sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: Facebook

81 articole
Eveniment

Opt premieri est-europeni Big Tech capăt dezinformărilor

Opt premieri est-europeni cer Big Tech să pună capăt dezinformărilor răspândite de Moscova pe rețelele sociale, împotriva Moldovei și Ucrainei. Însă România nu este printre semnatarii scrisorii. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Opt premieri est-europeni cer Big Tech să pună capăt dezinformărilor Scrisoarea, publicată miercuri, le cere liderilor companiilor din Big Tech, inclusiv Meta, compania mamă a Facebook, să ia măsuri „împotriva dezinformării care subminează pacea și stabilitatea” și să stopeze încercările „de a slăbi sprijinul nostru pentru Ucraina pe fondul războiului de agresiune al Rusiei”. „Platformele tehnologice au devenit câmpuri de luptă virtuale, iar puterile străine ostile le folosesc pentru a răspândi narațiuni false care contrazic relatările bazate pe fapte. Anunțurile plătite pe platformele Meta, inclusiv Facebook, sunt adesea folosite pentru a îndemna la tulburări sociale cu scopul de a destabiliza guvernele”, se arată în scrisoare. În document se cere, printre altele: „Platformele ar trebui să aloce personal și resurse financiare pentru a răspunde în mod eficient provocărilor legate de moderarea conținutului, în special în domeniul complex al discursului instigator la ură, unde algoritmii automatizați pot fi insuficienţi, iar examinarea umană este esențială”. În plus, „proiectele algoritmice ar trebui să prioritizeze acurateţea și veridicitatea în detrimentul implicării, atunci când promovează conținut”. In an open letter by eight European leaders to #bigtech companies, we stress the urgent need to take more efficient steps against disinformation.Social media should not be used to destabilise democracies. Tech platforms also have a responsibility to make sure it doesn't happen. pic.twitter.com/2uLxKPXSkP— Kaja Kallas (@kajakallas) March 29, 2023 Scrisoare a fost semnată de prim-ministrul R. Moldova, Dorin Recean, prim-ministrul Republicii Cehe, Petr Fiala, prim-ministra Estoniei, Kaja Kallas, prim-ministrul Letoniei, Krišjānis Kariņš, prim-ministra Lituaniei, Ingrida Šimonytė, prim-ministrul Republicii Slovace, Eduard Heger și prim-ministrul Ucrainei, Denîs Șmîhal. Citește și: Scandal în Republica Moldova: Bucureștiul trimite șefă la ICR Chișinău o “fidelă a lui Plahotniuc“. Viitoarea șefă a ICR Chișinău, fondatoarea filialei din Moldova a PSD

Opt premieri est-europeni cer Big Tech să pună capăt dezinformărilor rusești din Moldova. Dar România nu este printre statele semnatare Foto: Facebook
Șefi la Permise, proces pentru ironii (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Șefi la Permise, proces pentru ironii

Șefi la Permise, proces pentru ironii. Postările de pe Facebook referitoare la modul de organizare a examenelor pentru acordarea permiselor de conducere i-au scos din sărite pe șefii de la Permise. Șefi la Permise, proces pentru ironii Trei angajaţi ai Serviciului Regim Permise şi Înmatriculări, în frunte cu fostul şi actualul şef, l-au dat în judecată pe un şofer, cerându-i să şteargă postări ironice la adresa activităţii. În primă instanţă, Judecătoria a respins acţiunea. Citește și: Ucraina le arată rușilor la ei acasă cum se trăiește într-o țară sub asediu: Kievul promite că vor urma și alte lovituri în Rusia, experții Moscovei confirmă că este posibil Argumentul: reclamanţii nu au putut arăta care le-a fost prejudiciul concret. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Meta a blocat conturi ruserști care făceau propagandă anti-ucraineană
Eveniment

Meta a blocat conturi propagandă anti-ucraineană

Meta a blocat mii de conturi rusești false de pe Facebook și Instagram care făceau propagandă anti-ucraineană. Potrivit Bloomberg, aceste conturi cheltuiseră pe promovare 105.000 de dolari. Meta nu va returna banii, ci îi va folosi pentru a spori securitatea acestor rețele sociale. Meta a blocat conturi care făceau propagandă anti-ucraineană Operaţiunea rusă a început în mai şi a vizat în principal Germania, dar şi Franţa, Italia, Ucraina şi Marea Britanie, a explicat David Agranovich, un reprezentant al Meta, în cadrul unei discuţii cu jurnaliştii. În centrul operaţiunii se aflau circa 60 de site-uri care imitau site-urile unor media cunoscute, printre care ziarele germane Spiegel şi Bild, cotidianul englez The Guardian sau agenţia italiană de presă ANSA. Declarație Meta Reţeaua rusă posta acolo articole care criticau Ucraina şi pe refugiaţii ucraineni sau susţineau Rusia, după care le distribuia pe YouTube, Facebook, Instagram, Telegram, Twitter sau site-uri de petiţii online. Ambasade ale Rusiei preluau și răspândeau aceste dezinformări. Removing Coordinated Inauthentic Behavior From China and Russia https://t.co/CH4i5Gpu56— Meta Newsroom (@MetaNewsroom) September 27, 2022 Însă unii jurnalişti de investigaţie au început să pună la îndoială autenticitatea acestor site-uri, determinând Meta să deschidă propria anchetă. "Probabil este vorba de cea mai importantă şi mai complexă operaţiune de origine rusească pe care am întrerupt-o de la începutul războiului din Ucraina", existând "o combinaţie cu adevărat neobişnuită de sofisticare şi de forţă brută", potrivit lui Agranovich. În total, compania californiană a precizat că a blocat 1.633 de conturi, 793 pagini şi un grup pe Facebook, precum şi 29 de conturi pe Instagram. ALERT - Facebook parent Meta said it derailed a campaign out of China to influence upcoming US elections by posing as people in the United States taking sides on “hot button” issueshttps://t.co/9wwbVjgsLW— Insider Paper (@TheInsiderPaper) September 27, 2022 De asemenea, Meta a eliminat o rețea mult mai mică de conturi originare din China. Acest grup viza utilizatorii din SUA, din Republica Cehă, precum și audiența de limbă chineză și franceză. Campania a fost mult mai mică - mai puțin de 100 de conturi, pagini și grupuri în total - și a convins mai puțin de 300 de utilizatori să le urmărească. Citește și: VIDEO Conductele Nord Stream 1 și 2, ciuruite: se semnalzează scurgeri de gaze. Germania suspectează un sabotaj. Prețul la gaze a sărit cu 12% Potrivit presei din SUA, scopul rețelei chinezești era să influențeze alegerile din SUA, din noiembrie 2022.

Trump s-ar putea întoarce pe Facebook Foto: Twitter President Trump 45 Archived
Eveniment

BREAKING Trump s-ar putea întoarce pe Facebook în ianuarie, spune Nick Clegg, de la compania mamă Meta Platforms

Trump s-ar putea întoarce pe Facebook în ianuarie, spune Nick Clegg, de la compania mamă Meta Platforms, într-un interviu pentru Semafor. Clegg este președinte al afacerilor globale al Meta Platforms. Cei de la Meta Platforms vor lua o decizie după ce se va discuta cu experți și va fi cântărit riscul „prejudiciilor” în lumea reală, a spus Clegg. Trump s-ar putea întoarce pe Facebook „Când iei o decizie care afectează domeniul public, trebuie să acționezi cu mare precauție”, a declarat Clegg pentru Semafor. Lui Trump i s-a interzis să posteze pe mai multe platforme online după revoltele din 2021 din ianuarie de la clădirea Capitoliului din Washington, D.C. Este vorba despre Facebook, plus platformele Instagram și Twitter, controlate tot de Meta, plus YouTube, deținut de Google. Aceste platforme online au considerat că Trump ar fi incitat la violență. Trump avea 35 de milioane de adepți numai pe Facebook înainte de suspendare; acum pare să aibă 4 milioane de urmăritori pe platforma în curs de dezvoltare Truth Social, pe care a ajutat-o să o lanseze, dar care nu a apărut ca un concurent major pentru platformele de socializare consacrate. YouTube a declarat anul trecut că va ridica suspendarea sa odată ce riscul de violență va scădea, în timp ce Twitter l-a interzis definitiv pe Trump. Cu toate acestea, directorul general al Tesla, Elon Musk, care s-a oferit să cumpere Twitter pentru 44 de miliarde de dolari, dar care încearcă să pună capăt înțelegerii, a declarat că i-ar permite fostului președinte să revină dacă ar deține compania. JUST IN - Zuckerberg's Meta could "allow" Trump to be back on Facebook from January 2023 — but will talk to "experts" first to "weigh the risk of real-world harm."https://t.co/5DrUOCe40t— Disclose.tv (@disclosetv) September 22, 2022 Nu este clar dacă Trump va dori să revină pe aceste platforme. Clegg: Facebook riscă să fie cel mai mare cenzor Nick Clegg, președintele Meta Platforms pentru afaceri globale, a declarat că compania-mamă a Facebook ar deveni „cel mai mare cenzor la scară industrială din istoria omenirii” dacă va elimina prea mult conținut de pe platformele sale. Clegg, vorbind la un eveniment găzduit de postul de știri Semafor din Washington, a spus că compania își concentrează majoritatea eforturilor de moderare a conținutului pe postări care pot duce la daune în lumea reală. Remarcile sale au venit ca răspuns la o întrebare despre momentul în care compania alege să elimine conținutul abuziv care vizează femeile și comunitatea LGBTQ, scrie Bloomberg. Clegg, fost viceprim-ministru al Regatului Unit, a fost însărcinat cu îmbunătățirea reputației lui Meta în SUA și în întreaga lume. Citește și: Putin a devenit paria planetei: SUA și NATO anunță că iau în serios amenințarea nucleară a liderului de la Kremlin, dar îl avertizează că reacțiile vor fi pe măsură Clegg a apărat, de asemenea, dreptul politicienilor de a vorbi liber online.

Godină: ministrul Bode, "pupat în cwr" (sursa: Facebook/Marian Godina)
Eveniment

Godină: ministrul Bode, "pupat în cwr"

Godină: ministrul Bode, "pupat în cwr". Polițistul și omniprezentul în online Marian Godină îi acuză pe responsabilii cu pagina de Facebook a Poliției Române că-i fac campanie de imagine unui politician, ministrul Lucian Bode. Poze cu misiuni pe Facebook " Ăsta e unul dintre mesajele cu care mă trezesc din când în când și care îmi dă tot programul peste cap. Ești recompensat apoi cu timp liber, chiar dacă tu te duci la serviciu când ești chemat, iar liber îți iei când se poate. La astfel de misiuni, prezența se face pe la orele 3, 4, cel târziu 5 dimineața. Când sunt ceva misiuni mai cu impact, pe grupări de interlopi, pe lemne sau pe alte infracțiuni grave, de obicei se ocupă cineva și de făcut niște poze pentru pagina de Facebook a Poliției Române. Ba la plecarea în misiune e filmată coloana de dube cu girofaruri, ba sunt date ceva filmări cu spartul ușilor sau sărtiul gardurilor. Mi se pare normal ca astfel de acțiuni să fie mediatizate, iar în 2022, o instituție ca Poliția Română e normal să aibă o pagină de Facebook și să posteze astfel de lucruri. "Poliția Română îi face imagine domnului Bode" Mulți întreabă, prin comentarii, de ce nu sunt arătate și cazurile de polițiști corupți sau alte boacăne. E simplu, acolo e o pagină de promovare a activității poliției și e logic că vor fi postate doar lucrurile bune și faine. Doar că, ce să vezi, de o vreme mă tot uit cum Poliția Română, care are o pagină de Facebook cu aproape un milion de urmăritori, distribuie postările domnului Bode, pe persoană fizică. Să ne înțelegem, cei aproape un milion de urmăritori sunt acolo datorită activității polițiștilor din stradă care a tot fost prezentată pe pagină. Citește și: Liberalii lui Ciucă au dus câinele din Modrogan al partidului la un adăpost de animale, se plânge Ludovic Orban Cu alte cuvinte, Poliția Română îi face imagine domnului Bode, politician și membru de partid cu acte. O să spună unii că e ministru de interne. Așa e, este, deci vorbele i-ar putea fi citate pe pagina MAI, fără să-i fie distribuite postările de pe pagina sa personală. Nu de alta, dar imaginea asta a poliției este făcută pe spatele polițiștilor operativi care muncesc și sunt dedicați acestei profesii, unii dintre ei își pierd viețile în timpul serviciului. Godină: ministrul Bode, "pupat în cwr" Opinez că e profund greșit ca Poliția Română să-i facă imagine unui om politic și pare ceva de o slugărnicie incredibilă. Mi-i și imaginez pe oamenii ăia de se ocupă de pagina de Facebook cum stau să vadă ce a mai postat dl Bode ca să-i dea share. Sau poate îi sună careva să le spună "băieți, a postat domn' ministru ceva, dați și voi un share acolo". Băieți, promovați polițiștii. Domnul Bode e om politic, nu e polițist, chiar dacă merge el cu sirene și girofaruri prin trafic. Îl plictisesc oricum și îl ia somnicul de la ele. Cu scuzele de rigoare pentru campionul mondial, dar într-o singură poză putem vedea două tipuri de pupat în cwr, unul pentru capital de imagine și altul din slugărnicie.", a scris Godină pe Facebook.

Grindeanu, sesizare pe Facebook la DNA (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Investigații

Grindeanu, "sesizare" pe Facebook la DNA

Grindeanu, sesizare pe Facebook la DNA. Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, a anunțat în urmă cu aproximativ trei săptămâni că va sesiza Poliția, Parchetul General și Direcția Națională Anticorupție în legătură cu intabularea dreptului de folosință a terenului de la Complexul Astoria în favoarea unei firme controlate de Marius Gaga, fostul șef al Corpului de Control al ANAF, în mandatul lui Sorin Blejnar. Defapt.ro a solicitat Direcției Naționale Anticorupție (DNA) să comunice dacă a primit vreo sesizare în acest sens de la ministrul Sorin Grindeanu. Răspunsul a fost negativ. Societatea Feroviară de Turism, în faliment Complexul Astoria Snagov a fost scos la vânzare după intrarea în faliment a Societății Feroviare de Turism. De vânzarea bunurilor s-a ocupat Cabinetul Individual de Insolvență Iorgulescu Gabriel. În primăvara anului trecut, lichidatorul a anunțat printr-un anunț publicat în ziarul Bursa că va organiza o licitație publică cu strigare pentru vânzarea bunului Complex Astoria Snagov. Potrivit informațiilor publicate de cotidianul Libertatea, la licitație s-a prezentat doar firma Simart Arhitecture SA, care a adjudecat clădirile contra unei sume de 5,127 milioane de lei, echivalentul a 1,03 milioane de euro, adică 60% din valoarea evaluată. Ulterior, societatea Simart Arhitecture, controlată de Marius Gaga printr-un off shore înregistrat în Dubai, a solicitat lichidatorului să facă toate formalitățile pentru a înscrie bunurile la Direcția de taxe și impozite locale și intabularea acestora la Cartea Funciară. Totodată, a fost intabulat și dreptul de superficie „doar pentru terenul aflat sub construcțiile achiziționate în cadrul licitației, respectiv 28.658 de metri pătrați”, susține lichidatorul. Drept de folosință pe 20 de hectare? Bucata de teren pentru care a primit dreptul de folosință firma lui Marius Gaga face parte dintr-o suprafață de 205.146 metri pătrați, adică peste 20 de hectare, aferentă întregului Complex Astoria. Mai mult, întregul teren se află în proprietatea Companiei de Căi Ferate CFR SA. Însă, din Extrasul de Carte Funciară pentru întregul teren rezultă că lichidatorul a intabulat dreptul de folosință în favoarea afaceristului Marius Gaga pentru întreaga suprafață de teren. Citește și: Înainte de a-l primi, joi, la Kiev, Zelenski îl critică dur pe cancelarul Scholz: Să nu mai facă șpagatul între Ucraina și Rusia Specialiștii consultați de către Defapt.ro susțin, sub protecția anonimatului, că „numărul cadastral 2191 are o suprafață totală de 205.146 mp compusă din două bucăți de 28.658 mp + 177.842 mp. Dreptul de superficie a fost intabulat pentru o perioadă de 99 de ani pentru întreaga suprafață. Nu avea cum să se facă doar pe o parcelă pentru că terenul este un întreg care nu a fost dezmembrat”. Dar firma lui Marius Gaga susține că nu s-a constituit nici un drept de superficie, ci doar a fost transmis dreptul de superficie existent pentru terenul de sub clădirile cumpărate. Grindeanu a anunțat că va sesiza instituțiile statului Regionala Căi Ferate București, din subordinea CFR, susține că nu a încheiat nici un acord, protocol sau convenție cu deținătorul construcțiilor, adică cu firma lui Marius Gaga, în vederea acordării dreptului de superficie. În acest context, Regionala CF București a făcut plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea, care a transmis plângerea pentru investigații la Biroul de Investigare a Fraudelor a Poliției Române. Pe 20 mai 2022, ministrul Sorin Grindeanu a anunțat pe pagina sa de Facebook că va solicita instituțiilor statului să cerceteze afacerea „Complexul Astoria”. „Anunț că voi solicita instituțiilor abilitate ale statului să cerceteze situația și să ia măsurile legale care se impun. Poliția, Parchetul General, DNA…. oricare dintre aceste instituții vor avea sprijinul meu, ca ministru al Transporturilor, pentru aflarea adevărului. Dacă există vreo infracțiune, cei vinovați trebuie să plătească! Indiferent de numele lor și de perioada în care au fost în funcție”, susținea ministrul Grindeanu. DNA: „Nu a fost identificată nicio sesizare formulată de ministrul Transporturilor” După aproape trei săptămâni de la anunțul ministrului Sorin Grindeanu, Defapt.ro a solicitat Direcției Naționale Anticorupție să comunice dacă a primit vreo sesizare în acest sens. „Nu a fost identificată nicio sesizare formulată de ministrul Transporturilor, respectiv ministrul Sorin Grindeanu, cu privire la înstrăinarea patrimonială a Complexului Astoria Snagov”, a transmis DNA la solicitarea Defapt.ro. În urma acestui răspuns am solicitat un punct de vedere oficial de la ministrul Sorin Grindeanu pentru a afla ce l-a determinat să renunțe la inițiativa de a sesiza instituțiile statului în legătură cu situația controversată de la Complexul Astoria. Grindeanu, "sesizare" pe Facebook la DNA Alin Șerbănescu, consilierul pe comunicare al ministrului, a încercat să justifice inacțiunea șefului său spunând că, prin postare de pe Facebook, ministrul Sorin Grindeanu „a solicitat verbal instituțiilor statului să cerceteze această situație. Nu a făcut în scris pentru că deja există o plângere penală. Ministrul a solicitat public, dar nu poate interfera cu actul de cercetare penală. Ministrul a spus că oricine ar trebui să se ocupe de cercetarea asta va avea sprijinul lui”. Consilierul ministrului Sorin Grindeanu a mai declarat că în prezent se efectuează cercetări de către Poliție în urma plângerii făcute de Regionala București: „În momentul în care se vor identifica faptele și făptuitorii, atunci vor fi predate rezultatele cercetării celorlalte instituții abilitate, care pot fi Parchetul General, DNA. Ministrul poate să solicite implicația acestor instituții cât mai profund. Ministrul nu e organ de cercetare penală. Ce poate să facă ministrul? Este să ceară entităților din subordine să pună la dispoziție toate documentele necesare pentru aflarea adevărului”.

Infracțiuni pe rețele virtuale, pușcărie reală (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Infracțiuni pe rețele virtuale, pușcărie reală

Infracțiuni pe rețele virtuale, pușcărie reală. Un timişorean a scăpat ieftin după ce le-a dat viaţa peste cap unor prieteni de pe Facebook. Infracțiuni pe rețele virtuale, pușcărie reală Folosindu-se de un script PHP care imita pagina de autentificare a reţelei, le-a obţinut parolele conturilor. Apoi, a început să scormonească prin mesageria acestora după fotografii şi discuţii compromiţătoare. Citește și: Polonia primește un contract uriaș, de 630 milioane de dolari, pentru a livra arme Ucrainei A scăpat cu o pedeapsă cu suspendare, după ce a încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu procurorii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Val de ironii pe pagina RO-Vaccinare după ce a legat de victoria lui Macron de faptul că s-a vaccinat Foto: Politicidesanatate.ro
Politică

Val de ironii pe pagina RO-Vaccinare

Val de ironii pe pagina RO-Vaccinare după ce a legat de victoria lui Macron de faptul că s-a vaccinat. „Emmanuel Macron a câștigat un nou mandat! Chiar dacă a trecut prin boală în decembrie 2020, acesta s-a vaccinat împotriva COVID-19. Da, s-a vaccinat, nu a avut niciun fel de problemă, a candidat și a câștigat”, a scris, pe Facebook, RO-Vaccinare. În ultimele șapte zile, s-au vaccinat 6.955 de persoane, din care doar 883 cu prima doză. Val de ironii pe pagina RO-Vaccinare, administrată de ministerul lui Rafila Pagina RO-Vaccinare este administrată, din 14 martie, de Ministerul Sănătății, condus de Alexandru Rafila (PSD), a arătat, pe Facebook, fostul consilier al președintelui Băsescu Bogdan Oprea. Acesta a scris că RO-Vaccinare l-a raportat la Facebook, pentru hărțuire și bullying, după ce a criticat postarea care lega victoria lui Macron de faptul că acesta s-a vaccinat anti-covid. Urmare a acestei raportări, Oprea - care acum predă la facultatea de jurnalism a Universității București - a fost blocat pentru o vreme. Facebook a acceptat însă contestația sa. „Ce este cu adevărat îngrijorător, pe lângă lipsa de înțelegere a unor rigori minime de comunicare publică, gândirea incoerentă și iluzia de talent umoristic, deosebit de periculoase, de altfel, deoarece erodează imaginea unei instituții publice și încrederea în stat, este că acești specialiști în comunicare nu au nicio minimă înțelegere a libertății de exprimare. Mesajul meu, să ne lămurim, în limitele bunului-simț, reprezintă o reacție la cald plină de dezgust a unui cetățean care vede nivelul de comunicare publică practicat de această instituție și nu doar în acest caz, ci de la înființarea ei, și care știe câți profesioniști mult mai buni, unii dintre studenții mei, de exemplu, nu au acces la aceste posturi bine plătite. Să raportezi comentariul pe Facebook al unui cetățean tu, ca instituție guvernamentală, este cel mai jos nivel la care se poate coborî comunicarea publică!”, a arătat Bogdan Oprea. Oprea nu a fost singurul care s-a ciocnit de administratorii paginii de Facebook RO-Vaccinare. Jurnalista Liliana Nicolae, care a lucrat la BBC și acum este angajată la Europa FM, a reproșat „legăturile penibile, infantile” din această postare. „Cican Adrian Președinte” „Liliana Nicolae poate că dacă nu am fi atât de negativiști în toate, am fi putut înțelege fără explicații suplimentare”, a răspuns RO-Vaccinare. „Și eu m-am vaccinat! În 2024 voi candida! Cican Adrian Andrei Președinte!”, este unul din mesajele de la această postare. „Si madame Le pen e vaccinata, si nu a ajuns președintele Franței!”, le atrage atenția un alt comentator. „Băi ăștia, schimbați-vă numele paginii în RO Antivaccinare. Ar fi mai aproape de realitate. Voi chiar nu realizați că în cel mai bun caz râd și curcile când vă citesc postarea, în cel mai rău caz enervați pe oricine citește! ”, le-a transmis Sorin Adrian. Citește și: Încă o lovitură rusă în zona Transnistria: podul de la Zatoka, care lega Odesa de sudul Basarabiei și de România, distrus – probabil de rachete rusești

Atacuri cibernetice repetate asupra României (sursa: Pixabay)
Internațional

Hackerii ruși atacă conturile de Facebook ale armatei ucrainene

Hackerii ruși atacă conturile de Facebook ale armatei ucrainene. Hackerii pătrund în conturile de Facebook ale armatei ucrainene în încercarea de a-i face pe soldați să se predea, a declarat compania Meta care deține Facebook, potrivit The Independent. Hackerii ruși atacă conturile de Facebook ale armatei ucrainene Atacul a încercat să pătrundă în conturile administrate de "zeci" de militari din țară, a precizat compania mamă a Facebook în ultimul său raport de securitate. Astfel de atacuri sunt desfășurate de o persoană sau un grup pe care experții în securitate l-au numit Ghostwriter. Meta a indicat activitatea lui Ghostwriter într-un raport pe care l-a publicat în februarie, dar a precizat că noile atacuri au avut loc de atunci. Citește și: Dîncu susține că România nu sprijină Ucraina cu armament și nu este spațiu de tranzit, dar e îngrijorat că rușii au ocupat Insula Șerpilor: Interesele noastre de securitate sunt afectate Atacatorii compromit adresele de e-mail și apoi folosesc acest lucru pentru a intra în conturile de social media, a spus acesta. Odată intrați, aceștia au folosit acest acces pentru a posta "videoclipuri în care cer armatei să se predea, ca și cum aceste postări ar proveni de la deținătorii legitimi ai conturilor", a precizat acesta. Meta a blocat distribuirea acestor videoclipuri, a precizat aceasta. Hackerii au căutat să răspândească mesaje false în trecut, pătrunzând în rețelele de știri difuzate și forțându-le să afirme că soldații ucraineni s-au predat deja. Astfel de atacuri sunt departe de a fi singurele activități infracționale concentrate asupra Ucrainei. Facebook a remarcat, de asemenea, că "actori motivați financiar" se folosesc de criză - folosind conturi false și alte tactici pentru a profita de interesul pentru actualizările din Ucraina, dar, în schimb, trimițând utilizatorii către alte site-uri web sau vânzându-le mărfuri false.

Facebook, permis în Rusia, cu respectarea legii (sursa: Pixabay)
Internațional

Facebook permis în Rusia "cu respectarea legii"

Facebook, permis în Rusia, "cu respectarea legii". O instanță din Moscova care săptămâna trecută a interzis Facebook şi Instagram în Rusia declară acum că cetăţenii ruşi pot folosi platformele social media atât timp cât activităţile sunt legale, scrie Agerpres. Facebook, permis în Rusia, "cu respectarea legii" La 21 martie, Tribunalul Tverskoi a interzis platformele ca fiind organizaţii "extremiste" după o cerere a procurorului general. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu Compania-mamă Meta a fost acuzată că nu a eliminat apelurile la violenţă împotriva trupelor ruse în Ucraina. Chiar înainte de interdicţie, cele două platforme fuseseră blocate oficial pentru utilizatorii din Rusia, deşi au rămas accesibile utilizând servicii VPN. VPN-urile (Virtual Private Network - reţea virtuală privată n.r.) permit utilizatorilor de internet să evite cenzura guvernamentală pentru a accesa site-uri restricţionate. Având în vedere statutul lor juridic neclar, multe persoane care foloseau cele două reţele sociale pentru a câştiga bani s-au văzut afectate după interdicţie. Dar instanţa a oferit luni un fel de clarificare, potrivit agenţiei oficiale ruse de presă TASS. "Aceste măsuri de protecţie judiciară nu limitează utilizarea de produse software ale Meta de către persoane fizice şi juridice care nu participă la activităţi interzise de lege", se arată în decizia tribunalului, potrivit TASS. Membri ai parlamentului rus au declarat recent că nu intenţionează să adopte o interdicţie generală a utilizării de VPN-uri.

Vorbitorii de rusă din Moldova cer Ambasadei Rusiei să nu-i salveze: „Nu avem nevoie de voi” Foto: Facebook Ambasada Rusiei la Chișinău
Eveniment

Vorbitorii de rusă din Moldova cer Rusiei să nu-i salveze

Vorbitorii de rusă din Moldova cer Ambasadei Rusiei să nu-i salveze: sute de mesaje, în rusă, de pe pagina de Facebook a acestei ambasade, critică dur apelul diplomaților moscoviți de a li se semnala cazurile de discriminare. Ambasada Rusiei în Moldova a făcut, la17 martie, un apel către cetățenii ruși în care îi îndeamnă să-i raporteze cazurile de discriminare. Un apel asemănător a fost făcut și de către ambasada Rusiei la București. Vorbitorii de rusă din Moldova cer Rusiei să nu-i salveze Însă, în Republica Moldova, apelul diplomaților ruși a fost respins cu foarte multă indignare de către vorbitorii de rusă. Postarea avea, vineri dimineață, peste 1.600 de comentarii, majoritatea fiind extrem de critice. „Vorbesc, scriu în rusă și declar responsabil... Avem o societate tolerantă, fără urme de xenofobie! Suntem toleranți la diferite viziuni asupra lumii, religie și etnie!”, a scris Olesea Milimiuc. „Dragă” ambasadă a Federației Ruse în Moldova! Eu, în calitate de cetățean vorbitor de rusă a Republicii România, afirm deschis că datorită propagandei autorităților ruse, am discriminat populația vorbitoare de limba română a Moldovei, de-a lungul anilor”, a transmis un alt cetățean. „Cumde nu vă este rușine, pseudodiplomați ai Rusiei. Cine îi va apăra pe rușii din Rusia de fărădelegile puterii. Ajunge să „salvați” și să mințiți, ați devenit deja Coreea de Nord, noi nu avem nevoie de asta”, este un alt mesaj. Iar Yolka Flyman scrie, ironic: „Doamne este o binecuvântare să citești comentariile! Cel mai bun lucru care mi s-a întâmplat pe Facebook în toate zilele astea”. Citește și: 130 de supraviețuitori, salvați din ruinele teatrului din Mariupol, bombardat de ruși. Circa o mie de femei și copii se adăposteau acolo de bombe Reacția Maiei Sandu Președinta Maia Sandu a declarat că toți cetățenii Republicii Moldova, indiferent de limba pe care o vorbesc, sunt în siguranță în țara lor. Este replica dată de șefa statului ambasadei ruse la Chișinău, care a afirmat că în Moldova s-ar fi întețit cazurile de discriminare pe criterii „naționale” sau „lingvistice”. Rugată de reporteri să comenteze declarația ambasadei ruse, Maia Sandu a spus, într-o conferință de presă susținută la Președinție în compania omologului său eston, Alar Karis, că Republica Moldova respectă drepturile omului și depune eforturi ca „fiecare cetățean, indiferent de limba pe care o vorbește, să se simtă în siguranță aici, acasă”. „Toți cetățenii Republicii Moldova, indiferent dacă vorbesc în limba română sau limba rusă, sunt în siguranță în Republica Moldova. Noi lucrăm pentru siguranța și bunăstarea fiecărui cetățean. Din primele zile ale acestui război (invazia rusă din Ucraina) am făcut apel la unitate, am făcut apel ca să nu permitem discursului de ură să ne dezbine și le mulțumesc tuturor oamenilor care au urmat acest apel și care au contribuit ca să putem să menținem unitatea”, a declarat Maia Sandu, citată de Europa Liberă Moldova.

Facebook asociază postările lui Șoșoacă cu propaganda guvernului rus Foto: Facebook Diana Iovanovici Șoșoacă
Politică

Facebook asociază postările lui Șoșoacă cu propaganda

Facebook asociază postările lui Șoșoacă cu propaganda guvernului rus. Unul din mesajele ei, pe această rețea socială, are un disclaimer în care se arată că „acest link provinde de la un editor despre care Facebook consideră că poate fi parțial sau integral sub controlul editorial al guvernului rus”. ”Editorul” menționat de Facebook este site-ul Sputnik, de la care Șoșoacă a postat un link. Sputnik e un site rus de propagandă, interzis deja din România. Facebook asociază postările lui Șoșoacă cu propaganda lui Put Postarea lui Șoșoacă include înregistrarea unui punct de vedere al senatoarei legat de acordul tehnico-militar între România şi Ucraina, din vara lui 2021, însoţită de un comentariu şi de mesajul „Unicul senator care a luat poziţie fermă împotriva implicării României în conflictul ruso-ucrainian”. Print screen postare Șoșoacă Informația a fost făcută publicată de Pagina de Media. „Reţeaua de socializare oferă şi câteva explicaţii pentru acest mesaj: „Conform definiţiei Facebook, „entităţile media controlate de stat” sunt instituţiile media pe care Facebook le consideră a fi parţial sau în întregime sub controlul editorial al autorităţilor guvernamentale, pe baza unor cercetări şi evaluări efectuate pe cont propriu ţinând cont de o serie de criterii dezvoltate în acest scop. Considerăm că aceste Pagini trebuie să respecte un standard mai ridicat de transparenţă, deoarece credem că ele combină influenţa unei organizaţii media cu susţinerea unui stat“, scrie Facebook”, potrivit Paginii de Media.

Facebook și Instagram vor permite românilor, ucrainenilor și altor estici, să posteze apeluri la lichidarea lui Putin Foto: Sky News
Internațional

Facebook permite românilor să posteze apeluri la lichidarea

Cel mai influente rețele sociale, Facebook și Instagram, vor permite românilor, ucrainenilor și altor estici, să posteze apeluri la lichidarea lui Putin sau a lui Lukașenko, scrie Reuters. În plus, vor fi permise postările care fac apel la violență împotriva invadatorilor ruși din Ucraina. Nu se vor accepta postări care îndeamnă la violență împotriva întregului popor rus și nici îndemnuri la lichidarea lui Putin care să conțină metode specifice și locuri precise. Facebook permite românilor să posteze apeluri la lichidarea lui Putin „Apelurile pentru moartea liderilor politici ai Rusiei și Belarusului vor fi permise cu excepția cazului în care conțin alte ținte sau nu au indicatori de credibilitate, cum ar fi locația sau metoda, au transmis reprezentanții Meta, într-o modificare recentă a regulilor companiei privind violența și incitarea”, explică Reuters. Un e-mail intern al Meta, citat de Reuters, explică moderatorilor platformelor Facebook și Instagram noua politică: „Emitem o indicație în spiritul politicii pentru a permite discursurile violente T1, care altfel ar fi eliminate conform politicii privind discursul instigator la ură, atunci când: (a) vizează soldații ruși, CU EXCEPȚIA prizonierilor de război, sau (b) vizează rușii acolo unde este clar că contextul este invazia rusă a Ucrainei (de exemplu, conținutul menționează invazia, autoapărarea etc.)" Meta a arătat: în lumina invaziei în curs a Ucrainei, am făcut o excepție temporară pentru cei afectați de război pentru a-și exprima sentimentele față de invadarea forțelor armate, cum ar fi „moarte invadatorilor ruși”. „Acestea sunt măsuri temporare menite să păstreze vocea și expresia oamenilor care se confruntă cu invazia. Ca întotdeauna, interzicem apelurile la violență împotriva rușilor în afara contextului restrâns al invaziei actuale”. Această schimbare, temporară, de politică a Facebook și Instagram se aplică doar utilizatorilor din Armenia, Azerbaidjan, Estonia, Georgia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Rusia, Slovacia și Ucraina. Ambasada Rusiei în Statele Unite a cerut Washingtonului să oprească ”activitățile extremiste” ale Meta. ”Utilizatorii Facebook și Instagram nu le-au dat proprietarilor acestor platforme dreptul de a determina criteriile adevărului și de a pune națiunile una împotriva celeilalte”, a spus ambasada, într-un mesaj pe Twitter, care a fost distribuit și de biroul lor din India.

Rusia a decis blocarea accesului la Facebook pe teritoriul ţării
Eveniment

Rusia a decis blocarea accesului la Facebook

Rusia a decis blocarea accesului la Facebook pe teritoriul ţării. Agenţia rusă pentru supravegherea comunicaţiilor, Roskomnadzor, a ordonat vineri blocarea acestei rețele sociale pe teritoriul ţării, acuzând-o de 'discriminarea' mass-media ruse. Rusia a decis blocarea accesului la Facebook „A fost luată decizia de a bloca accesul la Facebook” începând de vineri, a anunţat Roskomnadzor pe mesageria Telegram. Jurnaliştii agenţiei France Presse în Rusia au putut constata că reţeaua socială nu mai funcţiona fără VPN (reţea virtuală privată). Twitter a fost restricționat de mai mulți furnizori din Rusia începând cu ora 26 februarie. Compania Meta interzice presei ruse de stat să mai ruleze reclame sau să facă bani pe Facebook și Instagram oriunde în lume. „De asemenea continuăm să aplicăm etichete pe media de stat a Rusiei”, a scris, pe Twitter, șeful politicii de securitate din cadrul Meta. „Aceste schimbări au început deja să fie aplicate și vor continua în weekend”. Acesta a spus: „Acum interzicem presei de stat din Rusia să ruleze reclame sau să profite pe platforma noastră oriunde în lume”. Citește și: Liderii de la Tiraspol îl atrag pe Putin în Transnistria: cer să le fie recunoscută independența, resping aderarea Moldovei la UE Serviciul de Informaţii şi Securitate din Republica Moldova a decis blocarea conținutului de pe site-urile www.sputnik.md și www.gagauznews.md, pentru că ar promova informații ce incită la ură și război, în condițiile stării de urgență din țară.

Long-COVID, sindromul care chinuie pacienții. Sursă imagine: Inquam Photos - Octav Ganea
Justiție

Long-COVID sindromul care chinuie pacienții

Long-COVID, sindromul care chinuie pacienții. Pe grupurile de bolnavi COVID de pe Facebook, foarte mulți români se plâng că au rămas cu simptome ale coronavirusului mult timp după ce au trecut prin boală. Un sondaj publicat la începutul anului 2022 arată că mai bine de jumătate dintre pacienții cu COVID au rămas cu oboseală cronică, iar o treime se confruntă cu probleme neurologice și căderea părului. Astfel de simptome apărute în timpul bolii COVID-19 și care persistă la peste trei luni de la trecerea prin boală intră în sfera sindromului long-COVID. Cu toate acestea, 40 la sută din cei care acuză simptome nu merg la medic pentru investigații. Pe de altă parte, România nu are centre pentru tratarea pacienților post-COVID. Cei cu afectare pulmonară severă rămân internați în secțiile de pneumologie, iar cei cu simptomatologie mixtă sunt tratați ambulatoriu. Beatrice Mahler, medic pneumolog și manager al Institutului „Marius Nasta”, a explicat, pentru defapt.ro, că este necesară modificarea legislației pentru ca în secțiile de pneumologie să poată fi angajați kinetoterapeuți, care, împreună cu specialistul, să ajute la recuperarea pacientului cu boală respiratorie. Citește și: Vaccinarea anti-COVID se va face numai în cabinetele medicilor de familie Long-COVID, sindromul care chinuie pacienții: „Am patru luni de când am avut COVID. M-am săturat de umblat pe la doctori” „Am patru luni de când am avut COVID. M-am săturat de umblat la doctori. Fiecare vizită la medic – două, trei pastille în plus și nimic nu ajută în starea asta”, scrie, pe un grup de pacienți de pe Facebook, o femeie. Enumeră pastilele pe care le ia acum, apoi alte simptome pentru care nu a fost încă la medic și îi întreabă pe ceilalți pacienți la ce doctori să mai meargă. „Am avut o formă ușoară, însă efectele pe termen lung își fac simțită prezența. Sunt zile în care mă simt ciudat, amețită, ca și cum odihna nu ar fi fost suficientă, mă simt lipsită de energie, nu pot să mănânc nici foarte mult, deoarece repornesc simptomele intestinale”, scrie o tânără, care a avut boala în urmă cu an. O altă femeie îi scrie că și ea se confruntă de un an și jumătate cu aceleași simptome. „Mă și bucur - Doamne, iartă-mă - când mai citesc că și alții trec prin așa ceva, deoarece câteodată mă întreb dacă nu am luat-o razna”. Un bărbat se plânge de „dureri de cap groaznice” cu care a rămas după COVID și cere sugestii de tratament, pe un alt grup de pacienți. Unii îi recomandă pastile, alții, să meargă la medic. O femeie îi scrie: „Eu nici acum, la un an și jumătate de la COVID, nu am scăpat de ele, zilnic am dureri groaznice”. Alți oameni se plâng de dureri de dinți sau de oase. Unii au spasme musculare și așteaptă controalele la neurolog, vedere încețoșată, o tuse persistentă. „Nu știu ce să mai fac”, scrie o tânără, la mai bine de o lună de la trecerea prin boală. Alții reclamă „înțepături în inimă, probleme cu tensiunea sau cu respirația. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a trecut în revistă peste 200 de simptome post-COVID, reținând că o pătrime dintre pacienții COVID vor avea simptome post-COVID cel puțin încă o lună de la trecerea prin boală, iar unul din 10 reclamă o stare de rău după 12 săptămâni. Această simptomatologie este descrisă ca „long-COVID”. AICI, explicațiile despre long-COVID din partea OMS. Long-COVID, o simptomatologie extrem de variată. Oboseala, cel mai frecvent simptom „Foarte mulți dintre pacienții care au trecut prin COVID, fie că au fost forme ușoare, medii sau severe, prezintă, după trei luni de la infecția acută, încă cel puțin un simptom care deranjează. Statistica arată că cel puțin 80 la sută dintre persoanele care au făcut boala prezintă cel puțin un simptom sau mai multe sau o altă afecțiune legată de COVID sau un sindrom legat de această boală, care a apărut în timpul bolii acute, pentru că sunt mai multe mecanisme care pot declanșa acest sindrom post-COVID”, a explicat, pentru defapt.ro, dr. Virgil Musta, medic primar de boli infecțioase și șef de secție în cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” din Timișoara. DR. Virgil Musta, de la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” din Timișoara. Sursă: Inquam Photos - Virgil Simonescu „Cel mai frecvent simptom este astenia (oboseala). 52% dintre pacienți acuză oboseală pe o perioadă mai lungă de trei luni, dar sunt dureri de cap, tuse, dureri de mușchi, oase, o simptomatologie extrem de variată. Din cauză că boala COVID poate afecta aproape toate organele, apar manifestări pe toate sistemele. Cea mai frecventă manifestare este manifestarea pulmonară, pneumonia sau bronchopneumonia COVID, cu diferite grade de severitate, dar la nivelul inimii pot apărea miocardite, pericardite, sindroame ischemice. La nivelul sistemului nervos, apar zeci de simptome sau sindroame - fie în timpul bolii sau după boală, la nivelul rinichiului, al ficatului, apar manifestări care pot să persiste. Diabetul frecvent este decompensat sau, la pacienții care au predispoziție de a face diabet, declanșează diabetul în timpul bolii și rămân apoi cu acest diabet”, a atras atenția dr. Musta. Defapt.ro: Toți pacienții sunt îndrumați să-și facă niște controale după trecerea prin boală? Cum se procedează? Dr. Virgil Musta: Nu. În primul rând, pe pacienții care au afectare pulmonară dovedită prin radiografie în perioada acută se recomandă ca la trei luni să-și facă un control pentru a vedea nivelul de afectare pulmonară. Pentru pacienții care prezintă diverse simptome este recomandabil să se prezinte la medicul de familie, care să-I îndrume către specialiști, pentru că am auzit situații care – spre exemplu, au făcut miocardită și nu au fost diagnosticați în perioada acută a bolii, desi aveau simptomatologie, iar diagnosticul s-a pus după COVID, în perioada de convalescență a bolii. Atunci se recomandă ca o persoană care a avut alte simptome decât simptomatologia pulmonară să fie evaluată o perioadă de timp de către medicii specialiști din patologia respectivă (neurolog, cardiolog, gastroenterolog, dacă a avut afectare hepatică) astfel încât să ne asigurăm că această afectare nu evoluează, ci regresează în timp. Defapt.ro: Există programe, terapii pe care pacienții le pot accesa sau merg la medic și primesc tratament? Dr. Virgil Musta: Nu există un program special post-COVID, e de mers la medicul de familie, care poate recomanda el terapie sau poate să îl îndrume pe pacient spre medicii specialiști. Există programe de recuperare pulmonară, la pneumologie, dar nu există un program special, ci orice pacient care are o boală cronică pulmonară poate beneficia de programele de recuperare pulmonară. Sunt importante și cred că sunt necesare (programele de recuperare post-COVID, n.r.), dar nu știu să existe în momentul de față într-un program national, cum este programul national HIV-SIDA, programul de diabet sau alte programe naționale finanțate separat de Ministerul Sănătății. Pacienții post-COVID cu simptome mixte au nevoie de recuperare respiratorie La Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din Capitală, sunt îngrijiți în continuare atât pacienți post-COVID care au rămas cu o afectare pulmonară importantă, în secțiile de pneumologie, dar și cei cu simptomatologie mixtă, care pot fi tratați ambulator, în baza unei trimiteri de la medicul de familie. „Avem o categorie de pacienți post-COVID care sunt severi, sunt cei care nu reușesc să fie externați din COVID și să meargă acasă și trebuie să-și continue spitalizarea în secția de pneumologie, sunt pacienți cu o afectare pulmonară important și cu comorbidități, care dezvoltă insuficiență respiratorie. În valul cinci, numărul lor a fost net scăzut față de valul patru. Avem o altă categorie de pacienți care au avut forme severe de boală, reușesc să fie externați după trecerea prin COVID cu stare generală ameliorată, dar, pe fondul imunosupresiei indusă de boala COVID, revin spre spital cu pneumonii importante, care declanșează de regulă fenomene de insuficiență respiratorie acută. Sub tratament, evoluția lor este bună, dar de cele mai multe ori necesită internare. Există o a treia categorie de pacienți care rămân cu o simptomatologie mixtă și respiratorie, care nu necesită internare - tuse, oboseală la efort, de regulă, asociate cu simptome generale de tip oboseală importantă, dureri musculare, căderea părului, simptomatologie care se remite în timp. Și la acești pacienți evaluarea este pe spitalizarea de zi, recomandăm program de recuperare respiratorie și, obligatoriu pentru această categorie de pacienți, recomandăm și evaluarea cardiologică, pentru că, de multe ori, dispneea nu are doar o cauză respiratorie, pulmonară, ci și cardiac”, a explicat, pentru defapt.ro, Beatrice Mahler, medic primar pneumolog și manager al Institutului „Marius Nasta”. Dr. Mahler a arătat că, în prezent, cei mai mulți pacienți sunt cei cu simptomatologie mixtă, pentru că „în ultimul val, formele de afectare nu au necesitat internare, oarecum proporția (de pacienți, n.r.) este similară cu tipul de afectare pe care au avut-o pacienții în perioada de boală acută”. DR. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București. Sursă: Inquam Photos - Octav Ganea Cum se face recuperarea la pacientul cu sindrom long-COVID Pentru recuperare, la Institutul „Marius Nasta” se folosește ghidul elaborat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Ghidul a fost tradus de spital în limba română și este disponibil AICI. „Noi utilizăm ghidul OMS, care, mai ales în prima perioadă după trecerea prin boală, recomandă exerciții care să nu impună un efort important, pentru că știm că sindromul post-COVID presupune de cele mai multe ori afectare multisistemică, iar recuperarea trebuie să se facă lent. Sunt exerciții aparent simple, dar care, făcute cu o anumită constanță și o anumită frecvență de repetare, cresc toleranța la efort și ne interesează ca pacientul să-și reia, încet-încet, activitatea lui zilnică, să nu mai fie dependent de o altă persoană, să își poată desfășura activitățile cu care era obișnuit înainte de trecerea prin boală”, a explicat dr. Mahler. Defapt.ro : La Institutul „Marius Nasta” este un centru de recuperare post-COVID? Sau recuperarea se face în cadrul secției de pneumologie? Dr. Beatrice Mahler: În acest moment, lucrurile sunt blocate în Institutul „Marius Nasta”, pentru că avem secția COVID deschisă pe nivelul 2 de reziliență, cu centrul de evaluare. Recuperarea o putem face în secțiile de pneumologie, la pacienții care sunt internați avem recuperarea din secțiile de pneumologie și avem și un program de reabilitare pulmonară cu kinetoterapeuți și în ambulator. Acolo, pacienții nu trebuie să fie internați, pot să vină să învețe un anumit set de exerciții cu kinetoterapeutul și le pot urma ulterior acasă. Exercițiile nu sunt grele, dar e necesară o evaluare a capacității pulmonare înainte și la finalul exercițiilor, care ar trebui să se întindă pe minim opt săptămâni. Defapt.ro: Este nevoie de trimitere la medicul de familie? Dr. Beatrice Mahler: Pentru spitalizarea de zi, da, este nevoie de trimitere de la medicul de familie, pentru că presupune consult, un set minim de investigații, de sânge, pentru a vedea bilanțul hematologic, funcția hepatica, funcția renală, un examen radiologic și evaluarea funcției respiratorii, care este important. Cu siguranță pacienții au ca indicație și electrocardiografie, dar cu mențiunea că facem doar un screening și în momentul în care observăm că pacientul are simptomatologie sugestivă, modificări electrocardiografice, recomandăm un consult cardiologic care poate fi făcut tot la „Marius Nasta”, pentru că în ambulator avem medic cardiolog care poate să asigure acest consult. Fragment din Ghidul OMS, tradus de Institutul „Marius Nasta” din Capitală. Este nevoie de kinetoterapeuți în secțiile de pneumologie Defapt.ro: Credeți că ar fi necesar să avem centre de recuperare post-COVID? Am văzut că în alte țări se fac. Dr. Beatrice Mahler: Din punctul meu de vedere, recuperarea respiratorie este obligatorie pentru toate afecțiunile pulmonare și cred că este momentul să privim recuperarea respiratorie ca și parte componentă a tratamentului oricărei afecțiuni pulmonare pentru că orice pacient care ajunge în spital cu o boală pulmonară în primul rând nu va avea toleranță la effort, pentru că nu va mai poate respira. Asta înseamnă câteva zile de repaos, câteva zile în care el se decondiționează și acești pacienți care sunt vârstnici, au afecțiuni cronice, dacă nu reușesc să-și mențină activitatea zilnică, au o scădere a masei musculare extrem de importantă. Prin urmare, este foarte bine ca din primele momente în care medicul consider că afecțiunea respiratorie s-a stabilizat, pacientul să beneficieze de ajutorul kinetoterapeutului. Nu este recuperarea medicală la care mă refer eu cea pe care o recomandă medicul de balneofizioterapie, care se face în centre de recuperare pe care le are România, în stațiunile pe care le avem, vorbesc despre recuperarea sub supravegherea medicului pneumolog, prin exerciții pe care le supraveghează kinetoterapeutul, astfel încât de cele mai multe ori, din studiile care sunt în acest moment la nivelul Uniunii Europene, se evidențiază că pacientul își crește toleranța la efort mai repede, datorită kinetoterapiei, și recuperarea și externarea lui se face mult mai rapid. De asemenea, aceste programe de recuperare respiratorie, dacă sunt efectuate anual, asigură pe termen lung un beneficiu. Termen lung în boala respiratorie înseamnă să nu ți se interneze pacientul în următorul an cu altă acutizare, pentru că la fiecare acutizare, de câte ori el necesită tratament antibiotic, practic se pierde o parte din funcția pulmonară, care nu se mai recuperează. Plămânul nu se reface. Se vindecă, dar nu se reface. Defapt.ro: Dar noi avem astfel de programe de recuperare respiratorie? Dr. Beatrice Mahler: Pe site-ul spitalului „Marius Nasta” o să vedeți ghidul de recuperare al pacientului COVID (OMS) tradus în limba română, avem și o broșură cu sfaturi pe care o dăm pacienților noștri post-COVID. Sunt multe centre de pneumologie din România care au astfel de programe, însă, din păcate, în acest moment, legislația pe care o are România nu ne permite să angajăm kinetoterapeuți în secțiile de pneumologie. Sigur, probabil că Ministerul Sănătății, care cunoaște această situație, din câte am înțeles, lucrează la modificări legislative, și aștept să văd care sunt propunerile, pentru că sistemul de reorganizare, sistemul de structură de personal dintr-o unitate sanitară nu a fost modificat din 2010, iar medicina și procedurile medicale și procedurile de tratament s-au schimbat și adaptarea sistemului românesc este obligatorie în acest moment. Defapt.ro: Deci, soluția ar fi acum schimbarea legislației, pentru a putea fi angajați kinetoterapeuți în secții. Dr. Beatrice Mahler:Da, ca să putem face compartimente de recuperare respiratorie în care pacientul cu boală pulmonară, sub îndrumarea medicului pneumolog și cu exercițiile efectuate cu kinetoterapeutul, să poată să-și câștige mai repede independența. Defapt.ro: Asta ar fi valabil pentru toate bolile pulmonare, nu doar pentru COVID? Dr. Beatrice Mahler: Da, absolut, pentru toate bolile pulmonare. Sistemul există în Franța, nu am inventa nimic, pur și simplu am aduce plusvaloare și plus calitatea actului medical, pentru că actul medical în spital nu trebuie făcut exclusiv de medic, sigur, prescripția medicală, diagnosticul sunt obligatorii să fie făcute de medic, dar pacientul are nevoie de psiholog, de kinetoterapeut, de nutritionist. UMF „Carol Davila” pregătește acest tip de asistență medical superioară, trebuie doar să deschidem oarecum sistemul pentru ca acești oameni să vină în echipă, alături de medic. Nu avem o statistică oficială cu numărul de români care se luptă cu sindromul long-COVID România nu are o statistică privind numărul de pacienți care au trecut prin COVID și care se confruntă cu long-COVID, a arătat medicul Virgil Musta, care a atras atenția că în România nu există educația de a merge la doctor cel puțin o dată pe an pentru o evaluare, de aceea este greu de obținut o statistică. În opinia dr. Musta, cei care merg la doctor cu simptome long-COVID sunt cei care „probabil au simptome care îi deranjează foarte mult”. Un indicator referitor la numărul românilor care se confruntă cu long-COVID îl reprezintă relatările de pe grupurile de pacienți de pe Facebook, a arătat dr. Musta. Medicul a atras, însă, atenția că pericolul cu grupurile de pacienți este că, în loc să se adreseze specialistului, „se adresează medicului Facebook, ceea ce este periculos”. 60% din pacienți s-au informat despre long-COVID de pe Facebook. 40% nu s-au dus la un control, deși aveau sechele după boală Un sondaj efectuat în ianuarie 2022 de Asociația „Din grijă pentru client”, efectuat pe 220 de pacienți care au avut COVID-19, arată că 57 la sută se confruntă după trecerea prin boală cu oboseala cronică, iar o treime vorbește despre probleme neurologice și căderea părului. Un pacient din cinci s-a plâns de afecțiuni respiratoria, cardiovasculare sau dureri musculare. Peste 45 la sută dintre pacienții din sondaj au rămas cu probleme de anxietate sau depresie, însă doar 8 la sută au apelat la consiliere psihologică. 60 la sută dintre pacienți au citit informații despre long-COVID pe rețelele de socializare, iar 19 la sută au primit o recomandare de la medicul de familie pentru o evaluare post-COVID. Aproape 40 la sută dintre pacienți nu au făcut nici o investigație, deși au acuzat simptome long-COVID.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră