kinetoterapiei, și recuperarea și externarea lui se face mult mai rapid. De asemenea, aceste programe de recuperare respiratorie, dacă sunt efectuate anual, asigură pe termen lung un beneficiu. Termen lung în boala respiratorie înseamnă să nu ți se interneze pacientul în următorul an cu altă acutizare, pentru că la fiecare acutizare, de câte ori el necesită tratament antibiotic, practic se pierde o parte din funcția pulmonară, care nu se mai recuperează. Plămânul nu se reface. Se vindecă, dar nu se reface. Defapt.ro: Dar noi avem astfel de programe de recuperare respiratorie? Dr. Beatrice Mahler: Pe site-ul spitalului „Marius Nasta” o să vedeți ghidul de recuperare al pacientului COVID (OMS) tradus în limba română, avem și o broșură cu sfaturi pe care o dăm pacienților noștri post-COVID. Sunt multe centre de pneumologie din România care au astfel de programe, însă, din păcate, în acest moment, legislația pe care o are România nu ne permite să angajăm kinetoterapeuți în secțiile de pneumologie. Sigur, probabil că Ministerul Sănătății, care cunoaște această situație, din câte am înțeles, lucrează la modificări legislative, și aștept să văd care sunt propunerile, pentru că sistemul de reorganizare, sistemul de structură de personal dintr-o unitate sanitară nu a fost modificat din 2010, iar medicina și procedurile medicale și procedurile de tratament s-au schimbat și adaptarea sistemului românesc este obligatorie în acest moment. Defapt.ro: Deci, soluția ar fi acum schimbarea legislației, pentru a putea fi angajați kinetoterapeuți în secții. Dr. Beatrice Mahler:Da, ca să putem face compartimente de recuperare respiratorie în care pacientul cu boală pulmonară, sub îndrumarea medicului pneumolog și cu exercițiile efectuate cu kinetoterapeutul, să poată să-și câștige mai repede independența. Defapt.ro: Asta ar fi valabil pentru toate bolile pulmonare, nu doar pentru COVID? Dr. Beatrice Mahler: Da, absolut, pentru toate bolile pulmonare. Sistemul există în Franța, nu am inventa nimic, pur și simplu am aduce plusvaloare și plus calitatea actului medical, pentru că actul medical în spital nu trebuie făcut exclusiv de medic, sigur, prescripția medicală, diagnosticul sunt obligatorii să fie făcute de medic, dar pacientul are nevoie de psiholog, de kinetoterapeut, de nutritionist. UMF „Carol Davila” pregătește acest tip de asistență medical superioară, trebuie doar să deschidem oarecum sistemul pentru ca acești oameni să vină în echipă, alături de medic. Nu avem o statistică oficială cu numărul de români care se luptă cu sindromul long-COVID România nu are o statistică privind numărul de pacienți care au trecut prin COVID și care se confruntă cu long-COVID, a arătat medicul Virgil Musta, care a atras atenția că în România nu există educația de a merge la doctor cel puțin o dată pe an pentru o evaluare, de aceea este greu de obținut o statistică. În opinia dr. Musta, cei care merg la doctor cu simptome long-COVID sunt cei care „probabil au simptome care îi deranjează foarte mult”. Un indicator referitor la numărul românilor care se confruntă cu long-COVID îl reprezintă relatările de pe grupurile de pacienți de pe Facebook, a arătat dr. Musta. Medicul a atras, însă, atenția că pericolul cu grupurile de pacienți este că, în loc să se adreseze specialistului, „se adresează medicului Facebook, ceea ce este periculos”. 60% din pacienți s-au informat despre long-COVID de pe Facebook. 40% nu s-au dus la un control, deși aveau sechele după boală Un sondaj efectuat în ianuarie 2022 de Asociația „Din grijă pentru client”, efectuat pe 220 de pacienți care au avut COVID-19, arată că 57 la sută se confruntă după trecerea prin boală cu oboseala cronică, iar o treime vorbește despre probleme neurologice și căderea părului. Un pacient din cinci s-a plâns de afecțiuni respiratoria, cardiovasculare sau dureri musculare. Peste 45 la sută dintre pacienții din sondaj au rămas cu probleme de anxietate sau depresie, însă doar 8 la sută au apelat la consiliere psihologică. 60 la sută dintre pacienți au citit informații despre long-COVID pe rețelele de socializare, iar 19 la sută au primit o recomandare de la medicul de familie pentru o evaluare post-COVID. Aproape 40 la sută dintre pacienți nu au făcut nici o investigație, deși au acuzat simptome long-COVID.

Twitter trolează presa rusă de stat Foto:PGurus.com
Internațional

Twitter trolează presa rusă de stat

Twitter trolează presa rusă de stat, dar și mesajele angajaților ei: compania va reduce vizibilitatea postărilor lor. În plus, la fiecare postare a propagandei ruse, compania va face să apară un pop-up: „Rămâi informat! Acest tweet duce către un site afiliat presei rusești de stat”. Și angajații propagandei rusești sunt astfel marcați de către Twitter. Foto: Twitter Twitter trolează presa rusă de stat În plus, Meta, compania care controlează Facebook, a anunțat că va opri reclamele tuturor agențiilor de stat rusești. Astfel, nu vor putea apărea în fluxurile de știri ale utilizatorilor sub formă de postări „sponsorizate”. Acest lucru ar trebui să limiteze serios posibilitatea de propagare a acestor informații. Mai mult, Facebook va interzice monetizarea conținutului publicat de către aceste publicații prin oprirea afișării de reclame pe clipurile video ale acestora. „Interzicem presa de stat rusească de la cumpărarea de reclame sau monetizarea pe platformele noastre din toată lumea. De asemenea, continuăm să adăugăm etichete la alte instituții de presă de stat din Rusia. Aceste schimbări au început deja și vor continua peste weekend.”, a anunțat Nathaniel Gleicher, șeful politicii de securitate al Meta. Citește și: Putin, vizat de Tribunalul Penal Internațional, pentru crime de război în Ucraina În cazul Google, compania a impus restricții asupra canalelor de YouTube ale postului Russia Today, la monetizare și posibilitatea de promovare a clipurilor pe platformă. Ele vor fi ascunse din recomandările de pe platformă. Mai mult, în Ucraina, la cererea guvernului, YouTube blochează complet Russia Today și alte canale de media de stat din Rusia.

Rusia propune blocarea rețelei Facebook Foto: captură video
Internațional

Rusia propune blocarea rețelei Facebook

Șeful Consiliului pentru drepturile omului pe lângă președintele Federației Ruse a propus blocarea rețelei Facebook „cel puțin pe durata desfășurării operațiunii militare speciale” din Ucraina, informează RBC, citată de newsmaker.md. Potrivit lui Valerii Fadeev, inițiativa are drept scop „protejarea drepturilor omului”. Rusia propune blocarea rețelei Facebook „Nu este vorba despre libertatea de exprimare – este vorba despre încălcarea dreptului la accesul unei informații adevărate, din surse sigure. Am putea intensifica munca în ceea ce privește explicarea scopului acestei operațiuni”, a argumentat acesta. Oficialul rus a mai spus că, în prezent, mulți oameni ar încerca să găsească informații pe rețelele de socializare, iar unele platforme, în primul rând Facebook, ar avea o poziție „subiectivă”. Pe 25 februarie, Procuratura Generală a Rusiei, în comun cu Ministerul de Externe, a decis că Facebook este „implicat în încălcarea drepturilor și libertăților omului și implicit ale cetățenilor ruși”. „În conformitate cu decizia Procuraturii Generale cu privire la rețeaua socială Facebook, din 25 februarie 2022, Roskomnadzor, în conformitate cu legea, adoptă măsuri cu privire la restricționarea accesului”, se arată în decizie. Amintim că, anterior, compania Meta a anunțat că va interzice presei ruse de stat să mai ruleze reclame sau să facă bani pe Facebook oriunde în lume. Citește și: Explozii puternice la Kiev și Harkov, relatează media ucrainiene „De asemenea continuăm să aplicăm etichete pe media de stat a Rusiei”, a scris, pe Twitter, șeful politicii de securitate din cadrul Meta. „Aceste schimbări au început deja să fie aplicate și vor continua în weekend”. 1/ In response to the unfolding military conflict in Ukraine, we have established a Special Operations Center to respond in real time. It is staffed by experts (including native speakers) so we can closely monitor the situation and act as fast as possible.— Nathaniel Gleicher (@ngleicher) February 24, 2022

Ambasada Rusiei minte pe Facebook că Moscova nu a atacat orașele din Ucraina. În imagine, bombardamente în Harkov. Sursă imagine: Twitter
Politică

Ambasada Rusiei în România minte pe Facebook

Ambasada Rusiei în România minte pe Facebook. A postat o declarație a purtătorului de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, potrivit căruia „forțele armate ruse nu bombardează și nu atacă cu rachete orașele ucrainene”. Ambasada Rusiei în România minte pe Facebook: Forțele armate ruse nu bombardează orașele ucrainene „Forțele armate ale Rusiei nu atacă cu rachete, nu bombardează orașele ucrainene, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării”, este textul postat pe Facebook de Ambasada Rusiei în România. Ambasada a atașat și un link către această declarație, de pe agenția oficială TASS. Declarația purtătorului de cuvânt al Ministerului Apărării contrazice, însă, toate relatările de la fața locului din orașele ucrainene, precum și imaginile și filmările postate de ucraineni și jurnaliști străini aflați în Ucraina joi. Citește și: Harta atacurilor rusești în Ucraina. Internele anunță cel puțin șapte morți în bombardamente. Marile orașe, atacate Reamintim că joi dimineață președintele rus Vladimir Putin a anunțat că Rusia va invada Ucraina, susținând că în Donbass are loc „un genocid” și că Ucraina trebuie „denazificată” și „demilitarizată”, pentru că este „o amenințare militară” la adresa Rusiei. Citește și: VIDEO Discursul lui Putin care a declanșat invadarea Ucrainei, delir: Aliații NATO sprijină „neonaziștii” din Ucraina. În Donbass e „genocid” Postarea Ambasadei Rusiei în România. Sursă: Captură foto Facebook Românii scriu pe pagina Ambasadei Rusiei: „Criminalilor”, ”Minciună, ca de obicei” Postarea de pe Facebook a Ambasadei Rusiei în România nu a strâns prea multe reacții, doar 45 într-o oră, dar un număr aproape dublu de comentarii. În aceste comentarii, oamenii scriu: „Criminalilor”, ”Deci clipurile de pe Internet sunt propaganda imperialismului împotriva săracei Rusii, nu-i așa?”, „Report post”, „Mai băgați-o și pe aia cu „Russia never attacked anyone”, „Minciună, ca de obicei”, „Stat criminal”. Ce se întâmplă de fapt în Ucraina: As Russia began its invasion of Ukraine, lines of cars moved out of the capital, Kyiv, many heading west and hoping to find safety in parts of the country closer to Poland and NATO troops.Follow live updates. https://t.co/kxpyE5YuYP pic.twitter.com/9XBzrdTyVw— The New York Times (@nytimes) February 24, 2022 #Ukraine bombed pretty much across the country. pic.twitter.com/2DUroAuffH— Ahmer Khan (@ahmermkhan) February 24, 2022 image from the Ukrainian President’s office sent to CNN's @mchancecnn following the loud explosions the team heard on the ground in #Kyiv #Ukraine pic.twitter.com/IpJTDdmSCc— Michael Holmes (@holmescnn) February 24, 2022 Long lines formed at a bus station in Kyiv after Russian attacks were launched across Ukraine. Residents waited in line for up to an hour to buy fuel. The city’s main airport was bombed and its major roads were jammed with traffic as people fled. https://t.co/wunOx67CpZ pic.twitter.com/h4VsK1EcWq— The New York Times (@nytimes) February 24, 2022

Deputații nu mai pot face live pe Facebook prin sala de plen (sursă: Facebook/Camera Deputaților)
Politică

Deputații nu mai pot face live pe Facebook prin sala de plen

Deputații nu mai pot face live pe Facebook prin sala de plen. Transmisiile live din plenul Camerei Deputaţilor vor fi permise numai din perimetrul arondat grupului parlamentar respectiv, a decis, miercuri, Comisia pentru regulament, care a discutat proiectul de modificare a regulamentului forului legislativ."Live-urile vor fi permise şi de acum înainte, numai că acela care face live-uri trebuie să stea în perimetrul arondat grupului respectiv. Deci, noi n-avem probleme cu transparenţa, dar (...) unii parlametari n-au altceva de făcut în plenul Parlamentului, în loc să se ocupe de problemele reale ale României, şi mergeau cu telefonul în nasul colegilor şi era destul de deranjant. Şi, atunci, am ajuns la această concluzie - nu trebuie să interzicem live-urile, oricine poate să facă live din plenul Camerei Deputaţilor, dar să o facă din banca lui", a precizat liderul deputaţilor UDMR, Csoma Botond, la finalul şedinţei comisiei.Proiectul urmează să intre în dezbaterea plenului miercuri.Transmisiile live vor rămâne în continuare interzise în şedinţele Biroului permanent şi, dacă acestea vor fi făcute, vor exista sancţiuni. Citește și: EXCLUSIV Cum se trafichează posturile în aviație: ești detașat în străinătate, dai „cu împrumut” 5.000 de euro șefului. Cazul Stoica (CIAS/AACR)"Liderul AUR se simte deasupra legii. (...) Sper că se vor linişti şi vor respecta regulile de bun simţ. Din păcate, se comportă într-un stil golănesc, dar să sperăm că, după aceste modificări aduse regulamentului, situaţia se va ameliora", a spus Csoma Botond, care a adăugat că George Simion este pasibil de amenzi succesive şi alte sancţiuni. Deputații nu mai pot face live pe Facebook prin sala de plen Pentru comportament agresiv al parlamentarilor, în proiectul propus se prevede că, la cererea preşedintelui de şedinţă şi cu acordul majorităţii liderilor, "o majoritate ponderată", deputatul turbulent poate fi eliminat din sală, a explicat parlamentarul UDMR. "Şi putem cere ajutorul Direcţiei Afacerilor Interne ca parlamentarul respectiv să fie eliminat din sala respectivă pentru ca lucrările Parlamentului să poată continua", a completat el. Citește și: PNL a umplut guvernul cu sute de sinecuri. Peste 1.800 de angajări în doi ani, peste o sută în ultimele luniO altă modificare a regulamentului vizează interzicerea afişării de bannere în plenul Camerei Deputaţilor, "pentru că se blochează activitatea". "Dacă cineva vrea să afişeze bannere poate să o facă în alt loc, nu în plenul Camerei Deputaţilor. Totuşi trebuie să lucrăm în mod serios", a arătat Csoma Botond.Comisia pentru regulament a discutat miercuri dimineaţa un proiect de modificare a regulamentului. Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a luat act, marţi seara, de un proiect propus de PNL, PSD, UDMR şi grupul minorităţilor naţionale. Proiectul iniţial prevede interzicerea transmiterii în direct sau înregistrarea de către deputaţi sau alte persoane a şedinţelor de plen, de Birou permanent, de comitet al liderilor sau de comisii. Proiectul prevede, de asemenea, că se interzice parlamentarilor utilizarea violenţei fizice, a injuriilor sau invectivelor la adresa unui coleg.

"M-am înșelat. Era un fake news", a spus Vijulie despre postarea ei (sursa: Facebook/Violeta Vijulie)
Eveniment

M-am înșelat. Era un fake news

"M-am înșelat. Era un fake news". Așa a explicat Violeta Vijulie furtuna de pe Facebook de miercuri. Un text halucinant despre cum bea regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii cinci-șase pahare de vin românesc pe zi a fost considerat de penelista Violeta Vijulie ca aparținând Casei Regale a României. Și postat pe propria ei pagină de Facebook. Stârnind, evident, o gamă largă de comentarii: de la râs la imprecații și sudălmi. Defapt.ro a reușit să o contacteze pe Violeta Vijulie. Aceasta a explicat. "M-am înșelat. Era un fake news" "Datele respective erau pe un grup al Casei Regale a României. Din păcate, în momentul când este scris pe feed, nu scrie că este grup. Nu știi dacă este pagină, profil, grup și așa mai departe. Am considerat că, dacă numele este de la Casa Regală, este verificat. Se pare că m-am înșelat. Era un fake news. Aseară am scris o dezmințire pe Facebook. Mi-am cerut scuze! Citește și: Penelista Vijulie, delir pe Facebook: Regina Marii Britanii bea zilnic cinci-șase pahare de vin românesc Însă postacii și-au făcut treaba în continuare. Nu avea sens, era un haos informațional, nu mă asculta nimeni. Nimeni nu mai asculta ce aveam eu de spus, pentru că sunt om de comunicare. Chiar m-am uitat, da? În postarea mea scria via Casa Regală a României. Într-adevăr, acela era un grup. Asta a fost greșeala. Nu am știut că este un grup și nu este pagina oficială a Casei Regale a României. Am făcut o greșeală.", a spus Vijulie pentru defapt.ro. "M-au invadat postacii, profiluri fake, foarte mulți useriști" "Nu am șters pagina (de Facebook - n.r.). Doar am suspendat publicare paginii pentru că m-au invadat toți postacii, foarte multe profiluri fake, foarte mulți useriști care se plictisesc pentru că nu mai sunt la guvernare, iar eu chiar am foarte multe proiecte. Citește și: După ce a scris că regina Marii Britanii bea zilnic cinci-șase pahare de vin românesc, penelista Vijulie și-a închis pagina de Facebook Chiar dacă nu mai sunt într-o funcție guvernamentală, lucrez foarte mult. Acum chiar trebuie să intru în examen cu studenții. Eu chiar nu pot să îmi pierd viața răspunzând unor oameni care vorbesc urât, cu un limbaj pe care nu îl accept. Când o să se plictisească postacii, o să îmi deschid din nou pagina. Pe Facebook sunt tot felul de oameni care nu au ce face ori au profiluri false. Sunt două categorii. Am pus dezmințire și când am vazut și după dezmințire că în continuare mi se scriu comentarii urâte, nu a avut sens să insist.", a explicat penelista de ce pagina sa nu mai este disponibilă azi. ""De ce mi s-a părut interesant acest subiect legat de vinuri?" Totuși, de ce a simțit Vijulie nevoia să publice acel text. Iată explicația: "De ce mi s-a părut interesant acest subiect legat de vinuri? În această perioadă, eu scriu un proiect pentru o comunitate din România care are una dintre cele mai mari podgorii. Acea comunitate este foarte săracă. De două săptămâni de când am început să lucrez la proiectul ăsta, eram siderată. Nu îmi venea să cred că o comunitate care are o asemenea podgorie extraordinar de mare și frumoasă să fie atât de săracă. Am văzut postarea aia cu vinuri și, zic, ia uite, o casă regală folosește vinuri românești. Cât de tare?! A fost și contextul potrivit. Eu nici măcar nu beau vin. Nu consum vin absolut deloc. Asta a fost! Se mai întâmplă. Sunt persoană publică."

Vijulie, fără Facebook din cauza reginei (sursa: Facebook/Violeta Vijulie)
Eveniment

Vijulie, fără Facebook din cauza reginei

Violeta Vijulie, fără Facebook din cauza reginei. Penelista a postat miercuri un text abracadabrant pe Facebook. Potrivit acestuia, regina Marii Britanii se apucă de băut vin românesc imediat după micul dejun. Și nu se mai oprește până seara. Cum bea Elisabeta a II-a din zori până în seară "In fiecare zi dupa micul dejun regina savureaza un pahar de Feteascǎ Neagrǎ apoi la pranz 1-2 pahare de vin alb adus special de la gospodarii din zona Vrancei, la ora 5 dupa ceai paharnicul regal ii serveste un paharut de vin alb de Cotnari care se pare ca este preferatul ei, iar fiecare seara si-o incheie cu cateva cupe de argint pline cu vin de Murfatlar. Citește și: Penelista Vijulie, delir pe Facebook: Regina Marii Britanii bea zilnic cinci-șase pahare de vin românesc Acum cativa ani, intrigati de pasiunea Elisabetei pentru aceste vinuri, mai multi din consilierii reginei in frunte cu marele vistiernic, care era ingrijorat de sumele mari de bani cheltuite de regina pe licoarea romanesca, au cerut cercetatorilor britanici de la Academia Regala sa faca un set de analize amanuntit al compozitiei acestor vinuri iar rezultatul a fost uimitor.", a scris Vijulie. Postarea pe Facebook a Violetei Vijulie (sursa: Facebook/Violeta Vijulie) Vijulie, fără Facebook din cauza reginei La o zi după postarea acestui text, pagina de Facebook a penelistei nu mai este disponibilă pe rețeaua de socializare. În ciuda încercărilor repetate de a o contacta, Violeta Vijulie nu a fost de găsit pentru a explica situația. Pagina de Facebook a Violetei Vijulie nu mai este disponibilă (sursa: Facebook/Violeta Vijulie) Mai multe comentarii atât în subsolul postării, cât și la alte postări pe Facebook, au subliniat ridicolul celor afirmate de Vijulie. Subiectul a circulat intens pe rețeaua de socializare. „Nu bea cam mult??? Din postare iese că bea vreo 5-6 pahare de vin pe zi, asta înseamnă o sticlă de vin pe zi lejer. Plus că le amestecă. Vinuri dulci cu demisec sau sec. În aceeași zi. Complicat!”, a scris Cristian Paun. „Ce Invenții de proastă calitate naționalist/comunistă. Mai rămânea să ne spui că apucăturile cu poșirca moldovenească le-a căpătat după sindrofia cu Elena Ceaușescu din 1978”, a comentat și Bogdan Damian.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră