marți 31 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: energie

156 articole
Politică

Bolojan va lovi în „băieții deștepți” din energie, favorizați de Transelectrica, fief PSD-Ciolacu

Premierul Ilie Bolojan Bolojan promite că, în aprilie, va lovi în „băieții deștepți” din energie, favorizați de Transelectrica, fief PSD-Ciolacu. El a vorbit din nou, într-un interviu pentru G4Media, despre așa-numitele „avize tehnice de racordare”, ATR-uri, eliberate de Transelectrica în număr excesiv de mari unor firme care nu desfășurau nici o activitate, blocând astfel investitorii care chiar doreau să dezvolte noi capacități de producție de energie.  Citește și: Ucrainenii au calculat precis, la dolar, cât îi costă să lichideze un soldat rus Fără să facă referire la faptul că Transelectrica este condusă de un consilier județean PSD din Buzău, Bolojan a afirmat că va „elibera aceste rețele de aceste proiecte de tip parazit pentru a-i lăsa pe cei care vor să investească în energia românească să o facă”. Bolojan va lovi în „băieții deștepți” din energie, favorizați de Transelectrica, fief PSD-Ciolacu „Ce s-a întâmplat în ultimii 3 ani de zile? Transelectrica, în principal, dar și companiile care sunt principalii furnizori au eliberat acorduri de racordare în rețea, rețineți, de 78.000 de megawați, față de 9000 cât îl avem deja asigurat. Au eliberat de opt ori mai mult. Asta ar însemna că, dacă s-ar face jumătate din aceste investiții, am putea asigura cu energie electrică aproape toată Europa Centrală, ceea ce bineînțeles că nu este fezabil. Dar ce se întâmplă în fapt? Blocându-se niște locuri la o masă unde cineva ar vrea să investească, în momentul în care un investitor serios se duce la Transelectrica și vrea să facă o investiție, i se spune una din două lucruri. Sau că nu se poate pentru că deja este ocupată toată rețeaua, deci scaunul de la masă este ocupat. Sau că pentru a interveni în rețeaua respectivă înseamnă practic să investești o grămadă de lucru, adică să-ți mai cumperi un scaun”, a explicat premierul.  „Ce trebuie să facem și facem asta: vom impune niște restricții pentru cei care le-au primit deja (avizele tehnice de racordare – n.red.) în așa fel încât să le crească garanțiile că dacă nu fac acele investiții, vor pierde 20% din valoarea acelei investiții. În felul acesta, probabil că nu de pe o zi pe alta, dar într-un termen scurt, vom elibera aceste rețele de aceste proiecte de tip parazit pentru a-i lăsa pe cei care vor să investească în energia românească să o facă”, a anunțat premierul, apreciind că este posibilul să scadă cu 10-20%.  În 18 martie, Victor Moraru, un fost primar PSD al localității Amara, cu facultate privată terminată la 38 de ani, a fost dat afară din directoratul Transelectrica, după ce ORNISS i-a retras accesul la documente secrete.  CEO la Transelectrica este Ștefăniță Munteanu, membru PSD, fost consilier județean în Buzău, fieful fostului premier Ciolacu. El are studii la Facultatea de Management, Marketing, Universitatea Română-Americană. Presa a scris că el ar fi finul lui Marcel Ciolacu. 

Bolojan va lovi în „băieții deștepți” din energie, favorizați de Transelectrica, fief PSD-Ciolacu Foto: Inquam/Octav Ganea
Bolojan spune ce s-ar întâmpla dacă companiile de stat din energie ar fi „administrate bine” Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Bolojan spune ce s-ar întâmpla dacă companiile de stat din energie ar fi „administrate bine”

Premierul Ilie Bolojan spune ce s-ar întâmpla dacă companiile de stat din energie ar fi „administrate bine”: „Prețul de producție ar scădea cu câteva procente, ar fi un efect în lanț care s-ar vedea peste tot”, a spus el, într-un interviu pentru Euronews. Citește și: Siegfried Mureșan: Grindeanu „dezinformează masiv” când spune că încrederea în socialiști crește, în Europa Însă el a explicat că cei care conduc aceste companii au contracte de management care face imposibilă concedierea lor.  Bolojan spune ce s-ar întâmpla dacă companiile de stat din energie ar fi „administrate bine” „Trebuie să recunoaștem că administrarea companiilor de stat nu se face la nivelul la care s-ar putea face de bine. Gândiți-vă, pe piața energiei, jumătate din energia României se produce de către companii de stat. Dacă aceste companii ar fi administrate bine și prețul de producție ar scădea cu câteva procente, ar fi un efect în lanț care s-ar vedea peste tot”, a spus liderul liberal.  El a contestat inclusiv concursurile prin care au fost numiți managerii companiilor de stat. „Aceste companii sunt conduse de manageri, care au fost numiți pe baza unui concurs mai corect sau mai puțin corect, dar la final au un contract de management în care, din păcate, mulți dintre ei nu au clauze care să facă ca ocuparea acestui post să fie o problemă de provocare și nu o recompensă pentru ei. Din păcate, în multe cazuri, am avut o abordare de tip recompensă și oamenii aceștia, pe de o parte, n-au nici motivația interioară să facă ceea ce trebuie, dar n-au niciun contract care să le impună anumite aspecte de performanță”, a afirmat premierul, potrivit unei transcrieri a site-ului stiripesurse.ro. 

Republica Moldova, stare de urgență energetică (sursa: gov.md)
Internațional

Republica Moldova, stare de urgență în sectorul energetic după avarierea unei linii electrice majore

Guvernul Republicii Moldova a aprobat instituirea stării de urgență în sectorul energetic, pe întreg teritoriul țării, pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu 25 martie 2026. Decizia vine în contextul unor perturbări majore în sistemul energetic, cauzate de avarierea unei linii electrice esențiale pentru importul de energie. Decizia trebuie validată de Parlament Potrivit Ministerului Energiei, măsura urmează să fie aprobată oficial de Parlament, motiv pentru care a fost convocată o ședință extraordinară. Citește și: Siegfried Mureșan: Grindeanu „dezinformează masiv” când spune că încrederea în socialiști crește, în Europa "În conformitate cu articolul 29 din Legea nr. 248/2025 privind managementul situaţiilor de criză, măsura a fost propusă în baza şedinţei de astăzi convocată pe platforma Centrului Naţional de Management al Crizei şi în baza solicitării Ministerului Energiei. În contextul atacurilor militare ale Rusiei asupra infrastructurii din sudul Ucrainei care au dus la scoaterea din funcţiune a liniei electrice aeriene de 400 kV Vulcăneşti - Isaccea, decizia este fundamentată de analiza riscurilor, de necesitatea unor intervenţii urgente pentru protejarea infrastructurii critice şi mobilizarea resurselor suplimentare", se menţionează în comunicat. Linie electrică vitală, scoasă din funcțiune Incidentul a avut loc pe 23 martie, iar linia de înaltă tensiune Vulcănești–Isaccea, principala arteră de import din sistemul european ENTSO-E, a fost afectată. Aceasta asigură, în mod normal, între 60% și 70% din consumul de energie al malului drept al Republicii Moldova. În prezent, fluxul de energie pe această rută este zero, ceea ce generează un deficit estimat de până la 350–400 MW în orele de vârf. Tentative de reconectare fără succes Operatorul de transport ÎS „Moldelectrica” a intervenit imediat după incident, activând protocoalele de siguranță și încercând reconectarea automată a liniei. Defecțiunile tehnice identificate pe teritoriul Ucrainei indică însă un scurtcircuit sever, care necesită intervenții complexe. Sistemul funcționează la limită Autoritățile au reușit să mențină temporar stabilitatea sistemului prin soluții alternative, însă acestea sunt limitate. "Chiar dacă sistemul funcţionează momentan stabil prin utilizarea liniilor de 110 kV în regim insularizat şi prin reconectarea LEA 330 kV Bălţi-Dnestrovsc, aceste resurse sunt limitate şi pot acoperi doar o fracţiune din necesarul naţional. Mai mult, procesul de restabilire este îngreunat de identificarea unor rămăşite de drone prăbuşite în apropierea infrastructurii afectate pe partea ucraineană, fiind necesare lucrări de deminare înainte ca echipele tehnice să poată interveni în totalitate în siguranţă", se arată în comunicat. Ce presupune starea de urgență energetică Ministerul Energiei subliniază că declararea stării de urgență oferă autorităților instrumentele necesare pentru a gestiona criza. Măsura permite: adoptarea rapidă a deciziilor pentru asigurarea resurselor energetice derogări de la procedurile obișnuite de achiziții alocarea urgentă de fonduri pentru energie și echipamente posibilitatea raționalizării consumului Coordonare cu România și Ucraina Autoritățile anunță că măsurile vor facilita o coordonare mai eficientă cu partenerii regionali. "Totodată, acest regim facilitează o coordonare strategică centralizată prin CNMC, asigurând comunicarea constantă cu partenerii din România şi Ucraina, dar şi informarea corectă a populaţiei despre măsurile de economisire necesare. În paralel, echipele tehnice continuă monitorizarea permanentă şi verificările în teren. Reiterăm că această măsură este una de protecţie a securităţii naţionale, cu scopul de a limita efectele crizei şi de a asigura funcţionarea serviciilor vitale - sănătate, servicii sociale, ordine publică şi altele", se mai arată în comunicat. Autoritățile de la Chișinău consideră că situația actuală depășește un simplu incident tehnic și are implicații directe asupra securității naționale.

Javier Milei spune că Argentina poate oferi Europei independența energetică, ba chiar mai mult Foto: X Javier Milei
Economie

Javier Milei spune că Argentina poate oferi Europei independența energetică, ba chiar mai mult

Președintele Javier Milei spune că Argentina poate oferi Europei independența energetică, ba chiar mai mult decât atât: „Europa a căutat independența energetică ani de zile; noi oferim ceva mai bun: un partener de încredere, cu rezerve enorme și un guvern care își onorează contractele”, a spus el, într-un discurs ținut în Ungaria. Citește și: Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk - WSJ. Ucraina ar fi recuperat circa 400 km pătrați Argentina are deja un acord cu Germania, unde ar urma să exporte, din 2027, două milioane de tone de gaze lichefiate pe an.  Javier Milei spune că Argentina poate oferi Europei independența energetică, ba chiar mai mult „Argentina este în măsură să garanteze securitatea energetică a Europei. Trăim o goană după aur în investițiile energetice; imaginați-vă că până în 2030 vom exporta peste 30 de miliarde de dolari americani pe an. Europa a căutat independența energetică ani de zile; noi oferim ceva mai bun: un partener de încredere, cu rezerve enorme și un guvern care își onorează contractele”, a fost întregul emsaj, pe acest subiect, al președintelui argentinian. Legea RIGI (Régimen de Incentivo para Grandes Inversiones) din 2024, adoptată de președintele Javier Milei, a oferit stabilitate fiscală pe 30 de ani, importuri scutite de taxe vamale și repatrierea gratuită a capitalului pentru investiții de peste 200 de milioane de dolari, atrăgând proiecte energetice. Extinsă în 2026 pentru a acoperi forajul de șist în amonte, legea a atras firme precum YPF, Vista și Pampa. Aceste stimulente pentru investiții au făcut ca Argentina să treacă de la importuri energetice la un surplus energetic de 7,8 miliarde de dolari la începutul anului 2026. RIGI a atras cereri de investiții în valoare de 50 de miliarde de dolari, Argentina beneficiind de 15 miliarde de dolari în investiții străine directe în 2024 - peste 60% în energie și minerit, legate de Vaca Muerta. Investițiile în amonte au atins 9,4-10 miliarde de dolari în 2025, finanțând conducte precum Vaca Muerta Sur (trei miliarde de dolari).  Firme internaționale precum Harbour Energy (Marea Britanie) s-au alăturat YPF și Pampa în proiecte GNL aprobate de RIGI, începând cu 2027. ADNOC (EAU) și Eni (Italia) au încheiat parteneriate cu YPF pentru gaze lichefiate, primele exporturi urmând să fie efectuate în a doua jumătate a anului 2026. Continental Resources (SUA) a achiziționat active în perioada 2025-2026. Mai sunt implicate în proiecte energetice din Argentina și Tecpetrol, TotalEnergies (listată la bursa franceză) și Vista (listată la bursa americană).     

Israel atacă zăcământul South Pars din Iran (sursa: rogtecmagazine.com)
Internațional

Israel atacă infrastructura energetică iraniană: South Pars, cel mai mare zăcământ de gaze din lume

Un atac lansat de Israel asupra câmpului de gaze South Pars din Iran ar fi fost coordonat și aprobat de administrația americană condusă de Donald Trump, potrivit unei investigații publicate de site-ul Axios, care citează doi oficiali israelieni de rang înalt. Informația a fost confirmată și de un oficial din domeniul apărării din SUA, conform aceleiași surse. Cel mai mare câmp de gaze din lume Câmpul offshore South Pars, situat în Golful Persic și împărțit între Iran și Qatar, este cel mai mare zăcământ de gaze naturale din lume. Citește și: EXCLUSIV Salariul unui director la monopolul RetuRO: peste 38.000 de lei net lunar. Compania, buget secret Partea exploatată de Qatar este cunoscută sub numele de North Field, iar autoritățile de la Doha au reacționat dur la atac. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe din Qatar, Majed Al Ansari, a calificat lovitura drept „un pas periculos și iresponsabil”. Iranul a transmis, la rândul său, că va lua „măsuri decisive” în urma atacului. Drone americane și israeliene au lovit infrastructura energetică din Iran Potrivit presei de stat iraniene, patru unități de procesare a gazelor din sudul Iranului au fost avariate în urma unor atacuri cu drone atribuite SUA și Israelului. Țintele au fost instalații din Assaluyeh, care procesează gaze provenite din fazele 3, 4, 5 și 6 ale câmpului South Pars. Guvernatorul local, Eskandar Pasalar, a declarat că facilitățile „au fost scoase din funcțiune” pentru a limita și preveni extinderea incendiilor. Deși nu au fost raportate victime, impactul asupra producției de gaze nu a fost încă estimat oficial. Posibile efecte asupra producției și piețelor energetice Atacul ar putea duce la scăderea producției din platformele offshore conectate la instalațiile afectate, însă autoritățile nu au oferit detalii privind amploarea pierderilor. Reacția piețelor nu a întârziat: indicele olandez TTF pentru gaze a crescut cu 5% în decurs de o oră de la apariția informației contractele futures pentru petrolul Brent au înregistrat, de asemenea, creșteri South Pars asigură între 70% și 75% din producția de gaze a Iranului și este esențial pentru industria petrochimică și producția de benzină a țării. Al doilea val de atacuri asupra infrastructurii energetice iraniene Loviturile recente reprezintă al doilea val de atacuri asupra infrastructurii energetice iraniene de la începutul conflictului, declanșat pe 28 februarie. Anterior, au fost vizate depozite de petrol din Karaj, Shahran, Aghdasieh și Shahr-e Rey, în apropierea capitalei Teheran. De asemenea, rafinăria de stat din Teheran, cu o capacitate de 220.000 de barili pe zi, ar fi fost afectată, deși amploarea pagubelor nu este clară. Instalațiile din Assaluyeh, lovite și în conflictul anterior Instalațiile de procesare a gazelor din Assaluyeh nu sunt la prima lovitură. Acestea au fost vizate și în timpul conflictului de 12 zile dintre Iran și Israel din luna iunie. Atunci, o unitate din faza 14 a fost lovită, provocând incendii și perturbări ale producției. Iranul a reușit însă să reia activitatea în aproximativ două săptămâni. Riscuri majore pentru exporturile de petrol ale Iranului Escaladarea atacurilor asupra infrastructurii energetice ar putea avea consecințe majore asupra producției și exporturilor Iranului. Estimările indică faptul că până la 3,4 milioane de barili pe zi din producția de țiței și aproximativ 1,5 milioane de barili pe zi din exporturi ar putea fi afectate în cazul unor noi lovituri.

AfD cere petrol importat din Rusia (sursa: Facebook/Alice Weidel)
Internațional

Lidera extremiștilor germani AfD critică SUA și cere reluarea importurilor de energie din Rusia

Alice Weidel, lidera partidului german AfD, a criticat dur Statele Unite în contextul conflictului din Iran și a cerut reluarea livrărilor de petrol și gaze din Rusia, invocând riscurile majore pentru economia europeană și securitatea energetică. Declarațiile au fost făcute la Berlin, înaintea unei ședințe a grupului parlamentar AfD. Critici la adresa strategiei SUA în conflictul din Iran Weidel a pus sub semnul întrebării modul în care Washingtonul a gestionat intervenția militară, sugerând lipsa unui plan clar: Citește și: Încă o megainvestiție a statului într-un terminal al unui aeroport cu 2-3 zboruri pe zi: Kogălniceanu, Constanța „Faptul că acum se solicită ajutor arată că această intervenție a fost abordată fără o strategie coerentă. Aceste lucruri ar fi trebuit gândite dinainte.” Lidera AfD a reacționat astfel la apelul președintelui american Donald Trump către aliații NATO de a sprijini securizarea transporturilor de petrol prin Strâmtoarea Ormuz. AfD avertizează: NATO riscă să devină o alianță ofensivă Potrivit lui Weidel, implicarea NATO în astfel de operațiuni ar schimba natura alianței: „Ar însemna că, dacă un stat membru atacă un alt stat, ceilalți ar trebui să intervină. Consider acest lucru destul de periculos.” Aceasta a subliniat că nu există o obligație clară de sprijin în acest context și a avertizat asupra riscului transformării NATO dintr-o alianță defensivă într-una ofensivă. Lipsa unei strategii de ieșire, criticată de AfD Partidul german susține că a avertizat încă de la început asupra riscului de escaladare a conflictului. „Este evident că nici americanii nu au gândit o strategie de ieșire și nu este clar cum va evolua situația”, a declarat Weidel. Apel pentru reluarea importurilor de energie din Rusia În contextul creșterii prețurilor la energie, lidera AfD a cerut schimbări majore în politica energetică a Germaniei și a Europei. Printre măsurile propuse se numără: renunțarea la taxarea CO₂; stoparea subvențiilor pentru energia eoliană și solară; revenirea la energia nucleară; reluarea negocierilor cu Rusia pentru importurile de petrol și gaze. „Europa nu poate renunța la resursele rusești” Alice Weidel a avertizat că situația geopolitică actuală face dificilă renunțarea completă la resursele energetice rusești: „Nici economia mondială, nici Germania nu pot, pe termen lung, să renunțe la materiile prime și la energia din Rusia, în contextul situației explozive din Golful Persic.”

Premierul Belgiei propune acord energetic cu Rusia (sursa: Facebook/Bart De Wever)
Internațional

Premierul Belgiei propune „normalizarea relațiilor cu Rusia”: Europa are nevoie de energie ieftină

Premierul Belgiei, Bart De Wever, a declarat că Uniunea Europeană ar trebui să ia în considerare normalizarea relațiilor cu Rusia pentru a redobândi accesul la energie mai ieftină.  Declarațiile liderului belgian au stârnit reacții în interiorul Uniunii Europene și chiar în propriul guvern, fiind interpretate ca o deschidere către un posibil dialog economic cu Rusia, în pofida sancțiunilor aflate în vigoare. Bart De Wever: Europa trebuie să ajungă la un acord cu Rusia Într-un interviu acordat publicației belgiene L’Echo, premierul Bart De Wever a susținut că Uniunea Europeană are puține opțiuni reale pentru a influența Rusia în actualul context geopolitic. Citește și: Primarii PSD refuză să folosească banii europeni pentru pensionari, acuză Dragoș Pîslaru. 160 milioane euro, nefolosiți Potrivit acestuia, livrările de arme către Ucraina nu reprezintă o amenințare suficientă pentru Kremlin, iar sancțiunile economice nu pot paraliza economia rusă fără sprijinul deplin al Statelor Unite. „Dacă nu putem reprezenta o amenințare pentru Vladimir Putin prin trimiterea de arme Ucrainei și nu putem sufoca economic Rusia fără ajutorul SUA, ne rămâne o singură soluție: să ajungem la un acord”, a explicat premierul belgian. În opinia sa, Europa trebuie să își consolideze apărarea, dar și să regândească relația cu Moscova. „Este necesar să ne reînarmăm și să ne remilitarizăm frontierele. În același timp, trebuie să normalizăm relațiile cu Rusia și să recuperăm accesul la energie ieftină”, a afirmat De Wever. Lideri europeni care gândesc la fel, dar nu o spun public Premierul belgian susține că există și alți lideri europeni care împărtășesc această perspectivă, însă evită să o exprime public. „Există lideri europeni care sunt de acord cu această idee, dar niciunul nu îndrăznește să o spună cu voce tare”, a afirmat el. În viziunea sa, încheierea conflictului din Ucraina ar fi în interesul Europei, însă acest lucru trebuie făcut fără a subestima riscurile reprezentate de Vladimir Putin. Decizia SUA privind petrolul rusesc amplifică tensiunile Declarațiile premierului belgian vin într-un moment sensibil pentru politica energetică europeană. Recent, Statele Unite au anunțat relaxarea temporară a sancțiunilor asupra petrolului rusesc, pe fondul perturbărilor globale în aprovizionarea cu energie cauzate de conflictul din Orientul Mijlociu. Această decizie a generat îngrijorare în Uniunea Europeană, unde există temeri că Rusia ar putea obține venituri suplimentare din exporturile de petrol, fonduri care ar putea fi folosite pentru finanțarea armatei. UE respinge ideea reluării importurilor de energie rusească Reacția Bruxellesului nu a întârziat să apară. Comisarul european pentru energie și locuințe, Dan Jurgensen, a reamintit că Uniunea Europeană a decis deja să renunțe la importurile de energie din Rusia. Potrivit acestuia, continuarea acestei strategii este „extrem de importantă”, deoarece UE nu trebuie să contribuie indirect la finanțarea războiului Rusiei în Ucraina. În plus, Europa nu trebuie să permită Moscovei să folosească energia ca instrument de presiune politică sau economică. Oficialul european a subliniat că independența energetică rămâne o prioritate strategică pentru blocul comunitar. Divergențe chiar în guvernul belgian Declarațiile premierului Bart De Wever au provocat reacții și în interiorul executivului belgian. Ministrul de externe al Belgiei, Maxime Prevot, s-a distanțat de poziția șefului guvernului, afirmând că dialogul cu Rusia este necesar, dar acesta nu trebuie confundat cu o normalizare a relațiilor. „Dialogul este necesar, dar dialogul nu înseamnă normalizare. Este o diferență esențială”, a explicat Prevot. Totuși, atât premierul De Wever, cât și ministrul de externe au reiterat că sprijinul Belgiei pentru Ucraina rămâne neschimbat. Planul privind activele rusești blocate a fost blocat de Belgia Premierul belgian s-a remarcat și la finalul anului trecut prin blocarea unui plan propus de Comisia Europeană. Proiectul prevedea confiscarea activelor rusești înghețate în Uniunea Europeană și utilizarea acestora pentru finanțarea unui „împrumut de reparații” de aproximativ 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei. Majoritatea acestor active sunt depozitate în Belgia, iar guvernul de la Bruxelles a considerat că o astfel de măsură ar putea expune țara la posibile represalii din partea Rusiei. În urma opoziției belgiene, liderii europeni au renunțat la planul inițial. UE va finanța împrumutul pentru Ucraina prin datorie comună Ca alternativă, Uniunea Europeană a decis să finanțeze sprijinul pentru Ucraina prin emiterea de datorie comună europeană. Împrumutul de 90 de miliarde de euro va fi garantat de bugetul Uniunii Europene, ceea ce înseamnă că statele membre vor fi responsabile pentru rambursarea acestuia. Teoretic, Ucraina ar trebui să returneze banii doar dacă Rusia va plăti în viitor reparații de război — un scenariu considerat puțin probabil de mulți analiști. Ungaria, Cehia și Slovacia au obținut scutiri de la garantarea împrumutului Mecanismul de garantare a împrumutului a întâmpinat însă opoziția unor state membre. Ungaria, Republica Cehă și Slovacia au cerut și au obținut excluderea de la participarea la garanțiile financiare, amenințând că vor bloca întregul mecanism prin veto. Premierul ungar Viktor Orbán a avertizat că Ucraina nu va putea rambursa acest împrumut, iar în final statele UE ar putea fi nevoite să suporte costurile. În prezent, mecanismul financiar rămâne blocat, după ce Viktor Orbán a folosit din nou veto-ul, ca reacție la oprirea fluxului de petrol rusesc prin secțiunea ucraineană a conductei Drujba.

România și Germania semnează acord energetic (sursa: Facebook/Bogdan Ivan)
Eveniment

Acord energetic România-Germania: investiții în energie regenerabilă și infrastructură strategică

Ministrul român al Energiei, Bogdan Ivan, și ministrul german al Economiei și Energiei, Katherina Reiche, au semnat luni o declarație comună care vizează extinderea colaborării în domenii strategice precum producția de energie, industria energetică, hidrogenul, gazele naturale și captarea carbonului. Documentul deschide calea pentru noi investiții și proiecte comune care ar putea consolida securitatea energetică a României și a întregii regiuni europene. Parteneriat strategic România–Germania în sectorul energetic Anunțul a fost făcut de ministrul român al Energiei, Bogdan Ivan, într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook, în care a subliniat importanța acordului semnat cu omologul său german. Citește și: Primarii PSD refuză să folosească banii europeni pentru pensionari, acuză Dragoș Pîslaru. 160 milioane euro, nefolosiți „Astăzi am semnat, alături de Katherina Reiche, ministrul german al Economiei și Energiei, declarația comună care deschide un parteneriat direct și oportunități concrete pentru dezvoltarea și securitatea economică a României”, a transmis ministrul. Potrivit acestuia, Germania este deja principalul partener economic al României, iar noul document consolidează cooperarea bilaterală în domenii energetice esențiale. Domeniile-cheie ale cooperării energetice Declarația comună semnată de cei doi miniștri stabilește cadrul pentru colaborarea în mai multe sectoare strategice ale industriei energetice. Printre domeniile vizate se numără: investiții în capacități de producție a energiei; dezvoltarea capacităților industriale; consolidarea securității energetice; creșterea eficienței energetice; dezvoltarea energiei regenerabile; proiecte legate de hidrogen; utilizarea și infrastructura pentru gaze naturale; tehnologii de captare și stocare a carbonului. Aceste direcții de colaborare sunt considerate esențiale pentru modernizarea sectorului energetic și pentru tranziția către surse de energie mai curate. România, tot mai aproape de statutul de hub energetic regional Bogdan Ivan a subliniat că România este privită tot mai clar ca un potențial hub energetic regional, într-un context european în care securitatea energetică și infrastructura de transport al energiei devin priorități strategice. Potrivit ministrului, interconectările energetice și dezvoltarea infrastructurii sunt esențiale pentru stabilitatea pieței energetice din regiune. Coridorul Vertical și diversificarea surselor de energie Un element central al strategiei energetice regionale este consolidarea Coridorului Vertical, care ar putea contribui la diversificarea surselor de energie ale Europei. Ministrul Energiei a explicat că acest proiect, alături de accesul la resurse energetice diversificate, inclusiv din Statele Unite, ar putea reduce vulnerabilitatea Europei la fluctuațiile pieței globale de petrol și gaze. „Consolidarea Coridorului Vertical, a resurselor diverse de energie, inclusiv din SUA, și dezvoltarea legăturilor energetice din regiune au o miză clară: o Europă mai sigură, mai bine conectată și mai puțin vulnerabilă la modificări ale pieței mondiale de petrol și gaze”, a declarat Ivan. Continuarea dialogului început la Berlin Potrivit ministrului român al Energiei, declarația comună semnată luni reprezintă o continuare a discuțiilor începute în timpul vizitei oficiale efectuate la Berlin în octombrie 2025. Documentul consolidează rolul României ca actor important în sectorul energetic european și creează premisele pentru proiecte concrete în domeniu. „Acum, important este să ducem acest parteneriat mai departe și să îl transformăm în investiții, proiecte și rezultate concrete pentru România”, a concluzionat ministrul Energiei.

Bolojan sugerează că corupția Transelectrica, condusă de clientul PSD, blochează piața de energie Foto: Facebook
Politică

Bolojan sugerează că corupția Transelectrica, condusă de clientul PSD, blochează piața de energie

Premierul Ilie Bolojan sugerează că corupția Transelectrica, condusă de clientul PSD, un apropiat al lui Ciolacu, blochează piața de energie și astfel menține prețurile mari. CEO la Transelectrica este Ștefăniță Munteanu, membru PSD, fost consilier județean în Buzău, fieful fostului premier Ciolacu. El are studii la Facultatea de Management, Marketing, Universitatea Română-Americană. Presa a scris că el ar fi finul lui Marcel Ciolacu.  Citește și: Primarii PSD refuză să folosească banii europeni pentru pensionari, acuză Dragoș Pîslaru. 160 milioane euro, nefolosiți Este pentru a doua oară când Bolojan vorbește despre așa-numitele ATR-uri -  aviz tehnic de racordare la rețeau electrică - eliberate de Transelectrica în număr foarte mare.  Bolojan sugerează că corupția Transelectrica, condusă de clientul PSD, blochează piața de energie „Ca să poţi să produci energie, trebuie să te poţi racorda la sistemul nostru de reţele. Dacă terenul este ocupat, atunci nu te poţi racorda, iar dacă e înghesuială într-o anumită zonă, ţi se cer costuri suplimentare, aşa-numirele întăriri de reţea, ca să dezvolţi reţeaua. Ştiţi în 3 ani de zile câte ATR-uri am eliberat, deci viitoare proiecte de conectare? 78.000 de megawati. Deci gândiţi-vă, dacă de la 9.000 am creşte la 11.000, 12.000, 13.000, am avea supraproducţie. Au eliberat unor oameni care cea mai mare parte fac doar hârtii, ei au ocupat reţelele, iar dumneavoastră, un investitor, dacă vreţi să faceţi o investiţie, nu vă mai puteţi racorda, că este ocupată. Dar a doua zi, după ce vă duceţi la această companie, s-ar putea să vă sune cineva care are un proiect, care să vă spună: vă vând eu documentaţia şi trebuie să spargem aceste ATR-uri care sunt de ani de zile ocupate şi practic în felul acesta ocupă posibilitatea de a produce energie în România, nu te poţi racorda la reţele sau te poţi racorda peste ceva ani sau poţi să produci ceva la nişte preţuri foarte mari”, a explicat Bolojan la Digi 24. El a vorbit și despre sistemul de „traderi” din energie și a atacat Hidroelectrica. „Trebuie să facem ordine în zona de traderi pentru că este anormal. Dacă am lucra serios toată lumea şi n-ar fi blocaje şi întârzieri, eu cred că între şase luni şi un an de zile am vedea nişte căderi serioase, pentru că asta înseamnă să încurajăm şi să finanţăm stocarea doar, să forţăm Hidroelectrica, care n-a făcut aproape nimic să facă stocare, să-şi facă stocarea şi să facem ordine în piaţă, în aşa fel încât contractele pe termen lung să devină dominante, în aşa fel încât preţurile la care cumpără companiile să fie predictibile nu să stea în fiecare zi la preţul zilnic, dar pentru asta trebuie lucrat foarte serios”, a arătat premierul. 

Prosumatorii, acuzați că scumpesc energia, iar prețul va fi plătit de consumatori Foto: Translelectrica
Economie

Prosumatorii, acuzați că scumpesc energia, iar prețul va fi plătit de consumatori

Prosumatorii, acuzați că scumpesc energia, iar prețul va fi plătit de consumatori. Dezvoltarea segmentului de prosumatori trebuie susţinută pentru acoperirea consumului propriu, însă extinderea nelimitată a acestuia generează costuri semnificative în piaţă, de până la 372 de lei pentru fiecare MWh introdus în reţea, costuri care vor fi suportate în final de consumatori, a declarat luni preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România, Laurenţiu Urluescu, cu ocazia lansării unui studiu de specialitate. Citește și: De ce îl atacă Ciolacu pe Bolojan: premierul a vorbit despre „băieții deștepți din energie”, unul dintre aceștia fiind nepotul liderului PSD Asociaţia a lansat "Studiul privind evoluţia, cadrul de reglementare şi impactul prosumatorilor asupra sistemului energetic din România", realizat de ASC Xlaed Business Hub SRL. Prosumatorii, acuzați că scumpesc energia, iar prețul va fi plătit de consumatori „România a înregistrat una dintre cele mai rapide creşteri ale numărului de prosumatori la nivel european. De la 303 prosumatori în 2019, s-a ajuns la aproape 300.000 la începutul anului 2026. Capacitatea instalată a crescut de la mai puţin de 5 MW la aproximativ 3.400 MW la finalul anului 2025, iar producţia anuală generată a atins circa 4,5 TWh, reprezentând aproximativ 9% din producţia totală de energie electrică a României", susţin autorii studiului.Cu rate medii anuale de creştere de peste 200% în perioada 2022-2024, România a depăşit ritmul pieţelor mature precum Germania, Spania sau Italia."Sigur, creşterea preţurilor la energie electrică a fost principalul factor economic al apariţiei şi evoluţiei spectaculoase a prosumatorilor. Dar, potrivit studiului, dacă am raporta costurile suplimentare ale furnizorilor la cantitatea de energie electrică introdusă în reţea de către prosumatori s-ar obţine costul adiţional al fiecărui MWh produs de aceştia între 200 şi 372 lei/MWh, cost care în final este susţinut de consumatori", a afirmat Laurenţiu Urluescu, preşedintele AFEER, cu ocazia lansării studiului.Pe de altă parte, el a subliniat că existenţa prosumatorilor pe piaţa internă de energie are multe efecte benefice."Prosumatorii contribuie la modernizarea sistemului energetic prin: creşterea ponderii energiei regenerabile; potenţialul de a participa la servicii de echilibrare prin agregare şi stocare; accelerarea digitalizării şi adoptării de tehnologii noi. Totuşi, această evoluţie impresionantă a perturbat semnificativ activitatea în sector, mai ales pentru că s-a suprapus peste efectele crizei energetice şi ale plafonării preţurilor. De aceea am solicitat acest studiu: pentru a evalua cât mai bine ce se întâmplă în piaţă, ce se întâmplă cu producţia distribuită, la ce concluzii se ajunge şi, mai ales, ce este de făcut în viitor", a explicat Laurenţiu Urluescu.În opinia sa, "nu se poate continua la infinit acest trend, fiindcă impactul în piaţă va fi din ce în ce mai mare"."După cum cunoaşteţi poziţia asociaţiei, toate propunerile noastre sunt de a modifica pentru viitor, nu pentru ce există deja instalat, fiindcă noi întotdeauna considerăm că schimbarea regulilor în timpul jocului este neetică şi neproductivă şi de aceea milităm ca orice modificare care este necesară pe partea de reglementare să se aplice pentru investiţiile viitoare", a adăugat preşedintele AFEER.Studiul arată că modelul actual de reglementare generează costuri suplimentare pentru furnizori şi operatorii de reţea, care sunt transferate, direct sau indirect, către consumatorii non-prosumatori. Astfel, estimările indică un impact anual de ordinul zecilor de milioane de euro pentru situaţia din 2024, cu tendinţă de creştere proporţională cu numărul de prosumatori conectaţi."Unul dintre cele mai controversate efecte, evidenţiat în studiu, este subvenţia încrucişată, prin care beneficiile acordate prosumatorilor sunt susţinute de ceilalţi clienţi din sistem. În condiţiile în care exceptarea de la plata dezechilibrelor se aplică instalaţiilor de până la 400 kW - cel mai ridicat prag din Europa - România se află la limita superioară a scutirilor permise de legislaţia europeană. În acest sens, poziţia ACER este clară: prosumatorii trebuie să contribuie în mod adecvat la costurile generale ale sistemului (reţea, sistem, dezechilibre), iar scutirile ar trebui limitate la instalaţiile cu adevărat mici", susţin autorii cercetării.Reţelele de distribuţie din România, concepute iniţial pentru un flux unidirecţional al energiei, se confruntă astăzi cu presiuni semnificative generate de extinderea rapidă a producţiei distribuite. Această transformare a schimbat fundamental modul de operare al reţelei, introducând fluxuri bidirecţionale şi provocări tehnice fără precedent.În acest context, devine esenţială adoptarea unor reglementări dedicate care să integreze toate elementele ce guvernează activitatea prosumatorilor, în deplină aliniere cu Directiva UE privind Energia Regenerabilă (RED III)."Integrarea rapidă a unui număr tot mai mare de prosumatori schimbă fundamental modul de operare al sistemului energetic naţional. Pentru ca această transformare să rămână sustenabilă pe termen lung, este necesară o reglementare unitară, care să coreleze obiectivele de decarbonare cu stabilitatea sistemului energetic şi a pieţei de energie electrică", susţine Laurenţiu Urluescu.Potrivit cercetării, creşterea accelerată a numărului de prosumatori în România a produs modificări semnificative în piaţa de energie, cu efecte directe asupra funcţionării acesteia şi asupra activităţii furnizorilor."Această evoluţie contribuie, fără îndoială, la atingerea obiectivelor tranziţiei energetice, însă amploarea şi ritmul creşterii impun o adaptare a cadrului de reglementare, astfel încât acesta să fie coerent, echitabil şi sustenabil pentru toţi participanţii la sistemul energetic", notează autorii studiului.Documentul analizează dinamica segmentului de prosumatori în România, impactul lor asupra sistemului energetic şi cadrul de reglementare actual, oferind exemple de bune practici şi recomandări tehnice şi economice. 

Pană de curent masivă la Chișinău, sunt afectate și alte regiuni din Republica Moldova Foto: Transelectrica
Eveniment

Pană de curent masivă la Chișinău, sunt afectate și alte regiuni din Republica Moldova

Pană de curent masivă la Chișinău, sunt afectate și alte regiuni din Republica Moldova, anunță autoritățile de la est de Prut. „Pană de curent pe mai multe tronsoane din capitală, în toate sectoarele și suburbii Din cauza întreruperilor de energie electrică, este afectată circulația troleibuzelor pe mai multe rute”, anunță, pe Facebook, Regia de Transport Electric Chișinău. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor Pană de curent masivă la Chișinău, sunt afectate și alte regiuni din Republica Moldova Premier Energy Distribution a anunțat că la ora 10:42 s-a produs o „deconectare avariată în sistemul electroenergetic moldovenesc”: „Operatorul de transport și operatorii de distribuție lucrează pentru restabilirea conectării la energia electrică. Rugăm consumatorii să manifeste înțelegere, acestea fiind în afara ariei de gestiune a operatorului sistemului de distribuție, și îi asigurăm totodată că se depun toate eforturile pentru menținerea alimentării continue cu energie electrică”. Pe rețelele sociale, mai mulți influenceri și jurnaliști din Republica Moldova scriu că este întreruptă alimentarea cu energie și în Dubăsari, Ialoveni, Criuleni Soroca și Tiraspol.  Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a explicat, potrivit newsmaker.md, că situația a fost generată de probleme în rețeaua electrică din Ucraina, care au afectat linia de 400 kV Isaccea-Vulcănești-MGRES.  „Din cauza problemelor grave în reţeaua electrică din Ucraina, în dimineaţa zilei de sâmbătă, 31 ianuarie, a căzut tensiunea pe linia de 400 kV Isaccea-Vulcăneşti-MGRES, provocând deconectarea avariată a sistemului electroenergetic. Operatorul sistemului de transport a energiei electrice, Moldelectrica lucrează la remedierea situaţiei, în unele localităţi tensiunea deja fiind restabilită. Vom reveni în scurt timp cu informaţii suplimentare”, a subliniat oficialul.

Criza apei din Prahova se extinde: cinci spitale închise, 10% din producția de energie, oprită Foto: Facebook Apele Române
Eveniment

Criza apei din Prahova se extinde: cinci spitale închise, 10% din producția de energie, oprită

Criza apei din Prahova se extinde: cinci spitale din zonă au fost închise și se pregătește transferul pacienților la București, 10% din producția de energie a țării, produsă la centrala OMV de la Brazi, a fost oprită.  Citește și: Sexy-coafeza care l-a însoțit pe Grindeanu în cursele Nordis, responsabilă de criza apei din Prahova Criza apei din Prahova se extinde În continuare nu este clar când vor primi apă 107.000 locuitori din zonă, termenul cel mai realist fiind 7 sau 8 decembrie. Apa a fost întreruptă din data de 28 noiembrie.  Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a spus că sunt afectate Spitalul Municipal Câmpina, Spitalul de Psihiatrie Voila, Spitalul de Pneumofiziologie Florești, Spitalul Orășenesc Băicoi și Spitalul de Pneumologie Breaza. A fost activat mecanismul de suport cu spitalele de urgență din București: Spitalul Universitar de Urgență București, Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni”, Spitalul Universitar de Urgență Elias și Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu”. Tot azi, centrala electrică cu ciclu combinat (CECC) de la Brazi, din judeţul Prahova, care asigură aproximativ 10% din energia electrică produsă în ţară, cu emisii de CO₂ semnificativ reduse faţă de centralele pe cărbune, a fost oprită, marţi, din cauza lipsei alimentării cu apă. „Ministerul Energiei informează că Sistemul Energetic Naţional dispune de capacităţi suficiente pentru a acoperi integral necesarul de consum, în contextul suspendării temporare a activităţii centralei de la Brazi, pentru două zile”, a comunicat acest minister. 

Saxonia vrea reînnoirea livrărilor energetice ruse (sursa: Facebook/Ministerpräsident Michael Kretschmer)
Internațional

Prim-ministrul Saxoniei vrea din nou energie din Rusia, dar după terminarea războiului

Premierul landului german Saxonia, Michael Kretschmer, susține că Germania ar trebui să reia importurile de energie din Rusia după încheierea conflictului din Ucraina. Declarația sa, făcută într-un interviu pentru grupul media Funke, a stârnit din nou controverse în interiorul propriei formațiuni politice. Apel la reluarea legăturilor energetice Kretschmer afirmă că, după o încetare a focului în Ucraina, Germania ar trebui să refacă legăturile comerciale cu Moscova în domeniul energiei. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect El consideră că o colaborare economică echilibrată poate contribui la securitatea Germaniei, însă subliniază că Berlinul nu trebuie să redevină dependent de gazul rusesc. „Rusia trebuie să fie din nou un partener comercial, fără să ne întoarcem la vechile dependențe”, a declarat premierul Saxoniei. Critici din CDU pentru poziția sa pro-relansare energetică Membru al Uniunii Creștin-Democrate (CDU), condusă de cancelarul Friedrich Merz, Kretschmer a vorbit în mai multe rânduri despre necesitatea reluării livrărilor de gaz rusesc după sfârșitul războiului. Poziția sa a generat critici chiar în interiorul CDU, în contextul în care Germania încearcă să își reducă dependența energetică de Rusia. Contextul sancțiunilor UE și impactul asupra economiei Uniunea Europeană a impus sancțiuni ample Rusiei în urma invaziei din Ucraina. Moscova a caracterizat aceste măsuri drept „război economic”, susținând că Europa este principalul perdant. Kretschmer afirmă că Germania trebuie să evalueze sancțiunile și prin prisma propriului interes economic, avertizând că actuala politică energetică riscă să accelereze dezindustrializarea. Rusia ca amenințare și nevoia de forță economică Întrebat dacă se simte amenințat de Vladimir Putin, Kretschmer a declarat că Rusia „a atacat o altă țară”, iar Germania trebuie să fie pregătită să se apere. El a subliniat că acest lucru este posibil doar dacă economia germană rămâne puternică și competitivă.

Lista structurilor de stat care cumpărau curent de la Tinmar, acuzat că manipula prețul la energie Foto: Tinmar
Eveniment

Lista structurilor de stat care cumpărau curent de la Tinmar, acuzat că manipula prețul la energie

Lista uriașă a structurilor de stat care cumpărau curent de la grupul Tinmar, acuzat că manipula prețul la energie: printre ele, Administrația Penitenciarelor, care, la 30 octombrie 2025, achiziționa energie în valoare de peste 725.000 de euro, prin negociere. Datele apar pe platforma sicap.ai. Citește și: Sondaj INSCOP: AUR începe să scadă, iar PSD pare că își revine. PNL și USR, staționare Această platformă identifică nu mai puțin de 1.958 de contracte. Însă și alte firme din grup, precum Eye Mall, au furnizat energie către instituțiile statului.  Lista structurilor de stat care cumpărau curent de la Tinmar Poliția Penitenciarelor are mai multe contracte, prin negociere directă, cu Tinmar.  Grupul Tinmar a beneficiat, în mai 2024, de un contract uriaș, de 24 de milioane de euro, cu Metrorex, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) - 44 milioane de euro, în aprilie 2024, Radiocomunicații SA - 10 milioane euro, tot în aprilie 2024 sau șapte milioane de euro cu STB, decembrie 2024. Au cumpărat curent de la grupul controlat de Augustin Oancea și ministerul de Finanțe - un abonament pe doi ani, de patru milioane de euro, ANAF - 1,8 milioane de euro, contract din 2023. La opt octombrie 2025, ANAF a mai încheiat un contract, de 216.000 de euro.  În aprilie 2025, Eye Mall, firmă din cadrul grupului, și-a adjudecat un contractul de aproape 13 milioane de euro pentru furnizarea energiei electrice necesare alimentării sistemului de iluminat public al Capitalei pe o perioadă de un an - a scris Profit.  Însă lista este uriașă, de la spitale la Biblioteca Națională, comune sau orașe mici, pușcăria din Baia Mare. Ministerul Apărării încheiase, doar în 2025, contracte de circa un milion de euro.  Parchetul General și Direcția de Investigare a Criminalității Economice au efectuat, azi, percheziții la firmele din grupul Tinmar, acuzate de înșelăciune și spălare de bani, prin manipularea artificială a prețului energiei pentru a obține compensații mari de la stat. Acuzațiile vizează companii din grupul Tinmar, care ar fi realizat tranzacții de energie intra-grup la prețuri crescute artificial, pentru a solicita sume mai mari de compensat de la bugetul de stat conform O.U.G. nr. 27/2022.

Alexandru Nazare, vizită oficială la Atena (sursa: Facebook/Alexandru Nazare)
Eveniment

Ministrul de Finanțe, la Atena la un forum de energie. Nazare, firmă cu un politician grec condamnat

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, efectuează o vizită oficială la Atena între 5 și 7 noiembrie 2025, pentru a discuta cu omologul său grec, Kyriakos Pierrakakis, despre consolidarea cooperării economice bilaterale și identificarea de oportunități de investiții comune în infrastructura energetică, de transport și digitală, a anunțat Ministerul Finanțelor într-un comunicat. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Nazare, asociat cu un pedofil grec condamnat, dar scăpat prin prescripție. Georgiadis, mâna dreaptă a premierului Mitsotakis Vizită oficială la Atena și întâlnire la nivel înalt Întrevederea dintre cei doi miniștri are loc în contextul Forumului Partnership for Transatlantic Energy Cooperation (P-TEC) și al Reuniunii Ministeriale dedicate Coridorului Vertical de Energie, desfășurate în capitala Greciei. Citește și: EXCLUSIV „Diavolul” de la Economie căuta informații despre ministrul Miruță, care-l acuză de ilegalități la numiri de șefi în companii de stat Agenda discuțiilor include teme precum: - viziunea României de a deveni un hub energetic regional pentru gaze naturale și energie electrică; rolul strategic al Greciei ca poartă de acces către surse alternative de energie, inclusiv gaze naturale lichefiate (LNG); - cooperarea în domeniul reformelor economice, al digitalizării serviciilor publice și al simplificării - sistemului fiscal pentru atragerea investițiilor străine. România, hub energetic regional în Coridorul Vertical de Energie În cadrul reuniunii, Alexandru Nazare va participa la discuții cu miniștrii energiei din țările implicate în Coridorul Vertical de Energie – Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina – având ca scop reducerea barierelor pentru utilizarea extinsă a acestui coridor strategic. Potrivit Ministerului Finanțelor, Coridorul Vertical de Energie „va asigura transportul gazelor naturale din sudul către nordul Europei, provenite din Marea Caspică (în special Azerbaidjan), precum și gaze lichefiate (LNG) din terminalele din Grecia și Turcia, inclusiv din Statele Unite”. Acest proiect contribuie la diversificarea surselor de aprovizionare și la creșterea rezilienței energetice a Europei Centrale și de Est, reducând dependența de furnizori unici. Poziția strategică a României și infrastructura BRUA România joacă un rol central în cadrul Coridorului Vertical datorită poziției sale geografice și infrastructurii energetice dezvoltate. Conducta BRUA, integrată în sistemul Coridorului, consolidează statutul țării ca nod regional de transport și distribuție a gazelor naturale, contribuind la securitatea energetică a regiunii și la cooperarea transatlantică. Discuții cu oficiali americani pentru consolidarea parteneriatului energetic Pe parcursul forumului de la Atena, ministrul român al Finanțelor va avea întrevederi cu: Chris Wright, Secretarul american al Energiei; Doug Burgum, Secretarul de Interne al SUA și președinte al Consiliului Național pentru Energie. Aceste discuții vor viza consolidarea cooperării transatlantice în domeniul energiei, investițiilor și securității infrastructurilor critice. România, vizibilitate sporită și acces la finanțări internaționale Ministerul Finanțelor subliniază că implicarea activă a României în inițiativele P-TEC va aduce beneficii concrete: creșterea vizibilității țării în Europa Centrală și de Est; acces la finanțări internaționale și tehnologii moderne pentru modernizarea infrastructurii energetice; promovarea investițiilor private și a parteneriatelor public-private în domeniul tranziției verzi. „Participarea activă a României la inițiativele din cadrul P-TEC va contribui la modernizarea infrastructurii energetice și la consolidarea rolului țării noastre în rețeaua energetică europeană și transatlantică”, se arată în comunicatul Ministerului Finanțelor.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră